Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1066
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe curãþenia de primãvarã în Petroºani
P
rimãvara îºi intrã în drepturi ºi încet, încet, natura reînvie la viaþã. Tocmai de aceea, în aceastã sãptãmânã, administraþia publicã din Petroºani va începe curãþenie de primãvara, care trebuie fãcutã dupã trecerea anotimpului rece. Astfel, angajaþii de la primãrie vor trece la toaletarea copacilor din tot municipiul ºi vor planta florile care vor schimba întreg aspectul oraºului. ”Sãptãmâna aceasta avem în plan sã începem curãþenia de primãvarã. Primele strãzi în care vom interveni sunt Oituz, Independenþei ºi Unirii, dupã care vom merge spre strada Aviatorilor ºi la final venim spre centrul oraºului pe Bulevardul 1
Raportul insolvenþei încoloneazã conducerile CEH la DNA
Decembrie 1918 ºi în centrul Civic” a spus primarul muncipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Tot în acestã perioadã locatarii blocurilor din Petroºani sunt sfãtuiþi sã facã curãþenie în jurul imobilelor, ºi în spaþiile verzi ce le împrejmuiesc tocmai pentru ca ºi aceste zone sã fie finalizare odatã cu curãþenie fãcutã de primãrie. Adina PÃDURARU
"A
u dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi". Este vorba de membrii consiliului de administraþie al Complexului Energetic Hunedoara care sunt acuzaþi cã au participat voluntar ºi conºtient la distrugerea societãþii. Raportul administratorului judiciar aratã cu nume ºi prenume care sunt principalii vinovaþi pentru situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara în momentul de faþã. >>> PAGINILE 4-5
Un milion de lei pentru douã localitãþi din Valea Jiului
Bucureºti sunt de bun augur.
P
este 700 de mii pentru Petrila
A
proape un milion de lei vor sosi în Valea Jiului. Douã localitãþi au fost incluse pe lista de finanþare a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice în cadrul Programului naþional privind creºterea performanþei energetice a blocurilor de locuinþe. Mai exact, localitãþile Petroºani ºi Petrila vor primi suma de 977.101,29 pentru anveloparea blocurilor de locuinþe. de mii la 2 00Petroºani
Peste 200 de mii de lei vor sosi anul acesta la Petroºani în cadrul programului de eficienþã energeticã.
Potrivit actelor normative, municipiului Petroºani îi va reveni suma de 209.614, 65 pentru anveloparea blocurilor de locuit. Zece imobile
ar urma sã fie reabilitate termic sau sã fie continuate lucrãrile începute ºi neterminate. Cei care au taxele ºi impozitele plãtite la zi au întâie-
tate la anvelopare. Deocamdatã ghidurile de finanþare privind anveloparea termicã nu au fost lansate, însã reprezentanþii municipalitãþii sperã
ca în acest program sã fie cuprinse cât mai multe imobile astfel încât sã creascã gradul de confort al locatarilor, iar veºtile care vin de la
Cea mai mare sumã de bani îi revine oraºului Petrila care va primi în cadrul acestui program nu mai puþin de 767.486,64 de lei. Cinci blocuri, cu un numãr total de 171 de apartamente vor fi reabilitate în cadrul programului. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 2016
Primãvara tinerilor levii din liceele de la Petroºani au sãrbãtorit sâmbãtã dimineaþã, primãvara. A fost o E acþiune dedicatã acestui anotimp ºi organizatã de
Consiliul Consultativ al Tinerilor, împreunã cu cei din primãria Petroºani ºi Casa Pro Urbis.
Vremea nu a fost chiar cea mai bunã, dar liceenii din Petroºani au sãrbãtorit primãvara. A fost o acþiune pe care au gândit-o dupã cea dedicatã dragostei, care au punctat-o în luna februarie. Sâmbãtã, de la 10,00 dimineaþa i-am gãsit în stradã, pe Centrul Civic, unde ne-au arãtat cum vãd ei renaºterea la viaþã a naturii. „Este o iniþiativã a celor din Consiliul Consultativ al Tinerilor. Este vorba despre primãvara lor. Sunt tot felul de activitãþi, care s-au desfãºurat în rotonda de lângã Teatrul I.D Sîrbu. Este vorba despre un cros, un program artistic
susþinut de elevi, un dans tematic. Tot ei au prezentat simboluri ale primãverii ºi, la sfârºit, am organizat o ceremonie de premiere a celor care participã la cros. Mulþumesc de asemenea voluntarilor de la Crucea Roºie pentru cã au fost prezenþi pentru intervenþii în caz de prim-ajutor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Competiþia de cross a adunat aproximativ 30 de concurenþi fete ºi bãieþi de la toate cele 4 colegii, dansul Primãverii le-a avut ca protagoniste pe elevele de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, iar majoretele de la Colegiul
Economic Hermes, corul elevilor de la ªcoala Gimnazialã nr.6 - Carmen Sylva ºi momentul muzical oferit de elevii Andrei ªchiopu ºi Adelina Lupan de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu, au creat o ambianþã caldã, pe care tinerii participanþi au trãit-o cu acea efervescenþã specificã vârstei lor. Clasamentul la cross fete ºi bãieþi, aratã astfel: Cross fete: Locul I - Brânda Maria - Colegiul Economic Hermes Locul II - Poºircã Alexandra - Colegiul Economic Hermes Locul III - Hunyadi Maria - Colegiul Economic Hermes Cross bãieþi: Locul I - Elekes Robert - Colegiul Naþional Mihai Eminescu Locul II - Kadar MIhai Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Locul III - Opriºan Alexandru - Colegiul Economic Hermes. “Felicit tinerii din Consiliul Consultativ pentru implicare ºi le mulþumesc tuturor participanþilor, doamnelor învãþãtoare ºi profesoare care au fost din nou alãturi de noi”, a conchis edilul. Diana MITRACHE
Petrila a sãrbãtorit Ora Pãmântului
âmbãtã seara oraºul S Petrila a rãmas pentru o orã în beznã. Nu vã imaginaþi cã vreo defecþiune la energia electricã a oprit toatã electricitatea în oraº, ci administraþia publicã de aici a marcat un eveniment ce an de an se þine în zeci de þãri, ”Ora Pãmãntului”.
