Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1067
Cronica Vãii Jiului Marti, 22 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Protesteazã în subteran
O
rtacii sunt nemulþumiþi de faptul cã au rãmas fãrã contract colectiv de muncã ºi pierd o serie de drepturi. Firma de insolvenþã GMC Craiova, desemnatã ca administrator special al Complexului Energetic Hunedoara, a denunþat contractul colectiv de muncã la finele sãptãmânii trecute. Ieri, circa 70 de mineri aflaþi în schimbul I la Mina Livezeni din Petroºani au anunþat cã declanºeazã protestul ºi prima mãsurã este blocarea în subteran dupã terminarea turei. Totuºi, doar vreo 20 de ortaci ºi-au pus în aplicare planul dupã încheierea ºutului ºi s-au blocat în subteran. ”Vrem demiterea de urgenþã a tuturor vinovaþilor, conform raportului administratorului judiciar, sã fie destituit ºi sã se facã desfacerea contractului de muncã. O altã cerinþã este sã elaboreze administraþia un program de închidere pe ºapte-opt ani de zile cu program de restructurare, reorganizare, plãþi compensatorii ºi tot ce trebuie ºi drepturile pe care le-au pierdut în urma denunþãrii contractului colectiv de muncã sã fie negociate direct pe contractul individual de muncã", a declarat, Adrian Jurca, liderul minerilor de la Livezeni. Administratorul
judiciar al companiei intratã în insolvenþã a denunþat contractul colectiv de muncã, astfel cã angajaþii CEH rãmân doar cu drepturile stipulate în contractele individuale de muncã. Mãsura a fost pusã pe seama reorganizãrii, însã minerii dar ºi energeticienii susþin cã este doar un pretext pentru a le tãia din venituri ºi pentru a-i proteja pe cei care au contracte cu Complexul Energetic Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Societatea de binefacere Complexul Energetic Hunedoara
C
omplexul Energetic Hunedoara a fost o vacã de muls pentru toate firmele, ºi nu numai, cu care a avut relaþii comerciale. Singurul care a avut de suferit este Complexul Energetic Hunedoara care, astãzi, se aflã la limita falimentului. Oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova spun cã CEH a fost o societate de binefacere. >>> PAGINA A 7-A
Minerii, chemaþi în curtea CEH M
inerii de la minele din Valea Jiului sunt chemaþi marþi la ora 13,30 în curtea CEH. Va fi un miting pentru informarea lor, pe care îl organizeazã sindicatele, cu scopul de a le face cunoscutã situaþia în care se aflã cel mai mare angajator din judeþul Hunedoara.
Fiecare miner din Valea Jiului are îndoieli ºi întrebãri la care sperã sã afle rãspunsul de la cei de la minã. Nimeni nu mai ºtie ce îi rezervã ziua de mâine ºi vinerea trecutã ortacii de la Lupeni au protestat. Tocmai din acest motiv, liderii de la Sindicatul Muntele vor sã le explice situaþia actualã. „Astãzi, (luni) vom depune la Tribunalul
Hunedoara, judecãtorului sindic, contestaþia la denunþarea Contractului Colectiv de Muncã, iar mâine (marþi, 22 martie), ne vom întâlni cu salariaþii care sunt nemulþumiþi în curtea CEH începând cu ora 13.30. ªi urmeazã sã începem renegocierea unui nou CCM, aºa cum ºi-a arãtat intenþia administratorul special printr-o adresã comu-
nicatã în ziua de vineri”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Ortacii sunt îndemnaþi sã vinã sã cearã lãmuriri marþi, pentru cã o grevã generalã, spun sindicaliºtii, care înþeleg cã oamenii sunt nemulþumiþi, ar genera cu siguranþã falimentul CEH. „Vreau sã aºtept ziua de mâine, aºa cum aºteptat ziua de
22 mai 2015, aºa cum am aºteptat ziua de 13 februarie 2016. Aºtept ºi ziua de marþi, 22 martie, când vom vedea dacã salariaþii observã cã locurile lor de muncã sunt în pericol, cã drepturile lor sunt încãlcate ºi cã motorul economic al judeþului Hunedoara se apropie cãtre faliment. Dacã oamenii conºtientizeazã asta vor veni în numãr mai mare e bine, dacã nu mai mic. Pânã la urmã ºi pen-
tru noi rãmâne ca o unitate de mãsurã prezenþa acestora ºi vom decide ca atare”, a mai adãugat Nica. Conducerea administrativã a CEH a denunþat Contractul Colectiv de Muncã al minerilor ºi astfel a generat un adevãrat val de nemulþumiri, pentru cã minerii pierd o serie de facilitãþi ºi tocmai acest aspect va fi discutat marþi cu ei. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Au scãpat de praf, acum au asfalt P raful care se fãcea de fiecare datã când trecea câte o maºinã este acum de domeniul trecutului pe strada din spatele sucursalei CEC din municipiul Petrosani ºi asta pentru cã ieri zeci de muncitori, dar ºi multe utilaje, au lucrat la asfaltarea strãzii care de ani buni nu a mai fost reabilitatã.
Pentru a superviza lucrãrile, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a mers în teren alãturi de câþiva angajaþi din primãrie. ”Este o zonã care necesita o reparaþie de acest gen. Suntem pe
programul de reparaþii de drumuri în municipiul Petroºani ºi asfaltãm toatã aceastã zonã cuprinsã între strada Constructorului ºi 1 Decembrie 1918, adicã parcarea din spatele CEC-ului, cum
mai e cunoscutã. În aceastã zonã nu am intervenit de mult timp ºi era mai mult decât necesar sã o facem”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Strada asfaltatã ieri nu este singura pe care se lucreazã în municipiul Petroºani, deoarece odatã cu venirea primãverii administraþia publicã localã a început reabilitarea strãzilor distruse peste iarnã. ”Dupã aceastã reparaþie urmeazã sã mergem pe strada ªtefan cel Mare, unde avem niºte lucrãri tot de reparaþii, iar acolo trebuie sã realizãm câteva rigole ºi sã turnãm un covor asfaltic pentru cã se adunã foarte multã
apã cu nisip care ajunge în zona centralã. În paralel vom intra cu reabilitarea de strãzi ºi în cartierul Colonie unde vom asfalta strada Egalitãþii ºi Împãratul Traian, dar vom repara ºi continuarea de la Gheorghe Bariþiu, Circa Pompieri ºi Jiului”, a mai adãugat primarul. Banii pentru efectuarea reparaþiilor la strãzile din Petroºani sunt alocaþi în integralitate din bugetul local, doar pentru lucrãrile din Colonie, costurile sunt suportate din împrumutul bancar solicitat de primãrie. ”Anul acesta pentru asfaltãri am alocat câteva zeci de miliarde de lei vechi, pentru strãzile care sunt în
Cel mai lung traseu de mountain bike din Europa ar putea fi la Petroºani
M
unicipiul Petroºani ar putea avea cel mai lung traseu de downhill bike din Europa. Dacã zona de la Brãdet ºi pânã în staþiunea montanã Parâng ar fi amenajatã pentru bicicliºti, aici s-ar realiza cel mai lung traseu de acest gen din toatã Europa. Pe lângã acest aspect, traseul ar fi unul dintre cele mai pitoreºti. “Existã o serie de trasee, între care unele depãºesc 10 km, care ar putea fi amenajate special pentru acest sport din ce în ce mai popular la nivel continental ºi global. Unul dintre acestea se gãseºte pe raza Municipiului Petroºani ºi face legãtura între Zona de agrement „Brãdet ºi Staþiunea „Parâng, traseu care odatã amenajat, ar putea deveni una dintre
