Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1053

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Reþineri la Pregoterm Vulcan

irectorul Pregoterm Vulcan, Marius Danci ºi adjunctul sãu, Cezar Conceriu au fost reþinuþi luni seara de procurori, fiind acuzaþi de delapidare. Cei doi responsabili ai firmei aflate în subordinea primãriei Vulcan sunt acum cercetaþi pentru cã ºi-ar fi însuºit sume de bani din casieria Pregoterm. Suma estimatã cã ar fi dispãrut din vistieria societãþii ar ajunge la 800 de mii de lei ºi, atât Marius Danci, cât ºi adjunctul sãu Cezar Conceriu au fost anchetaþi de procurorii care i-au reþinut pentru 24 de ore, luni seara. „Confirm faptul cã, în cursul serii au fost reþinuþi cei doi directori de la Pregoterm Vulcan. Faþã de aceºtia se desfãºoarã cercetãri sub aspectul sãvârºirii unor infracþiuni de naturã economicã. Sunt derulate audieri de cãtre procurorul de caz de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar la finalul audierilor, se va lua o decizie, adicã, dacã se va formula propunere de arestare preventivã la instanþa competentã, respectiv judecãtorul de drepturi ºi libertãþi, sau nu se va dispune nicio mãsurã, dar

acest lucru se va întâmpla la finalul audierilor”, a declarat Ionela Draia, purtãtor de cuv. Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Marius Danci ºi Cezar Conceriu aveau mandate de reþinere care expirau marþi seara, iar în urma achetei au fost cercetaþi sub control judiciar Directorul Pregoterm este cercetat pentru delapidare ºi abuz în serviciu, iar adjunctul sãu pentru complicitate. Procurorii au decis sã punã sechestrul pe averea lui Marius Danci, iar bunurile sechestrate are fi un apartament situat în zona Cocosvar, o garsonierã pe strada Nicolae Titulescu, o maºinã Toyota hibrid ºi una Audi. Procurorii au mai pus sechestrul ºi pe o casã ºi douã terenuri din Vulcan. Diana MITRACHE

Organigrama CEH, raport de 1 la 2

Un angajat TESA flancat de doi muncitori direct productivi

rganigrama CEH trebuie construitã de jos în sus. În aceastã perioadã administratorul judiciar ºi cel special împreunã cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara lucreazã la noua organigramã a societãþii, astfel încât sã se reducã cheltuielile. Administratorul judiciar al CEH, Florin Sãftoiu, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI cã este nevoie de disponibilizãri, dar ºi de pensionãri. Însã nici aºa cheltuielile societãþii nu vor fi reduse suficient pentru ca aceasta sã devinã rentabilã. >>> PAGINA A 3-A

A asfixiat-o cu perna ºi a aruncat-o în Jiu

ebeluºul gãsit mort în albia Jiului de Vest s-a nãscut viu, dar a fost asfixiat cu o pernã, cel mai probabil, de cea care i-a dat viaþã. Fetiþa s-a nãscut la termen, iar mama a ajuns cu hemoragie în spital. Procurorii o cerceteazã acum pentru fapta sa. Tânãra de 27 de ani din municipiul Lupeni a ajuns de urgenþã la Spitalul din Petroºani, cu hemoragie puternicã. Atunci medicii au realizat cã ea este mama copilului gãsit în albia Jiului de Vest la Lupeni. Femeia este internatã pe secþia unde ar fi trebuit sã vinã, dacã nãºtea copilul în siguranþã.

„Pacienta în cauzã este internatã pe secþia ginecologie. La ora actualã este sub tratament. Este stabilã ºi starea ei de sãnãtate este bunã, nefiind în mãsurã sã îi punã în pericol viaþa”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Medicii legiºti care au

autopsiat cadavrul bebeluºului spun cã fetiþa s-a nãscut la termen, iar mai apoi a fost ucisã. Potrivit doctorului Dan Mãrculescu, ºeful Serviciului de Medicinã Legalã din judeþul Hunedoara, în urma autopsiei a rezultat faptul cã moartea copilei a survenit prin asfixie

mecanicã. „Copilul a murit pentru cã a fost asfixiat. Putem spune cã i s-au obturat cãile respiratorii ºi aºa a survenit decesul fãtului, care s-a nãscut la termen”, a menþionat dr. Dan Mãrculescu. Procurorii au preluat cercetãrile ºi, dacã va fi gãsitã vinovatã, mama

poate fi cercetatã pentru pruncucidere. Acesta este cel de al doilea caz de pruncucidere din Valea Jiului, dupã cel din noaptea dintre ani, când o tânãrã asistentã ºi-a aruncat copilul la gunoi, la o temperaturã de o minus 18 C. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016

Fiecare vrea puterea

Douã societãþi minereºti, patru firme de transport

Uniunea sindicalã a rãmas la stadiul de propunere niunea sindicalã din Valea Jiului rãmâne doar la nivel U declarativ. La începutul lunii trecute, preºedintele Sindicatului Muntele Petre Nica a lansat o propunere pentru

onsiliul Judeþean Hunedoara a atribuit licenþele de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale. Minerii ºi energeticienii sunt transportaþi la ºi de la locul de muncã cu autobuzele a douã societãþi.

toþi sindicaliºtii. Acesta este dispus sã îºi depunã mandatul dacã se doreºte o uniune sindicalã în Valea Jiului. Termenul pentru trimiterea rãspunsurilor a expirat ºi doar o singurã organizaþie sindicalã a rãspuns apelului. “Am primit un singur rãspuns oficial de la Sindicatul Liber Independent de la Lupeni din partea lui Vasile Vamoº, însã ºi acesta are anumite condiþii. Termenul pentru trimiterea rãspunsurilor a fost ieri, dar ideea rãmâne în continuare”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Cei de la Muntele au creioan ºi un cod de integritate, dar deocamdatã acesta este în aºteptare având în vedere cã nu existã deschidere din partea celorlalte organizaþii sindicale. “Am realizat ºi un cod de

integritate al candidaþilor, astfel încât sã punem în fruntea oamenilor candidaþi integrii”, a mai spus sursa citatã. Faptul cã existã zeci de sindicate este un aspect semnalat ºi de ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Minerii ºi energeticienii sunt divizaþi în nenumãrate sindicate, fiecare cu liderii lor. Ministrul Energiei susþine cã la prima vizitã în Valea Jiului a întâlnit nu mai puþin de 40 de lideri de sindicat. “Prima datã am întâlnit 40 de lideri de sindicat ºi am strâns

mâna fiecãruia dintre ei”, a subliniat ministrul Energiei Victor Grigorescu. Preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, este dispus sã îºi depunã mandatul dacã se va dori o unitate în rândul sindicaliºtilor. Petre Nica este preºedintele Sindicatului Muntele din anul 2013, iar în anul 2013 acesta a fost ales preºedinte prin vot uninominal. Mandatul acestuia ar urma sã se încheie în anul 2017 asta dacã nu se ajunge la un numitor comun cu celelalte sindicate. Monika BACIU