Iar dacã în case ºi pe stradã lumina a fost stinsã ºi deci nu au avut ce face, câteva zeci de persoane, ºi foarte mulþi copii s-au adunat în Parcul Central al oraºului, unde au trimis spre cer lampioane ºi au aprins lumânãri ºi fãcli. ”Am venit în parc cu mulþi prieteni ºi colegi de ºcoalã sã aprindem lampioane cãci este ora pãmântului. Aceata orã o dedicãm pãmântului adicã planetei. Am stins în case lumina pentru a marca acest eveniment ºi am ieºit în parc alãturi de foarte multe pervã oferã zilnic, prin magazinul soane”, a spus Nicoleta Dudcã, elevã. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Sunt foarte fericitã cã neam strâns toþi aici în parc iar CELE MAI IEFTINE acasã am stins lumina pentru SORTIMENTE ca mãcar prin aceastã ora sã
Din pãdurile noastre se furã chiar ºi pãmântul De la formarea sa ºi pînã în prezent, planeta Pãmânt a trecut prin numeroase procese geologice ºi biologice majore. Ceasul biologic al Terrei, respectiv împãrþirea în 12 ore a celor 4,5 miliarde de ani de evoluþie, aratã cã viaþa a apãrut pe Pãmânt în ultimele cinci minute, iar omul, în ultimele secunde. Peste tot avem pãduri defriºate, iar specialiºtii ne aratã cã acolo unde a apãrut omul, a dispãrut pãdurea! Pãdurile planetei sunt anterioare omului. Pãdurea Bãneasa este anterioarã României. Cunoscutã sub numele de
Codrii Vlãsiei, pãdurea a suferit primele forme de distrugere încã din secolul XIX. Astãzi ea a devenit, potrivit lui Nicuºor Dan, ”material de studiu al
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
corupþiei româneºti”. Un material care înfloreºte primãvara ºi care îºi aprinde culorile toamna. Cel puþin pânã când corupþia îºi desãvârºeºte opera. Cea mai mare parte a zonelor împãdurite a rãmas neatinsã pânã în secolul al XIX-lea când, odatã cu dezvoltarea comerþului cu cereale ºi cherestea, s-a început defriºarea pãdurilor pentru a face loc terenurilor cultivabile. Suprafaþa pãdurilor respective era atunci de 30.000 de ha. Acum mai are in jur de 5.000 de ha.Un amplu material, despre cea mai
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ajutãm planeta, cumva. Am venit alãturi de pãrinþii mei, care m-au ajutat sã aprind lampione”, a spus o altã elevã, Maria. ”Ora Pãmântului” a apãrut ca un rãspuns la o întrebare simplã: cum pot fi determinaþi oamenii sã conºtientizeze una din cele mai mari ameninþãri actuale, schimbãrile climatice. Replica a venit de la WWF Australia, concretizatã într-o campanie care promova un gest pe cât de simplu, pe atât de puternic: stingerea luminilor. Evenimentul a apãrut pe 31 martie 2007, la Sydney, când douã milioane de case ºi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o orã, de atunci an de an ºi în România este marcat acest eveniment. Adina PÃDURARU
recentã defriºare cu sprijinul politicului a fost realizat în cadrul proiectului „Jurnaliºtii lucreazã cu ONG-iºtii” ºi îl puteþi accesa la adresa: http://mediaresource.ope npolitics.ro/din-padureabaneasa-se-fura-inclusivpamantul/ Articolul face parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre. Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România ºi poate fi accesat la adresa http://mediaresource.openpolitics.ro/
DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului, Luni, 21 Martie 2016
Nu ne insultaþi inteligenþa, domnilor candidaþi
A
legerile se apropie, iar fiecare candidat este din ce în ce mai activ. Dupã modelul alegerilor prezidenþiale, în urma cãrora, Klaus Iohannis, a fost denumit preºedintele Facebook, aºa par a se ghida ºi candidaþii din Valea Jiului. Fiecare mizeazã pe mediul virtual pentru a atrage simpatia electoratului, dar sunt momente când greºelile sunt regretabile.
C
ine îºi bate joc de imaginea lui Iacob – Ridzi?
Faptul cã edilii ies în oraº nu este nimic rãu. Ba din contrã, unul dintre obiectivele lor acesta este, sã ia contact cu cetãþenii ºi cu problemele acestora. Dar, de aici ºi pânã a merge la piaþã împreunã cu echipa de imagine este un pas pe care unii îl considerã nu tocmai oportun. Sunt ac-
þiuni din viaþa fiecãruia care trebuie sã rãmânã intime... Mai mult decât atât, primarul Petroºaniului ne împãrtãºeºte ºi o reþetã cu cruditãþi, numai bunã pentru detoxifierea organismului. “Salata noastrã: o cãpãþãnã de salatã verde, o legãturã de ceapã verde, o legãturã de leurdã; câteva ridichi; puþin pãtrunjel verde; puþin ghimbir proaspãt, ras pe rãzãtoare, zeamã de lãmâie; puþin ulei de mãsline; un strop de sare. Se amestecã toate ºi se mãnâncã cu poftã”, este reþeta primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Consilierii de imagine ai primarului, cel mai probabil, l-au sfãtuit sã spunã cã legumele sunt preferatele copiilor. NIMIC MAI FALS. Un pãrinte ºtie cã celui mic
nu îi plac verdeþurile.
I
lie Pãducel, la meci
Un alt candidat la primãrie este ºi Ilie Pãducel, care de curând, a intrat ºi în lumea virtualã pentru a comunica cu alegãtorii. La sfârºitul sãptãmânii trecute acesta a fost fotografiat la un meci de fotbal. “Astãzi, sâmbãtã 19 martie, am fost în tribuna stadionului "Parângul" Lonea, alãturi de suporterii echipei noastre de fotbal, CS Inter Petrila ºi m-am bucurat asemenea lor pentru victoria cu 2 - 0 în faþa echipei
din Vulcan. I-am felicitat ºi le-am urat noi victorii ºi succese în performanþa sportivã”, spune primarul Pãducel. Drept este cã în aceastã perioadã orice acþiune a primarilor este consideratã
ca una de imagine pentru campania electoralã. P.S. Data viitoare, condimentaþi salata Monika BACIU
PSD ºi-a desemnat candidatul pentru Fumãtorii au iniþiat o petiþie Primãria Petroºani – Costel Postolache pentru anularea legii antifumat
N
ici bine nu a intrat în vigoare legea „antifumat” ce interzice fumatul in spaþiile publice închise ºi în locurile de joacã pentru copii, ca fumãtorii au ºi început demersurile pentru anularea ei.