autoritãþi publice, obiºnuiþi sã aloce sume însemnate pe drumuri care nu se mai finalizeazã, pe contracte cu pavele ºi alte betoane”, susþine senatorul hunedorean, Haralambie Vochiþoiu. Astfel, senatorul îi solicitã vicepremierului Vasile Dâncu sã precizeze dacã existã posibilitatea amenajãrii unui astfel de traseu. „Vã rog domnule Viceprim-ministru sã ne
cele mai lungi ºi atractive trasee pentru downhill bike din întreaga Europã. Investiþiile în astfel de amenajãri nu sunt foarte costisitoare, necesitând doar marcaje ºi semnalizãri, podeþe, popasuri ºi alte intervenþii minimale. Mai mult, tineri pasionaþi au ºi conceput proiecte pentru o serie de astfel de trasee, însã acestea se lovesc adesea de reprezentanþii unor
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
programul de reparaþii. Banii sunt din bugetul local, iar investiþiile care se deruleazã în Colonie sunt tot din bugetul local însã din
comunicaþi cum apreciazã ministerul dvs. prin Autoritatea Naþionalã pentru Turism oportunitatea dezvoltãrii acestui gen sportiv ºi de agrement în zona Vãii Jiului, precum ºi recomandãrile în materie pentru autoritãþile publice locale din aceastã zonã”, spune senatorul. La nivelul Vãii Jiului nu existã un asemenea traseu amenajat pentru bicicliºti, asta în condiþiile în care aici se organizeazã un astfel de concurs. Monika BACIU
anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 22.03.2016: - VULCAN - între orele 09.00 - 15.00. Zona afectatã: Str. Mihai Viteazu blocurile 80,81,82, paraial case de pe Str. Decebal, Str. Ecaterina Teodoroiu, bl. 69,76 Motivul restricþiei: remediere pierdere Str. Mihai Viteazu blocu 81 Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie:
împrumul pe care l-am contractat”, a mai spus primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Adina PÃDURARU
Cu profundã recunoºtinþã, dorim sã mulþumim din suflet tuturor prietenilor, colegilor, locuitorilor Vãii Jiului, autoritãþilor locale ºi centrale, organizaþiilor nonguvernamentale ºi reprezentanþilor Bisericii care ne-au fost alãturi cu sprijin moral ºi material în aceste momente pline de durere ºi întristare, care au marcat trecerea la cele veºnice a iubitului nostru fiu
S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Director:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016
RADU EDUARD.
Familia SIENERTH
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016
CEH pãgubit de autostrada Lugoj – Deva C
omplexul Energetic Hunedoara se aflã în litigiu cu Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Dumuri din România. Cei de la drumuri au de achitat faþã de CEH peste 700 de mii de lei. Dar care este legãtura între CEH ºi CNADNR? Autostrada Lugoj – Deva este puntea de legãturã dintre cele douã companii. “Principalii clienþi/debitori diverºi, pe lângã cei menþionaþi anterior, pentru care au fost constituite provizioane de cãtre societate de-a lungul timpului sunt: S.C. TERMOFICARE S.A. Petroºani pentru suma de 57.108.448 lei; Universal EDIL S.A. Lupeni pentru suma de 30.354.310 lei; S.C. TERMOELECTRICA S.A. Bucureºti (costuri de suspendare a împrumutului BIRD) pentru suma de 24.750.903 lei; Termoficare Vulcan ºi
Sc. Pregoterm S.A. Vulcan pentru suma de 11.481.600 lei, Exploatarea Minierã Veþel pentru suma de 1.314.958 lei; CNADNR – expropriere teren autostrada-pentru suma de 753.620 lei; Termoficare Piteºti pentru suma de 471.422 lei; Acvacalor Brad pentru suma de 446.047 lei. Pentru clienþii din energie termicã, sunt constituite provizioane, pentru suma de 12.494.281 lei”, aratã raportul Casei de
Insolvenþã GMC Craiova. Administratorul judiciar este de pãrere cã CEH are ºanse foarte reduse de a mai recupera aceste sume. “Practic societatea nu îºi mai poate recupera nicioadata aceste creanþe (mare parte a acestora a fost moºtenita în urma fuziunilor succesive), întrucât aceste societãþi la care se
10.000 de lei din bugetul CEH pentru administratorul judiciar
A
proape 10 mii de lei costã administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara. Intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara nu înseamnã cã problemele au luat sfârºit, ci ba din contrã acestea abia acum încep. Dacã nu se aprobã un plan de restructurare societatea intrã în faliment fãrã drept de apel. Cei care sunt însãrcinaþi sã se ocupe de aceastã problemã sunt cei din conducerea societãþii, dar ºi administratorii, special ºi judiciar, care oricum nu fac acest lucru gratuit, ci pe bani. Dar nu pe
banii lor, ci pe banii Complexului Energetic Hunedoara. “În conformitate cu prevederile art.59 al.(1) Legea 85/2014 prezentam în cele ce urmeazã un rezumat al cheltuielilor de procedura efectuate de cãtre Casa de Insolvenþã GMC SPRL în administrarea acestei
proceduri: notificãri 4.451,30 lei, deplasãri - 1.329,97 lei, cazare - 880 lei. Total - 6.661,27 lei, suma ce urmeazã a fi suportatã integral din averea debitoarei, conform prevederilor art.39 Legea 85/2014. Onorariul administratorului judiciar pentru aceastã procedurã a fost stabilit provizoriu de cãtre judecãtorul sindic la 3.000 lei”, aratã oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Suma este infimã în comparaþie cu celelalte cheltuieli pe care le are Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
înregistreazã creanþe importante, fie se afla în procedura de insolventa, fie se afla în faliment”, mai aratã raportul Casei de Insolvenþã. De altfel, Complexul Energetic Hunedoara se judecã cu Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. În primã fazã, instanþa a admis solicitarea celor de la
Complexul Energetic. “Trimite cererea formulatã de reclamanta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA ÎN INSOLVENÞÃ prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENTA GMC pentru SUCURSALA ELECTROCENTRALE DEVA în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAÞIONALÃ DE AUTOSTRÃZI ªI
DRUMURI NAÞIONALE din ROMÂNIA SADIRECÞIA REGIONALÃ DE DRUMURI ªI PODURI TIMIªOARA,spre competentã soluþionare în favoarea Secþiei a I-a civilã din cadrul Tribunalului Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei. Curtea de Conturi a descoperit cã o parte din subunitãþile Sucursalei Divizia Minierã Valea Jiului, componentã a CEH, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate qsupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþe. La finele anului 2013 a avut loc o inventariere a bunurilor, dar nici mãcar atunci nimeni nu a fost interesat de situaþia juridicãa terenurilor. Monika BACIU
Nu s-a dorit reducerea cheltuielilor la CEH? dministratorul judiciar a cerut A conducerii Complexului Energetic Hunedoara, în repetate rânduri, sã identifice modalitãþile de reducere a cheltuielilor astfel încât sã nu se ajungã la denunþarea contractului de muncã.
