Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1065
Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
A înviat mortul
V
ecini mult prea vigilenþi. Pompierii, paramedicii, dar ºi poliºtitii au fost alertaþi prin serviciul unic de urgenþã 112 cã o persoanã din Petroºani nu a mai fost vãzutã de câteva zile ºi este posibil ca aceasta sã fie decedatã în propria locuinþã. Echipajele de urgenþã s-au deplasat la blocul 99 de pe strada 1 Decembrie din municipiul Petroºani pregãtiþi pentru ce e mai rãu. Dupã ce au urcat ºapte etaje, salvatorii se pregãteau sã spargã uºa imobilului, moment în care au avut un ºoc. Uºa le-a fost deschisã tocmai de cãtre persoana “decedatã”. “Am fost alertaþi de vecini cã femeia nu a mai fost vãzutã
Next level, la UP concursuri pentru posturile de decani ai facultãþilor
de câteva zile. Am bãtut la uºã, nu ne-a deschis nimeni, iar când ne pregãteam sã spargem intrarea s-a deschis uºa. Femeia era în casã, vie, sãnãtoasã ºi îºi savura cafeaua”, a spus unul dintre salvatori. Vecinii au spus cã femeia locuieºte singurã de câþiva ani, iar faptul cã nu au vãzut-o de câteva zile i-a alertat. Monika BACIU
D
upã validarea întregii echipei de conducere superioarã a Universitãþii Petroºani – rector ºi trei prorectori -, urmeazã concursurile de ocupare/reconfirmare a decanilor facultãþilor din cadrul UP. >>> PAGINA A 6-A
Afaceri pe butuci afeaua de dimineaþã nu merge C fãrã o þigarã ºi-au spus fumãtorii care au ocolit barurile ºi cafenelele din centrul municipiului Petroºani. Cei care deþin asemenea afaceri estimeazã cã ºi-au pierdut jumãtate din clienþi, în ciuda faptului cã au amenajat spaþii de fumat. Încã de la primele ore ale dimineþii, în majoritatea cafenelelor din Petroºani, mesele erau aproape goale iar angajaþii ºi cei care au investit în asemenea afaceri nu
ºi-au ascuns îngrijorarea. În Valea Jiului, o zonã sãracã, o pierdere a unei pãrþi a clienþilor poate duce la faliment ºi ºomaj. ”Foarte mulþi clienþi sunt fumãtori
ºi spaþiul este împãrþit în douã. O parte a cafenelei era pentru nefumãtori ºi în cealaltã se putea fuma. O pierdere a clienþilor va fi, se vede încã din prima zi”, spune angajatul unei cafenele din ”buricul” Petroºaniului. Spaþiile din afara cafenelei în care se putea fuma nu au convins clienþii fumãtori în condiþiile în care, afarã, la ora 9, erau – 2 grade Celsius. Dacã au lipsit clienþii, n-au lipsit cei
care controleazã aplicarea legii care a intrat în vigoare de ieri, iar majoritatea barurilor ºi cafenelelor au fost ”vizitate” de poliþiºti.
Proprietarul cafenelei, Siminel Iordache crede cã îºi va pierde circa jumãtate din clienþi. Nu doar el ci ºi restul investitorilor care nu
se prea puteau lãuda cu câºtiguri fabuloase într-o zonã mãcinatã de ºomaj ºi sãrãcie. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Sãnãtate în condiþii de confort
S
ãnãtate în condiþii de confort. Lucrãrile de aducere a Spitalului de Urgenþã din Petroºani la nivelul actual continuã. Curtea unitãþii medicale este un adevãrat ºantier unde sãpãturile, betonierele contrasteazã cu mediul septic al unitãþii medicale. Lucrãrile au loc în cadrul proiectului de reparaþii capitale a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Proiectul de reparaþii capitale a Spitalului de Urgenþã Petroºani are o valoare totalã de 160 milioane de
lei. Nici 10 procente nu au fost alocate pentru aceastã lucrare de anvergurã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a inspectat lucrãrile. “Este o lucrare de investiþii pe termen lung, cu
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Martie 2016
fonduri de la bugetul local ºi Ministerul Sãnãtãþii, care va permite decongestionarea activitãþii din spital, conform normelor de spaþiu pentru spitalizarea pacienþilor (maxim 4 într-un salon) ºi asigurarea tuturor circuitelor medicale, conform cerinþelor actuale. Întâlnirea mea de astãzi în teren cu echipa de constructori ºi directorul spitalului- dr. Alin Vasilescu, a avut ca scop cunoaºterea stadiului de execuþie a lucrãrilor la aceastã investiþie publicã ºi a modului în care se deruleazã aceste lucrãri, prin colaborarea dintre beneficiar ºi executant’, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Legãturile între cele douã clãdiri ar urma sã se realizeze la etajele 1 ºi 2 ale unitãþii medicale. Aici vor fi mutate mai multe secþii, având în vedere faptul cã în urma recompartimentãrii, în clãdirea principalã va fi micºorat numãrul de paturi. Investiþia trebuie sã se deruleze pe o perioadã de patru ani, prima tranºã de bani fiind alocatã doar în anul 2013. În acest condiþii,
”Ora Pãmântului”- 100 de mii de lei, cotizaþia sãrbãtoritã la Deva pentru capturarea maidanezilor
S
ub sloganul „Dãruieºte naturii din energia ta!”, municipalitatea Deva se alãturã evenimentului „Ora Pãmântului” - Earth Hour - organizat de WWF România, care are ca scop un mediu mai curat, mai bine îngrijit ºi mai sãnãtos. Astfel, mai multe evenimente sunt organizate în data de 19 martie a.c., majoritatea atrenând doritorii de miºcare ºi de plimbare cu bicicleta. Între orele 20.30 – 21.30 - iluminatul ambiental ºi interior va fi oprit pe bd. 1 Decembrie (zona pietonalã), la sediile Primãriei ºi Consiliului Local Deva, Consiliului Judeþean Hunedoara, Prefecturii Judeþului Hunedoara, Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane „Magna Curia”, Teatrului de Artã Deva, Centrului Cultural „Drãgan Muntean”, precum ºi la unitãþile de învãþãmânt din Deva. ”Totodatã, vã îndemnãm sã fiþi alãturi de noi în campania „Ora Pãmântului 2016”, sã stingeþi lumina timp de orã în locuinþe, sã ieºiti împreunã cu familia, cu prietenii, cu colegii la o plimbare simbolicã prin oraº ori la o alergare nocturnã”, este apelul reprezentanþilor municipalitãþii Deva. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
P
este 100 de mii de lei pentru maidanezi. Consilierii locali de la Petroºani au alocat bani pentru a plãti cotizaþia anualã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. Nu mai puþin de 108.630 de lei s-au alocat cãtre acest serviciu.