S
âmbãtã, în ºedinþa Biroului executiv al PSD Petroºani, care a durat ore bune, s-a stabilit candidatul pentru funcþia de primar al municipiului în persoana unui inginer minier ºi fost vicepreºedinte al Confederaþiei Miniere, actualmente consilier local, Costel Postolache. Echipa judeþeanã a PSD Hunedoara, care se ocupã de campania pentru alegerile locale – Laurenþiu Nistor, preºedinte, Emil Riºteiu, secretar general ºi Radu Barb, secretar executiv -, au poposit la Petroºani, sâmbãtã seara, pentru a stabili, împreunã cu Biroul organizaþiei de la Petroºani, candidatul pentru funcþia de primar al municpiului. Timp de câteva ore, s-au analizat toate variantele ºi modul de acþiune avându-se în vedere faptul cã în sondajele de opinie nici un candidat PSD, aflat pe formularele sondajelor, nu ocupã un loc care sã-i liniºteascã. Dimpotrivã, distanþa dintre Tiberiu Iacob Ridzi, candidatul noului PNL, ºi urmãtorul candidat este considerabilã, procentual vorbind. Existã doar avantajul cã preferinþele cetãþenilor pentru PSD, respectiv pentru viitorii consilieri locali ai acestuia, îl situeazã pe primul loc în respectivele sondaje. Raþionamentul a fost cã o echipã puternicã ºi o campanie serioasã poate crea ceva probleme favoritului cursei, primarul în funcþie. Astfel, a fost lansat în cursã Costel Postolache, consilier local ºi preºedinte executiv al PSD Petroºani. ”A fost o analizã serioasã, pe sondaje ºi pe resursele umane, plus modalitatea de lucru ºi puterea de mobilizare. În
sondaje stãm bine pe latura consilierilor, care ne situeazã pe primul loc, pe al doilea aflându-se PNL, urmat de UNPR ºi ALDE. Va fi greu, dar vom aborda campania cu maximã seriozitate ºi ne vom plia pe cerinþele cetãþenilor, iar Costel Postolache ºi echipa sa o pot face” – a declarat Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani. ”Sunt mai hotãrât ca niciodatã, dat fiind faptul cã cetãþenii Petroºaniului meritã mult mai mult. Sã vedem ce se poate face pentru cã va fi foarte greu…” – a precizat Costel Postolache, candidatul pentru funcþia de primar al Petroºaniului. Costel Postolache are 51 de ani, este inginer, a lucrat la IPSRUEEM- secþia Vulcan, apoi la Mina Lupeni, a fost adjunct ºef de sector investiþii, a lucrat în minerit între anii 1991-2010, a fost vicepreºedinte al Confederaþiei Sindicatelor Miniere Bucureºti, preºedinte executiv ales al Ligii Sindicatelor. În prezent este consilier local, activeazã în asociaþii umanitare ºi profesionale, face parte din Asociaþia Cadrelor Militare în Rezevã ºi Retragere ºi din Asociaþia ”Cultul Eroilor”. Ileana FIRÞULESCU
Nemulþumiþi de faptul cã nu îºi mai pot savura cafeaua cu þigara într-un local sau la locul muncã ºi pentru cã, spun ei, sunt discriminaþi, fumãtorii au iniþiat o petiþie „Fumatul în cafenele ºi baruri permis prin delimitarea spaþiilor”. Pânã acum peste 10.000 de persoane au semnat petiþia în speranþa cã legea discriminatorie din punctul lor de vedere va fi anulatã. Printre cei care au semnat petiþia se numãrã ºi nefumãtori care sunt în asentimentul fumãtorilor. „Legea antifumat este una care încalcã dreptul de libertate al individului la a face ce îºi doreºte.
Aceastã lege cum este scrisã interzice fumatul în spaþii închise, deci nu poþi fuma nici într-o cuºcã, dacã ar fi fãcutã în local. Pur ºi simplu eºti scos afarã pentru a fuma, timp în care oricine îþi poate mânca mâncarea lãsatã pe masã sau bãutura din pahar. Nu mi se pare normal sã mi se punã mâna în gât sã nu mai fumez în localuri. În timpul
verii mai merge sã stau afarã pe terasã dar iarna ce fac, îngheþ de frig afarã?” a comentat unul dintre cei care au semnat petiþia. Pentru ca dorinþa fumãtorilor de a anula aceastã lege sã ajungã în Parlament, petiþia trebuie sã fie semnatã de cel puþin 100.000 de persoane. Adina PADURARU
4 Actualitate
Raportul insolvenþei încoloneazã conducerile CEH la DNA
"
Au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi". Este vorba de membrii consiliului de administraþie al Complexului Energetic Hunedoara care sunt acuzaþi cã au participat voluntar ºi conºtient la distrugerea societãþii. Raportul administratorului judiciar aratã cu nume ºi prenume care sunt principalii vinovaþi pentru situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara în momentul de faþã.
Toþi, rãspunzãtori în faþa legii Potrivit administratorului judiciar sunt cumulaþi o serie de factori au dus la degradarea situaþiei economico-financiare a societãþii, însã principalii vinovaþi sunt membrii Consiliului de Administraþie. Membrii Consiliului de administraþie ai SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA în perioada de la înfiinþare pânã la numirea administratorului special, pentru fapta prevãzutã de art.169 al.(1) lit c)" au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi". Bineînþeles cã rãspunderea persoanelor în cauzã nu va putea fi angajatã dacã, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolvenþã sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolvenþã ºi au fãcut sã se consemneze, ulterior luãrii deciziei, opoziþia lor la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului, Luni 21 Martie 2016
aceste decizii, dar aceste aspecte vor fi analizate ºi avute în vedere de cãtre administratorul/lichidatorul judiciar la momentul întocmirii cererii prevãzute de art.169, sau pot fi invocate în apãrare de cãtre cei vizaþi”, aratã raportul Casei de nsolvenþã GMC Craiova. Nu mai puþin de 17 persoane s-au perindat prin Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi toate vor rãspunde în faþa legii. Este vorba de Purcaru Danciulescu Cristinel, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; Luca Alexandru, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; Bobe Angelica, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; Mangu Sorin Iuliu, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 22 mai 2014; Alic Costel, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 14 martie 2013; Andronache Daniel, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 19 iunie 2014; Demetrescu Ovidiu, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 12
noiembrie 2014; Purcaru Stamin Ion, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 18 ianuarie 2016; Preda Mihaela, membru CA în perioada 03 iulie 2013 – 05 mai 2015, Popescu Elena, membru CA în perioada 05 februarie 2014 - 08 mai 2015; Untescu Marius, membru CA în perioada 27 noiembrie 2014 - 06 februarie 2015; Blaj Alexandru, membru CA în perioada 06 februarie 2015 - 01 mai 2015; Ghimpau Aurelian, membru CA în perioada 06 februarie 2015 18 ianuarie 2016; Barbu Daniela Angela, membru CA în perioada 18 mai - 28 iulie 2015; Tudorache Iulian Robert, membru CA în perioada 18 mai 2015 - 18 ianuarie 2016; Partenie Negrea Sârbu Nicolae, membru CA în perioada 18 mai - 10 decembrie 2015; Offenberg Iulian, membru CA în perioada 30 septembrie 2015- 18 ianuarie 2016.