Pentru cã trimiterea în concediu de aºteptare a personalului TESA nu a fost suficientã, s-a ajuns la denunþarea contractului colectiv de muncã. “Exista posibilitati reale de a se reduce cheltuielile si s-au nominalizat cateva dintre acestea, reducerea posturilor indirect productive, atat din unitatile componente, cat si la nivelul central al CEH SA; eliminarea sporurilor acordate persoanelor neimplicate direct in procesul de productie; pensionarea
celor care au indeplinit conditiile legale; trimiterea in somaj tehnic a unei importante parti a personalului. S-a aratat ca tocmai aceste aspecte vor fi avute in vedere de catre conducerea din cadrul CEH ce s-a angajat ca in 7-10 zile sa identifice concret, cu nume si sume, posibilitatile de reducere a cheltuielilor cu munca vie”, aratã raportul Casei de Insolvenþã GMC Craiova.
Mãsurile identificate nu au fost suficiente, motiv pentru care s-a denunþat contractul colectiv, “scopul fiind ca in cadrul negocierii unui nou CCM sa fie reduse drastic privilegiile necuvenite si cheltuielile inutile, in scopul evitarii falimentului, care ar duce la oprirea activitatii si disponibilizarea intregului personal”. Monika BACIU
4 Actualitate
Depozit de cãrbune în Colonia Petroºani Z eci de saci plini de cãrbune, depozitaþi lângã bloc. Cãrbunele din vagoane ajunge de multe ori pe mâna celor care nu au nicio sursã de venit. Aceºtia sustrag cãrbunele din vagoane, pe care mai apoi îl valorificã.
Fie varã, fie iarnã, hoþii de cãrbune au activitate intensã. Precum o furnicã care vara îºi face provizii
pentru iarnã aºa sunt ºi hoþii de cãrbune. Furturile din trenurile încãrcate cu huilã a devenit ocupaþia de bazã a hoþilor din Valea Jiului. Aceºtia atacã zilnic garniturile pline cu cãrbune, furând cantitãþi, uneori, impresionante, chiar ºi de ordinul sutelor de kilograme.
B
locul social din Petroºani, depozit de cãrbune La Petroºani, blocul social din Colonie a devenit depozit de cãr-
Cafea în schimbul unei poezii
I
niþiativã lãudabilã a unui afacerist din Valea Jiului care ºi-a inclus cafeneaua într-un proiect derulat deja de câþiva ani, la nivel naþional.
Pentru a marca Ziua Internaþionalã a Poeziei, clienþii cu inspiraþie au primit o cafea gratuit în schimbul unei poezii aºternute pe hârtie. ªi au fost destui poeþi de ocazie care au primit provocarea, nu pentru o cafea, ci pentru a marca evenimentul internaþional. ”Este o chestie interesantã ºi meritã toatã atenþia. Într-o lume în care suntem în permanenþã conectaþi la reþele de socializare, telefoane mobile ºi alte asemenea metode de #socializare#, sã te provoace cineva sã iei creionul în mânã ºi sã-þi pui mintea la contribuþie, eu cred cã este nemaipomenit”, spune Robert, unul dintre ”poeþi”. Tânãrul ºi-a plãtit cafeaua cu o poezie compunã din douã strofe ºi în care ºi-a folosit iniþialele numelui pentru fiecare vers. Ziua Internaþionalã a Poeziei este pe data de 21 martie ºi este declaratã de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaºtere a faptului cã oamenii de litere ºi de culturã, poeþii ºi scriitorii din întreaga lume ºi-au adus o contribuþie remarcabilã la îmbogãþirea culturii ºi spiritualitãþii universale. Maximilian GÂNJU
bune. Zeci de saci încãrcaþi cu aur negru stau aºezaþi lâng pereþii imobilului. Cei din zonã spun cã încearcã sã obþinã niºte venituri. “Mai adunãm ºi noi cãrbune de pe unde
putem. Îl vindem, ce sã facem cu el? Mai strângem niºte bani”, spune un locuitor al zonei. În urmã cu câteva sãptãmâni, poliþiºtii hunedoreni au
descoperit o cantitate impresionantã de cãrbune în Vulcan. Poliþiºtii au recuperat 36 de tone de cãrbune în urma unei razii efectuate în Vulcan, alãturi de luptãtorii Serviciului
pentru Acþiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii surprinºi în flagrant au sustras 24 de tone de cãrbune. “Întreaga cantitate de 36 de tone de cãrbune au fost recuperatã ºi predatã agentului economic prejudiciat, care urmeazã sã comunice valoarea totalã a prejudiciului cauzat”, a spunea la acel moment Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Monika BACIU
Din ce dau liceenii bacalaureatul?
E
levii de clasa a XII-a trebuie sã se decidã care vor fi probele la care vor susþine examenul de bacalaureat.
În funcþie de profilul pe care l-au studiat, absolvenþii de liceu susþin examenul de bacalaureat atât din probele obligatorii ale profilului cât ºi cele la alegere. Astfel, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara cer statisticile. “În conformitate cu Ordinul
M.E.C.S nr. 5080/31.08.2015 privind organizarea ºi desfãºurarea examenului de bacalaureat naþional -2016 ºi cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 22 Martie 2016
Metodologia de organizare ºi desfãºurare a examenului de bacalaureat aprobatã prin ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, pentru stabilirea centrelor de examen ºi a centrelor zonale de evaluare, vã rugãm sã completaþi macheta ataºatã cu opþiunile elevilor din clasele terminale de liceu pentru sesiunea iunie-iulie 2016 a examenului de bacalaureat ºi sã o transmiteþi în format letric Comisiei judeþene la secretariatul ISJ hunedoara”, aratã reprezentanþii ISJ Hunedoara. Monika BACIU
Apa vãzutã prin ochii micuþilor ecologiºti
O
grupã de copii din clasa a IV- a mici ecologiºti, membri ai Petro Aqua, au vizitat staþia de epurare a apei de la Dãnuþoni. Au aflat cum sunt curãþate apele pe care noi le folosim la robinet ºi, mai ales, au vorbit despre importanþa apei. Toate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Sunt mici, dar fac parte dintr-un cerc de ecologiºti ºi au profitat de Ziua Internaþionalã a Apei ca sã facã o vizitã la staþia de epurare a apei de la Dãnuþoni. Au strâmbat din nas, când au simþit mirosul din zona în care se adunã apa din canalizare, dar au fost încântaþi sã vadã cã, dupã ce trece prin filtrele de aici ºi prin sistemele de epurare, apa este chiar mai curatã decât cea din Jiu. „Astãzi este ziua apelor. Noi am aflat cã
este foarte important sã avem grijã de ape, pentru cã dacã murdãrim apa ºi noi ne vom îmbolnãvi”, a spus un copilaº venit în vizitã la Dãnuþoni. „Am venit azi ca sã sãrbãtorim Ziua Apelor. Este important, pentru cã dacã nu am avea grijã de apã, s-ar murdãri ºi noi ne-am îmbolnãvi”, l-a completat o fetiþã. Apa este vitalã pentru viaþã ºi asta o ºtie orice puºti, fie el ecologist sau nu, dar cât de mult avem nevoie de apã, sunt puþini care ne