„Forul judeþean nu poate susþine singur, din fonduri proprii, aceastã activitate, aºa cã a fost instituitã o cotizaþie pentru membrii ADI. Luând in considerare adresa cu nr.542/2016, înaintatã de cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã ,,Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” (…) aprobã alocarea din bugetul local a cotizaþiei pe anul 2016, în sumã de 108.630 lei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã ,,Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Astfel, din aceastã cotizaþie se asigurã activitatea de capturare a maidnezilor, deparazitarea, ciparea, hrãnirea ºi cazarea acestora. Doar anul trecut, de pe raza
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
finalizarea investiþiei ar urma sã aibã loc în 2017, lucru greu de îndeplinit având în vedere alocãrile financiare. Investiþiile de la Spitalul de Urgenþã Petroºani vin ca o necesitate, având în vedere cã din anii 70 nu au mai efectuate modernizãri ale acestei unitãþi medicale. Reamintim cã în 2014, administraþia localã de la Petroºani a reuºit modernizarea Ambulatoriului Spitalului, prin intermediul unui program finanþat din fonduri europene. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC localitãþii au fost adunaþi aproape 500 de maidanezi. “Pe parcursul anului 2015 au fost capturaþi 471 câini comunitari de pe raza municipiului Petroºani. De la adãpostul de câini au fost adoptaþi 246 câini comunitari ºi au fost eutanasiaþi 152 câini, s-au deparazitat ºi vaccinat 471 de câini comunitari. La sfârºitul anului 2015 se aflau în adãpost un numãr de 38 câini comunitari”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Chiar ºi aºa încã existã un numãr mare de câini fãrã stãpân pe strãzile din localitate. Monika BACIU
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului, Vineri, 18 Martie 2016
Mai catolici decât papa
Ecologiºtii vor eliminarea cãrbunelui din strategia energeticã
G
reenpeace vrea eliminarea definitivã a producãtorilor de cãrbune. ONG-ul care militeazã pentru un mediu curat dã o loviturã sub centurã Complexului Energetic Hunedoara. Greenpeace vrea eliminarea de pe piaþã a producãtorilor de energie pe bazã de cãrbune în vederea reducerii emisiilor provocate de gazele cu efect de serã. Greenpeace România este singurul ONG care a fost invitat sã ia parte la procesul de consultãri publice derulat de Guvern pentru viitoarea strategie energeticã. În cadrul grupului de lucru pentru energie electricã – parte a etapei de analizã calitativã – Greenpeace a participat la sesiunea de lucru din 9-10 martie 2016, unde a fãcut recomandãri pentru un sector energetic orientat cãtre viitor. Greenpeace a transmis în scris un set de recomandãri menite sã contribuie la îmbunãtãþirea etapei de modelare cantitativã (pasul urmãtor în elaborarea strategiei energetice). “Ca sã avem o strategie cu adevãrat utilã este important sã abordãm realist problemele actualului sector
energetic. O mare parte din capacitate de producere a energiei este învechitã ºi cât de curând va trebui sã punem altceva în loc. Acel ceva trebuie sã fie avantajos economic, dar ºi prietenos cu mediul natural; suntem poate în punctul cel mai potrivit sã începem o tranziþie cãtre un viitor energetic curat”, a subliniat Ionuþ Cepraga, coordonator de campanii. Greenpeace susþine cã statele membre trebuie sã considere cele trei obiective drept minimale ºi sã îºi planifice niveluri de acþiune climaticã mai ambiþioase. Prin noua sa strategie energeticã, România poate alege tranziþia cãtre un sistem energetic adaptat cerinþelor de viitor sau poate continua sã modi-
fice superficial pe cel moºtenit din secolul trecut, perpetuând astfel ineficienþa. Nu este pentru prima datã când cei de la Greenpeace pun gând rãu acestei industrii. Potrivit unui raport al Greenpeace, aceºtia acuzã costul ridicat al cãrbunelui în România ºi pericolul pe care acesta îl reprezintã pentru populaþie. “Pornind de la statistici oficiale ale Ministerului Economiei, calculele aratã cã subvenþiile în 2005-2013 pentru industria cãrbunelui se ridicã la 3.76 mld. de lei comparativ cu doar 0.81 pentru regenerabile. Comparând scenarii alternative pentru producþia de energie electricã, ajungem la concluzia cã ar fi suficient sã transferãm subvenþiile de la
cãrbune la regenerabile pentru a acoperi nevoia de investiþii publice în tehnologie modernã, ceea ce ar însemna un sistem energetic mai stabil ºi mai sigur. În total, studiul estimeazã cã din 1990 industria de cãrbune a primit subvenþii în valoare de 15 mld. de lei, ceea ce reprezintã 2.3% din PIB-ul unui an. Aceastã valoare nu include costul externalitãþilor precum costul crescut asupra sistemului naþional de sãnãtate ca rezultat al bolilor cauzate de poluarea aerului”, se aratã într-un raport al Greenpeace. Mai mult decât atât, raportul Greenpeace aratã cã producþia de energie pe bazã de cãrbune nu este viabilã. “Conform analizei, producþia de energie din
cãrbune ºi lignit în condiþiile actuale, în România nu este viabilã economic, întrucât preþurile pe piaþã ale energiei depãºesc costul marginal al lignitului ºi al huilei ale CE Oltenia ºi Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, aceºti producãtori, þin în funcþiune maximum o treime din capacitatea nominalã ºi au nevoie de subvenþii operaþionale pentru a rãmâne pe piaþã”, se mai aratã în raportul Greenepeace. La finalul raportului, cei de la Greenpeace aratã cã sprijinul pentru cãrbune ºi dependenþa de resurse nucleare ar trebui sã scadã, în timp ce ar trebui sã creascã ponderea regenerabilelor. Monika BACIU
Contestaþia privind administratorul judiciar al CEH, judecatã în 5 aprilie EH poate obþine schimbaC rea administratorului judiciar. Dosarul în care Complexul Energetic Hunedoara a depus apel la numirea administratorului judiciar a primit termen de judecatã pentru data de 5 aprilie.
C
inci apelanþi în dosar
Pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia au fost înregistrate douã dosare. Unul dintre acesta face referire la administratorul judiciar, iar cel de-al doilea este o opoziþie depusã de unul dintre creditori la deschiderea procedurii insolvenþei. “Instanþa noastrã judecã ce s-a criticat la Tribunalul Hunedoara. Este vorba de contestaþia celor de la CEH privind administratorul
judiciar”, a declarat Cosmin Munteanu, purtãtorul Curþii de Apel Alba Iulia. În dosarul în care se solicitã schimbarea administratorului judiciar sunt cinci apelanþi. Este vorba de Complexul Energetic Hunedoara, Sindicatul Noroc Bun, Hidroelectrica, DELOITTE CONSULTANÞÃ SRL BUCUREªTI, SC ARMOR SECURITY SRL ºi SC CONSTANTIN GRUP SRL.