Pregãtiri pentru Ziua veteranilor de rãzboi

iua veteranului de rãzboi, marcatã la nivel judeþean, dar ºi local. Aproape douã luni mai sunt pânã când se sãrbãtoreºte Ziua Veteranului de rãzboi, însã consilierii judeþeni au aprobat alocarea sumei pentru marcarea acestei zile. Instituþia judeþeanã s-a asociat cu o organizaþie de profil pentru a marca aceastã zi. “Prin aceastã asociere, Consiliul Judeþean Hunedoara doreºte sã contribuie la recunoaºterea veteranilor de rãzboi din judeþul Hunedoara ºi a contribuþiei acestora la luptele duse pentru apãrarea independenþei ºi suveranitãþii patriei. Titlul de „veteran de rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datã în ziua de 29 aprilie a anului 1902. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a

acþiunii, sunt necesare resurse financiare, pe care Asociaþia Veteranilor de Rãzboi filiala judeþului Hunedoara nu le poate susþine în totalitate, solicitând suma de 80.000 lei, urmând ca decontarea acþiunii sã se facã în condiþiile legii, pe baza documentelor justificative. Suma menþionatã anterior va fi utilizatã pentru realizarea acþiunii „Ziua veteranului de rãzboi” în 29 aprilie 2016,

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

restul cheltuielilor urmând a fi suportate de cãtre asociaþie”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Prin Decretul Regal din anul 1902, participanþii la Rãzboiul de Independenþã (18771878) au fost declaraþi veterani, asigurându-lise, pe lângã acest binemeritat ºi onorant statut, mijloace pentru

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

un trai decent ºi înlesniri pe mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. Dupã Primul Rãzboi Mondial, prin diferite legi s-a instituit titlul de veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºi urmaºilor lor fiindule acordate diferite drepturi ºi avantaje reparatorii. Monika BACIU

Este vorba J&R CAR, SUPER TRANS COM, DEVATRANS ºi de Comexim R Lupeni. Consiliul Judeþean Hunedoara a atribuit licenþele pentru societãþile care au contract cu Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi cu Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Astfel, minerii de la închideri sunt transportaþi de societatea J&R CAR ºi SUPER TRANS COM, iar angajaþii CEH din Valea Jiului merg la locul de muncã cu autobuzele Comexim R Lupeni. În ceea ce îi priveºte pe energeticienii de la Mintia transportul acestora este realizat de firma DEVATRANS. Este consi-

derat serviciu de transport public local de persoane prin curse regulate speciale transportul public efectuat tur-retur, pe rute ºi cu programe de transport prestabilite de cãtre beneficiarul serviciului de transport sau de cãtre cel care a angajat serviciul privind transportul unor persoane sau al unor grupuri de persoane, ºi anume: transportul copiilor, elevilor ºi studenþilor la ºi de la instituþiile de învãþãmânt, transportul salariaþilor la ºi de la instituþiile la care sunt salariaþi sau transportul angajaþilor unui operator economic la ºi de la locul de muncã. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Martie 2016

Organigrama CEH, raport de 1 la 2

Un angajat TESA flancat de doi muncitori direct productivi O

“Personalul este cea mai mare problemã a noastrã. Cheltuielile cu munca vie sunt cele mai mari. Personalul TESA de la centru ºi de la termocentrale a intrat în concediu de aºteptare, dar nici aºa nu se reduc suficient cheltuielile. De personalul direct productiv nu ne atingem pentru cã pe ei se bazeazã veniturile noastre”, a declarat Florin Sãftoiu, reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Administratorii CEH poartã discuþii la nivelul Ministerul Energiei

pentru a identifica soluþii în vedere plãþii personalului ce urmeazã a fi disponibilizat. Aici existã însã o problemã majorã. CEH nu are bani pentru a respecta prevederile contractului colectiv de muncã în ceea ce priveºte pensionãrile sau disponibilizãrile. “Trebuie fie renegociat contractul colectiv de muncã, fie denunþat, iar acest lucru ar arunca din nou în aer Valea Jiului, iar noi nu ne dorim acest lucru. Contractul colectiv de muncã prevede în cazul pensionãrilor plata a

13 salarii, iar în cazul disponibilizãrilor 24 de salarii, iar societatea nu are aceºti bani. Din pãcate aceastã prevedere s-a extins de la mineri ºi energeticieni ºi la personalul administrativ. Din punctul meu de vedere doar minerii ºi energeticienii trebuiau sã beneficieze de aceste prevederi. Sunt discuþii la Ministerul Energiei, iar CEH este prinsã într-o ordonanþã ca pânã în anul 2020 sã plãteascã salarii compensatorii pentru cei care pãrãsesc sistemul, iar acestea sã fie plãtite de cãtre stat ºi nu de societate”, a mai spus sursa citatã.

reu de pensionat

Deºi la nivelul societãþii sunt aproape 1000 de persoane care îndeplinesc condiþiile de pensionare, mãsura nu poate fi aplicatã, iar administratorii nici nu doresc sã o aplice în

CEH ia bani de la SNÎMVJ pentru spãlarea cãrbunelui EH presteazã servicii pentru Societatea C Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

Contractul al cãrui valoare este de 1.080.000 de lei are ca obiect “spãlare cãrbune brut ºi sortat refuzat, provenit de la Minele Paroºeni ºi Uricani”, iar Complexul Energetic Hunedoara este prestatorul serviciilor. Adicã, CEH prin structurile sale aduce cãrbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului la o calitate superioarã. Mai exact, CEH îºi “preparã” cãrbunele de la societatea de

închideri care mai apoi este ars în termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Contractul dintre cele douã pãrþi este încã în vigoare, acesta desfãºurându-se în perioada 04.01.2016 – 31.12.2016. Pentru cele 12 luni de prestãri servicii, CEH trebuie sã încaseze de la societatea de închideri suma de 238.547,51 de euro, adicã 1.080.000 lei. Societatea

cazul tuturor. “E foarte greu sã îi pensionãm. Spre exemplu, în minerit ar trebui pensionaþi foarte mulþi, dar nu ne permitem acest lucru pentru cã nu avem alþii care sã îi înlocuiascã. Nu ne dorim ca minerii ºi energeticienii sã fie afectaþi de aceastã mãsurã”, a mai subliniat Florin Sãftoiu.