dau cifre exacte. Ovidiu Rizopol, unul dintre membrii Petro Aqua, a þinut sã ne demonstreze cã, pe lângã cei doi litri de lichide pe care trebuie sã îi consumãm zilnic, mai este nevoie ºi de alte cantitãþi, pe care le consumãm indirect. „Pentru un kg de fãinã, de exemplu, de trebuie 1.500 de litri de apã. Acesta este con-
Meditaþii gratuite cu profesori universitari
I
nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului întinde o mânã liceenilor. Dacã unii pãrinþi scot bani mulþi din buzunar pentru a-I medita pe copii în vederea pregãtirii acestora pentru examenul de bacalaureat, profesorii universitari din Petroºani fac muncã voluntarã ºi îºi oferã serviciile gratuit. Numai, cã din pãcate, nu prea au cui pentru cã liceenii petroºãneni sunt prea puþini interesaþi de deschiderea cadrelor didactice. Universitatea Petroºani oferã, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, un program pentru acordarea de asistenþã în vederea aprofundãrii cunoºtinþelor pentru examenul de bacalaureat la disciplinele fizicã ºi informaticã. Prima acþiune de acest gen a fost weekendul trecut, însã
numãrul elevilor participanþi a fost redus. “Au fost câþiva. Noi vom mediatiza aceastã acþiune astfel încât sã vadã ºi pãrinþii ca sã îi trimitã la pregãtire. Avem un parteneriat cu liceele din Petroºani prin care dascãlii de la Universitate oferã meditaþii gratuite elevilor din clasa a XI-a ºi a XII-a în vederea pregãtirii lor pentru examenul de bacalaureat”, a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii
Straja va avea canalizare S
e fac deja primele pregãtiri pentru ca staþiunea Straja sã aibã canalizare. Zecile de pensiuni ºi cabane particulare se descurcã acum cu fose septice, dar între Apa Serv ºi primãria Lupeni s-a semnat contractul de începere a lucrãrilor. În plus, tot cu acest prilej, se va face canalizarea ºi pe câteva artere importante din municipiul Lupeni. Petroºani.Acest program va fi disponibil la mai multe discipline. “Organizãm pregãtire la matematicã ºi fizicã, în special, dar ºi la informaticã. Pe noi ne intereseazã sã promoveze cât mai mulþi absolvenþi examenul de bacalaureat pentru ca mai apoi sã vinã la Universitate sã avem studenþi”, a mai spus sursa citatã. ªi în anii anteriori au mai existat astfel de încercãri de pregãtire a
liceenilor pentru examenul de bacalaureat, dar din pãcate prezenþa a fost redusã. Mai mult decât atât, liceenii nu iau parte nici la meditaþiile gratuite oferite de dascãlii lor de la clasã. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani au luat aceastã decizie de a-i pregãti pe tineri, având în vedere rezultatele slabe înregistrate în ultimii ani la examenul de bacalaureat. Monika BACIU
Staþiunea Straja adunã mii de turiºti, dar pensiunile de aici încã nu au canalizare.
Recent, s-a stabilit programul de lucrãri, care vizeazã extinderea reþelei de aducþiune a
apei ºi de canalizare pânã în zona cabanelor ºi pensiunilor, iar primarul Cornel Resmeriþã
sumul, de la însãmânþarea grâului, pânã la produsul final. Pentru un kg de carne, pe care îl avem pe masã, e nevoie de 15.000 de litri de apã, o cantitate enormã ºi aº mai vrea sã spun cã România este una dintre þãrile europene cu resurse de apã dintre
cele mai scãzute, aºa cã, noi, românii, trebuie sã avem grijã de ea”, ne-a explicat Ovidiu Rizopol, membru al Asociaþiei Ecologiste Petro Aqua din Valea Jiului. Despre economisirea apei ºi despre procedeul de epurare al apelor folosite le-au
spune cã acest aspect va contribui la îmbunãtãþirea confortului turiºtilor, pe de o parte, dar ºi a locuitorilor din acest municipiu. „Anul acesta încep lucrãrile de canalizare în Straja, un lucru foarte bun pentru tot municipiul Lupeni, fiindcã tot de aceeaºi canalizare vor beneficia ºi strãzile: Calea Brãii, Straja, Pomilor, Ardealului, Apeductului ºi toate strãzile de deasupra magazinului Lidl”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv a fost personal în Straja, de câteva ori, ca sã stabileascã, împre-
unã cu cabanierii ºi specialiºtii de la Ape, cum va fi amenajat ºantierul. Cert este cã, pânã la finele acestui an, sunt asigurãri cã lucrãrile vor fi în grafic. Diana MITRACHE
vorbit copiilor specialiºtii de la Apa Serv, care au þinut sã le rãspundã la toate întrebãrile. „Cred cã astfel de acþiuni trebuie sã fie în atenþia noastrã în fiecare zi. Trebuie sã le arãtãm oamenilor ce înseamnã apa. Apa, cred cã în acest mileniu, este o problemã foarte mare ºi vom vedea exact ce se va întâmpla. Astãzi suntem la o staþie de epurare, pentru a vedea exact cum vine apa menajerã ºi cum pleacã dintr-o staþie de epurare”, a declarat ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv. În fiecare an, la 22 martie, sãrbãtorim Ziua Mondialã a Apei. Aceasta are ca scop aducere în atenþia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejãrii cantitative ºi calitative a apelor ºi de a pune în adevãrata luminã rolul, îndatoririle ºi responsabilitãþile celor cu atribuþii în întreþinerea, valorificarea ºi protejarea surselor de apã. În fiecare an, sãrbãtorirea se face sub un slogan, iar tema aleasã în acest an este „Apa ºi activitãþile umane”. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Depozit de cãrbune în Colonia Petroºani Z eci de saci plini de cãrbune, depozitaþi lângã bloc. Cãrbunele din vagoane ajunge de multe ori pe mâna celor care nu au nicio sursã de venit. Aceºtia sustrag cãrbunele din vagoane, pe care mai apoi îl valorificã.
Fie varã, fie iarnã, hoþii de cãrbune au activitate intensã. Precum o furnicã care vara îºi face provizii
pentru iarnã aºa sunt ºi hoþii de cãrbune. Furturile din trenurile încãrcate cu huilã a devenit ocupaþia de bazã a hoþilor din Valea Jiului. Aceºtia atacã zilnic garniturile pline cu cãrbune, furând cantitãþi, uneori, impresionante, chiar ºi de ordinul sutelor de kilograme.
B
locul social din Petroºani, depozit de cãrbune La Petroºani, blocul social din Colonie a devenit depozit de cãr-
Cafea în schimbul unei poezii
I
niþiativã lãudabilã a unui afacerist din Valea Jiului care ºi-a inclus cafeneaua într-un proiect derulat deja de câþiva ani, la nivel naþional.
