Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1064
Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Persecutaþi de comuniºti, neglijaþi de capitaliºti
uptãtorii împotriva comunismului n-au fost despãgubiþi pentru ororile la care au fost L supuºi de regimul comunist. A existat o lege în acest sens care nu s-a aplicat iar alta zace în sertarul politicienilor. Legea care repara într-o micã mãsurã calvarul prin care au trecut luptãtorii împotriva regimului comunist a apãrut în anul 2009, iar în baza ei deþinuþii politic ºi urmaºii puteau cere despãgubiri morale ºi materiale. Reglementarea avea efect timp de trei ani, perioadã în care deþinuþii se adresau instanþei de judecatã pentru reparaþii, însã n-au primit nimic. ”Numãrul solicitanþilor era de ordinul miilor, circa 7000 de deþinuþi politic ºi urmaºi ai acestora s-au adresat justiþiei pentru despãgubiri. Sumele care trebuiau date ca despãgubiri depãºeau bugetul României ºi nu ni s-a dat câºtig de cauzã. Între timp a apãrut Legea 244 care zace în Comisia juridicã din Camera Deputaþilor, iar aceastã lege vine ca o completare la fosta reglementare ºi care stipuleazã un cuantum fix pentru fiecare an de închisoare sau deportare. La deþinuþii politic se acordã 24 de mii de euro pentru fiecare an de
închisoare sau deportare. Pentru deportaþi se stabileºte un cuantum de18 mii de euro despãgubire pentru fiecare an. Sumele care ar trebui date sunt eºalonate pe patru ani, însã legea încã nu a fost aprobatã ºi ne luptãm cu Camera Deputaþilor”, a declarat Mircea Muntean, preºedintele AFDPR Valea Jiului. Între timp numãrul celor care vor beneficia de despãgubiri, dacã legea va fi adoptatã, scade de la un an la altul. În prezent, în Valea Jiului mai trãiesc doar 238 de deþinuþi politic sau urmaºi ai acestora, faþã de aproape 1000 cât erau în urmã cu circa zece ani. Maximilian GÂNJU
Pericol la semafor
I
nstalaþia stã sã cadã peste trecãtori sau autoturisme ºi chiar dacã ar fi trebuit mãcar anual verificatã, reponsabilul din cadrul municipalitãþii n-a bãgat de seamã. Unul dintre stâlpii care susþin semafoarele din apropiere de Poliþia Petroºani ºi Piaþa Agroalimentarã se poate prãbuºi din clipã în clipã peste trecãtori ori autoturismele care circulã prin zonã. Pericolul este
imens pentru miile de oameni care aºteaptã în fiecare zi lângã semafor ca sã traverseze strada în siguranþã. Dacã echipamentul ar cãdea peste o persoanã, din cauza greutãþii, posibila victimã ar fi grav rãnitã
A început campania electoralã, nivelul ”ÎNCAIERÃ-I DRACE!”
D
iversiuni ºi teorii ale conspiraþiei þin pe loc unele partide politice ºi candidaþi independenþi din pregãtirile pentru alegerile locale. În timp ce se aºteaptã sondaje de opinie, se fac ”cercetãri”, se negociazã, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, ia în serios competiþia ºi îºi consolideazã poziþia de lider în preferinþele electoratului. >>> PAGINA A 7-A
dacã nu chiar omorâtã pe loc. În cadrul municipalitãþii Petroºani, de care aparþin instalaþiile de dirijare semaforizatã a traficului, existã un angajat însãrcinat cu verificarea periodicã ºi chiar dacã semafoarele au fost reparate de mai multe ori în ultimul an, acesta nu a verificat ºi starea stâlpilor de susþinere. ”Unul dintre semafoare se mai þine din inerþie, este praf la bazã. L-a
mâncat rugina ºi oricând poate sã se prãbuºeascã peste cineva ºi sã-l omoare. Trebuie sã se ocupe cineva de întreþinerea lor încât sã prezinte siguranþã”, spune cel care ne-a sesizat situaþia periculoasã. Directorul executiv al Direcþiei Administrarea Domeniului
Public ºi Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani, Daniel Viºan, a declarat cã-l va trimite pe subordonatul care are în grijã verificarea semafoarelor sã remedieze problema. ”Eu nu am fost sesizat, dar am aflat acum despre acestã problemã ºi o vom rezolva de urgenþã”, a precizat Viºan. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 2016
Pentru a nu vota morþii,
Înarmaþi cu tablete care scaneazã buletinele
B
uletin scanat la alegerile locale. Anul acesta, alegerile se vor desfãºura sub o nouã formulã. Alegãtorii care se vor prezenta la urne vor trebui sã prezinte buletinul de identitate pentru a fi scanat. Astfel, se înlãturã orice fraudare a alegerilor locale. “O altã noutate adusã de cãtre actul normativ o constituie utilizarea în premierã a sistemului informatic de monitorizare a prezenþei la vot ºi de prevenire a votului ilegal. Prin aceasta tentativele de fraudare prin vot multiplu vor fi imposibile ºi va asiguratã o informare exactã ºi în timp real cu privire la prezenþa la urne. Aceasta va conduce ºi la creºterea încrederii alegãtorilor în procesul electoral”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Neagoe.