Subvenþie mascatã pentru minerit, dezastru pentru CEH Potrivit administratorul judiciar, Complexul Energetic Hunedoara a încercat prin modul de funcþionare, cãrbune – energie, sã mascheze ajutorul de stat, iar astfel, ambele activitãþi au ajuns sã fie pe pierdere. Au urmat o serie de acþiuni care au adus societatea în pragul falimentului. Angajãri fãrã nicio bazã legalã, achiziþii de materiale de la firmele de casã sau
salarii foarte mari. Toate aceste aspecte sunt analizate de organele de anchetã. “SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a fost conceputã sã funcþioneze într-o structurã incluzând atât exploatarea cãrbunelui, cât ºi producþia de energie pentru a masca subvenþionarea în continuare a activitãþii a patru exploatãri miniere sia beneficiat de anumite avantaje ca furnizor de energie, avantaje din care s-au acoperit diferenþele de preþ cu care se obþinea cãrbunele. Rezultatul a fost cã au pierdut ambele sectoare. Pe aceastã structurã ciudatã s-au grefat ºi alte nenorociri – aprovizionãri care nu se justificau ºi la preþuri mari fãrã a respecta procedurile de achiziþie, salarii mari pentru personal nenecesar, angajãri pe posturi ce nu aveau legãturã cu producþia, avantaje materiale ºi de altã naturã etc.etc, toate acestea fiind cercetate de-a lungul anilor de cãtre corpurile de control ale directorului SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA, ale ministrului energiei, de cãtre
Curtea de Conturi, organe de cercetare penalã, D.N.A”, mai aratã oficialii casei de insolvenþã.
Personal angajat fãrã bazã legalã CRONICA VÃII JIULUI a arãtat modul în care s-au realizat angajãrile la nivelul Complexului Energetic Hunedoara (vezi: http://cronicavj.ro/wp/ ?p=45739). Acest aspect este semnalat ºi de oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova. “Schema de personal a fost supradimensionatã, structura centralã a SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA s-a suprapus pe structuri asemãnãtoare existente la nivelul fiecãrei sucursale,fãrã ca acestea din urmã sã fie restructurate ºi posturile sã fie reduse la nivelul sarcinilor rãmase. S-a ajuns ca serviciile comerciale, juridice, resurse umane, contabilitate etc. sã se regãseascã la toate nivelurile, au apãrut servicii noi - corpul de control al directorului general,consilieri ai directorului general etc.-,astfel încât responsabilitãþile s-au diluat,
circuitul decizional s-a mãrit ºi a devenit ineficient, toate aceste posturi beneficiind de drepturi salariale ºi alte avantaje negociate prin contractul colectiv de munca mult peste aportul fiecãruia la realizarea veniturilor societãþii”, mai aratã raportul Casei de Insolvenþã GMC.
Afacerile neprofitabile au roit în jurul CEH Raportul administratorului mai aratã un aspect semnalat de ceva timp. În jurul Complexului Energetic Hunedoara s-au dezvoltat adevãrate afaceri care nu au fãcut altceva decât sã cãpuºeze societatea. (vezi: http://cronicavj.ro/wp/ ?p=44462) “S-au fãcut aprovizionãri cu materiale ºi prestãri de servicii ocolindu-se uneori cãile legale. Toate acestea au fãcut în decursul ultimilor trei ani obiectul a nenumãrate cercetãri ale Corpului de control al directorului SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA, ale corpului de control al ministrului energiei, ale Curþii de conturi, ale organelor judiciare, ale
D.N.A. etc. ºi foarte probabil fiecare dintre cei vinovaþi va rãspunde pentru prejudiciile create”, mai aratã raportul.
Cãrbune de la traininguri pentru sexologi Faptul cã la CEH s-a scris JAFUL se vede ºi din raportul administratorului judiciar. S-au realizat importuri de cãrbune pãguboase pentru societate, profitabile pentru furnizorii care erau specializaþi în training sexual. Import de cantitãþi nejustificate de cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilã erau pe stoc, zeci de milioane de euro prejudicii ºi firme internaþionale cu acþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi unei companii de stat care avea ca strategie “exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”. Mineritul a fost îngenunchiat de grupurile de interese care au roit în jurul termocentralelor. Indiferent de cum s-a numit, Compania Naþionalã a Huilei, Societatea Naþionalã a Huilei sau Regia Autonomã a Huilei,
partea minierã a fost sabotatã ºi alungatã de la masa partenerilor. Veºnic s-a spus cã huila din Valea Jiului este scumpã ºi insuficientã, dar acum, dupã ani de zile, ADEVÃRUL iasã la ivealã. Cãrbunele produs a fost mereu suficient ºi mult mai ieftin decât cel din import. În doi ani de zile, Termocentrala Mintia a fãcut importuri de sute de mii de tone de cãrbune, încãlcând FLAGRANT legislaþia ºi prevederile consiliului de administraþie. Altã datã, conducãtorii termocentralei s-au folosit de legislaþie pentru a face jocurile murdare, dar nu de praful cãrbunelui, ci de interesul propriului buzunar. În doi ani importurile de cãrbune cu firme din strãinãtate care, culmea, au acþionari români, au prejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DE MILIOANE DE EURO. “La mijlocul anului 2011, Hardington LLC trimite Electrocentrale Deva o ofertã pentru vânzarea de cãrbune. Un an mai târziu, Hardington dispare din ecuaþie, dar apar alte firme Ungaria. GRCarbon Kft, Energo-Ru Kft, Psycholucia Kft ºi Train Hungary Kft. Ele duceau mai departe contractele de dinainte iar valoarea însumatã a lor a fost exact de 6,7 milioane de euro. Prima tranzacþie a fost cea cu Psycholucia Kft. Firmã din Ungaria, înregistratã ca SRL non-profit, urma sã livreze cãrbune, pentru 1,7 milioane euro plus TVA. Obiectul de activitate al acestui SRL era consilierea psihologicã pentru angajaþii companiilor ºi organizarea trainingurilor pentru sexologi! Conform informaþiilor deþinute, la 29.11.2012 s-a încheiat contractul de vânzare-
cumpãrare cãrbune energetic pentru livrãri eºalonate cu data semnãrii contractului, pânã la 31 martie 2013. La 4.12.2012, prin Hotãrârea CA a CEH nr. 27/04.12.2012 se ia la cunoºtinþã ºi implicit se aprobã încheierea contractului nr. C 210/29.11.2012 cu Psychologia KFT Budapesta Ungaria. La solicitarea experesã Psychologia KFT Budapesta Ungaria, înregistratã sub nr. 3569/18.12.2012 de extindere a termenului de livrare, se încheie actul adiþional nr. 1, la Contractul de vânzarecumpãrare cãrbune energetic nr. C 210/29.11.2012, prin care se extinde durata de valabilitate a contractului pânã la data de 31.07.2013, fãrã a se percepe penalizãri, pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale de cãtre furnizor ºi fãrã o analizã prealabilã a stocului de cãrbune aflat în curtea termocentralei Mintia ºi a graficelor de livrare cãrbune energetic a CNH. Mai exact, furnizorii puteau sã nu mai trimitã niciun gram de cãrbune pentru cã n-ar fi fost penalizaþi. Aceste aspecte sunt anchetate în prezent de Procurorii Anticorupþie”, mai aratã raportul Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Administratorul judiciar al CEH a identificat ºi alte contracte care au fost pãguboase pentru societate.