Pentru a marca Ziua Internaþionalã a Poeziei, clienþii cu inspiraþie au primit o cafea gratuit în schimbul unei poezii aºternute pe hârtie. ªi au fost destui poeþi de ocazie care au primit provocarea, nu pentru o cafea, ci pentru a marca evenimentul internaþional. ”Este o chestie interesantã ºi meritã toatã atenþia. Într-o lume în care suntem în permanenþã conectaþi la reþele de socializare, telefoane mobile ºi alte asemenea metode de #socializare#, sã te provoace cineva sã iei creionul în mânã ºi sã-þi pui mintea la contribuþie, eu cred cã este nemaipomenit”, spune Robert, unul dintre ”poeþi”. Tânãrul ºi-a plãtit cafeaua cu o poezie compunã din douã strofe ºi în care ºi-a folosit iniþialele numelui pentru fiecare vers. Ziua Internaþionalã a Poeziei este pe data de 21 martie ºi este declaratã de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaºtere a faptului cã oamenii de litere ºi de culturã, poeþii ºi scriitorii din întreaga lume ºi-au adus o contribuþie remarcabilã la îmbogãþirea culturii ºi spiritualitãþii universale. Maximilian GÂNJU
bune. Zeci de saci încãrcaþi cu aur negru stau aºezaþi lâng pereþii imobilului. Cei din zonã spun cã încearcã sã obþinã niºte venituri. “Mai adunãm ºi noi cãrbune de pe unde
putem. Îl vindem, ce sã facem cu el? Mai strângem niºte bani”, spune un locuitor al zonei. În urmã cu câteva sãptãmâni, poliþiºtii hunedoreni au
descoperit o cantitate impresionantã de cãrbune în Vulcan. Poliþiºtii au recuperat 36 de tone de cãrbune în urma unei razii efectuate în Vulcan, alãturi de luptãtorii Serviciului
pentru Acþiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii surprinºi în flagrant au sustras 24 de tone de cãrbune. “Întreaga cantitate de 36 de tone de cãrbune au fost recuperatã ºi predatã agentului economic prejudiciat, care urmeazã sã comunice valoarea totalã a prejudiciului cauzat”, a spunea la acel moment Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Monika BACIU
Din ce dau liceenii bacalaureatul?
E
levii de clasa a XII-a trebuie sã se decidã care vor fi probele la care vor susþine examenul de bacalaureat.
În funcþie de profilul pe care l-au studiat, absolvenþii de liceu susþin examenul de bacalaureat atât din probele obligatorii ale profilului cât ºi cele la alegere. Astfel, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara cer statisticile. “În conformitate cu Ordinul
M.E.C.S nr. 5080/31.08.2015 privind organizarea ºi desfãºurarea examenului de bacalaureat naþional -2016 ºi cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 22 Martie 2016
Metodologia de organizare ºi desfãºurare a examenului de bacalaureat aprobatã prin ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, pentru stabilirea centrelor de examen ºi a centrelor zonale de evaluare, vã rugãm sã completaþi macheta ataºatã cu opþiunile elevilor din clasele terminale de liceu pentru sesiunea iunie-iulie 2016 a examenului de bacalaureat ºi sã o transmiteþi în format letric Comisiei judeþene la secretariatul ISJ hunedoara”, aratã reprezentanþii ISJ Hunedoara. Monika BACIU
Apa vãzutã prin ochii micuþilor ecologiºti
O
grupã de copii din clasa a IV- a mici ecologiºti, membri ai Petro Aqua, au vizitat staþia de epurare a apei de la Dãnuþoni. Au aflat cum sunt curãþate apele pe care noi le folosim la robinet ºi, mai ales, au vorbit despre importanþa apei. Toate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Sunt mici, dar fac parte dintr-un cerc de ecologiºti ºi au profitat de Ziua Internaþionalã a Apei ca sã facã o vizitã la staþia de epurare a apei de la Dãnuþoni. Au strâmbat din nas, când au simþit mirosul din zona în care se adunã apa din canalizare, dar au fost încântaþi sã vadã cã, dupã ce trece prin filtrele de aici ºi prin sistemele de epurare, apa este chiar mai curatã decât cea din Jiu. „Astãzi este ziua apelor. Noi am aflat cã
este foarte important sã avem grijã de ape, pentru cã dacã murdãrim apa ºi noi ne vom îmbolnãvi”, a spus un copilaº venit în vizitã la Dãnuþoni. „Am venit azi ca sã sãrbãtorim Ziua Apelor. Este important, pentru cã dacã nu am avea grijã de apã, s-ar murdãri ºi noi ne-am îmbolnãvi”, l-a completat o fetiþã. Apa este vitalã pentru viaþã ºi asta o ºtie orice puºti, fie el ecologist sau nu, dar cât de mult avem nevoie de apã, sunt puþini care ne
dau cifre exacte. Ovidiu Rizopol, unul dintre membrii Petro Aqua, a þinut sã ne demonstreze cã, pe lângã cei doi litri de lichide pe care trebuie sã îi consumãm zilnic, mai este nevoie ºi de alte cantitãþi, pe care le consumãm indirect. „Pentru un kg de fãinã, de exemplu, de trebuie 1.500 de litri de apã. Acesta este con-
Meditaþii gratuite cu profesori universitari
I
nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului întinde o mânã liceenilor. Dacã unii pãrinþi scot bani mulþi din buzunar pentru a-I medita pe copii în vederea pregãtirii acestora pentru examenul de bacalaureat, profesorii universitari din Petroºani fac muncã voluntarã ºi îºi oferã serviciile gratuit. Numai, cã din pãcate, nu prea au cui pentru cã liceenii petroºãneni sunt prea puþini interesaþi de deschiderea cadrelor didactice. Universitatea Petroºani oferã, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, un program pentru acordarea de asistenþã în vederea aprofundãrii cunoºtinþelor pentru examenul de bacalaureat la disciplinele fizicã ºi informaticã. Prima acþiune de acest gen a fost weekendul trecut, însã
numãrul elevilor participanþi a fost redus. “Au fost câþiva. Noi vom mediatiza aceastã acþiune astfel încât sã vadã ºi pãrinþii ca sã îi trimitã la pregãtire. Avem un parteneriat cu liceele din Petroºani prin care dascãlii de la Universitate oferã meditaþii gratuite elevilor din clasa a XI-a ºi a XII-a în vederea pregãtirii lor pentru examenul de bacalaureat”, a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii
Straja va avea canalizare S
e fac deja primele pregãtiri pentru ca staþiunea Straja sã aibã canalizare. Zecile de pensiuni ºi cabane particulare se descurcã acum cu fose septice, dar între Apa Serv ºi primãria Lupeni s-a semnat contractul de începere a lucrãrilor. În plus, tot cu acest prilej, se va face canalizarea ºi pe câteva artere importante din municipiul Lupeni. Petroºani.Acest program va fi disponibil la mai multe discipline. “Organizãm pregãtire la matematicã ºi fizicã, în special, dar ºi la informaticã. Pe noi ne intereseazã sã promoveze cât mai mulþi absolvenþi examenul de bacalaureat pentru ca mai apoi sã vinã la Universitate sã avem studenþi”, a mai spus sursa citatã. ªi în anii anteriori au mai existat astfel de încercãri de pregãtire a
liceenilor pentru examenul de bacalaureat, dar din pãcate prezenþa a fost redusã. Mai mult decât atât, liceenii nu iau parte nici la meditaþiile gratuite oferite de dascãlii lor de la clasã. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani au luat aceastã decizie de a-i pregãti pe tineri, având în vedere rezultatele slabe înregistrate în ultimii ani la examenul de bacalaureat. Monika BACIU
Staþiunea Straja adunã mii de turiºti, dar pensiunile de aici încã nu au canalizare.