Propriu-zis, actul de identitate va fi fotografiat cu ajutorul tabletei, iar CNP-ul va fi transmis automat într-o aplicaþie informaticã pentru a fi verificat”, ne mai explicã secretarul Primãriei Petroºani. Astfel, se va elimina orice fraudare a procesului electoral. Votantul nu are posibilitatea de a-ºi exprima de mai multe ori dreptul de vot, aºa cum s-a mai întâmplat. “Ulterior, procedura de vot este cea clasicã, alegãtorul urmând sã semneze în lista electoralã, sã primeascã buletinul de vot ºi ºtampila, sã îºi exprime opþiunea în cabina de vot ºi sã introducã buletinul de vot în urmã.
Secretarul primãriei Petroºani ne explicã cum se va proceda exact în acest caz. “Practic, în ziua scutinului, în fiecare secþie de votare va exista cel puþin o tabletã electronicã. Când va intra în secþia de votare, alegãtorul va fi îndrumat cãtre o persoanã care opereazã tableta conectatã la internet, denumitã de lege operator calculator. Aceastã persoanã îi va cere actul de identitate pentru a-i prelua CNP-ul într-o bazã electronicã cu votanþi.
ardul de sãnãtate Face minuni chiar ºi virtual C ne-a fãcut mai sãnãtoºi. Acest lucru este confirmat de faptul cã nu s-au mai decontat anul trecut consultaþii, analize sau medicamente pentru aproape 1,5 milioane de romani care apãreau în 2014 ca beneficiari de servicii medicale. Economia la bugetul de stat este de mai multe sute
de milioane de euro. Mai mult decît atît conform datelor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în 2015 au beneficiat de servicii medicale puþin peste 10,1 milioane de persoane, în timp ce în 2014 numãrul CNP-urilor unice pentru care s-au decontat consultaþii, analize sau medicamente a fost de 11,6 milioane.
ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice de execuþie vacante de consilier, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrare europeanã. Probele stabilite pentru concurs: - 18.04.2016 - proba scrisã, ora 10.00 - 20.04.2016 – interviul, ora
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
La nivelul judeþului Hunedoara un numãr de 322.392 de persoane înregistrate, care au peste 18 ani, ar fi trebuit sã primeascã prin poºtã cardul de sãnãtate. Din acest numãr s-au scãzut peste 3000 de carduri pentru cã unele persoane au decedat. Mai mult, ºi pînã în acest moment sunt foarte multe persoane care nu au primit
12.00 - ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara - termenul de depunere al dosarelor 17.03.2016 – 05.04.2016. - candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Condiþiile specifice de participare la concurs pentru funcþia publicã de
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Fiecare alegãtor va putea vota numai în localitatea de unde îºi are domiciliul sau reºedinþa, la secþia de votare unde a fost arondatã strada unde locuieºte”, mai spune Adrian Neagoe.
D isfuncþionalitãþi
Nu este exclus ca sistemul informatic care va fi folosit pentru scanarea actelor de identitate sã dea erori. Pentru aceste cazuri existã o variantã de rezervã. “Pe periaoda de timp, din ziua alegerilor, în care pot interveni disfuncþionalitãþi ale Sistemului, alegãtorul prezintã actele de identitate opera-
aceste carduri de sãnãtate deºi sînt asigurate iar la sediul de la Petroºani sãptãmînal existã cozi pentru cã vin oameni din toatã Valea Jiului. “Dãm mereu însã nu mai avem de eliberat foarte multe carduri. Numai în decembrie 2015 – ianuarie 2016 am eliberat 11 mii de carduri”, a declarat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara. Monika BACIU
execuþie vacantã de consilier, clasa I, grad profesional superior, din cadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrare europeanã, sunt : - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilier, clasa I, grad profesional superior: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 9 ani. Bibliografia este publicatã pe http://www.cjhunedoara.ro/ index.php/anunturi-comunicate Informaþii suplimentare la tel.0254-211350 int.182
torului de calculator care consemneazã într-o altã aplicaþie informaticã, în modul offline, CNP-urile alegãtorilor care se prezintã la vot”, a mai spus sursa citatã. Alegerile locale din acest an vor avea loc în data de 5 iunie. În cazurile de balotaj ºi situaþiile în care se vor constata fraude electorale, un nou tur de scrutin va fi organizat duminicã, 19 iunie. Începând cu 11 aprilie pânã pe 26 aprilie vor putea fi depuse candidaturile pentru consiliile locale, consiliile judeþene ºi primari. Dupã perioada în care pot fi depuse contestaþiile, data de 4 mai este termenul pentru rãmânerea definitivã a candidaturilor. Campania electoralã va începe pe 6 mai, cu 30 de zile înaintea alegerilor, ºi se va încheia pe 4 iunie, ora 7,00. În 5 iunie, votul va începe la ora 7,00 ºi se va încheia la ora 21,00. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Cronica Vãii Jiului, Joi, 17 Martie 2016