CCM-ul pãgubos Nici contractul colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara nu a fost unul avantajos, subliniazã oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova. “În ceea ce priveºte cheltuielile cu personalul putem constata cã acestea s-au majorat la
nivelul anului 2014, corespunzãtor unei creºteri a numarulului mediu de salariaþi de la 4037 persoane la finele anului 2013 la 6.672 persoane la finele anului 2014. La sfârºitul anului 2015, numãrul mediu de salariaþi s-a diminuat, situaþie care a determinat ºi scãderea costurilor cu personalul. Totuºi, trebuie sã avem în vedere faptul cã pentru în anii 2013-2014, pentru personalul care trebuia sã beneficieze de diferite facilitaþi acordate prin CCM, societatea a constituit provizioane care au diminuat rezultatele exerciþiilor. De asemenea, în urma negocierii contractului colectiv de munca intrat în vigoare la data de 01.08.2014 s-au cumulat drepturile cuprinse în contractul colectiv de muncã pentru activitatea energeticã ºi activitatea minierã, acordându-se aceleaºi drepturi pentru toþi salariaþii. Impactul a fost acela de depãºire a bugetului de venituri ºi cheltuieli programat la nivelul anului 2014 cu cca 11,15%. La nivelul anului 2014 acestea au reprezentat cca 36,08% din totalul cheltuielilor cu personalul, ceea ce reprezintã în termeni nominali suma de 148.278 mii lei. Acelaºi trend de depãºire al nivelului programat al cheltuielilor cu salariile s-a înregistrat ºi la nivelul anului 2015, respectiv cu cca 10,9%. În aceste condiþii sporului ºi indemnizaþiile acordate persoanlului au fost de 121.282 mii lei, reprezentând 45% din cheltuielile cu salariile”, se mai aratã în raport. Acesta este motivul pentru care contractul colectiv de muncã de la CEH a fost denunþat, urmând a fi renegociat un altul care sã se încadreze în veniturile societãþii.
Viitorul sumbru Complexul Energetic Hunedoara poate intra oricând în faliment, iar singura soluþie este compensarea datoriilor cãtre buget chiar cu activele societãþii. Statul ar urma sã renunþe la 1,2 miliarde de lei, iar minele de cãrbune ar urma sã fie trecute pe noua societate. “În acest context, urmare ºi a analizei lunii ianuarie 2016, întrucât în perioada urmãtoare nu exista premize pentru creºterea veniturilor la un nivel care sã poatã susþine actuala structura organizatoricã, pe lângã celelalte mãsuri de reducere a costurilor, CEH-S.A. trebuie sã implementeze un amplu program de restructurare ºi reorganizare care presupune reorganizarea activitãþii societãþii prin elaborarea ºi aplicarea unor norme de structura unitare pentru activitatea de energie ºi activitatea de minerit, care va avea ca efect redimensionarea numãrului de posturi astfel încât sã se asigure funcþionarea în condiþii optime ºi de siguranþã”, aratã raportul. Nu este exclusã nici valorificarea unor active ale societãþii. “Concret, un Plan de Reorganizare poate sã prevadã compensarea datoriilor cãtre statul roman prin Ministerul Finanþelor Publice prin preluarea în contul crenþei a exploatãrilor miniere, în cuantumul rezultat în urma unui
raport de evaluare, exploatãri ce se pot constitui apoi ca o societate de închidere a minelor beneficiind de ajutor de stat, cel puþin pânã în 2018, aprobarea de cãtre creditori a finalizãrii investiþiilor de mediu la Termocentrala de la Paroºeni, a cãrei valoare de piaþã ar creºte astfel ºi care ar putea fi valorificata în cadrul Planului de Reorganizare. Bineînþeles, toate acestea s-ar putea realiza numai dacã CEH va rezista ºi nu va intra în faliment direct în perioada de observaþie, fãrã a mai ajunge la implementarea unui Plan de Reorganizare. Iar aceasta se poate face doar printr-o restructurare masivã a tuturor compartimentelor societãþii, prin reducerea la strictul necesar a tuturor cheltuielilor, atât a celor materiale cât mai ales a celor cu munca vie, acestea din urmã atât prin eliminarea din organigrame a tuturor posturilor inutile ºi care nu au legãturã cu producþia cât ºi prin ajustarea drasticã a salariilor”, este concluzia administratorului judiciar al CEH. În cei trei ani de funcþionare, Complexul Energetic Hunedoara a scris manualul de prãduire a societãþii fãrã ca cineva sã întrerupã aceastã activitate ilegalã ºi imoralã. Acum, ponoasele le trag muncitorii. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului, Luni, 21 Martie 2016
VALEA JIULUI ÎN DERIVÃ
Minerii au rãmas fãrã CCM N
u mai au gratuitãþi, iar sporurile le-au fost eliminate rând pe rând de administratorul care a preluat Complexul Energetic Hunedoara. Minerii din Valea Jiului stau pe un butoi de publere, care aproape cã a explodat vineri la prânz, când, timp de mai multe ore, pânã la lãsarea serii, ortacii de la Lupeni au venit sã protesteze în curtea administraþiei. Minerii de la mina Lupeni au fost primii care au refuzat sã intre în subteran la schimbul II ºi au venit în curtea Complexului Energetic Hunedoara ca sã protesteze. De vinã, spun ei, sunt administratorii acestui colos industrial care au denunþat vineri dimineaþã contractul colectiv de muncã al minerilor ºi acum ortacii spun cã pierd gratuitãþile ºi chiar ºi ajutorul de înnmormântare. Vestea cã prevederile contractului colectiv de muncã au fost denunþate i-a scos din ºut pe minerii de la schimbul II de la Lupeni, ei fiind primii care vineri la prânz au ajuns în faþa Complexului Energetic Hunedoara. „S-a denunþat azi dimineaþã (n.r. vineri) Contractul Colectiv de Muncã ºi am pierdut multe drepturi ce le-am avut acolo ºi nu suntem de acord cã numai noi sã plãtim pentru orice. Tot ce s-a tras de când am intrat în insolvenþã, numai pe noi a cãzut. Nu suntem de acord! Avem ºi lipsuri în minã, dar acum am pierdut chiar tot ce aveam ºi nu suntem de acord”, a susþinut unul dintre protestatarii de vineri. De altfel, ºi liderii de sindicat recunosc ce au pierdut minerii ºi spun cã atacã decizia administraþiei. „Cele mai importante sunt ajutoarele sociale, ajutoarele de deces, pentru situaþii grave de îmbol-