estructurare masivã

Complexul Energetic Hunedoara nu mai poate funcþiona în actuala formulã, iar astfel se are în vedere restructurarea societãþii“. “Nici cu trimiterea personalului în concediu de aºtepare, dar nici alte mãsuri nu sunt suficiente pentru redresarea activitãþii. Trebuie o reorganizare amplã. Guvernul are o strategie prin care ºi-a propus minele, dar trebuie identificate care sunt cele rentabile ºi

Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a atribuit contractul în data de 14 decembrie 2015 în urma unei negocieri fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare. Aceasta este o operaþiune absolut necesarã pentru creºterea parametrilor huilei, aºa încât cãrbunele sã poatã fi vândut cãtre beneficiari, Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Practic, cãrbunele extras, refuzat de termocentrale, se supune spãlãrii ºi preparãrii în vederea creºterii indicatorilor de calitate. Altfel spus, CEH spalã cãrbunele de la minele neviabile pe care ulterior tot entitatea energeticã îl cumpãrã, altfel cã o parte din costuri se întorc la CEH pe aceastã cale. Monika BACIU

acelea sã fie pãstrate. Pentru acest lucru existã specialiºti”, a mai spus Sãftoiu. Administratorul judiciar al CEH a mai precizat cã minerii ºi energeticienii sunt cei care þin societatea la limita funcþionãrii, ei fiind stâlpul de susþinere. Deja au început sã aparã informaþii conform cãrora ar urma sã îºi înceteze activitatea sute de persoane. “Luni, 29. 02. 2016 la Mintia, a avut loc o ºedinþã, la care au participat conducerea Sucursalei Electrocentrale Deva si consiliul S.L.I.E.D.M. Directorul sucursalei ing. Nicolae Codreanu, a prezentat o propunere de organigramã în care sunt propuse pentru disponibilizare 321 posturi de la termocentrala Mintia. Directorul de sucursala, ne-a informat cã va transmite aceastã organigramã la administratorul special. Consiliul SLIEDM l-a informat cã nu este de acord cu propunerile ºi a invocat faptul cã sindicatul nu a fost consultat ºi nu a participat la întocmirea ei”, susþin cei de la Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Paroºeni. Energeticienii sunt nemulþumiþi de faptul cã nu le sunt comunicate anumite decizii, drept pentru care l-au înºtiinþat pe administratorul special, Dan Agriºan.

"Având în vedere cã, un numãr de 64 de persoane din cadrul structurii executive a CEH îºi desfãºoarã activitatea în sediul Sucursalei Electrocentrale Mintia ºi datoritã faptului cã SLIEDM nu a fost consultat ºi nu a participat la întocmirea organigramei în care sunt propuse disponibilizãrile personalului din cadrul structurii executive a CEH, vã rugãm sã ne comunicaþi URGENT aceastã organigramã, pentru a putea lua mãsurile necesare în cazul în care sunt lezate interesele acestor persoane", se aratã în solicitarea transmisã lui Dan Agirºan de cãtre presedintele SLIEDM, Mircea Emil Crisovan. Reprezentanþii organizaþiei sindicale reprezentative la nivelul Complexului Energetic Hunedoara susþin cã nu au fost informaþi de anumite modificãri aduse organigramei, iar dacã acestea vor avea loc trebuie sã se þinã cont de personalul direct productiv, aceasta fiind categoria pe care se bazeazã societatea. “Organigrama trebuie sã fie construitã de jos în sus. Nu putem sã avem o schemã cu 200 de angajaþi TESA ºi 100 de mineri ºi energeticieni. Pânã la urmã cei de jos susþin societatea”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. La 31 decembrie 2014, numãrul salariaþilor de la CEH era de 6.672 din care 4.474 erau angajaþi productivi, iar diferenþa de 2.198 era de personal administrativ. Monika BACIU

4 Actualitate

Munceºte ca un sclav la numai 13 ani

re 13 ani, dar viaþa l-a fãcut sã gîndeascã precum un adult, pentru cã a muncit mai mult decât orice copil de vârsta lui. Nici ºcoalã nu a fãcut, deºi îºi doreºte enorm acest lucru ºi toate din vina celor care i-au devenit tutori, în lipsa unui pãrinte care sã îi fie sprijin.

„Într-o zi, îmi doresc sã muncesc doar pentru mine” ªtie cã trebuie sã munceascã doar ca sã mãnânce, iar la ºcoalã ar merge, dar nu poate deocamdatã, din cauza unor legi strâmbe, care îl mai þin un an acasã. ªi cât de rãu îi pare!. Pe L. F l-am gãsit la începerea anului ºcolar pentru clasa de remedial, la 1 octombrie, la ºcoalã. Coborâse de la munte, acolo unde îl þine cea care i-a devenit tutore, naºa de botez, femeia care ar fi trebuit sã îi fie a doua mamã, dar nu a reuºit nici mãcar sã îl împiedice pe bãrbatul cu care trãieºte, atunci când l-a siluit pe micuþul L.F. ªi nu îl apãrã nici acum, deºi, atunci când am încercat sã port un dialog cu ea, pãrea interesatã de copil, dar prea beatã ca sã fie ºi coerentã. L.F. este, însã, un copil cum rar îþi este dat sã vezi. Seamãnã cu Pistruiatul, are un pãr blond, ochi albaºtri, mâini muncite ºi un extraordinar bun-simþ. Mi-a povestit cã de la

10 ani a ajuns în casa naºei sale de botez, Maria. Femeia bea enorm ºi când l-am întrebat cum e viaþa lui, a oftat. „De pe la 10 ani, bãrbatul ei a profitat de mine. M-a violat de multe ori ºi, când nu am mai rezistat, i-am zis ei. M-a dus la Poliþie (n.r face o pauzã ºi mã întreabã dacã ºtiu numele poliþistului, pe care nu are cum sã îl uite), dar a venit ºi el (n.r. bãrbatul care l-a violat). Nu ºtiu ce au zis ei, ce am zis eu nu a contat ºi tot eu am ajuns la ªcoala de Corecþie din Deva, cã a depus ºi sora ei mãrturie. ªi când au venit cei de la Protecþia Copilului m-au luat de la vaci, cã mulgeam”, îºi aminteºte copilul. Nu este trist, dimpotrivã! El spune cã a îndurat multe ºi nu înþelege de ce ºcoala de corecþie se numeºte aºa. „Nimeni nu se corecteazã acolo! Acolo am luat bãtaie ºi am vãzut atâta bãtaie, cã dupã 8 luni am sunat-o pe Mãrie ºi i-am zis cã mã omor. ªi credeþi-mã cã mã omoram, dacã nu venea sã mã ia. Atunci trãia ºi mama ei ºi au plãtit 30 de milioane (n.r. lei vechi), ca sã mã scoatã de acolo”,