ªomajul tehnic lasã CEH fãrã funcþii-cheie iecare angajat al Complexului F Energetic Hunedoara stã acasã 10 zile fãrã platã. Numai cã, la minã, asta se traduce uneori printr-un real pericol, dat tocmai de lipsa specialiºtilor din punctele-cheie, care nu pot sã lipseascã nici o zi. Inspectorii ITM spun cã acest aspect trebuie atent monitorizat, pentru cã se pot întâmpla accidente prin omiterea unor etape absolut necesare. Planul de redresare al Complexului Energetic Hunedoara i-a trimis pe angajaþii de la suprafaþã ºi din birouri câte 10 zile în concediu fãrã platã. Asta, însã, se repercuteazã în subteran, unde rãmân posturi esenþiale neocupate mai mult de o sãptãmânã, lucru nepermis, dat fiind cã este nevoie de specialiºti
zilnic. Situaþia s-a înrãutãþit pentru cã, spun inspectorii ITM, sunt unitãþi miniere unde concediile de odihnã se suprapun cu pauza de lucru ºi niciun specilist nu poate fi gãsit la lucru. „De când a apãrut acest concediu în aºteptare, vreau sã spun cã trebuie gândit mai bine. Spre exemplu, la Lupeni, la
aceastã orã, cu toate cã au programãri la instructaj, nu existã niciun formator la serviciu, pentru cã s-a suprapus concediul cu concediul în aºteptare. Sunt doi formatori, unul în concediu de odihnã, altul în concediu în aºteptare. Nu am gãsit pe nimeni ca
sã vedem dacã se respectã prevederile ISCIR, pentru cã responsabilul este în concediu de aºteptare. Sunt sectoare în care ºeful de sector este în concediu de aºteptare, celãlalt în concediu de odihnã ºi mai ales cã va veni perioada concediilor, consider cã,
dacã nu se va gândi mai bine acest concediu o sã fie probleme”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Inspectorii ITM spun cã se poate invoca ºi condiþia de excepþie în aceste cazuri ºi le atrag atenþia celor din CEH sã þinã cont de necesitatea fiecãrui post în parte. „Nu este normal sã rãmânã descoperite anumite activitãþi ºi sunt oameni responsabili care trebuie sã urmãreascã zilnic respectarea prevederilor legale ºi, dacã aceºti oameni nu sunt, e posibil sã aparã probleme”, a mai spus Ileana Bodea.
Actualitate 3 Tot ce se petrece în subteran este direct vizat de cei de la suprafaþã. Aºa se face cã, dacã cei de la suprafaþã lipsesc, atunci cei din subteran sunt în pericol. Fiecare trebuie înlocuit cu o persoanã competentã, dar fãrã sã fie afectatã o altã activitate ºi asta trebuie sã aibã în vedere cei de la fiecare unitate minierã. Diana MITRACHE
Dacã se evitã Taxa pe exploatare, un alt bir pentru CEH falimentul, CEH va R edevenþele, birul impus de stat pentru fi curãþat companii. Indiferent cã sunt companii ãsuri de protecþie miniere, petroliere socialã ºi soluþii M sau de altã naturã pentru evitarea falimentului Complexului Energetic Hunedoara. Acestea au fost cele douã teme abordate de prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, la ministerul Energiei. Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a aflat la Bucureºti pentru a discuta despre situaþia în care se aflã societatea energeticã.
“Am discutat despre mãsurile de protecþie socialã care se impun în urma disponibilizãrilor ºi de soluþiile identificate pentru ca societatea sã nu intre în faliment”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Nu existã garanþii cã CEH nu va intra în faliment având în vedere modul în care se miºcã lucrurile la aceastã societate. “reprezentanþii ministerului, dar ºi administratorii de la CEH fac tot ce le stã în putinþã pentru ca societatea sã nu intre în faliment. Probabil va fi redimensionat, iar apoi se curãþã datoriile, încã nu se ºtie sub ce formã”, a mai subliniat prefectul. În ceea ce priveºte numãrul celor care vor pãrãsi complexul situaþia este incertã. “Nu a fost stabilit numãrul celor care vor pleca, dar trebuie avut în vedere cã în minerit este penurie de angajaþi”, a mai subliniat sursa citatã. Societatea energeticã a intrat în insolvenþã cu datorii de 1,6 miliarde de lei, iar planul de reorganizare/restructurare se aflã în lucru. Monika BACIU
care exploateazã zãcãmintele naturale, toate trebuie sã plãteascã la stat anumite taxe.
Complexul Energetic Hunedoara nu face excepþie de la regulã. Societatea are de plãtit redevenþe de ordinul sutelor de mii de lei.