nãvire ale salariaþilor care le puteau primi, doar pentru cã aveau contract colectiv de muncã. E vorba ºi de adaosurile salariale pentru sãrbãtori, pentru ziua meseriei (n.r ziua minerului ºi energeticienului), de ajutorul pentru energia electricã ºi termicã, tichetele, masã caldã, transportul la ºi de la locul de muncã, toate sunt drepturi pierdute”, a adãugat ºi Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele CEH. Administraþia CEH, a remis un comunicat de presã, vineri dimineaþã, în care a precizat cã „relaþia angajat - angajator va fi reglementatã în conformitate cu prevederile contractelor individuale de muncã, beneficiile ºi sporurile stipulate expres (valoric ºi procentual) în cadrul acestora nefiind afectate. Mãsura denunþãrii Contractului Colectiv de Muncã se impune având în vedere intenþia de
reorganizare a societãþii manifestatã de cãtre administratorul judiciar, Casa de Insolvenþã GMC, ºi din cauza faptului cã mãsurile aplicate pânã în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea unei economii la un nivel care sã permitã, în continuare, susþinerea activitãþii. Totodatã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara va demara negocierea unui nou contract de muncã, în cel mai scurt timp.”. Sindicaliºþii, însã, nu exclud ca ºi alþi mineri sã refuze sã intre în ºut ºi sã ajungã chiar în curtea CEH. Minerii pierd, potrivit CEH mai multe sporuri, dar rãmân cu altele. Drepturile acordate conform Contractului Individual de Muncã care nu sunt afectate de denunþarea Contractului Colectiv de Muncã ºi care con-
stau în toate sporurile ºi indemnizaþiile pe care le primesc angajaþii sunt urmãtoarele: – salariul de bazã lunar brut – spor pentru vechimea în muncã – spor pentru fidelitate – spor de periculozitate – spor de front – spor de ºef echipã, brigadã, schimb – spor pentru radiaþii – spor pentru condiþii nocive ºi periculoase – spor pentru mobilitate – spor pentru confidenþialitate – spor pentru condiþii deosebite – spor pentru lucru în timpul nopþii – spor pentru lucru efectuat în zilele de sâmbãtã, duminicã ºi în zilele de sãrbãtori legale – spor pentru orele lucrate suplimentar faþã de norma lunii – zilele de concediu negociate în CIM – alte drepturi prevãzute de lege (indemnizaþia de concediu, indemnizaþia pentru concedii medicale, zile libere pentru donarea de sânge conform legii, diurna conform legii) Drepturile care sunt afectate de denunþarea Contractului Colectiv de Muncã sunt urmãtoarele: – Tichete de masã – Tichete cadou – Masã caldã pentru salariaþii care îºi desfãºoarã activitatea în condiþii speciale de muncã în procent de 100% – Zile destinate activitãþilor sindicale – Adaos pentru sãrbãtorirea Zilei meseriei – Adaos pentru sãrbãtorirea Crãciunului – Adaos pentru Ziua Femeii (8 martie) – Cota combustibil (energie electricã ºi termicã)
– Cadouri pentru copiii minori ai salariaþilor – Ajutoare financiare: – Ajutoare pentru calamitãþi naturale declarate de autoritãþile locale sau centrale, incendii sau explozii la locurile de domiciliu ale salariaþilor – ajutor boli grave ºi incurabile, accidente de muncã - conform regulamentului aprobat de Comisia paritara administraþie sindicat – Adaos pentru ziua salariatului – Prima jubiliarã – Transport gratuit la ºi de la locul de muncã – Zile libere plãtite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau alte situaþii, precum ºi cu ocazia zilei meseriei De asemenea, se mai pierd unele drepturi acordate doar în cazul concedierii: – Plãþi compensatorii acordate la concedierea pentru motive care þin de persoana salariatului – Plãþi compensatorii acordate în cazul concedierii colective. În legãturã cu acestea, la Ministerul Energiei a fost depusã o solicitare privind includerea Complexului Energetic Hunedoara pe lista societãþilor ai cãror angajaþi beneficiazã de mãsuri de protecþie socialã în caz de disponibilizãri colective, potrivit Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 36/2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Tot ca o consecinþã a denunþãrii contractului colectiv de muncã, pe perioada în care acesta nu e în vigoare, nu se mai aplica formele de salarizare prin acordul direct ºi indirect. Diana MITRACHE
Vor reveni la noi în þarã cu prima ocazie, pentru cã le-a plãcut
A
u stat o sãptãmânã în Petroºani, au vizitat tot ce a fost de vizitat, dar de departe cel mai important au învãþat foarte multe lucruri despre stilul de învãþãmânt, dar ºi din modul nostru de viaþã. Vorbim despre polonezii, englezii, italienii, estonienii, turcii si spaniolii care sãptãmâna trecutã au venit în Valea Jiului în schimb de experienþã, prin programul Erasmus+. ”Sãptãmâna petrecutã alãturi de partenerii noºtri strãini din pro-
gramul Erasmus+, a dovedit încã o datã cã acest proiect este unul inedit. Au fost niºte zile din care atât noi cât ºi ei am avut de învãþat foarte multe lucruri. Alãturi de colegii mei, dar ºi de elevi le-am împartãºit tot ce am avut noi mai bun ºi, din fericire, acum pleacã acasã cu un bagaj de cunoºtinþe mai mare”,
a spus Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Generale ”I.G.Duca” Petroºani În toatã acestã sãptãmânã au avut loc fel de fel de activitãþi educative la care au participat elevii ºi profesorii deopotrivã, din toate þãrilor partenere. Iar dacã pe tot parcursul ºederii în Petroºani, strãinii au avut parte de concursuri si jocuri, la plecare, gazdele, profesorii si elevii de la ªcoala Generalã ”I.G.Duca”, au organizat oaspeþilor un spectacol tradiþional românesc în aula Universitãþii din