spune L.F. Copilul are mamã, dar nu poate locui cu ea, cã stã într-o garsonierã ºi cu un alt bãrbat, care nu îl suportã. „Am fost duminicã la ea ºi mi-a dat sã mãnânc, dar a aflat bãrbatul ei ºi, când am ajuns la Mãrie, o sunase mama ºi i-a spus cã o bãtuse, cã mi-a dat sã mãnânc din mâncarea lor”, susþine copilul. Femeia care îl are în custodie îl trimite la vaci în munte ºi acolo fuge ºi el, sãracul, atunci când este ameninþat de violatorul cu care trãieºte încã sub acelaºi acoperiº. Îi numeºte „oameni murdari” ºi beþivi notorii ºi spune cã, uneori fuge sus la munte, cã acolo e mai bine. „Urc 4 sau 5 ore, sus la munte la o colibã. Stau singur, dar e mai liniºte. Acolo am grijã de animale ºi le mulg, rânesc la grajd ºi o femeie de acolo îmi dã sã mãnânc”, spune copilul, care face asta de câte ori acasã nu îi este bine. L. F. este credincios ºi îºi doreºte cel mai mult sã munceascã, dar pentru el, cã toatã vara a strâns o sumã modicã, pe care a cheltuit-o pe rechizite, sperând cã va putea sã meargã la

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016 Huþanu, profesoara sa. L. F. mai are un frate mai mare, dar acela e la un alt unchi ºi pare cã o duce mai bine. „O, la el e mai bine acasã, dar acolo eu nu am loc”, spune copilul. Aºa cum îl vezi, mic de staturã, are pasul iute ºi îmi spune cã merge duminica la bisericã, unde îºi gãseºte alinarea ºi, pentru cã niciodatã nu a fost obiºnuit cu bunãtatea oamenilor, se bucurã când preotul îi mai dã câte un bãnuþ cu care îºi ia de mâncare. „Cred în Dumnezeu ºi mã rog Lui ca într-o zi sã ajung sã muncesc doar pentru mine. Pãrintele îmi dã bani ºi i-am povestit ce am pãþit ºi mi-a zis sã mai îndur puþin, cã poate îmi lasã mie casa”, spune copilul, iar rãspunsul sãu este uluitor în condiþiile în care duhovnicul sãu ar fi trebuit sã îl ajute, poate altfel. Copilul, însã, sperã ca naºa lui, mereu beatã ºi niciodatã coerentã, sã îl înfieze ºi apoi sã îi lase lui pãmântul ºi casa. Vrea sã munceascã ºi nu se dã înlãturi sã ajute pe oricine, dar vrea sã o facã numai pentru el, nu pentru acei oameni care beau tot ce strânge el.

ºcoalã. Are doar 4 clase din Petroºani, ca la ºi voia sã intre în anul I, mama lui. Ea este respectiv în clasa a V-a, confidenta lui ºi tot ea îi dar a aflat cã doar când alinã suferinþa. „Este o face 14 ani va putea. minune de copil, dar „Fac 14 ani pe prea exploatat. Îl þine 20 iunie anul viitor. familia în care stã, doar Dar am venit acum la ca sã îl foloseascã. El ºcoalã, cã am strâns de munceºte ºi ei beau. ªi la femeia pe care am a mai fost ºi abuzat, ajutat-o toatã vara 60 sãracul ºi eu caut de de lei ºi cu ei mi-am fiecare datã sã îi temluat caiete pentru perez furia, pentru cã ºcoalã”, spune copilul devine violent ºi, unede 13 ani, care îºi ori, ameninþã cã iar îl ascunde mâinile bate pe cãlãul acela. De muncite sub banca pe altfel, mi-a mãrturisit cã care are deschis un l-a ºi potolit recent cu o abecedar. Vine la bâtã, de teamã cã iar ar Diana doamna Lucia, profefi putut sã îl violeze”, ne MITRACHE soara lui de la ºcoala explicã Lucia Teleleu Zeci de copii sunt în România condamnaþi la muncã, bãtãi cu minori în cuºti ºi copii care fac bani în meserii cu risc, toate acestea sunt subiecte sensibile ce au fost dezbãtute de jurnaliºti din România, împreunã cu reprezentanþii ONG-urilor. În þara noastrã, exploatarea copilului este un fenomen greu de monitorizat ºi controlat, iar sportul ºi televiziunea contribuie cu o formã modernã de abuz. Cronica Vãii Jiului vã prezintã o serie de articole, care fac parte dintr-un amplu proiect ce vizeazã un model de colaborare-prototip între jurnaliºti ºi experþii din ONG-uri prin realizarea de materiale jurnalistice ºi a unei baze de date utile care sã punã în valoare expertiza societãþii civile. Diana Mitrache, redactorul Cronicii Vãii Jiului face parte din acest proiect amplu realizat împreunã cu o echipã de jurnaliºti din þarã, coordonaþi de Cãtãlin Tolontan ºi Mirela Neag. Are 13 ani, dar viaþa l-a fãcut sã gîndeascã ca un adult ori Fata care nu s-a pierdut în jungla modelling-ului, sunt cateva cazuri pe care le puteþi citi aici http://mediaresource.openpolitics.ro/ Articolele fac parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONG-iºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre. Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Dacã un amic îþi reparã poarta, riºti amenzi de sute de milioane P

ânã în 2014, orice reparaþie fãcutã în casã de un vecin al unei persoane fizice, se lãsa cu amenzi usturãtoare din partea ITM. Prevederea a fost scoasã invocându-se inviolabilitatea domiciliului, dar a rãmas în cazul persoanelor fizice autorizate ºi al firmelor. Dacã inspectorii ITM gãsesc o personã care reparã o poartã vreo jumãtate de orã, deºi firma este una de panificaþie, este consideratã muncã la negru ºi amenda aplicatã este una astronomicã – de la 100 milioane, la 200 milioane lei vechi. În Valea Jiului s-a ºi întâmplat… În zbaterea pentru combaterea muncii la negru, au apãrut ºi situaþii aberante precum cea în care un vecin al bunicii Lucreþia îi repara soba sau un gard, bunica era amendatã usturãtor de inspectorii teritoriali ai muncii – ITM, încât nu doar bunica ar fi plãtit toatã viaþa, atâta câtã i-a mai rãmas, ci ºi urmaºii acesteia. Respectiva lege, cu referire la zilieri, a funcþionat o perioadã determinatã, 2013-2014, dupã care a fost modificatã sesizându-se ridicolul în cazul persoanelor fizice, dar ºi încãlcarea Constituþiei în sensul cã inspectorii muncii nu puteau viola domiciliul persoanei controlate.