S
tatul multimilionar
Statul român a încasat în ultimii cinci ani sume considerabile de pe urma companiilor care plãtesc aceste redevenþe. Doar din sistemul minier s-au plãtit redevenþe în cuantum de 1.077.202.069 de lei. Reprezentanþii Agenþiei Naþionale de Resurse Minerale spun însã cã existã probleme la plata redevenþelor în rândul complexelor energetice din subor-
dinea Ministerului Energiei, iar CEH se încadreazã în aceastã situaþie. “Redevenþa minierã se calculeazã ºi achitã conform Legii minelor nr. 85/2003 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare (...). Redevenþele miniere se pot modifica drept urmare a modificãrii numãrului operatorilor economici care desfãºoarã activitatea minierã ºi a cantitãþilor de substenþe minerale exploatate, cât ºi a ponderii mari a datoriilor reprezentând redevenþele societãþilor naþionale aflate în subordinea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri ºi alte complexe energetice aflate în subordinea Ministerului Energiei”, aratã preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duþu. Cei de la ANRM estimeazã cã exploatarea perimetrelor miniere le va
aduce în acest an sume de ordinul sutelor de milioane. “Pentru 2016 estimãrile veniturilor la buget din redevenþele miniere sunt de 160 – 180 mil lei”, mai aratã oficialii ANRM. Redevenþa minierã cuvenitã bugetului de stat se stabileºte, la încheierea licenþei ori la eliberarea permisului de exploatare ca fiind o
cotã procentualã de 4% din valoarea producþiei miniere pentru cãrbuni. Adicã, la nivelul CEH se plãteºte o redevenþã de 4 procente din producþia de huilã. “Pentru neplata în termen a taxelor pentru activitatea minierã ºi/sau a redevenþei miniere se datoreazã dobânzi ºi penalitãþi de întârziere în conformitate cu reglementãrile privind colectarea creanþelor bugetare”, subliniazã oficialii ANRM. Potrivit raportului CEH aferent anului 2014 (ultima actualizare-n.r.) redevenþele plãtite cãtre bugetul de stat au fost în cuantum de 162.961 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
PÃRINÞII TREBUIE EDUCAÞI
Fiecare copil este aºteptat la grãdiniþã
A
început campania denumitã generic „Fiecare copil în grãdiniþã”, dar pãrinþii copiilor din Valea Jiului, care încã nu i-au dus pe micuþi în colectivitate, nici nu o vor face pânã la toamnã. Asta chiar dacã programul guvernamental, care le oferã 50 de lei lunar, este în plinã desfãºurare. Mai greu se lasã convinºi pãrinþii copiilor de grãdiniþã sã îi ducã în colectivitate. Nu au fost fãcute rapoarte exacte deocamdatã, pentru cã legea a intrat recent în vigoare, însã, cei mai mulþi aºteaptã noul an ºcolar, chiar dacã ar urma sã primeascã bani pentru cã îºi duc copiii la grãdiniþã. Lucrurile se
miºcã încet ºi, spre surprinderea celor de la asistenþã socialã, nici nu se vor miºca mai rapid, date fiind mentalitãþile locale. „Noi am crezut cã vor veni mult mai mulþi. Pânã la ora actualã, avem o statisticã, potrivit cãreia avem în jur de 30 de dosare ºi 40 de copii care urmeazã sã vinã. Am încer-
cat sã promovãm aceastã lege, sã mergem în teren, sã vorbim la grãdiniþe”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS Petroºani, cea care a efectuat ºi munca în teren de identificare a cazurilor reale. Totuºi, cei mai mulþi doar
au promis cã îºi vor aduce copiii, dar de anul ºcolar viitor. „Cei care nu au copiii, la ora actualã înscriºi în grãdiniþã, au spus cã îi vor înscrie la toamnã. Era perioada pânã în 30 aprilie, când se mai puteau înscrie ºi dupã 30 aprilie nu se mai
Hunedorenii, doar niºte statistici negre
C
ancerul, boala secolului decimeazã populaþia, iar bolnavii de cancer sunt statistici la Ministerul Sãnãtãþii. Mii de hunedoreni au fost diagnosticaþi în decursul anilor cu aceastã boalã.
ª
ase pagini de statistici
Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii detaliazã incidenþa can-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 2016
cerului la hunedoreni. Nu mai puþin de ºase pagini au fost necesare pentru a realiza topul acestei statistici negre. Potrivit statisticii Ministerului Sãnãtãþii în anul 2015 în judeþ au fost în evidenþe un numãr de 1539 de persoane diagnosticate cu diferite tipuri de cancer. Cele mai frecvente sunt afecþiunile plãmânilor, 254 de hunedoreni fiind diagnosticaþi cu cancer pulmonar. În anul 2014 numãrul
hunedorenilor diagnosticaþi cu cancer a fost de 1738. Cele mai multe cazuri de cancer se înregistreazã în mediul urban, acestea fiind în numãr de 6583, în timp ce în mediul rural sunt în numãr de 2458. Hunedorencele care suferã de cancer de sân pot sã îºi facã reconstrucþie mamarã, însã acestea nu fac parte din
statisticile Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. “La noi în judeþ nu existã program pentru reconstrucþie mamarã, existã doar în centrele universitare. Singurele lucruri care se fac la noi sunt cele pentru protezele exterioare la sân. Sunt dispozitive medicale, estetice, nu de
preiau. Dar nu au fãcut-o. Familiile cu care noi am discutat, ne-au spus cã îi vor da pe copii din toamnã la grãdiniþã”, a mai adãugat Cristina Mraz. Potrivit legii, pãrinþii primesc lunar 50 de lei ca sã îi aducã la grãdiniþe. Perioada de înscriere pentru cei care vin acum expirã în data de 30 aprilie, iar pânã atunci ar mai putea sã vinã câþiva. Cei mai mulþi dintre cei care nu îºi duc copiii la grãdiniþe sunt oameni care îi folosesc ca sã cerºeascã, iar acþiunile celor de la asistenþã socialã se vor intensifica în zilele urmãtoare. Asta chiar dacã atunci când sunt descoperiþi pe strãzi, se constatã cã nu sunt din zona noastrã. Diana MITRACHE
reconstrucþie. Acestea se deconteazã de Casa de Asigurãri de Sãnãtate în cuantum de 409,33 de lei pentru fiecare persoanã, iar diferenþa este suportatã de pacient. Diferenþa este foarte micã, de ordinul câtorva lei”, a declarat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara 1525 de femei suferã de cancer de sân.