Recent, s-a stabilit programul de lucrãri, care vizeazã extinderea reþelei de aducþiune a
apei ºi de canalizare pânã în zona cabanelor ºi pensiunilor, iar primarul Cornel Resmeriþã
sumul, de la însãmânþarea grâului, pânã la produsul final. Pentru un kg de carne, pe care îl avem pe masã, e nevoie de 15.000 de litri de apã, o cantitate enormã ºi aº mai vrea sã spun cã România este una dintre þãrile europene cu resurse de apã dintre
cele mai scãzute, aºa cã, noi, românii, trebuie sã avem grijã de ea”, ne-a explicat Ovidiu Rizopol, membru al Asociaþiei Ecologiste Petro Aqua din Valea Jiului. Despre economisirea apei ºi despre procedeul de epurare al apelor folosite le-au
spune cã acest aspect va contribui la îmbunãtãþirea confortului turiºtilor, pe de o parte, dar ºi a locuitorilor din acest municipiu. „Anul acesta încep lucrãrile de canalizare în Straja, un lucru foarte bun pentru tot municipiul Lupeni, fiindcã tot de aceeaºi canalizare vor beneficia ºi strãzile: Calea Brãii, Straja, Pomilor, Ardealului, Apeductului ºi toate strãzile de deasupra magazinului Lidl”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv a fost personal în Straja, de câteva ori, ca sã stabileascã, împre-
unã cu cabanierii ºi specialiºtii de la Ape, cum va fi amenajat ºantierul. Cert este cã, pânã la finele acestui an, sunt asigurãri cã lucrãrile vor fi în grafic. Diana MITRACHE
vorbit copiilor specialiºtii de la Apa Serv, care au þinut sã le rãspundã la toate întrebãrile. „Cred cã astfel de acþiuni trebuie sã fie în atenþia noastrã în fiecare zi. Trebuie sã le arãtãm oamenilor ce înseamnã apa. Apa, cred cã în acest mileniu, este o problemã foarte mare ºi vom vedea exact ce se va întâmpla. Astãzi suntem la o staþie de epurare, pentru a vedea exact cum vine apa menajerã ºi cum pleacã dintr-o staþie de epurare”, a declarat ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv. În fiecare an, la 22 martie, sãrbãtorim Ziua Mondialã a Apei. Aceasta are ca scop aducere în atenþia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejãrii cantitative ºi calitative a apelor ºi de a pune în adevãrata luminã rolul, îndatoririle ºi responsabilitãþile celor cu atribuþii în întreþinerea, valorificarea ºi protejarea surselor de apã. În fiecare an, sãrbãtorirea se face sub un slogan, iar tema aleasã în acest an este „Apa ºi activitãþile umane”. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Nici campania electoralã nu mai ajunge în satele din Þinutul Pãdurenilor S
unt prea bãtrâni ºi prea puþini ca sã conteze îºi spun cei 100 de pãdureni care trãiesc în satele comunei cu nume predestinat, Bãtrâna. Pentru ei timpul a stat în loc ºi nici mãcar promisiunile campaniei electorale nu-i ajung. N-au vãzut în viaþa lor un parlamentar la faþã, doar pe primar ºi, îºi amintesc cu greu, parcã pe cineva… un ”secretar” de la judeþ. În satele din comuna Bãtrâna abia dacã mai numeri 100 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºi singurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiul pe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el trebuie sã treci prin iad. În trei din cele patru sate ale aºezãrii nu existã electricitate, apã curentã sau alte „minuni” ale lumii moderne. Cei mai mulþi pãdureni trãiesc ca la începuturi, la lumina felinarului povestindu-ºi între ei amarul, la gura sobei. ªi ar mai fi ceva: politica! ªtiu cã este campanie electoralã în acest an ºi ar vrea sã vadã la faþã un politician, un senator sau deputat care face legi ºi pentru ei. Ar vrea sã-i spunã toate necazurile lor
cu drumul, cu curentul electric ºi cum satul pãdurean dispare de la o zi la alta. N-au avut aceastã ocazie toatã viaþa lor, l-au vãzut doar pe primar ºi pe ”un secretar de la judeþ”, adicã un preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, dar a fost de mult ºi nu mai sunt siguri dacã era ”secretar” sau un trimis de-al lui.
mãcar o datã pe lunã. Vizitatori nu avem, e raritate când mai vine câte un strãin pe la noi, dar politicienii nu vin. Ne-am dori sã vinã ºi sã ne asculte ºi pe noi. Avem copii tineri care vor pleca la oraº, pentru cã aici nu au ºi ei condiþii ºi îi tot aud pe parlamentari cã urlã cã sunt pãrãsite satele. Sã vinã ºi sã le spunem noi, sã le spunã copiii ce tre-
îºi zic: lasã-i pe ãia acolo, dã-le pace! Nu au nevoie ei de noi ºi de votul nostru. Locuitori nu mai sunt, sunt cãtune rãsfirate în care mai gãºi câte o casã. Nu ai nici cu cine face politicã, ce mai vorbesc cu baba mea. Nici oameni nu vin la noi, drumul de la Dobra ºi pânã aici e foarte greu. Au tot promis cã ne fac ºi nouã drum ºi au minþit de fiecare datã”,
buie sã facã pentru ca tinerii sã nu plece la oraº. Anul acesta e campanie, dar eu nu cred cã va veni cineva aici, de ce s-ar deranja un parlamentar sã vinã în pustietate pentru cinci voturi”, spune Aron Achim (60 de ani), capul singurei familii din satul Piatra. De o lunã de zile nu mai ºtie nimic de politicã, invertorul de la panoul fotovoltaic pe care l-a cumpãrat cu greu, s-a ars ºi a rãmas fãrã televizor ºi luminã. ”Ar fi bine dacã ne-ar asculta ºi pe noi politicienii ãºtia. Nu ne ascultã,
spune ºi Zamfir Moldovan (65 de ani) din satul Rãchiþaua.
D
rum, curent electric ºi un medic
”Suntem singura familie din satul Piatra, comuna Bãtrâna. Da, un sat cu o singurã familie compusã din cinci membri. Viaþa e grea aici, nu este curent, nu este apã ºi nici nu va fi. Am vrea ºi noi un medic, sã vinã sã ne vadã
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ -
Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 07.04.2016, ora 10.00, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcãrile amenajate în: str. Dorobanþi- zona bl.56-57(în spatele blocurilor); str. Parcul Octogon –zona bl. R; str.Pinului –zona bl.N-O; str. Parcul Octogon –zona bl. L; str. Parcul Octogon –zona bl. Z; str. Parcul Octogon-zona blocului O. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 100/2015, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei/ loc parcare/lunã,
pentru parcãrile amenajate in zonã, conform anexelor 1; 2; 3; 4; 5 ºi 8. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 28.03.2016. Taxa de participare la licitaþie este de 20 lei. Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare: nu se acceptã ofertanþii care înregis-
U
ltimul tânãr al comunei, pe picior de plecare Alin Achim are 19 ani ºi în viitorul apropiat va pleca din cãtunul de munte cãtre oraº. Viaþa e prea grea ºi din agriculturã se câºtigã prea puþin, cât sã merite sã ducã pe mai departe ceea ce au clãdit pãrinþii sãi. ”Dacã astãzi ar veni un politician aici ºi ar vrea sã mã convingã sã rãmân, i-aº
treazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 06.04.2016, ora 12.00. Parcelele-parcare neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 10.00 – 14.00. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016
cere curent electric, ajutor pentru noi cei care ne întreþinem din agriculturã ºi sã ne arate atenþie. I-aº mai cere un drum, sã ne facã ºi nouã un drum. Din pãcate acest politician nu va veni ºi el rãmânã în funcþie ºi fãrã votul meu iar noi ne ducea viaþa grea pe mai departe”, spune cel mai tânãr locuitor al comunei. Primarul din Bãtrâna spune cã totul s-ar rezolva cu voinþã politicã ºi puþin interes. Recunoaºte cã a trecut pe la mai toate partidele, a sperat cã unul dintre preºedinþii de la judeþ va îndeplini visul localnicilor de a avea drum. Toþi l-au pãcãlit pentru cã 100 de voturi este prea puþin. ”Oamenii cer lucruri mãrunte, un drum de legãturã, energie electricã ºi un medic în comunã, iar dacã ar fi aceste trei lucruri, satul pãdurean mai are o ºansã. Media de vârstã a populaþiei este peste 60 de ani ºi omenii ar avea nevoie de un medic neapãrat, sã le acorde prim-ajutor. La noi nu se poate face aºa ceva pentru cã nu avem un drum. Acest drum pãcãtos este problema ºi toatã lumea se fereºte sã vinã aici ”, a declarat Radu Herciu, primarul comunei.