O parte din apelanþi sunt nemulþumiþi de soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara prin care a fost numit administrator judiciar Casa de Insolvenþã GMC Craiova, aceasta fiind propunerea creditorului UPSUROM. Debitorul, SC Complexul Energetic Hunedoara SA, a solicitat desemnarea ca administrator judiciar provizoriu S.P EURO INSOL SPRL, soluþie neagreatã de instanþã. Acesta este motivul
pentru care s-a depus apelul. Statul este cel mai mare creditor al Complexului Energetic Hunedoara. CEH are datorii de 166.310.229 lei la furnizãri, 437.230.573 lei la bãnci ºi încã 21,175,185 de lei la alþi creditori. Urmeazã datoriile faþã de statul român care sunt de peste un miliard de lei. la bugetul de stat CEH are datorii de 496.627.233 lei, penalitatea pentru certificate CO2 a costat complexul o amendã de 538.216.725 lei, iar faþã de salariaþi societatea mai are datorii de 12.838.928 lei. Astfel, la momentul actual, cea mai mare datorie a Complexului Energetic Hunedoara o constituie amenda pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de
carbon. “Actualul Minister al Energiei nu are nicio implicare în faptul cã între data autorizãrii ajutorului de salvare de cãtre CE (21.04.2014) ºi data efectivã a acordãrii acestuia prin OUG nr. 22/2015 (29.06.2015), cu scopul achiziþionãrii certificatelor necesare, au trecut douã luni, CEH procurându-le de pe piaþa liberã ºi la un preþ cu mult mai mare, datorat presiunii create pe piaþa acestora (se poate vorbi de un cost
mult peste cel care s-ar fi înregistrat daccã achiziþia ar fi avut loc într-un interval anterior datei de 30.04.2015, un alt factor printre cei inventariaþi a contribuit la rezultatele financiare ale Complexului)”, susþine ministrul Energiei, Victor Grigorescu. În cel de-al doilea dosar privind opoziþia la deschiderea procedurii insolvenþei încã nu a fost fixat termen de judecatã. Monika BACIU
4 Actualitate
Palesicã, faþã în faþã cu judecãtorii din Petroºani
P
alesicã se aflã în celula de arest încã din luna februarie, dupã scandalul din Straja. Individul a bãtut trei tineri printre care ºi o salvamontistã de 21 de ani, Miruna Inel. Sorin Constantin Palesicã ajunge astãzi în faþa judecãtorului de drepturi ºi libertãþi
din cadrul Judecãtoriei Petroºani, unde are termen în dosarul în care este judecat pentru lovire sau alte violenþe. Las termenul de astãzi, vor fi luate în discuþie mãsurile ºi excepþiile dispuse de judecãtorul de camerã preliminarã. Palesicã se aflã încarcerat în centrul de arest al IPJ Hunedoara ºi a încercat în mai multe rânduri sã-i
convingã pe magistraþi cã poate fi cercetat ºi judecat sub control judiciar sau mãcar arest la domiciliu. N-a convins completul de judecatã de la Petroºani dar nici pe cel de la Tribunalul Hunedoara, ambele instanþe considerând cã individul prezintã pericol social. Sorin Constantin Palesicã a iscat un scandal monstru în clubul Taho din Straja, unde a lovit cu palma ºi mai apoi cu pumnul o tânãrã, voluntar la Salvamont, pe care a lãsat-o inconºtientã. Apoi a mai agresat alþi doi tineri din club, respectiv pe Toma Dinu Cornel ºi Clondireanu Lucian. În decizia magistraþilor de a-l þine în arest a contribuit ºi faptul cã Palesicã a fost eliberat condiþionat dupã ce a executat o pedeapsã pentru infracþiunea de tentativã de omor. Maximilian GÂNJU
Rectorul Universitãþii din Petroºani renunþã la funcþia din PSD
P
rofesorul universitar Radu Sorin, validat rector al Universitãþii din Petroºani, dupã alegerile de la finele lunii trecute, va demisiona din funcþia de conducere a Organizaþiei Municipale a PSD Petroºani. Radu Sorin era vicepreºedinte ºi ºi-a anuntat colegii de demisie, dat fiind faptul cã ar fi fost în incompatibilitate. „Am anunþat cã-mi voi da demisia din funcþia de vicepreºedinte al PSD Petroºani, care nu este
Primãrie, concesionez clãdire cu 13 lei/mp
A
lba-neagra cu popicãria de la Petrila. Dupã ce în urmã cu vreo trei ani, administraþia localã de la Petrila a concesionat popicãria unui om de afaceri petrilean, contractul a fost reziliat, iar acum se cautã din nou un investitor care sã prea locaþia ºi sã o aducã în timpurile noastre. “Este vorba de fosta popicãrie. A fost concesionatã de vreo douã ori, dar au renunþat la acest lucru. Acum vrem sã concesionãm zona pentru o perioadã de 49 de ani”, a declarat Ciprian Preda, city-managerul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila organizeazã licitaþie pentru concesionarea clãdirii fostei “Popicarii” cu suprafaþa construitã de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului, Vineri 18 Martie 2016
409 mp, a terenului aferent acesteia în suprafaþa de 728 mp ºi a terenului de sport
de servicii de întreþinere la acest obiectiv, pentru o perioadã de un an de zile”, se aratã în documentele Primãriei Petrila. Primãria Petrila concesioneazã fosta popicãrie. Autoritãþile de la Petrila continuã epopeea cu fosta popicãrie. Dupã ce cu ani în urmã s-au iscat adevãrate scandaluri pe aceastã temã, acum subiectul revine în actualitate. Parcul Pensionarilor din Petrila, cel în care este situatã ºi fosta popicãrile, a fost lãsat în paraginã. Dacã planurile autoritãþilor petrilene se vor concretiza, aceasta ar urma sã încaseze anual undeva la peste 15 mii de lei. Monika BACIU
N
u este nimic mai groaznic decât sã îþi conduci pe ultimul drum propriul copil. Cu sufletele sfâºiate de durere, familia, colegii, prietenii ºi zeci de oameni care au aflat de tragedia din Colectiv, au venit în tãcere sã îi fie lui Radu Sienerth aproape pe ultimul drum. Sute de locuitori ai Vãii Jiului l-au condus, ieri, ultimul drum pe Radu Sienerth tânãrul, de 21 de ani, care ºi-a pierdut viaþa în tragicul eveniment din clubul bucureºtean #Colectiv. Pe o vreme caldã, soarele cald parcã încãlzea sufletele împietrite ale celor care îl plângeau pe tânãrul care a agonizat aproape cinci luni pe un pat de spital. Radu studia la Bucureºti Marketingul la Academia de Studii Economice (ASE), dar a
compatibilã cu cea de rector”, a declarat rectorul UPET, Radu Sorin. Potrivit Legii Educaþiei Naþionale adoptate în anul 2011, rectorii, prorectorii ºi decanii nu pot avea funcþii de conducere într-un partid politic. Maximilian GÂNJU
fost ºi voluntar în cadrul programul de Internship al Guvernului României, unde a fost intern la Ministerul Economiei. Toþi cei care l-au cunoscut îl regretã, spunând cã a fost un tânãr strãlucit care ar fi avut o carierã
e departe mediul online a devenit cea mai practicã ºi uºoarã metodã de comunicare iar mulþi dintre noi aflãm foarte multe informaþii de pe reþelele de socializare sau diferitele platforme informative. Pentru a intra în ritm cu cetãþenii, ºi mai ales pentru a afla, online, cu ce probleme se confruntã aceºtia, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a anunþat cã de acum va iniþia discuþii online cu cetãþenii, care preferã comunicarea în mediul virtual decât cea direct, la primãrie. ”Am considerat ca este o aºteptare din acest punct de vedere, de a comunica cu mine în mod direct pe reþelele de socializare. Am anunþat cetãþenii de aceastã dorinþã
a mea, iar în cel mai scurt timp voi intra în direct cu cei interesaþi sã îmi comunice ceva. Le voi rãspunde la întrebãri ºi chiar le aºtept sugestiile în ceea ce priveºte administrarea comunitãþii”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cât despre cetãþenii activi pe reþelele de socializare aceºtia salutã iniþiativa edilului din Petroºani, ba chiar dupã ce primarul a postat pe Facebook, cã va iniþia astfel de discuþii online, aceºtia au început sã adreseze întrebãri. Adina PÃDURARU
inspectorii ITM, care au fãcut ultimele verificãri în câteva mine, care nu mai aveau nici puþurile verificate. Situaþia s-a îmbunãtãþit ºi dupã ce s-au recuperat piese din subteranul de la Petrila, iar lucrurile par sã evolueze spre bine.