Anul trecut 1121 de persoane au murit din cauza cancerului. Statistica Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara este cu atât mai îngrijorãtoare cu cât doar anul trecut au fost idenficate 1539 de cazuri noi de cancer, astfel numãrul total al hunedorenilor care suferã de aceastã afecþiune este de aproape 10.000. Monika BACIU
O gospodãrie, casã în Petroºani, teren în Aninoasa u doar zona industrialã N de la Livezeni se aflã în litigiu, ci ºi mai multe
gospodãrii. Astfel, locuitorii din zona Dâlja ºi Codriºor au domiciliile în Petroºani, dar terenul este în Aninoasa. Acum, urmeazã ca instanþa sã facã luminã în acest caz. Municipiul Petroºani rãmâne, cel mai probabil, cu zona industrialã de la Livezeni. Raportul de contraexpertizã solicitat de Primãria Aninoasa a fost depus în instanþã ºi a ajuns ºi la pãrþile implicate. Dupã studierea documentului existã toate ºansele care municipalitatea de la Petroºani sã rãmânã cu acest teren. “Expertiza e în studiu la cadastru ºi urbansim. Limitele actuale vor fi pãstrate ºi în plus sunt clarificãri în ceea ce priveºte limitele din extravilan, acolo unde existã mai multe
gospodãrii. Este vorba de zona Dâlja ºi Codriºor”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. În ceea ce priveºte limitele din extravilan acestea stabilesc graniþele gospodãriilor din cele douã zone aflate în litigiu. Dacã pânã acum o gospodãrie era amplasatã pe teritoriul municipiului Petroºani, odatã cu soluþionarea cauzei se va stabili apartenenþa acesteia. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului
introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un proces pentru revendicarea terenului. Monika BACIU
Fumãtorii din primãrie Tot mai mulþi petroºãneni îºi abandoneazã animalele de companie au fost “exilaþi”
F
umãtorii din primãrie, trimiºi la plimbare. Începând de astãzi ar trebui sã intre în vigoare legea antifumat. Legea interzice fumatul în toate spaþiile publice închise, spaþiile închise de la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ªi angajaþii fumãtori ai Primãriei Petroºani sunt trimiºi la plimbare sã se aeriseascã.
“Noi am avut un spaþiu de fumat, dar domnul care se ocupã de acest aspect a ºi dat jos deja plãcuþa. Astfel, angajaþii fumãtori trebuie sã iasã în curtea interioarã pentru a fuma”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Un aspect interesant este faptul cã la primãria Petroºani sunt mai multe femei care fumeazã decât bãrbaþi. Conform legii, prin spaþiu public închis se înþelege orice spaþiu accesibil publicului sau destinat utilizãrii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiº, plafon sau tavan ºi care este delimitat de cel puþin doi pereþi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
S
e aºteaptã la o avalanºã de reclamaþii
Autoritãþile se tem cã Serviciul Unic de Urgenþã 112 va fi asaltat de sesizãri privind încãlcarea legii prin care se interzice fumatul în toate spaþiile publice închise, spaþiile închise de la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ”Recomandãm cetãþenilor ca sesizãrile privind eventualele contravenþii
privind fumatul în spaþiile nepermise de lege sã nu se facã la numãrul de urgenþã 112, aceastã linie fiind destinatã exclusiv urgenþelor ºi situaþiilor care pun în pericol viaþa, integritatea corporalã sau bunurile oamenilor”, anunþã Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã printr-un comunicat de presã. Structurile Inspectoratelor pentru Situaþii de Urgenþã, Poliþiei Române, Jandarmeriei Române ºi ale Poliþiei de Frontierã vor avea în vedere aplicarea prevederilor Legii nr. 15/2016, iar sesizãrile se fac cãtre Poliþia Localã sau cãtre structurile MAI. Pe de altã parte, conform datelor statistice înregistrate la nivelul IGSU, anul trecut la nivel naþional 11% dintre incendiile înregistrate au fost cauzate de nerespectarea normelor de prevenire ºi stingere a incendiilor în ceea ce priveºte fumatul. Modul de reglementare a fumatului, ca parte a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, era verificat ºi înainte de apariþia acestei legi, aspect care va rãmâne în atenþia IGSU ºi în timpul controalelor executate în teren. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
U
n alt caz de cruzime faþã de animale ºocheazã comunitatea din Valea Jiului, dupã ce un cãþel din rasa rottweiler a fost abandonat într-o zonã nelocuitã a Petroºaniului.