colectiv se oferã s-o repare ºi în acel moment apare un control al ITM, atelierul poate sã-ºi închidã definitiv respectiva uºã ºi sã lichideze afacerea. Amenda ajunge ºi la 200 milioane lei vechi, situaþia considerându-se muncã la negru, chiar dacã amicului îi ia o jumãtate de orã sã meºtereascã respectiva clanþã. O asemenea situaþie s-a consumat la Lupeni, la o firmã de alimentaþie publicã, unde salariaþii sunt ospãtari, bucãtari ºi barmani.

O porþiune a gardului ornamental care împrejmuieºte clãdirea s-a degradat, iar þãruºii metalici reprezentau un pericol pentru copiii din blocurile învecinate. Un clinet vechi al localului s-a oferit sã sudeze douã plase de sârmã ºi astfel pericolul sã fie îndepãrtat. În timp ce omul suda respectiva plasã, a picat controlul ITM - un inspector de la judeþ. Rezultatul – muncã la negru, 200 milioane amendã ºi întrebarea: ce faceþi acum, închideþi afacerea?

Deºi i s-a explicat inspectorului cã nu poate fi vorba de muncã la negru pentru cã societatea nu este firmã de construcþii pentru a angaja sudori, cã e vorba de o simplã remediere la un gard, degeaba! Legea e oarbã conform literii ei, fãrã pic de spirit în acest caz. Conform secretarului de stat în cadrul Ministerului Muncii, Gabriel Lungu, existã legea zilierilor, respectiv Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitãþi cu caracter ocazional desfãºurate de zilieri. Zilierii trebuie trecuþi într-un registru special ºi comunicat ITM-ului. Doar cã la Art. 4. (1) se spune cã ”Durata activitãþii ocazionale care poate fi exercitatã în temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzãtor cu 8 ore de muncã”. Atunci de ce se sancþioneazã cu amenzi usturãtoare pentru aºa-ziºi zilieri care îþi reparã

Doar cã în cazul societãþilor comerciale este belea! De exemplu, unui mini-atelier de croitorie, cu 5-10 persoane, i se stricã o clanþã a unei uºi ºi un prieten sau amic al celor din respectivul

Curcubeul urban, sancþiuni de zeci de mii de lei urcubeul urban. În mai C toate localitãþile din Valea Jiului ºi nu numai este întâlnit efectul de curcubeu. Dar nu ne referim la fenomenul optic ºi meteorologic al naturii, ci la curcubeul de pe faþada imobilelor. Clãdirile care sunt anvelopate în regim propriu se “fãlesc” cu toate culorile. Nu de puþine ori s-a constatat cã pe acelaºi bloc sunt douã, trei sau chiar mai multe culori. Aspectul a fost sesizat ºi de cetãþenii din localitate, care cer lãmuriri celor din administraþia localã de la Petroºani.

“Vreau sã vã întreb dacã este posibil ca autorizaþiile emise de cãtre Primãria Petroºani nu ar trebui sã impunã ºi culoarea la faþadele blocurilor? Dacã aþi fost prin oraº cu siguranþã aþi observat ce mizerie de culori sunt pe blocuri… Eu ce am vãzut în zona în care locuiesc este ceva de

speriat”, a spus Viorica Macavei în cadrul ºedinþei de Consiliu Local. Reprezentanþii municipalitãþii susþin cã de cele mai multe ori, cei care îºi anvelopeazã faþada blocurilor nici nu deþin autorizaþie de la primãrie. “Existã un regulament, dar din pãcate…

sunt autorizaþii la blocurile care s-au anvelopat prin programele primãriei ºi la care s-a stabilit culoarea, în rest s-au dat autorizaþii izolate sau în cea mai mare parte sunt ilegale”, a subliniat Aurora Puiu, ºef Serviciu urbanism si amenajarea teritoriului. De precizat este faptul cã pentru orice intervenþie, fie aceasta chiar ºi în interiorul apartamentului este nevoie de autorizaþie eliberatã de administraþia localã. În caz contrar, cei care aduc modificãri atât interioare cât ºi exterioare pot fi sancþionaþi. “Pentru construcþiile executate fãrã autorizaþii de construire, sau cu

gardul o orã? Ni s-a explicat ºi acest lucru. Existã angajatori la care zilierul lucreazã câte 8 ºi chiar 10 ore, dar apare cã a lucrat doar douã ore, ceea ce este muncã la negru. Angajatorii de bunã credinþã pot evita amenzile pe aceastã laturã comunicând ITM-ului orarul de lucru al zilierului, de exemplu între orele 9,00 – 11,00. Dacã inspectorul ITM vrea sã verifice acest orar ºi apare la 11,15 ºi a gãsit zilierul muncind, vine ºi amenda! O poate face pentru cã legea îi permite. Ca urmare, persoanele juridice, cele fizice autorizate pot fi ”omorâte” de inspectorii ITM pentru un fleac, sub pretextul muncii la negru. Pentru a nu se ajunge în asemenea situaþii, e bine sã se comunice orice activitate, chiar cu riscul de a le scoate peri albi inspectorilor muncii!

nerespectarea acestora, s-au încheiat 10 procese verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor, în valoare totalã de 16.000 RON”, se aratã în documentele municipalitãþii. În cursul anului 2015, s-au emis un numãr de 94 autorizaþii de construire ºi 7 autorizaþii de desfiinþare;

Ileana FIRÞULESCU valoarea totalã a taxelor încasate pentru eliberarea autorizaþiilor de construire este de 55.560,7 RON, iar a celor pentru autorizaþiile de desfiinþare este de 318,76 RON. S-au eliberat un numãr de 246 certificate de urbanism, valoarea totalã a taxelor încasate pentru emiterea acestora fiind de 1642 RON. Monika BACIU

6 Actualitate

Mãrþiºoare cu avertizãri de incendii

ne primãvara ºi, din prima zi a acestui anotimp, pompierii au pornit o campanie de prevenire a incendiilor de miriºti. Nu au uitat, însã, cã este 1 martie ºi, cu acest prilej au oferit mãrþiºoare doamnelor ºi domniºoarelor din oraº. Nu este decât un mod a preveni necazurile, dar ºi de a aduce un zâmbet pe chipul femeilor din Petrila. Prevenirea este primul pas spre eliminarea pericolului, iar pompierii ne avertizeazã prin intermediul unor pliante, cã acum se înregistreazã cele mai multe incedii de pãºuni. Dar dacã tot au pornit campania

în stradã, nu au lãsat deoparte mãrþiºoarele ºi, o datã cu pliantele de prevenire, au împãrþit ºi hornari. Un gest ce are legãturã pânã ºi cu cei care stau la case ºi trebuie sã îºi cureþe hornurile, dar ºi cu mãrþiºorul.