Inspectorii ITM au avut ºi surprize plãcute la ultimele controale, când în minele verificate au gãsit lucrurile în ordine. Nu mai sunt utilaje neverificate, nici fluxuri tehnologice defectuoase ºi lucrurile par sã se îndrepte. „Am mers un pic cu teamã în control la Lonea, am aºteptat cu teamã rãspunsul la nota noastrã de la Livezeni, dar e îmbucurãtor cã Livezeniul ºi-a fãcut reglajul la cele douã puþuri principale,
auxiliar ºi cu schip. Mai au unul scadent în martie ºi sperãm în continuare ca lucrurile sã meargã spre bine ºi sã-ºi facã ºi aici verificarea. La Lonea au fost ºi lucruri bune. Chiar am gãsit un flux ºi demult nu am mai vãzut unul aºa de bun ºi corect. Au completat cu role de la Petrila ºi ºi-au pus la punct ºi abatajele nu aratã foarte rãu”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Nu sunt toate foarte bune ºi inspectorii de
reuºitã, în orice domeniu ar fi activat. Radu Sienerth s-a aflat în Clubul Colectiv din Bucureºti în seara zilei de 30 octombrie 2015 când un incendiu a mistuit clãdirea ºi vieþile a 64 de tineri care se aflau în local. Au venit ºi supravieþuitori din iadul care a mistuit 64 de suflete. Pe un Drapel Tricolor, câþiva tineri ce purtau banderole tricolore, veniþi tocmai din Bucureºti, i-au scris ultimele gânduri lui Radu, acel tânãr student la
ASE în Bucureºti, colegul ºi prietenul lor. Un sobor de preoþi a oficiat slujba religioasã, alãturi de aceºtia fiind ºi episcopul Devei ºi Hunedoarei, Preasfinþitul Pãrinte Gurie. De asemenea, Preºedintele României a trimis o coroanã de flori ºi a prezentat condoleanþe familiei îndoliate. Rãmas bun ºi drum lin spre Cer! Sincere condoleanþe familiei îndoliate! Monika BACIU Diana MITRACHE
Defileul rãmâne deschis, dar se lucreazã
Ridzi va discuta online Minerii stau mai bine în subteran cu cetãþenii despre din subteranele Vãii Jiului se problemele oraºului Situaþia schimbã în bine ºi asta au observat
D în suprafaþã de 924 mp situate în intravilanul oraºului Petrila, strada Trandafirilor, Parcul Tineretului. “Preþul de pornire este de minimum 13 lei pentru mp de clãdire ºi minimum 6 lei pentru mp/teren”, a mai subliniat sursa citatã. Licitaþia se organizeazã “ în vederea întreþinerii acestora, desfãºurarea de activitãþi culturale, de agrement ºi activitãþi economice”. “Având în vedere faptul cã în luna decembrie a expirat contractul de prestãri servicii încheiat cu SC EDIL URBAN SERV Sà Petrila pentru întreþinerea Popicãriei din oraºul Petrila se impune aprobarea achiziþionãrii prestãrilor
Rãmas bun, Radu Sienerth!
S muncã le atrag atenþia celor din minerit cã orice greºealã poate sã ducã la consecinþe grave ºi deosebit de grave. „De exemplu, la Lonea un singur compresor este cu verificãrile în termen. Funcþioneazã mina cu 4 compresoare, dar 3 sunt neverificate,m nu sunt cu schimbul de ulei ºi, am înþeles cã existã acum o problemã la partea de compresoare, pentru cã cel care furnizeazã serviciile materialele, uleiul, filtrele, nu mai vrea sã facã acest lucru”, a adãugat Ileana Bodea. Complexul Energetic Hunedoara a fost preluat de un administreator judiciar ºi unul special ºi situaþia este deosebit de delicatã. Inspectorii ITM, însã, le cer minerilor sã fie foarte atenþi ºi sã respecte toate normele de protecþie a muncii. Diana MITRACHE
e circulã cu restricþii impuse doar de traficul intens în Defileul Jiului. Nici în zilele urmãtoare, deºi încep lucrãrile de reabilitare, nu se împun restricþii de circulaþie. Deocamdatã, se face amenajarea de ºantier ºi lucrãrile de acum nu necesitã sistarea traficului. Lucrãrile de reabilitare a arterei din Defileul Jiului au început. Drumarii au discutat cu constructorul despre posibilitatea închiderii traficului rutier, dar deocamdatã nu se impun astfel de situaþii ºi ºoferii sunt anunþaþi cã pot circula doar cu restricþii impuse de natura drumului. „Se circulã normal, cu respectarea semnalizãrilor valabile din timpul iernii. S-a întocmit managementul de trafic pentru a începe lucrãrile pe Defileul Jiului. Deocamdatã nu se pune problema închiderii”, a spus Ion Tudor, ºeful Sucursalei de Drumuri Naþionale Târgu Jiu. Totuºi, drumarii vorbesc despre zone marcate ca periculoase, pentru cã nu a fost finalizatã operaþiunea de montare a plaselor de protecþie în toate locurile în care se
impune asta. „Mai cad încã pietre în zonele în care nu s-a terminat montatul plaselor ºi
barierelor. Deci atenþie!”, a mai precizat Ion Tudor. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat pânã în luna decembrie a anului trecut, dar au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Palesicã, faþã în faþã cu judecãtorii din Petroºani
P
alesicã se aflã în celula de arest încã din luna februarie, dupã scandalul din Straja. Individul a bãtut trei tineri printre care ºi o salvamontistã de 21 de ani, Miruna Inel. Sorin Constantin Palesicã ajunge astãzi în faþa judecãtorului de drepturi ºi libertãþi
din cadrul Judecãtoriei Petroºani, unde are termen în dosarul în care este judecat pentru lovire sau alte violenþe. Las termenul de astãzi, vor fi luate în discuþie mãsurile ºi excepþiile dispuse de judecãtorul de camerã preliminarã. Palesicã se aflã încarcerat în centrul de arest al IPJ Hunedoara ºi a încercat în mai multe rânduri sã-i
convingã pe magistraþi cã poate fi cercetat ºi judecat sub control judiciar sau mãcar arest la domiciliu. N-a convins completul de judecatã de la Petroºani dar nici pe cel de la Tribunalul Hunedoara, ambele instanþe considerând cã individul prezintã pericol social. Sorin Constantin Palesicã a iscat un scandal monstru în clubul Taho din Straja, unde a lovit cu palma ºi mai apoi cu pumnul o tânãrã, voluntar la Salvamont, pe care a lãsat-o inconºtientã. Apoi a mai agresat alþi doi tineri din club, respectiv pe Toma Dinu Cornel ºi Clondireanu Lucian. În decizia magistraþilor de a-l þine în arest a contribuit ºi faptul cã Palesicã a fost eliberat condiþionat dupã ce a executat o pedeapsã pentru infracþiunea de tentativã de omor. Maximilian GÂNJU
Rectorul Universitãþii din Petroºani renunþã la funcþia din PSD
P
rofesorul universitar Radu Sorin, validat rector al Universitãþii din Petroºani, dupã alegerile de la finele lunii trecute, va demisiona din funcþia de conducere a Organizaþiei Municipale a PSD Petroºani. Radu Sorin era vicepreºedinte ºi ºi-a anuntat colegii de demisie, dat fiind faptul cã ar fi fost în incompatibilitate. „Am anunþat cã-mi voi da demisia din funcþia de vicepreºedinte al PSD Petroºani, care nu este
Primãrie, concesionez clãdire cu 13 lei/mp