Cãþeluºa are vârsta de pânã în 8 luni ºi a fost abandonatã în pãdurea din zona Brãdet din Petroºani, în urmã cu circa o sãptãmânã. A fost zãritã de cei care ies la plimbare în zona sãlbaticã ºi de cãtre angajaþii Universitãþii din Petroºani care au în apropiere baza sportivã ºi mai multe laboratoare. ”De câteva zile am tot vãzut-o, vine la
noi ºi cautã de mâncare. Nu are curaj sã stea singurã pentru cã o bat cãþeii noºtri, cei care stau de mult timp pe la institut. Cineva a abandonat-o aici, dar nu s-a gândit cã va muri de foame”, a spus o îngrijitoare care lucreazã la insituþia de învãþãmânt. Cãþeluºa era foarte dezorientatã ºi la fiecare maºinã care apãrea în zonã, se ducea bucuroasã ca ºi cum stãpânul s-a întors dupã ea. ”Cum aude o maºinã începe sã se bucure, ajunge la ea ºi dupã ce se deschide portiera ºi vede cã nu-i stãpânul, e tare dezamãgitã. Aºa face toatã ziua, þi se rupe sufletul”, spune unul dintre ºoferii de la Universitate. Cãþeluºa a fost dresatã
parþial, pentru cã ºtie mai multe comenzi de supunere, semn cã individul care a abndonat-o s-a ocupat o perioadã de ea. Inexplicabil este însã gestul sãu de a o lãsa în sãlbãticie în condiþiile în care existã un adãpost privat de unde cãþeii sunt daþi spre adopþie atât în þarã cât ºi strãinãtate. În plus, la Petroºani, mai este ºi adãpostul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân
de unde asociaþiile nonprofit iau cãþeii ºi-i trimit spre adopþie. ”Aþi fi uimit sã vedeþi ce câini sunt abandonaþi ºi dupã ce ajung la ecarisaj, noi îi luãm ºi-i dãm spre adopþie. Sunt foarte mulþi proprietari în Petroºani care îi lasã pur ºi simplu pe strãzi, dar ºi mulþi care-i abuzeazã”, spune Viorel Stoica de la adãpostul ”Love Animals” din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Pompierii, poliþiºtii ºi jandarmii, încolonaþi la Deva pentru o reþetã medicalã
ngajaþii Ministerului de A Interne din Valea
Jiului au rãmas fãrã medic dupã ce doctorul, care asigura permanenþa la cabinetul din Petroºani, ºi-a suspendat contractul. Fie cã este vorba de poliþiºti, pompieri ori jandarmi ºi chiar unele categorii de magistraþi, toþi trebuie sã-ºi fafcã programare din timp ºi sã parcurgã 200 de kilometri, dus-întors, pentru un consult medical. Angajaþii MAI din Valea Jiului, dar ºi cei care s-au retras din activitate, au rãmas fãrã medic de familie de la începutul anului iar pentru a-ºi trata afecþiunile trebuie sã ajungã la Deva, unde existã medici împãrþiþi pe fiecare ”armã”. ”Am o problemã urgentã de sãnãtate ºi trebuie sã merg la Deva. Dacã am nevoie de o reþetã, de la cabinetul din incinta
Poliþiei Petroºani mi se ia cardul de sãnãtate ºi se trimite la Deva. De acolo se întoarce cu tot cu reþetã, dar dupã douã-trei sãptãmâni. Nu mã pot transfera la un medic civil pentru cã pierd o serie de lucruri de care beneficiez datoritã faptului cã am muncit ca poliþist. Sunt o serie de medicamente care nu sunt subvenþionate în regimul civil ºi care sunt destul de costisitoare. Înainte de 2012, poliþiºtii aveau un medic de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu care IPJ Hunedoara încheiase contract pe jumãtate de normã. Poate se va gãsi o
soluþie, nu este normal sã fac 200 de kilometri pentru o consultaþie. Apoi, la Deva trebuie sã-þi faci programare din timp, pentru cã sunt foarte mulþi din Valea Jiului care ajung la cabinetul medical de acolo”,
ne-a declarat unul dintre poliþiºti. Angajarea unui medic pentru angajaþii MAI din Valea Jiului ar trebui decisã la nivelul IGPR susþin surse din cadrul IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
PÃRINÞII TREBUIE EDUCAÞI
Fiecare copil este aºteptat la grãdiniþã
A
început campania denumitã generic „Fiecare copil în grãdiniþã”, dar pãrinþii copiilor din Valea Jiului, care încã nu i-au dus pe micuþi în colectivitate, nici nu o vor face pânã la toamnã. Asta chiar dacã programul guvernamental, care le oferã 50 de lei lunar, este în plinã desfãºurare. Mai greu se lasã convinºi pãrinþii copiilor de grãdiniþã sã îi ducã în colectivitate. Nu au fost fãcute rapoarte exacte deocamdatã, pentru cã legea a intrat recent în vigoare, însã, cei mai mulþi aºteaptã noul an ºcolar, chiar dacã ar urma sã primeascã bani pentru cã îºi duc copiii la grãdiniþã. Lucrurile se
miºcã încet ºi, spre surprinderea celor de la asistenþã socialã, nici nu se vor miºca mai rapid, date fiind mentalitãþile locale. „Noi am crezut cã vor veni mult mai mulþi. Pânã la ora actualã, avem o statisticã, potrivit cãreia avem în jur de 30 de dosare ºi 40 de copii care urmeazã sã vinã. Am încer-
cat sã promovãm aceastã lege, sã mergem în teren, sã vorbim la grãdiniþe”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS Petroºani, cea care a efectuat ºi munca în teren de identificare a cazurilor reale. Totuºi, cei mai mulþi doar
au promis cã îºi vor aduce copiii, dar de anul ºcolar viitor. „Cei care nu au copiii, la ora actualã înscriºi în grãdiniþã, au spus cã îi vor înscrie la toamnã. Era perioada pânã în 30 aprilie, când se mai puteau înscrie ºi dupã 30 aprilie nu se mai
Hunedorenii, doar niºte statistici negre
C
ancerul, boala secolului decimeazã populaþia, iar bolnavii de cancer sunt statistici la Ministerul Sãnãtãþii. Mii de hunedoreni au fost diagnosticaþi în decursul anilor cu aceastã boalã.