„Acþiunea se desfãºoarã conform planului anual de prevenire aprobat de cãtre domnul primar Ilie Pãducel. Se distribuie pliante cu niºte norme specifice de prevenire a incendiilor pentru partea de

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016 igienizare, care se petrece acum pe miriºti ºi pentru cã este 1 martie, distribuim doamnelor ºi domniºoarelor câte un mãrþiºor ºi, cu aceastã ocazie aº dori sã vã ofer ºi dumneavoastrã un mãrþiºor La mulþi ani!”, mi-a spus Neculai Alexandrescu, comandantul ISU Petrila, care mi-a ºi oferit un mãrþiºor cu un hornar, bun la casa omului, ca sã nu vinã pompierii sã stingã vreun incendiu nedorit. Cei care au primit

pliantele, însã, au aflat ce riscã dacã îºi igienizeazã gospodãriile ºi provoacã incendii. Amenzile în acest caz sunt între 1.000 ºi

Cristian Resmeriþã a împãrþit mãrþiºoare

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI

e o vreme frumoasã de primãvarã, Organizaþia PSD Lupeni reprezentatã de un numãr aproximativ de 50 de P membri, conduºi de primarul Cornel Resmeriþã ºi preºedintele

anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru: Marþi, 2.03.2016 în:

organizaþiei deputatul Cristian Resmeriþã, au strãbãtut toate cartierele, strãduþele ºi instituþiile din municipiul Lupeni, ºi au împãrþit mii de mãrþiºoare, felicitând doamnele ºi domniºoarele cu ocazia Zilei de 1 Martie. "Mã bucur cã Dumnezeu a þinut cu noi în aceastã zi de început de primãvarã ºi ne-a dat o zi frumoasã ºi însoritã. Am putut astfel sã oferim un mãrþiºor ºi sã felicitãm doamnele ºi domniºoarele din municipiul Lupeni cu ocazia zilei de 1 Martie. Doresc ºi pe aceastã cale sã urez tuturor doamnelor ºi domniºoarelor

2.500 de lei, iar luna martie este consideratã luna cu cele mai multe incidente de acest fel. Diana MITRACHE

- PETROªANI - între orele 09:00 - 14:00. Zona afectatã: str. Constantin Mille, Gen. Vasile Milea, Zorilor. Motivul restricþiei: executare cuplare la reþea alimentare cu apã sc. 1 din bl. A, str. Constructorul. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

din municipiul Lupeni ºi din Valea Jiului multã sãnãtate ºi o Primãvarã fericitã alãturi de cei dragi!", a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Deputatului Cristian Resmeriþã a þinut sã le transmitã cã sunt importante ºi cã lumea se învârte în jurul lor, iar femeile care au primit mãrþiºoare au apreciat gestul.

Ipocrizia hoþului prins pozând în negustor cinstit

u ocazia apariþiei în presã a informaþiilor legate de Proiectul de lege nãºit de PSD ºi minoritãþi, prin care PSD, ajutat de grupul minoritãþilor, intenþioneazã sã transfere spre Bucureºti administrarea cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei unei instituþii nou create (de fapt, nimic altceva decât o nouã sinecurã politicã), avem din nou ocazia de a fi martorii ipocriziei pesediste. Proiectul de lege a fost iniþiat exclusiv de parlamentari ai PSD ºi ai minoritãþilor naþionale, lucru care poate fi uºor verificat pe site-ul Camerei Deputaþilor, la urmãtoarea adresã http://www.cdep.ro/pls/pr oiecte/upl_pck2015.proiect ?idp=15417 Prinºi în fapt de presa localã din judeþul Hunedoara, parlamentarii PSD de proximitate încearcã sã fugã de responsabilitate ca în toate cazurile similare, situaþia Complexului Energetic Hunedoara fiind cel mai recent ºi mai dramatic exemplu. PSD ignorã urmãtoarele realitãþi: - interesul PSD legat de

cetãþile dacice este cunoscut tuturor, cel mai vizibil exemplu fiind fosta mânã dreaptã a lui Ion Iliescu, Dan Iosif, care numai de protejarea patrimoniului nu poate fi suspectat - cât timp au fost adminis-

trate de Guvernul României, cetãþile dacice au fost supuse unui jaf constant, brãþãrile de aur fiind cu mare dificultate recuperate ºi rãscumpãrate ulterior de statul român, deºi protejarea cetãþilor ar fi evitat aceste situaþii; se cunoaºte faptul cã istoria acestor brãþãri este adesea pusã în legãturã cu guvernul PSD din perioada 2001 2004 - deºi demersurile de a trece Sarmizegetusa Regia în patrimoniul judeþului Hunedoara au o vechime considerabilã, acest fapt s-a putut face doar când ministrul culturii a fost liberalul Puiu Haºotti - progresele fãcute din acel moment nu pot fi negate nici mãcar de PSD: drum de acces, pazã cu pichet de jandarmi, scoaterea la luminã a unor artefacte de valoare deosebitã, care spre deosebire de perioada administrãrii pesediste centralizate au rãmas în patrimoniul judeþului nostru - faptul cã instituþia

judeþeanã poartã o faþã umanã, a omului foarte implicat în protejarea patrimoniului – Vladimir Brilinsky – ne aratã cât de mare poate sã fie diferenþa între o administrare centralizatã ºi una judeþeanã Conducerea judeþeanã a PSD a promis ºi anul trecut cã acest proiect de lege va fi retras de iniþiatorii sãi social-democraþi. Aºa cum au încercat sã-ºi treacã ºi alte legi profitând de neatenþia publicã, au trãit cu speranþa cã ºi cetãþile dacice vor dispãrea din patrimoniul judeþului fãrã ca nimeni sã prindã de veste. Grupul liberal din Camera Deputaþilor ºi din Senat se va opune acestui proiect de lege. Fac un apel la toþi hunedorenii sã solicite parlamentarilor PSD sã lase ipocrizia deoparte ºi sã obþinã o poziþie oficialã a PSD asupra acestui proiect de lege. Bogdan Radu ÞÎMPÃU – Deputat PNL de Hunedoara

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016

Dorin ªimo a pus Petroºaniul pe harta nouã a barmanilor

arman cu stil ºi imaginaþie, Dorin ªimo a mai punctat un eveniment în Olanda, dar vrea sã ducã Valea Jiului pânã la Cluj, acolo unde va participa la un fel de Liga Campionilor în ceea ce priveºte meseria de barman. La Roterdam a creat ideea unui pahar autentic românesc, inspirat de Brîncuºi, iar la Cluj duce subteranul din Petrila, la suprafaþã, cu bujori de munte ºi inspiraþie cât cuprinde.