Petroºani. Îmbrãcaþi în port naþional românesc, elevii au dansat dar ºi au cântat cântece populare, spre surprinderea musafirilor, care au plecat acasã cu o amintire plãcutã. ”A fost o mare ocazie pentru noi cã am ajung în Valea Jiului, ºi suntem norocoºi cã am avut oportunitatea de a vã cunoaºte stilul de viaþã, dar ºi acestã zonã minutatã a Petroºaniului. Fiecare zi a avut o mulþime de lucruri ºi momente interesante, iar profesorii ªcolii Generale ”I.G.Duca”, au lucrat foarte mult, motiv pentru care îi
apreciem. Per ansamblu a fost o experienþã splendidã ºi aºtept sã revin din nou în România” a spus Yvonne Lickerisl profesoarã în Anglia. Delegaþiile ºcolare
din cele 6 þãri au ajuns în România prin programul Erasmus+, program ce are drept scop implicarea în diferite activitãþii a tuturor elevilor. Adina PÃDURARU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 2016
Distracþie fãrã vârstã ºi întrecere la schi în Straja D
e jumãtate de secol, Cupa Veteranilor, este cel mai aºteptat concurs din Straja. Este întrecerea la care se înscriu concurenþi cu o jumãtate de an înainte, acesta fiind cel mai vechi concurs, care presupune ºi schiul de turã, modalitate de concurs care piere odatã cu cei care o mai practicã. Dar veteranii nu sunt doar buni schiori, ci ºi oameni plini de viaþã, care au petrecut cu muzica anilor 70, au dansat ºi au organizat concursuri care au stârnit hazul douã seri la rând în Straja. Staþiunea a rãsunat de vocile lor, a unor oameni care vin aici de o jumãtate de secol, mereu ca îºi depene împreunã amintirile. Nimeni nu îi întrece la mãiestrie, nimeni nu le ia clasamentul, care, la cei trecuþi de 60 de ani este fãcut la marea precizie, iar veteranii au venit din nou ºi sâmbãta trecutã la Straja la întrecerea ce i-a adunat de decenii în
acum sunt bine, sãnãtos ºi la 80+, cum m-au încadrat ei nu e greu de loc. Pe cuvânt! Îmi trebuie doar schiuri bune, echipament bun, cã am de unde sã îl iau acum ºi cearã, este tot ce îmi trebuie. Nu mã intereseazã cu câþi mã
munte. Unii aveau doar 7 ani când au urcat prima datã, iar acum, cel mai în vârstã concurent are 86 de ani ºi este din Vulcan. „Eu umblu aici la schi de când aveam 7 ani. ªi acum am depãºit 85 ºi sunt cel mai bãtrân dintre toþi de aici. Cum sã nu vin aici? Am lucrat la minã, dar
lupt! Eu ºtiu cã trebuie sã merg în concurs ºi gata! ªi vreau doar sã scot un timp foarte bun. Când aveam 7 ani aveam numai doage, furate din gardul momârlanilor, acum am schiuri bune ºi sãnãtate!”, spune cel mai vârstnic concurent, domnul Iosif Racolþea, veteranul care a þinut
sã ne menþioneze cã se simte la 86 de ani mai bine ca în tinereþe. La întrecere, însã, s-au înscris oameni ai munþilor, obiºnuiþi cu zãpada, cunoscuþi de toatã lumea, unii dintre ei salvamontiºti cu state vechi, cum este Dumitru Bârlida, ori neîntrecutul Kari Lauran, care sâmbãtã a îmbrãcat un tricou inscripþionat cu „I love Straja”, iar pe cap ºi-a pus un fel de fes de Moº Crãciun, cã tot are el plete dalbe ºi barba ca a personajului care aduce daruri. Kari vine din Parâng ºi este mâhnit cã acolo nu prea mai vin turiºtii, dar toatã lumea îl recunoaºte drept sufletul petrecerilor. „Am 50 ºi ceva de ani de când schiez ºi îmi pare rãu cã în Parâng, aºa cum spune ºi Mitu Bârlida, nu prea avem turiºti. Vin aici la Straja cu mare drag, cã schiul nu este deloc periculos. Pe mine mã ajutã mult
A fost olimpiada ºahiºtilor eci de tineri, cei mai Z buni din zona noastrã dintre pasionaþii de ºah
s-au adunat vineri la prânz la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. A fost etapa judeþeanã a olimpiadei de ºah, care va desemna câºtigãtorii ce merg la faza naþionalã. Cu emoþii ºi gata sã înfrunte fiecare obstacol din calea calului sau a turei, ºahiºtii din judeþul Hunedoara s-au aliniat
pentru start. Sunt cei mai buni, dintre ºahiºtii judeþului nostru, iar aceastã etapã îi va propulsa în elita naþionalã. „Avem etapa pe Valea Jiului la liceu, de unde vin doi bãieþi ºi douã fete, câºtigãtorii etapei pe Valea Jiului. Mai avem de la Deva, Hunedoara, Simeria ºi Cãlan, fiecare cu cei care
miºcarea ºi întâlnirea cu prietenii de aici de o viaþã. Încet-încet mai dispare câte unul ºi ne pare rãu, dar sigur vom schia toþi pe o altã planetã unde poate e zãpada mai multã ºi de altã culoare”, ne spune Kari Lauran, râzând de ironia sorþii care îi împuþineazã an de an pe prietenii cu care venea la schi din tinereþe. La start s-au aliniat ºi femei, iar la cei 65 de ani Zina Gutunoiu vine din zona Alba Iulia, din Cugir ºi spune cã iubeºte oamenii de aici ºi nu ar lipsi niciodatã la Cupa Veteranilor. „Vin în fiecare an ºi îmi place, cã iubesc Straja. Toþi prietenii mei mã cheamnã ºi pe alte pârtii din þarã, dar eu aici m-am învãþat. Vin de ani de zile la Cupa Veteranilor ºi îmi plac oamenii de aici cã sunt primitori. Mã aliniez cu trupa din Cluj ºi azi concurez la 60 - 65 de ani”, spune
s-au calificat”, a declarat Cristian Tomele, profesor organizator al competiþiei olimpice ºcolare. Copiii învaþã ºah acasã sau la cluburile elevilor, pentru cã, deºi a fost introdus ca materie în ºcoalã, acest sport încã nu are ore dedicate în programã. Dar asta nu înseamnã cã nu sunt ºi copii foarte talentaþi. „Nu se fac cursuri opþionale. Este un program la care participãm cu ºahul în ºcoalã, avem adeverinþe, dar este un proiect pe termen lung ºi abia se implementeazã. Majoritatea fac ºah la Clubul ªcolar sau la ºcoalã, ori acasã cu pãrinþii. Noi le organizãm etapele judeþene ºi cei mai buni se calificã la etapele naþionale” Diana MITRACHE