ª
ase pagini de statistici
Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii detaliazã incidenþa can-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 2016
cerului la hunedoreni. Nu mai puþin de ºase pagini au fost necesare pentru a realiza topul acestei statistici negre. Potrivit statisticii Ministerului Sãnãtãþii în anul 2015 în judeþ au fost în evidenþe un numãr de 1539 de persoane diagnosticate cu diferite tipuri de cancer. Cele mai frecvente sunt afecþiunile plãmânilor, 254 de hunedoreni fiind diagnosticaþi cu cancer pulmonar. În anul 2014 numãrul
hunedorenilor diagnosticaþi cu cancer a fost de 1738. Cele mai multe cazuri de cancer se înregistreazã în mediul urban, acestea fiind în numãr de 6583, în timp ce în mediul rural sunt în numãr de 2458. Hunedorencele care suferã de cancer de sân pot sã îºi facã reconstrucþie mamarã, însã acestea nu fac parte din
statisticile Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. “La noi în judeþ nu existã program pentru reconstrucþie mamarã, existã doar în centrele universitare. Singurele lucruri care se fac la noi sunt cele pentru protezele exterioare la sân. Sunt dispozitive medicale, estetice, nu de
preiau. Dar nu au fãcut-o. Familiile cu care noi am discutat, ne-au spus cã îi vor da pe copii din toamnã la grãdiniþã”, a mai adãugat Cristina Mraz. Potrivit legii, pãrinþii primesc lunar 50 de lei ca sã îi aducã la grãdiniþe. Perioada de înscriere pentru cei care vin acum expirã în data de 30 aprilie, iar pânã atunci ar mai putea sã vinã câþiva. Cei mai mulþi dintre cei care nu îºi duc copiii la grãdiniþe sunt oameni care îi folosesc ca sã cerºeascã, iar acþiunile celor de la asistenþã socialã se vor intensifica în zilele urmãtoare. Asta chiar dacã atunci când sunt descoperiþi pe strãzi, se constatã cã nu sunt din zona noastrã. Diana MITRACHE
reconstrucþie. Acestea se deconteazã de Casa de Asigurãri de Sãnãtate în cuantum de 409,33 de lei pentru fiecare persoanã, iar diferenþa este suportatã de pacient. Diferenþa este foarte micã, de ordinul câtorva lei”, a declarat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara 1525 de femei suferã de cancer de sân.
Anul trecut 1121 de persoane au murit din cauza cancerului. Statistica Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara este cu atât mai îngrijorãtoare cu cât doar anul trecut au fost idenficate 1539 de cazuri noi de cancer, astfel numãrul total al hunedorenilor care suferã de aceastã afecþiune este de aproape 10.000. Monika BACIU
O gospodãrie, casã în Petroºani, teren în Aninoasa u doar zona industrialã N de la Livezeni se aflã în litigiu, ci ºi mai multe
gospodãrii. Astfel, locuitorii din zona Dâlja ºi Codriºor au domiciliile în Petroºani, dar terenul este în Aninoasa. Acum, urmeazã ca instanþa sã facã luminã în acest caz. Municipiul Petroºani rãmâne, cel mai probabil, cu zona industrialã de la Livezeni. Raportul de contraexpertizã solicitat de Primãria Aninoasa a fost depus în instanþã ºi a ajuns ºi la pãrþile implicate. Dupã studierea documentului existã toate ºansele care municipalitatea de la Petroºani sã rãmânã cu acest teren. “Expertiza e în studiu la cadastru ºi urbansim. Limitele actuale vor fi pãstrate ºi în plus sunt clarificãri în ceea ce priveºte limitele din extravilan, acolo unde existã mai multe
gospodãrii. Este vorba de zona Dâlja ºi Codriºor”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. În ceea ce priveºte limitele din extravilan acestea stabilesc graniþele gospodãriilor din cele douã zone aflate în litigiu. Dacã pânã acum o gospodãrie era amplasatã pe teritoriul municipiului Petroºani, odatã cu soluþionarea cauzei se va stabili apartenenþa acesteia. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului
introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un proces pentru revendicarea terenului. Monika BACIU
Fumãtorii din primãrie Tot mai mulþi petroºãneni îºi abandoneazã animalele de companie au fost “exilaþi”
F
umãtorii din primãrie, trimiºi la plimbare. Începând de astãzi ar trebui sã intre în vigoare legea antifumat. Legea interzice fumatul în toate spaþiile publice închise, spaþiile închise de la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ªi angajaþii fumãtori ai Primãriei Petroºani sunt trimiºi la plimbare sã se aeriseascã.
“Noi am avut un spaþiu de fumat, dar domnul care se ocupã de acest aspect a ºi dat jos deja plãcuþa. Astfel, angajaþii fumãtori trebuie sã iasã în curtea interioarã pentru a fuma”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Un aspect interesant este faptul cã la primãria Petroºani sunt mai multe femei care fumeazã decât bãrbaþi. Conform legii, prin spaþiu public închis se înþelege orice spaþiu accesibil publicului sau destinat utilizãrii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiº, plafon sau tavan ºi care este delimitat de cel puþin doi pereþi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
S
e aºteaptã la o avalanºã de reclamaþii
Autoritãþile se tem cã Serviciul Unic de Urgenþã 112 va fi asaltat de sesizãri privind încãlcarea legii prin care se interzice fumatul în toate spaþiile publice închise, spaþiile închise de la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ”Recomandãm cetãþenilor ca sesizãrile privind eventualele contravenþii
privind fumatul în spaþiile nepermise de lege sã nu se facã la numãrul de urgenþã 112, aceastã linie fiind destinatã exclusiv urgenþelor ºi situaþiilor care pun în pericol viaþa, integritatea corporalã sau bunurile oamenilor”, anunþã Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã printr-un comunicat de presã. Structurile Inspectoratelor pentru Situaþii de Urgenþã, Poliþiei Române, Jandarmeriei Române ºi ale Poliþiei de Frontierã vor avea în vedere aplicarea prevederilor Legii nr. 15/2016, iar sesizãrile se fac cãtre Poliþia Localã sau cãtre structurile MAI. Pe de altã parte, conform datelor statistice înregistrate la nivelul IGSU, anul trecut la nivel naþional 11% dintre incendiile înregistrate au fost cauzate de nerespectarea normelor de prevenire ºi stingere a incendiilor în ceea ce priveºte fumatul. Modul de reglementare a fumatului, ca parte a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, era verificat ºi înainte de apariþia acestei legi, aspect care va rãmâne în atenþia IGSU ºi în timpul controalelor executate în teren. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
U
n alt caz de cruzime faþã de animale ºocheazã comunitatea din Valea Jiului, dupã ce un cãþel din rasa rottweiler a fost abandonat într-o zonã nelocuitã a Petroºaniului.