A
lba-neagra cu popicãria de la Petrila. Dupã ce în urmã cu vreo trei ani, administraþia localã de la Petrila a concesionat popicãria unui om de afaceri petrilean, contractul a fost reziliat, iar acum se cautã din nou un investitor care sã prea locaþia ºi sã o aducã în timpurile noastre. “Este vorba de fosta popicãrie. A fost concesionatã de vreo douã ori, dar au renunþat la acest lucru. Acum vrem sã concesionãm zona pentru o perioadã de 49 de ani”, a declarat Ciprian Preda, city-managerul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila organizeazã licitaþie pentru concesionarea clãdirii fostei “Popicarii” cu suprafaþa construitã de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului, Vineri 18 Martie 2016
409 mp, a terenului aferent acesteia în suprafaþa de 728 mp ºi a terenului de sport
de servicii de întreþinere la acest obiectiv, pentru o perioadã de un an de zile”, se aratã în documentele Primãriei Petrila. Primãria Petrila concesioneazã fosta popicãrie. Autoritãþile de la Petrila continuã epopeea cu fosta popicãrie. Dupã ce cu ani în urmã s-au iscat adevãrate scandaluri pe aceastã temã, acum subiectul revine în actualitate. Parcul Pensionarilor din Petrila, cel în care este situatã ºi fosta popicãrile, a fost lãsat în paraginã. Dacã planurile autoritãþilor petrilene se vor concretiza, aceasta ar urma sã încaseze anual undeva la peste 15 mii de lei. Monika BACIU
N
u este nimic mai groaznic decât sã îþi conduci pe ultimul drum propriul copil. Cu sufletele sfâºiate de durere, familia, colegii, prietenii ºi zeci de oameni care au aflat de tragedia din Colectiv, au venit în tãcere sã îi fie lui Radu Sienerth aproape pe ultimul drum. Sute de locuitori ai Vãii Jiului l-au condus, ieri, ultimul drum pe Radu Sienerth tânãrul, de 21 de ani, care ºi-a pierdut viaþa în tragicul eveniment din clubul bucureºtean #Colectiv. Pe o vreme caldã, soarele cald parcã încãlzea sufletele împietrite ale celor care îl plângeau pe tânãrul care a agonizat aproape cinci luni pe un pat de spital. Radu studia la Bucureºti Marketingul la Academia de Studii Economice (ASE), dar a
compatibilã cu cea de rector”, a declarat rectorul UPET, Radu Sorin. Potrivit Legii Educaþiei Naþionale adoptate în anul 2011, rectorii, prorectorii ºi decanii nu pot avea funcþii de conducere într-un partid politic. Maximilian GÂNJU
fost ºi voluntar în cadrul programul de Internship al Guvernului României, unde a fost intern la Ministerul Economiei. Toþi cei care l-au cunoscut îl regretã, spunând cã a fost un tânãr strãlucit care ar fi avut o carierã
e departe mediul online a devenit cea mai practicã ºi uºoarã metodã de comunicare iar mulþi dintre noi aflãm foarte multe informaþii de pe reþelele de socializare sau diferitele platforme informative. Pentru a intra în ritm cu cetãþenii, ºi mai ales pentru a afla, online, cu ce probleme se confruntã aceºtia, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a anunþat cã de acum va iniþia discuþii online cu cetãþenii, care preferã comunicarea în mediul virtual decât cea direct, la primãrie. ”Am considerat ca este o aºteptare din acest punct de vedere, de a comunica cu mine în mod direct pe reþelele de socializare. Am anunþat cetãþenii de aceastã dorinþã
a mea, iar în cel mai scurt timp voi intra în direct cu cei interesaþi sã îmi comunice ceva. Le voi rãspunde la întrebãri ºi chiar le aºtept sugestiile în ceea ce priveºte administrarea comunitãþii”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cât despre cetãþenii activi pe reþelele de socializare aceºtia salutã iniþiativa edilului din Petroºani, ba chiar dupã ce primarul a postat pe Facebook, cã va iniþia astfel de discuþii online, aceºtia au început sã adreseze întrebãri. Adina PÃDURARU
inspectorii ITM, care au fãcut ultimele verificãri în câteva mine, care nu mai aveau nici puþurile verificate. Situaþia s-a îmbunãtãþit ºi dupã ce s-au recuperat piese din subteranul de la Petrila, iar lucrurile par sã evolueze spre bine.
Inspectorii ITM au avut ºi surprize plãcute la ultimele controale, când în minele verificate au gãsit lucrurile în ordine. Nu mai sunt utilaje neverificate, nici fluxuri tehnologice defectuoase ºi lucrurile par sã se îndrepte. „Am mers un pic cu teamã în control la Lonea, am aºteptat cu teamã rãspunsul la nota noastrã de la Livezeni, dar e îmbucurãtor cã Livezeniul ºi-a fãcut reglajul la cele douã puþuri principale,
auxiliar ºi cu schip. Mai au unul scadent în martie ºi sperãm în continuare ca lucrurile sã meargã spre bine ºi sã-ºi facã ºi aici verificarea. La Lonea au fost ºi lucruri bune. Chiar am gãsit un flux ºi demult nu am mai vãzut unul aºa de bun ºi corect. Au completat cu role de la Petrila ºi ºi-au pus la punct ºi abatajele nu aratã foarte rãu”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Nu sunt toate foarte bune ºi inspectorii de
reuºitã, în orice domeniu ar fi activat. Radu Sienerth s-a aflat în Clubul Colectiv din Bucureºti în seara zilei de 30 octombrie 2015 când un incendiu a mistuit clãdirea ºi vieþile a 64 de tineri care se aflau în local. Au venit ºi supravieþuitori din iadul care a mistuit 64 de suflete. Pe un Drapel Tricolor, câþiva tineri ce purtau banderole tricolore, veniþi tocmai din Bucureºti, i-au scris ultimele gânduri lui Radu, acel tânãr student la
ASE în Bucureºti, colegul ºi prietenul lor. Un sobor de preoþi a oficiat slujba religioasã, alãturi de aceºtia fiind ºi episcopul Devei ºi Hunedoarei, Preasfinþitul Pãrinte Gurie. De asemenea, Preºedintele României a trimis o coroanã de flori ºi a prezentat condoleanþe familiei îndoliate. Rãmas bun ºi drum lin spre Cer! Sincere condoleanþe familiei îndoliate! Monika BACIU Diana MITRACHE
Defileul rãmâne deschis, dar se lucreazã
Ridzi va discuta online Minerii stau mai bine în subteran cu cetãþenii despre din subteranele Vãii Jiului se problemele oraºului Situaþia schimbã în bine ºi asta au observat
D în suprafaþã de 924 mp situate în intravilanul oraºului Petrila, strada Trandafirilor, Parcul Tineretului. “Preþul de pornire este de minimum 13 lei pentru mp de clãdire ºi minimum 6 lei pentru mp/teren”, a mai subliniat sursa citatã. Licitaþia se organizeazã “ în vederea întreþinerii acestora, desfãºurarea de activitãþi culturale, de agrement ºi activitãþi economice”. “Având în vedere faptul cã în luna decembrie a expirat contractul de prestãri servicii încheiat cu SC EDIL URBAN SERV Sà Petrila pentru întreþinerea Popicãriei din oraºul Petrila se impune aprobarea achiziþionãrii prestãrilor
Rãmas bun, Radu Sienerth!