R
ai ºi iad în acelaºi timp
Comuna Bãtrâna aflatã chiar la graniþa judeþului Hunedoara cu Timiº, este situatã în zona dealurilor înalte ale Munþilor
„Poiana Ruscã”, la o altitudine de 960 m, înconjuratã de pãduri ºi separatã de satele din jur prin vãi adânci. Locul este de o frumuseþe aparte, care îþi taie rãsuflarea. Numele i-a fost dat de o veche legendã, care spune cã un bãtrân vânãtor a fost prins braconând prin munþi iar „jãndarmii” l-au lãsat nepedepsit dupã ce bãºtinaºul le-a despãrþit, în minte, Transilvania de Banat fãrã sã treacã vreun curs de apã. Mulþumiþi „jãndarmii” cã au o „hartã” a zonei, i-au spus vânãtorului: „acum poþi sã te duci la bãtrâna ta” ºi satul aºa s-a numit de atunci. Legãtura cu lumea a puþinilor oameni care au mai rãmas acolo se face pe jos, cu cãruþa sau, dacã timpul este bun, cu autoturismul de teren. Locul e învãluit de o liniºte deplinã de nu ai zice cã e populat. Cãsuþele stau rãsfirate una câte una pe culmile dealului, iar sãtenii sunt oameni simpli ce privesc mereu în pãmânt, de ai zice cã sunt nepãsãtori. Pentru ajunge în acest colþ uitat de lume trebuie sã rãzbaþi prin codrii zeci de kilometri, pe un drum forestier desfundat cu rang de drum judeþean. În cele patru sate ale comunei Bãtrâna (Piatra, Rãchiþaua, Bãtrâna ºi Faþa Roºie) mai trãiesc exact 100 de oameni, toþi bãtrâni ºi plini de griji, iar numãrul lor scade de la un an la altul. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016
Societatea de binefacere Complexul Energetic Hunedoara
C
omplexul Energetic Hunedoara a fost o vacã de muls pentru toate firmele, ºi nu numai, cu care a avut relaþii comerciale. Singurul care a avut de suferit este Complexul Energetic Hunedoara care, astãzi, se aflã la limita falimentului. Oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova spun cã CEH a fost o societate de binefacere. “Deºi organizatã ca ºi societate comercialã cu scopul ca din activitatea curentã sã obþinã profit, mentalitatea celor implicaþi în activitatea CEH SA administratori, directori, lideri de sindicat, salariaþi, furnizori, clienþi, a fost aceea de beneficiari ai unei societãþi de binefacere. Va fi foarte greu, dacã nu imposibil de implementat un nou cadru bazat pe respect faþã de competentã, munca ºi spirit antreprenorial”, se aratã în raportul administratorului judiciar. CEH a fost pãgubit de pe toate fronturile. S-au dus “rãzboaie” interne ºi externe pentru obþinerea de foloase (ne)cuvenite de pe urma societãþii enegetice care a funcþionat pe pierdere orchestratã de conduce-
aratã administratorul GMC Craiova. Directorii Complexului Energetic Hunedoara au încasat salarii de 24.300 lei lunar, însã cu toate adaosurile ºi sporurile, aceºtia ajungeau la salarii de peste 40 de mii de lei. în tot acest timp, câºtigul mediu brut lunar pe persoana este 3.960 lei, în rândul muncitorilor de rând.
acilitãþile sindicaliºtilor, F la vedere!
rile societãþii care au fost susþinute de statul român. Datoriile Complexului Energetic Hunedoara, cifrate la peste 1,6 miliarde de lei ar trebui achitate în decurs de 4 ani. “Implementarea cu succes a unui Plan de reorganizare presupune achitarea, chiar ºi
parþialã a datoriilor într-un interval de 3-4 ani. Ori întârzierea cu care s-a declanºat procedura de insolventa la CEH SA a fãcut sã se ajungã la un nivel foarte ridicat al datoriilor estimat la peste 1.500 milioane lei, cu mici ºanse de a fi achitate. Achitarea, chiar ºi parþialã a datoriilor
presupune realizarea de profit din activitatea curentã, ca sursã pentru achitarea acestora. Ori în cazul CEH SA observãm imposibilitatea societãþii de a limita pierderile curente - chiar ºi dupã deschiderea procedurii de insolventa societatea înregistrând luna de luna pierderi”, mai
”Magneþii” roiesc în jurul Minei Petrila
F
ie cã este vorba de firma care se ocupã de demolarea activelor minei din Petrila ºi de valorificarea materialelor ori de ”magneþi”, toatã lumea are de câºtigat din închiderea exploatãrii. Cei mai fericiþi sunt hoþii de fier vechi care roiesc în jurul subunitãþii ce aparþine de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Aceºtia fac un ban din furturile de materiale feroase ºi
neferoase care sunt în zone mai slab protejate de paza existentã la mina închisã. Zonele limitrofe minei (foto) sunt pline de resturile cablurilor furate ºi ”jupuite” pentru ca aluminiul sau cuprul sã poatã fi vândut centrelor de colectare a fierului vechi. ”Vin noaptea ºi furã ce pot, cred cã sunt de prin Bosnia, tot ãia care furau cãrbune când mina mai scotea producþie. Mai sus de gardul minei despicã înveliºul, îi dau foc ºi iau aluminiul ºi cuprul ºi-l duc la fier vechi”, susþin localnicii
cu gospodãrii în zonã. Oamenii îi vãd pe ”magneþi” dar, de teamã, îi lasã în pace. Curios este cã firma de recupereazã materialele de pe platforma exploatãrii miniere nu a fãcut nici o plângere cãtre autoritãþi. ”Noi nu avem nici o sesizare, ei au pazã acolo ºi colegul meu de la sisteme de securitate tot timpul îi verificã. Nici firma care recupereazã fierul vechi nu ne-a sesizat în legãturã cu eventuale furturi”, a declarat ºeful Poliþiei Petrila, comisarul Ovidiu Zaharie. În lipsa unor plângeri ºi a pãrþilor pãgubite, poliþiºtii nu pot face nici un dosar pentru cã, practic, fapta nu existã. Mina Petrila, cea mai veche din România, a fost închisã la finele anului trecut, dupã 156 ani de activitate ºi este consideratã ca fiind cea mai adâncã din Europa, cu galerii sãpate la 1.100 de metri sub pãmânt. Maximilian GÂNJU
Petre Nica cere transparenþã în raportul administratorului judiciar. Raportul privind cauzele insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara stârneºte rumoare ºi nemulþumire. Sindicaliºtii nu au fost ocoliþi de administratorul judiciar, iar Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele vrea transparenþã. “Au apãrut multe organizaþii sindicale, liderii acestora beneficiind de avantaje salariale, având spaþii pentru birouri ºi mijloace de transport puse gratuit la dispoziþie de cãtre SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Existã o permanentã disputã între sindicatele din minerit ºi cele din energie precum ºi rivalitãþi între sindicatele din minerit. Membrii sindicatelor au numeroase facilitãþi stabilite inclusiv prin Contractul Colectiv de Muncã, fãrã ca acesta sã fie un merit al reprezentanþilor lor cât mai degrabã o slãbiciune a administraþiei.