Meseria de barman, aºa cum este ea perceputã acum, ca spectacol, inventivitate ºi bun gust, este practicatã de o mânã de oameni, iar printre ei se aflã ºi un fost miner – Dorin ªimo. El a fost recent în Olanda unde a gândit un concept bazat pe o tematicã pur româneascã ºi a ales pentru asta un pahar al cãrui picior este chiar Coloana fãrã sfârºit a lui Brâncuºi. Ideea principalã era sã creeze o bãuturã ineditã, dar sã gãseascã ºi un pahar care sã spunã o poveste ºi cum nu se putea mai bine, Dorin a ales Brâncuºi, dar nu a

uitat nici de simbolistica þãrii în care se afla. „Am vrut sã ies de pe linia pe care merg toþi designerii de pahare ºi am vrut sã schimbãm ºi sã celebrez 140 de ani de la naºterea marelui Constantin Brâncuºi.

Salvatorii montani din judeþ au fost acreditaþi

erviciul judeþean de salvare montanã, S Salvamont Hunedoara, în

urma unei evaluãri efectuate de reprezentanþii Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România — ANSMR, a Consiliului Serviciilor Publice Salvamont din România — CSPSR, ºi a Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã — DSU, a primit acreditarea pentru urmãtorii cinci ani. ”Noi ca servicii judeþene sau locale, dupã caz, întocmim o documentaþie pe care o înaintãm ANSMR. Documentaþia este studiatã, conþine un maldãr întreg de hârtii ºi toate sunt puse la dispoziþia comisiei. Apoi se vine în teren ºi în prima fazã, ei merg la formaþiile care au probleme. Acreditarea îþi dã dreptul sã practici meseria de salvator montan ºi, totodatã, pune în atenþia finanþatorului, în atenþia Consiliului Judeþean Hunedoara în cazul nostru, punctele cu minus la care trebuie sã se lucreze. Cã este vorba de proceduri ori atestare, de echipament sau de alaramare, toate

Paharul meu are mai multe note, sau simboluri. Baza, pentru cã veneam din România ºi am zis sã fie româneascã, reprezintã Coloana Infinitului. Am optat pentru asta, pentru cã un bartender trebuie sã aibã coloanã vertebralã, pentru a sta drept ºi a oferi servicii de calitate oaspeþilor. Partea de sus am mers pe un clasic de Martini ºi elementele pe care le-am folosit sunt un omagia pentru truditorii din Olanda, cât ºi din Lisabona”, a menþionat Dorin ªimo, barmanul care te face mereu sã revii la cafeneaua sa. Nu s-a oprit aici ºi

se adunã ºi se formeazã un punctaj, iar comisia trimite consiliilor judeþene sau primãriilor o concluzie a datelor studiate de care aparþin serviciile de salvare montanã. (…) Noi, Salvamont Hunedoara, nu vreau sã mã laud dar stãm foarte bine. Deºi mi-aº dori sã pot spune cã ne mai trebuie una sau alta, nu pot minþi, deci suntem în grafic. La punctul la care aº umbla eu ar fi deblocarea posturilor pentru salvatorii montani, ca sã putem angaja oameni. Funcþionãm cu 80 la sutã voluntari, dar ºi aici suntem cu un pas înainte în Europa. Majoritatea serviciilor de salvare montanã cu state vechi cum ar fi din Austria, Italia, Franþa, merg pe voluntariat”, a declarat Ovidiu Bodean, ºef Salvamont Hunedoara. Evaluarea Salvamont Hunedoara dar ºi a altor servicii similare a urmãrit ºi modul de organizare a structurilor, partea de resurse umane, materiale ºi financiare necesare desfãºurãrii în condiþii bune a activitãþii de salvare montanã, precum ºi a asigurãrii condiþiilor necesare interconectãrii din punct de vedere funcþional ale echipelor salvamont cu echipajele de sprijin ale ISU, SMURD, Ambulanþã ºi Inspectoratului General al Aviaþiei din România. Doar zece servicii printre care ºi Hunedoara au obþinut acreditarea dupã prima etapã de evaluare din cele 34 de structuri judeþene ºi locale salvamont din România. Maximilian GÂNJU

Dorin, barmanul care vã serveºte ireproºabil ºi face din asta un adevãrat spectacol la cafeneaua unde lucreazã, pleacã în 8 martie spre Cluj. E ca ºi cum ar merge la un concurs din Liga Campionilor, concurs care îl va propulsa în ierarhia naþionalã ºi mondialã. Acolo duce povestea minerilor de la Petrila, pentru cã el a fost miner 21 de ani, dar ºi povestea fru-

museþii de la suprafaþa munþilor, pentru cã bãutura sa are în compoziþie un extract natural din bujor de munte. „Am emoþii, nu îmi gãsesc nici acum cuvintele. Pentru mine e o onoare cã am fost acceptat sã particip. Trebuie sã ai o vechime, cã e o liga campionilor a barmanilor ºi, chiar am sã mã duc cu o poveste legatã de trecutul meu mineresc, de prezentul ca barman ºi