S muncã le atrag atenþia celor din minerit cã orice greºealã poate sã ducã la consecinþe grave ºi deosebit de grave. „De exemplu, la Lonea un singur compresor este cu verificãrile în termen. Funcþioneazã mina cu 4 compresoare, dar 3 sunt neverificate,m nu sunt cu schimbul de ulei ºi, am înþeles cã existã acum o problemã la partea de compresoare, pentru cã cel care furnizeazã serviciile materialele, uleiul, filtrele, nu mai vrea sã facã acest lucru”, a adãugat Ileana Bodea. Complexul Energetic Hunedoara a fost preluat de un administreator judiciar ºi unul special ºi situaþia este deosebit de delicatã. Inspectorii ITM, însã, le cer minerilor sã fie foarte atenþi ºi sã respecte toate normele de protecþie a muncii. Diana MITRACHE
e circulã cu restricþii impuse doar de traficul intens în Defileul Jiului. Nici în zilele urmãtoare, deºi încep lucrãrile de reabilitare, nu se împun restricþii de circulaþie. Deocamdatã, se face amenajarea de ºantier ºi lucrãrile de acum nu necesitã sistarea traficului. Lucrãrile de reabilitare a arterei din Defileul Jiului au început. Drumarii au discutat cu constructorul despre posibilitatea închiderii traficului rutier, dar deocamdatã nu se impun astfel de situaþii ºi ºoferii sunt anunþaþi cã pot circula doar cu restricþii impuse de natura drumului. „Se circulã normal, cu respectarea semnalizãrilor valabile din timpul iernii. S-a întocmit managementul de trafic pentru a începe lucrãrile pe Defileul Jiului. Deocamdatã nu se pune problema închiderii”, a spus Ion Tudor, ºeful Sucursalei de Drumuri Naþionale Târgu Jiu. Totuºi, drumarii vorbesc despre zone marcate ca periculoase, pentru cã nu a fost finalizatã operaþiunea de montare a plaselor de protecþie în toate locurile în care se
impune asta. „Mai cad încã pietre în zonele în care nu s-a terminat montatul plaselor ºi
barierelor. Deci atenþie!”, a mai precizat Ion Tudor. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat pânã în luna decembrie a anului trecut, dar au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Next level, la UP - concursuri pentru posturile de decani ai facultãþilor
D
upã validarea întregii echipei de conducere superioarã a Universitãþii Petroºani – rector ºi trei prorectori -, urmeazã concursurile de ocupare/reconfirmare a decanilor facultãþilor din cadrul UP. Dupã competiþia ”pe bune” pentru ocuparea postului de rector al Universitãþii Petroºani, competiþie în care s-au lansat patru candidaþi, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin a obþinut majoritatea voturilor ºi apoi a fost confirmat în funcþie de Ministerul
Învãþãmântului. ªi pentru cã la Universitate se dorea schimbarea, cei doi candidaþi care nu au intrat în turul doi al alegerilor, prof.univ.dr.ing. Eduard Edelhauser ºi prof.univ.dr.ing. Roland Moraru, s-au alãturat lui Radu Sorin învingându-l astfel pe conf.univ.dr.ing. Marius Marcu. Cum era de aºteptat Eduard Edelhauser ºi Roland Moraru au fost prezentaþi Senatului Universitãþii ca prorectori, dupã care au fost validaþi de membrii Senatului. Al treilea prorector este prof.univ.dr.ec.
Codruþa Dura. Paleta activitãþilor de la UP a fost repartizatã astfel: E. Edelhauser – prorector cu atribuþii în managementul universitar, proiecte europene ºi relaþii internaþionale; R. Moraru – prorector cu atribuþii în cercetarea ºtiinþificã; C. Dura - prorector cu atribuþii pe probleme de învãþãmânt. Urmeazã, sãptãmâna viitoare, sã se desfãºoare concursurile pentru ocuparea posturilor de decani ai facultãþilor din cadrul Universitãþii Petroºani. În acest scop se constituie o comisie formatã din rector, preºedinte al
Senatului ºi prorectori. De precizat cã decanii nu pot fi atinºi/schimbaþi din funcþii de conducerea UP tocmai pentru cã se aflã în funcþii în urma unui concurs. Schimbarea lor se poate produce doar în cazul când se constatã abateri grave de la lege, ceea ce nu este cazul. Cu ani în urmã, decanii erau numiþi sau se alegeau, dar lucrurile s-au schimbat. În respectiva ºedinþã a Senatului, din data de 16 martie, noul rector Radu Sorin ºi-a anunþat demisia din funcþiile politice, în conformitate cu Carta Universitãþii Petroºani. În aceeaºi zi, a avut loc ºi ºedinþa Consiliului de Administraþie în care s-au luat decizii privind bursele studenþilor, dar ºi alte probleme administrative. Dupã consumarea întregii proceduri de
Haralambie Vochiþoiu ºi-a anunþat, la Petroºani, candidatura la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara
”D
a, voi candida pentru funcþia de preºedinte la Consiliul Judeþean, dar va urma sã fac anunþul oficial... Dar voi candida din partea Alianþei pentru Hunedoara, la a cãrei platformã am lucrat ºi mai este încã puþin de lucru, în care persoanele vor fi în prima linie, iar partidele în planul doi ºi sigur unde se va regãsi ºi UNPR. Nu doar partide politice vor face parte din aceastã Alianþã pentru Hunedoara...” – Haralambie Vochiþoiu, senator UNPR. Joi, 17 martie 2016, a avut loc Conferinþa Ligii Pensionarilor Petroºani. La ºedinþã, cu o întârzirere de circa 50 de minute, a sosit ºi senatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, care, cu aceastã ocazie, ºi-a anunþat în premierã candidatura pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. ”Da, voi candida pentru
funcþia de preºedinte la Consiliul Judeþean, dar va urma sã fac anunþul oficial. Am stat de vorbã ºi cu PSD, mai precis cu preºedintele Laurenþiu Nistor, prieteneºte ºi a spus cã e în regulã, cã ne vom mãsura forþele ºi vom vedea. Dar voi candida din partea Alianþei pentru Hunedoara, la a cãrei platformã am lucrat ºi mai este încã puþin de lucru, în care persoanele vor fi în prima linie,
iar partidele în planul doi ºi sigur unde se va regãsi ºi UNPR. Nu doar partide politice vor face parte din aceastã Alianþã pentru Hunedoara, ci ºi organizaþii profesionale ºi altele. Consider cã am notorietatea necesarã ºi experienþã” – a declarat senatorul Haralambie Vochiþoiu. Bãnuindu-l cã ºtie ceva, cum cã este posibil ca alegerile locale sã aibã loc în douã tururi, Vochiþoiu a rãspuns cã este posibil. ”Având în vedere cã le-a ieºit cam tot ce ºi-au propus, mã refer la preºedintele Klaus Iohannis ºi ceilalþi, este posibil” – a spus Vochiþoiu. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului, Vineri, 18 Martie 2016 schimbare a ”gãrzilor” de la UP, urmeazã adevãrata confirmare: se va produce cu adevãrat punerea în valoare a ºcolii superioare de la Petroºani? Profesorii aºteaptã, studenþii ºi viitorii studenþi, de asemenea au mari aºteptãri… ”Suntem conºtienþi de ceea ce se aºteaptã de la noi. Am fost aleºi de colegii noºtri ºi
de studenþi tocmai pentru faptul cã programele noastre prevãd modernizarea ºi alinierea universitãþii noastre la standarde ale învãþãmântului de nivel european. Împreunã vom reuºi pentru cã avem resursele necesare” – a declarat rectorul UP, Radu Sorin. Ileana FIRÞULESCU