doamna Zina, echipatã cu cascã ºi costum de schi de competiþie. La Straja a nins ºi pe timpul competiþiilor, pentru cã au fost 3. Prima a fost schiul de fond, apoi schiul de turã ºi, la final, a fost distracþia pe doage, un soi de concurs care le-a amintit de schiurile rupte din gardul momârlanilor, cu care coborau în copilãrie, spre ºcoalã. Înainte de start, însã, unul dintre cei care acum are o protezã la picior, dupã ce i-a fost amputat, dar care este promotorul acestei competiþii, ne-a povestit cã a venit mãcar sã facã prezenþa, pentru cã, deºi a încercat puþin sã îºi punã schiurile ºi clãparii, a renunþat cu regret. Emil Pãrãu este cel care îi adunã an de an ºi îi cazeazã în Straja în ultimii ani. A fost acum ediþia cu numãrul 45, dar serile de carnaval, cu muzicã veche ºi amintiri depãnate la ºemineu sunt tot ce conteazã dupã ce veteranii îºi dau jos clãparii. „Dupã cum aþi vãzut avem peste 150
de concurenþi în Straja ºi ne-a ajutat ºi Dumnezeu, pentru cã a fost frig, pârtiile sunt foarte bune. Petrecerile se þin lanþ, vineri seara abia s-au încãlzit la petrecere, cã a trebuit fiecare sã doarmã pentru a fi în formã la întrecerea de sâmbãtã, dar sâmbãtã seara a fost petrecerea adevãratã, cu costume, voie bunã, carnaval ºi tot felul de concursuri inventate de ei, spre amuzamentul tuturor. Sper sã reziste pânã dimineaþã, cã au participat la schi fond, schi alpin ºi apoi pe doage, aºa cã sunt foarte obosiþi”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei din Straja. În Straja este zãpadã ºi organizatorii spun cã stratul este chiar mai mare decât în ianuarie. Pe pârtia Mutu, aceasta mãsoarã peste 40 de cm, iar concursul s-a þinut pe ninsoare, pe Pârtia Lupului, unde zãpada este ºi mai mare. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 2016
Henþ cu mâna
ARENA LOR ªI ARENA NOASTRÃ La infinit acest scandal cu Arena Naþionalã, blazonul material al sportului românesc. Milioane de euro aruncaþi pe apa sâmbetei, nimeni nu
ºtie exact ce vor miticii sã facã acolo. Încet dar sigur, au fãcut-o praf ºi pulbere, la figurat. Desigur, ea va mai funcþiona, dar dupã ce au dat cu
mucii în fasole, greu cu cârnãciorii ori costiþa... Sigur, asta ar fi aºa, telegrafic, despre cea mai naþionalã arenã, acum, cu doar trei ani ºi jumãtate înaintea lui Euro 2020. Da` nici pe la noi, cu Arena noastrã, lucrurile nu stau pe
roze. Hardughia de fier din Lunca Jiului ºia pierdut strãlucirea de altãdatã, ba unii spun chiar cã prezintã serioase fisuri, pe ici pe colo, prin pãrþile esenþiale. Stadionul cel fãlos, pe care Jiul a prins destui ani în Divizia „A” scârþâie din toate încheieturile,
arãtând mai degrabã precum un loc destinat parcã actualului eºalon în care zburdãm. Au tot fost unii ºi alþii sã-l þinã sub protecþie, dar deocamdatã totul este la fazã de poveºti. Poate chiar de adormit copiii.
Acum 55 de ani (1961) handbalul performa cu ªtiinþa Petroºani A
tunci când România câºtiga un prim titlu mondial la masculin, în anul 1961, pasiunea pentru acest sport a „electrocutat” studenþimea din „Dealul Institutului”, care a pus bazele unei echipe de handbal, pe data de 29 aprilie 1961 Petroºaniul fiind gazda campionatelor de calificare, masculin ºi feminin, pentru Diviziile „A” ºi „B”. Atunci echipa masculinã ªtiinþa Petroºani a câºtigat jocul de baraj pentru Divizia „B” cu Rapid Oradea, promovând ºi eºalonul doi. Din acel moment, handbalul a început sã facã o concurenþã serioasã fotbalului. Un meci de neuitat a fost exact acum 50 de ani, în 1966, un joc de mare luptã cu echipa bucureºteanã Rapid care a învins cu greu în final cu 16-15. Meciul s-a disputat pe terenul de zgurã din incinta vechiului stadion „Jiul”, cam în actuala zonã a Parcului „Carol Schreter”, ªtiinþa evoluând cu Mãrculescu, Anghel, Ignãtescu, Cosma, Cioarã, Sãlãgean ºi Braºoveanu.
fãcând cinste sportului universitar, alãturi de baschet ºi fotbal. Au fost meciuri de neuitat, precum acela cu Metalul Copºa Micã (13-7), disputat pe o ploaie torenþialã, dar extrem de spectaculos. A fost poate cel mai bun an al handbalului masculin petroºenean, ºtiinþa fiind învinsã în retur doar de CSM Reºiþa ºi Nitramonia Fãgãraº. ªtiinþa Petroºani a avut aceastã ªtiinþa Petroºani va rezista la acest nivel pânã în ediþia 1969-1970 când va retrograda dupã un joc dramatic, 20-25 la Chimia Turnu Mãgurele. Dupã un sezon în campionatul judeþean, ªtiinþa Petroºani
revine în Divizia „B” începând cu sezonul 1971-1972 (victorie la baraj, 18-17 cu Tractorul Braºov), cu antrenorul Ieronim Ceacu ºi o echipã cu Loy, Bocãnici, Lupu, Orbulescu, Szemeº, Maister, Gliga, Popovici, Rovinaru sau Floca.
Echipa din Petroºani devine una puternicã, reuºind un excelent sezon19731974 pe locul 2 în Divizia „B”, Seria a 2-a, la lotul de mai sus adãugându-se Marincan, Voicescu, Bercea, Bora, Mastici, Fleþan, Sebestyen, Fancsaly, Mazilu sau Teodorescu. ªtiinþa Petroºani devenise o echipã puternicã la nivelul Diviziei „B”,
perioadã de glorie în anii `60-`70 ai veacului trecut. Vreme de 36 de ani, pânã în
1997, cu suiºuri ºi coborâºuri, ªtiinþa Petroºani a oferit spectacole de bunã calitate la nivelul Diviziei „B” a handbalului românesc. Din pãcate, ca atâtea alte performanþe sportive din Valea Jiului, ºi handbalul masculin a dispãrut. Performanþele handbalistice de la ªtiinþa Petroºani vor mai rãmâne de-acum doar în retrospectivele scrise ale istoriei.
C
ântecul lebedei...
...handbalului masculin a fost în sezonul 1996-1997, Divizia „B”, Seria D, când s-a mai încercat cu Utilajul Petroºani, cu o echipã în care au evoluat Nyulas, Petrache, Csiki, Gavrilã, Fodor, Drãgan, Oþelea, A. Cazan, Gicã Enea, Szain, Burchioiu sau Cr. Cazan, dar ea nu a mai putut face faþã rigorilor diviziei secunde, cu echipe puternice în serie, precum „Poli” Timiºoara, C.S.M. Reºiþa, Univ. Timiºoara sau CILDRO Drobeta Tr. Severin. Aici s-a oprit timpul. Era în 1997.
Paginã realizatã de Genu TUÞU