Ilie Botgros trece prin camera preliminarã

ostul primar al oraºului Aninoasa, Ilie Botgros, dar ºi celelalte pãrþi din dosarul de delapidare trec prin camera preliminarã. Judecãtorul de camerã preliminarã efectueazã verificãri cu caracter formal, ce se referã strict la respectarea condiþiilor prevãzute de lege, atât în ceea ce priveºte actul de inculpare, cât ºi administrarea probelor ºi orice acte procesuale întocmite în cursul urmãririi penale. Termenul din camera preliminarã a fost fixat pentru data de 7 martie, iar tot atunci instanþa va stabili ºi primul termen de judecatã în dosarul de fond în care Ilie Botgros, fostul primar al oraºului Aninoasa este judecat pentru delapidare. Ilie Botgros, a fost acuzat cã a folosit în

mod nejustificat peste 1,5 miliarde de lei din impozitele ºi taxele plãtite de cetãþeni. La începutul anului 2013, fostul primar Ilie Botgros a fost

viitor de proiectele pe care le am, pentru cã ºi la 75 de ani mã vãd tot în spatele barului”, ne povesteºte Dorin ªimo. Fostul miner recurge la o întreagã industrie, atunci când îþi preparã o bãuturã ºi apeleazã la fum, foc, miros, gust, plãcerea de a privi un pahar frumos, dar ºi la partea aceea din creier care te face sã mai vrei sã revii. ªi cum sã nu o faci, când nu tace deloc, spune poveºti frumoase ºi face bãuturi delicioase? Vom mai auzi de el, cu siguranþã, pentru cã are de gând sã creeze, sã îºi punã semnãtura autenticã pe bãuturile pe care le creazã ºi sã ducã Petroºaniul ºi Valea Jiului pe harta profesioniºtilor în domeniul lui. Diana MITRACHE

reclamat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Fostul edil era acuzat cã în peroada ianuarie 2011-iulie 2012 ar fi ridicat suma de 1,6 miliarde de lei vechi din fondurile publice, bani pe care nu i-a returnat administraþiei locale ºi pentru care nici nu a depus documente justificative. În dosarul deschis pe rolul Judecãtoriei Petroºani fostul primar al oraºului Aninoasa Ilie Botgros are calitatea de inculpat, iar Primãria Aninoasa calitatea de parte civilã. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016

Henþ cu mâna

acestui for!), el câºtigând în ambele tururi de vot în faþa unui ºeic din Bahrein. În vârstã de 45 de ani, mulþi îl acuzã de trãdare în dauna lui Michel Platini (care este naºul de botez a uneia din fiicele lui Infantino), dar ce mai conteazã? Când ai jucat doar în Liga a

DIN LIGA A IV-A, LA MASA BOGAÞILOR! Noul preºedinte al forului mondial fotbalistic, F.I.F.A., este de câteva zile elveþianul Gianni Infantino. Dupã 18 ani de dictaturã a lui Sepp Blatter.

Avocatul Infantino devine al 9-lea preºedinte din istoria F.I.F.A. (cel mai longeviv a fost brazilianul Joao Havelange, 24 ani în fruntea

IV-a din Elveþia ºi ai ajuns în aceastã poziþie – sã nu uitãm cã Infantino a fost ºi secretar general al UEFA din 2009 –, eºti mare ºi tare. Poate cã de-acum fotbalul mondial va fi mai bogat ºi mai deºtept. Iatã însã ascensiunea unui om, care cu adevãrat poate spune cã este un norocos.

HANDBAL

C.S.ª.P., patru din 4! E

chipa de junioare IV (12-13 ani) a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani (antrenor Daniel Brânzãu) a avut o evoluþie excelentã în etapa de campionat judeþean de la Deva (27 febr. a.c.) reuºind sã-ºi învingã toþi adversarii!

Anamaria Szolosi (CSSP), cel mai bun portar al competiþiei

O evoluþie la un maxim randament, în care pe lângã punctajul maxim acumulat, petroºenencele au dat ºi cel mai bun portar al competiþiei, Anamaria Szolosi. Antrenorul Daniel Brânzãu a avut la dispoziþie pentru aceastã competiþie un lot de 15 jucãtoare, format din Anamaria Szolosi, Iasmina Cebuc (portari), Denisa Surd, Iulia Iancu, Delia Iancu, Cosmina Dobrescu, Timea Farago, Raluca Vânãtoru, Ariana Matei, Bianca Bârºida, Fabiana Golgoþiu, Roxana Moþ, Enisa Askar, Andra Cucu, Jessica Grecu. „Sunt mulþumit de evoluþia fetelor. Au dat randamentul scontat ºi sper ca acest prim turneu pe 2016 sã fie de bun augur” a declarat antrenorul Daniel

Echipa CSS Petroºani, câºtigãtoarea turneului de la Deva Brânzãu. Cealaltã echipã din Valea Jiului, C.S. Vulcan (antrenor Elvis Stan) a reuºit un punct, câºtigând un joc, având o evoluþie mai bunã în meciul cu CSS II Hunedoara, scor 19-3. „Atât am putut... Încã nu ne ridicãm la nivelul adversarilor noºtri. Ne bucurãm totuºi cã jucãtoarea Anamaria Grigore nãscutã în 2004, a fost rãsplãtitã cu trofeul de cea mai tehnicã jucãtoare” a spus Elvis Stan, antrenor la C.S. Vulcan. Dupã încheierea etapelor judeþene, va urma un turneu zonal la Reºiþa.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Ce-a fost ºi ce-a ajuns... ... S-au alcãtuit douã serii de câte patru echipe, o serie de est, Moldova (RCM Galaþi, RC Bârlad, Bucovina Suceava) ºi una în Transilvania (ªtiinþa Petroºani,

REZULTATE CS Vulcan – CSS Petroºani CSU Cugir – CSS II Hunedoara CSS Petroºani – CSU Cugir CSS I Hunedoara – CS Vulcan CSU Cugir – CSS I Hunedoara CSS II Hunedoara – CSS Petroºani CSS I Hunedoara – CSS II Hunedoara CS Vulcan – CSU Cugir CSS II Hunedoara – CS Vulcan CSS Petroºani – CSS I Hunedoara

3-19 11-3 20-14 13-11 18-16 1-15 16-4 4-13 3-19 21-13

CLASAMENT CSS Petroºani

75-31

8p.

CSU Cugir

56-43

6p.

CSS I Hunedoara

58-54

4p.

CS Vulcan

37-48

2p.

CSS II Hunedoara

11-61

0p.

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

RUGBY

rugby-ul de liga secundã: campionat cu patru echipe!? Atâta mai poate rugby-ul românesc la acest nivel.

CAMP. JUD. JUN. IV (GR. 2003-2004)

RC Buzãu, CSU Arad, CS Mãnãºtur Cluj). Un campionat care va debuta pe 19 martie a.c., în sistemul tur-retur, unde din pãcate, totul va fi un anonimat. Iaca, un campionat, acolo sã fie la cântar...

Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

HANDBAL PE... GAZON!

În anii `80, handbalul avea diferite forme de exprimare. Uneori se juca ºi pe gazon, în acest sens prezentându-vã o fotografie de acum 36 de ani, cu echipa de fete Utilajul Petroºani, antrenatã de Nicolae Lazãr, pozând pe vechiul stadion „Jiul”.