Aproape 80 de km de drumuri din Valea Jiului intrã în programul de întreþinere
V
ara sanie ºi iarna car. Pe principiul acesta par a se baza oficialii Consiliului Judeþeab Hunedoara care au scos la licitaþie contractul pentru “întreþinere ºi reparaþii pet imp de varã – iarnã ºi siguranþã rutierã a drumurilor judeþene din judeþul Hunedoara 2016 - 2019”. Contractul a cãrui valoare este estimatã 464,752.17 ºi 564,478.87 de lei este împãrþit în categorii. Astfel, Valea Jiului face parte dintr-o singurã categorie, aici fiind mai multe drumuri judeþene, în special cele care duc spre staþiunile montane. Pentru drumurile de aici se contracteazã diferite tipuri de lucrãri. Astfel se face vorbire de decolmatarea rosturilor, de refacerea dalelor, întreþinerea drumurilor pietruite, tãierea arborilor de pe marginea drumului ºi multe alte lucrãri. Totodatã se are în vedere ºi repararea drumurilor care nu sunt într-o stare corespunzãtoare, dar ºi montarea de indicatoare rutiere acolo unde este cazul. La nivelul Vãii Jiului nouã drumuri sunt administrate de Consiliul Judeþean Hunedoara. Este vorba de DJ 660A Câmpu lui Neag – Cabana Câmpu lui Neag, DJ 664 limitã cu judeþul Gorj – Pasul Vâlcan, DJ 666 Dealu Babii – Vulcan, DJ 666B Icroni – Aninoasa, DJ 627 C limitã judeþ Goj – DN 66A, DJ 709 F Slãtinioara – Cabana Rusu – Masivul Parâng, DJ 664A Lupeni – Straja ºi DJ 709 H Petrila – Jieþ. În total, instituþia judeþeanã administreazã în Valea Jiului circa 80 de kilometri de drumuri. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Martie 2016
De jumãtate de secol, Cupa Veteranilor, cel mai aºteptat concurs ea mai aºteptatã întrecere, cea la care se C înscriu concurenþi cu o jumãtate de an înainte, este cea denumitã Cupa Veteranilor. Este cel mai vechi concurs din Straja, care presupune ºi schiul de turã, modalitate de concurs care piere odatã cu cei care o mai practicã. Întrecerea are loc sâmbãtã la Straja, încã de la prima orã, dar începe de vineri, cu petrecerea veteranilor trecuþi de 60 de primãveri. Nimeni nu îi întrece la mãiestrie, nimeni nu le ia clasamentul, care, la cei trecuþi de 60 de ani este fãcut la marea prrecizie, iar veteranii vin nou la Straja sã lupte, sâmbãtã, pentru marele titlu. Cu schiuri vechi, cu mult curaj ºi gata de petrecere ºi întrecere, peste 150 de veterani ai ascetui sport sunt aºteptaþi de la prima orã pe pârtie. „Este a 45 ediþie a Cupei Veteranilor. Este
probabil, cea mai aºteptatã cupã din Straja, pentru cã acei schiori care acum mai mult de
45 de ani schiau la Straja, vin, an de an aici sã se întâlneascã, sã depene amintiri ºi, defapt, sunt douã competiþii: una în sala de mese, unde se deapãnã amintiri ºi pentru care majoritatea vine ºi concursul propriu-zis. Mulþi au peste 80 de ani, dar aºteaptã cã acel concurs pentru ei este unul adevãrat, pentru care se
pregãtesc un an întreg, ca nu cumva sã ajungã altcineva în faþa lor”, a declarat Emil Pãrâu, organizatorul competiþiei. Cel mai vârstnic a trecut de 90 de ani ºi toþi vin încã de vineri în Straja, ca sã se antreneze ºi sã discute cu prietenii pe care ºi i-au fãcut an de an aici. ªi, în plus, organizatorii spun cã, odatã cu trecerea anilor, se pierd ºi concurenþii ºi stilul lor de schi. „Cupa Veteranilor nu este numai pentru schi alpin, ci ºi pentru schi de fond. Din pãcate, acest sport în Valea Jiului doar ei îl mai practicã ºi, odatã cu trecerea timpului, va dispãrea, pentru cã sunt din ce în ce în mai puþini”, mai susþine
Start în pas alergãtor la evenimentele din Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului
P
entru al doilea an consecutiv, voluntarii pentru Geoparc îi invitã pe pasionaþii de alergare în naturã, de toate vârstele, sã participe la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului. Evenimentul se va desfãºura în perioada 22 – 23 aprilie 2016, pe traseul de acces spre ruinele Cetãþii Regale a Haþegului, scopul sãu principal fiind acela de a atrage atenþia, într-un mod pozitiv, asupra stãrii în care se aflã acest monument. Faþã de ediþia precedentã, în acest an, crosul va cuprinde douã probe distincte. MiniCrosul “Adaconi” va avea loc în data de 22 aprilie ºi este adresat copiilor
ºi tinerilor cu vârste de pânã la 17 ani. Pe 23 aprilie, se va desfãºura Crosul Cavalerilor “Geraico” adresat tinerilor de peste 17 ani ºi adulþilor, fãrã limitã de vârstã. Cele douã probe se vor desfãºura pe mai multe categorii de vârstã, urmând sã fie premiaþi câºtigãtorii clasaþi pe primele trei locuri, din fiecare categorie. Concurenþii se pot înscrie la competiþie pânã pe data de 9 aprilie 2016, completând formularele disponibile online pe site-ul www.dragdehateg.org. Pe site pot afla detalii despre competiþie ºi pot consulta regulamentul concursului. Informaþii despre competiþie sunt disponibile ºi pe pagina de facebook: Crosul Cetãþii Regale a Haþegului. “Mã bucur cã am reuºit sã ne þinem promisiunea ca, de la an la an, sã punem bazele unui eveniment sportiv cu tradiþie care ne îndeamnã sã facem miºcare, sã ne bucurãm de naturã ºi sã descoperim fragmente din trecutul ºi prezentul Þãrii Haþegului. Faþã de anul trecut, am fãcut mici modificãri ale traseului astfel încât participanþii sã se bucure din plin de aceastã experienþã. Am pregãtit ºi câteva surprize pe care le veþi afla dacã veþi participa la cros. Aºa cã, nu mai staþi pe gânduri ! Dacã iubiþi miºcarea, natura ºi istoria, înscrieþi-vã cât mai repede în competiþie! Iar dacã nu v-aþi propus sã alergaþi, vã invitãm în cen-
trul oraºului, pentru a susþine participanþii pe ultima sutã de metri”, afirmã Daniel Barboni, voluntar pentru Geoparc ºi iniþiator al competiþiei. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului este primul eveniment de amploare desfãºurat în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului - Universitatea din Bucureºti dupã declararea sa drept sit UNESCO, în noiembrie 2015. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului dã startul evenimentelor educaþionale, culturale ºi artistice care se vor desfãºura ºi în acest an pe teritoriul Geoparcului, singurul din România cu statut de membru al Reþelei Europene ºi Reþelei Globale a Geoparcurilor. Evenimentul este organizat de Voluntarii pentru Geoparc prin Asociaþia Drag de Haþeg, în colaborare cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti ºi este sprijinit de Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu Haþeg, Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, Asociaþia TIOS, Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului-Retezat ºi Primãria oraºului Haþeg. Sponsorii principali ai evenimentului sunt Adaconi s.r.l. ºi Geraico Prodcom s.r.l., iar sponsori sunt Rolux s.r.l, Roben s.r.l., Narodot Construct s.r.l. ºi Popas Turistic Zimbrul Haþeg.