S-a ajuns la situaþii în care însãºi sindicatele atrag atenþia asupra facilitãþilor nemeritate ale altor sindicate, sunt reclamaþii privind utilizarea mijloacelor de transport ale SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA pentru interesele personale ale liderilor de sindicat, sunt acuzaþii cu privire la implicãri ale liderilor de sindicat în activitatea comercialã a SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA”, se
aratã în raport. Remarca îi nemulþumeºte pe liderii de la sindicatul reprezentantiv. “Cerem public sã se spunã concret care au fost facilitãþile organizaþiilor sindicale ºi care au fost afacerile acestora cu CEH”, spune Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Raportul mai aratã cã “s-au creat posturi de inspector social/ delegat sindical pentru liderii de sindicat”. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016
Henþ cu mâna
Cu Patricia la Rio! Montreal 1976, Sydney 2000, Beijing 2008. Cele trei repere pentru handbalul feminin românesc, ca prezenþã la Jocurile Olimpice. Iatã cã dupã o secetã de opt ani,
fetele handbalului revin în circuitul olimpic, fiind printre cele 12 participante în Brazilia. Cu douã victorii ºi un egal, echipa României s-a calificat
fãrã probleme. O echipã în care permanent am vãzut-o pe Patricia Vizitiu în mare formã. Sportiva formatã la Clubul Sportiv Petroºani are acum 28 de ani. Este în plinã maturitate sportivã, putem spune, la apogeul carierei sale. În ultimul joc, cel cu
Muntenegru, a marcat douã goluri în momente importante. Aºadar, handbalul, alãturi de alte zece sporturi (pânã la aceastã orã) ºi-a gãsit locul pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Cu un antrenor pragmatic, Tomas Ryde, echipa României numãrã
de-acum zilele pânã la momentul Rio. Mai sunt exact 136! Timp suficient pentru a pune la punct un program bine gândit ºi pentru performanþele viitoare. Performanþe la care va fi pãrtaºã ºi petroºeneanca Patricia Vizitiu.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Jiul Petroºani trece în frunte, la juniori z Cel mai important moment al etapei a 15-a a fost derby-ul locurilor 1 ºi 2 la juniori A1, meciul de la Petroºani dintre Jiul ºi Cetate II Deva. Pentru a ajunge pe primul loc, jiuliºtii aveau nevoie de o victorie, fiind în spate cu douã puncte faþã de deveni. ªi au reuºit victoria la extremis, cu 1-0, urcând pe primul loc! Apoi, ºi echipa de seniori a reuºit victoria, tot cu 1-0, prin golul lui D. Pavel, în minutul 83. z Meci interesant la Lonea, acolo unde Inter Petrila s-a impus într-un derby local, 2-0 cu C.S. Vulcan, echipa gazdã încheind conturile în minutele 12 ºi
38, când Ad. Dolha ºi Kalai au punctat pentru victorie. Antrenorul vulcãnenilor, Toni Sedecaru, a spus dupã meci: „Ne-a bãtut o echipã mai bunã, mai experimentatã. Noi avem o echipã în formare ºi sper cã în curând vom avea altã capacitate de exprimare. z Minerul Uricani a vãzut stele verzi la ªoimul Bãiþa, liderul câºtigând fãrã drept de apel cu 9-1!!! Uricaniul a marcat la 0-6 prin Vajda... „Este ruºinos pentru noi, un scor care nu ne scuzã cu nimic. Aceºti tineri ar trebui sã fie mai conºtienþi cã fotbalul impune niºte sacrificii. Regret ce s-a întâmplat la Bãiþa,
Adi Dolha ºi Kalai, autorii golurilor pentru petrileni
Cornel Irina, antrenor-jucãtor la Minerul Uricani, a suportat cu greu umilinþa de la Bãiþa sper ca acest meci sã echipa din Lupeni fi rãmas la faza de se menþine în cursa accident” a declarat pentru locul 1. Cornel Irina, jucãtor ºi z O victorie antrenor-secund la clarã a obþinut-o ºi Minerul Uricani. Retezatul Haþeg, z În „Dealul 6-0 cu Victoria Institutului”, Universitatea Petroºani a reuºit o victorie frumoasã, 3-1 cu Aurul brad, gazdele marcând prin I. Gavriluþi (min. 11), Arcuºi (min. 43) ºi Tãmãºiloni (min. 57), brãdenii Ionut Gavriluþi a deschis reuºind golul de scorul pentru studenþi în onoare în minutul meciul cu Aurul Brad 85. z În fine, Hercules Lupeni a învins la „masa verde” 3-0 pe Gloria Geoagiu, echipa de pe Valea Mureºului retrãgându-se din campionat, astfel cã
INTER PETRILA – C.S. VULCAN 2-0 (2-0)
Inter Petrila (antr. Avram Moldovan): M. Haring (V. Gâmbuþã – min. 61) – I. Kalai, I. Torkoº, Al. Dumitru, D. Horvath – I. Androne, I. Florea (R. Perºe – min. 62), A. Cozac (L. Coste – min. 83) – Ad. Agapi, Ad. Câmpean C.S. Vulcan (antr. Toni Sedecaru): M. Cimporescu – Cr.
Ionaºc, S. Stângã, D. Florea, G. Rãdulescu – A. ªilip, B. Andone (I. Calotã – min. 68), A. Miclãuº, Gh. Bãrcãceanu – I. Vãduva (Al. Iordan – min. 85), A. Pârvulescu (B. Sãvoiu – min. 33) Arbitru: Florin Anca (Deva) Obs.: Cãlin Orbonaº (Deva) Spectatori: 100
Fotografie la minut
RECTORUL ªI FOTBALIªTII O iniþiativã a celor de la Universitatea Petroºani care promoveazã instituþia de învãþãmânt ºi prin sport. În imaginea alãturatã, fotbaliºtii Barbu, Deliu, Arcuºi ºi Raiherd, alãturi de rectorul Sorin radu prezentând afiºul meciului cu Aurul Brad. Alãturi de acest afiº, în licee sunt duse prin intermediul fotbaliºtilor ºi ofertele de învãþãmânt.