Emil Pãrãu. Toþi ºi-au anunþat participarea încã de acum o jumãtate de an ºi veteranii sunt cazaþi gratuit la Cabana Montana. Acolo are loc ºi masa festivã încã de vineri seara. În Straja este zãpadã ºi organizatorii spun cã stratul este chiar mai
mare decât în ianuarie. Pe pârtia Mutu, aceasta mãsoarã peste 40 de cm, iar concursul se þine pe Pârtia Lupului, unde zãpada este ºi mai mare. Vremea va fi foarte bunã aºa încât suntem invitaþi în Straja sã îi încurajãm pe veterani. Diana MITRACHE
Primãvara tinerilor dimineaþa, elevii din liceele de S âmbãtã la Petroºani sãrbãtoresc primãvara. Este o acþiune dedicatã acestui anotimp ºi este organizatã de Consiliul Consultatov al Tinerilor, împreunã cu cei din primãria Petroºani ºi Casa Pro Urbis.
Vremea se îmbuneazã ºi liceenii din Petroºani vor sãrbãtori primãvara. Este o acþiune pe care au gândit-o dupã cea dedicatã dragostei, care au punctat-o în luna februarie. Sâmbãtã, de la 10,00 dimineaþa îi vom gãsi în stradã, pe Centrul Civic, unde ne vor arãta cum vãd ei renaºterea la viaþã a naturii. „Este o iniþiativã a celor din CCT. Este vorba despre primãvara lor. Sunt tot felul de activitãþi, care, sâmbãtã, începând cu ora 10,00, se vor desfãºura în rotonda de lângã Teatrul I.D Sîrbu. Este vorba despre un cros, un program artistic susþinut de elevi, un dans tematic, prezintã simboluri ale primãverii ºi, la sfârºit, o ceremonie de premiere a celor care participã la cros”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot sâmbãtã, de la ora 20,30 suntem invitaþi sã celebrãm Ora Pâmântului. În 2016, aceasta va fi marcatã ºi la noi, la fel ca în alte 7.000 de oraºe din România ºi din lume, pe 19 martie, în intervalul orar 20.30 - 21.30, iar sloganul ediþiei de anul acesta este "Dãruieºte naturii energia ta”. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Martie 2016
Henþ cu mâna
I-aþi ameþit de tot! Numai antrenor de fotbal în România sã nu fii. 20 de antrenori au fost schimbaþi în acest campionat, recordul bãtându-l Petrolul Ploieºti: Tibor Selymessi, Eusebiu
Tudor, Mihai Stoichiþã, Constantin Schumacher ºi acum, de vreo trei zile, Ionel Ganea! Tot cinci are la activ ºi A.S.A. Tg. Mureº (Miriuþã, Bergodi, Grigoraº,
Fekete, Ciorceri), dar mãcar mureºenii sunt în play off. Barosanii de la Petrolul Ploieºti nu vor sã priceapã cã au pierdut rãzboiul ºi cã nici Angela Merkel sau Barack Obama nu-i mai salveazã. Chiar credeþi cã Ionel Gane va rezista? Dupã primele douã
înfrângeri, aliuluia, valea, la garã! Nu vor nici în ruptul capului sã priceapã aceºti conducãtori de cluburi cã echipele lor nu au valoare ºi basta. Sau cã este o competiþie ºi cineva trebuie sã se ducã în cap. Instabilitatea bãncilor tehnice au ameþit pur ºi simplu mersul firesc
al oricãrei echipe ºi e greu de crezut cã se mai poate face performanþã în ritmul ãsta. Am avut ºi noi în Valea Jiului situaþii de acest gen ºi vã vom povesti într-un viitor episod al „Henþ”-ului despre astfel de isprãvi.
Hercules Lupeni va sta, 3-0 la „masa verde” cu Gloria Geoagiu, dupã retragerea echipei de pe Valea Mureºului din campionat, în timp ce alte douã echipe din Valea Jiului vor juca duminicã,
20 martie. Universitatea Petroºani va întâlni în „Dealul Institutului” pe cei de la Aurul Brad, iar Minerul Uricani, misiune imposibilã la ªoimul Bãiþa... De remarcat, prezenþa la meciuri în acest week-end a douã
Week-end fotbalistic în Valea Jiului
DERBY LA JUNIORI C
el mai interesant meci al etapei din acest week-end la Liga a IV-a Hunedoara este unul la juniorii A1, acolo unde se înfruntã primele douã clasate, Cetate II Deva ºi Jiul Petroºani. „Cred cã în mare parte acest meci va stabili cine va lua titlul. Dacã pierdem, am... pierdut! Dar eu cred cã echipa noastrã are resursele necesare ºi ambiþia obþinerii unei victorii care sã ne propulseze spre locul 1” a declarat Cosmin Kanduth, antrenor la Jiul Petroºani.
Cosmin KANDUTH
O partidã interesantã va fi un derby de Valea Jiului, la Lonea, unde Inter Petrila va întâlni C.S. Vulcan. „Nu ne culcãm pe-o ureche, cum cã Vulcanul vine dupã un semieºec acasã. Vom aborda jocul foarte serios” spune Avram „Vuþã” Moldovan, antrenorul petrilenilor.
Fotbal. Special.
Adio fumuri pe stadioane! egea antifumat e necruþãtoare. Faptul L cã, generic, stadioanele sunt considerate spaþii publice, la fel ca ºi parcurile sau staþiile de autobuz, au devenit ºi ele locuri unde nu mai ai voie sã „duhãneºti”.
Desigur, o loviturã pentru tabacici – existã stadioane unde nu mai ai voie nici sã mai consumi seminþe –, care se delectau en gros cu dãunãtoarele þigãri.
S
ingurul!
Din lumea fotbalului din Valea Jiului, ca nume de notorietate într-ale fumatului este fostul jucãtor al Jiului,
Arbitrul Cristian Lazãr (Petrila) va fluiera la douã meciuri în acest weekend Toni Sedecaru (49 ani), în prezent antrenor la C.S. Vulcan, care ne-a spus: „Pot sã spun cã am fost un fumãtor pasionat, dar acum am lãsat-o mai moale. Sunt perfect de acord, din respect pentru sport, sã nu se mai fumeze la stadioane ºi nici într-un caz în zona spaþiului de competiþie. Voi mai fuma din când în când, acolo unde a stabilit legea. În principiu, la terase, cã tot vine vara!” Legea antitabac nr. 15/2016 “Fumatul este interzis în orice spaþiu accesibil publicului sau destinat utilizãrii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiº, plafon sau tavan ºi care este delimitat de cel puþin doi pereþi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
brigãzi de arbitri din Valea Jiului, la meciul Metalul Criºcior – Aurul Certej (Cristian Lazãr, Rãducu Mateescu, Sorin Corpadi) ºi la Liga a V-a, la meciul Unirea Gen. Berthelot – Ponorul Vaþa, (Cristian Lazãr, Sorin Corpadi, Rãzvan Suciu)