Cãþeluºa are vârsta de pânã în 8 luni ºi a fost abandonatã în pãdurea din zona Brãdet din Petroºani, în urmã cu circa o sãptãmânã. A fost zãritã de cei care ies la plimbare în zona sãlbaticã ºi de cãtre angajaþii Universitãþii din Petroºani care au în apropiere baza sportivã ºi mai multe laboratoare. ”De câteva zile am tot vãzut-o, vine la
noi ºi cautã de mâncare. Nu are curaj sã stea singurã pentru cã o bat cãþeii noºtri, cei care stau de mult timp pe la institut. Cineva a abandonat-o aici, dar nu s-a gândit cã va muri de foame”, a spus o îngrijitoare care lucreazã la insituþia de învãþãmânt. Cãþeluºa era foarte dezorientatã ºi la fiecare maºinã care apãrea în zonã, se ducea bucuroasã ca ºi cum stãpânul s-a întors dupã ea. ”Cum aude o maºinã începe sã se bucure, ajunge la ea ºi dupã ce se deschide portiera ºi vede cã nu-i stãpânul, e tare dezamãgitã. Aºa face toatã ziua, þi se rupe sufletul”, spune unul dintre ºoferii de la Universitate. Cãþeluºa a fost dresatã
parþial, pentru cã ºtie mai multe comenzi de supunere, semn cã individul care a abndonat-o s-a ocupat o perioadã de ea. Inexplicabil este însã gestul sãu de a o lãsa în sãlbãticie în condiþiile în care existã un adãpost privat de unde cãþeii sunt daþi spre adopþie atât în þarã cât ºi strãinãtate. În plus, la Petroºani, mai este ºi adãpostul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân
de unde asociaþiile nonprofit iau cãþeii ºi-i trimit spre adopþie. ”Aþi fi uimit sã vedeþi ce câini sunt abandonaþi ºi dupã ce ajung la ecarisaj, noi îi luãm ºi-i dãm spre adopþie. Sunt foarte mulþi proprietari în Petroºani care îi lasã pur ºi simplu pe strãzi, dar ºi mulþi care-i abuzeazã”, spune Viorel Stoica de la adãpostul ”Love Animals” din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Pompierii, poliþiºtii ºi jandarmii, încolonaþi la Deva pentru o reþetã medicalã
ngajaþii Ministerului de A Interne din Valea
Jiului au rãmas fãrã medic dupã ce doctorul, care asigura permanenþa la cabinetul din Petroºani, ºi-a suspendat contractul. Fie cã este vorba de poliþiºti, pompieri ori jandarmi ºi chiar unele categorii de magistraþi, toþi trebuie sã-ºi fafcã programare din timp ºi sã parcurgã 200 de kilometri, dus-întors, pentru un consult medical. Angajaþii MAI din Valea Jiului, dar ºi cei care s-au retras din activitate, au rãmas fãrã medic de familie de la începutul anului iar pentru a-ºi trata afecþiunile trebuie sã ajungã la Deva, unde existã medici împãrþiþi pe fiecare ”armã”. ”Am o problemã urgentã de sãnãtate ºi trebuie sã merg la Deva. Dacã am nevoie de o reþetã, de la cabinetul din incinta
Poliþiei Petroºani mi se ia cardul de sãnãtate ºi se trimite la Deva. De acolo se întoarce cu tot cu reþetã, dar dupã douã-trei sãptãmâni. Nu mã pot transfera la un medic civil pentru cã pierd o serie de lucruri de care beneficiez datoritã faptului cã am muncit ca poliþist. Sunt o serie de medicamente care nu sunt subvenþionate în regimul civil ºi care sunt destul de costisitoare. Înainte de 2012, poliþiºtii aveau un medic de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu care IPJ Hunedoara încheiase contract pe jumãtate de normã. Poate se va gãsi o
soluþie, nu este normal sã fac 200 de kilometri pentru o consultaþie. Apoi, la Deva trebuie sã-þi faci programare din timp, pentru cã sunt foarte mulþi din Valea Jiului care ajung la cabinetul medical de acolo”,
ne-a declarat unul dintre poliþiºti. Angajarea unui medic pentru angajaþii MAI din Valea Jiului ar trebui decisã la nivelul IGPR susþin surse din cadrul IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Primãria Petroºani, “iepuraºul” nevoiaºilor ichete sociale T cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Municipalitatea de la Petroºani acordã ºi anul acesta tichete sociale, însã existã o prevedere care îi va bucura pe
Comunicat de presã
Tiberiu Iacob Ridzi: ”Mi-aº dori sã avem mai mulþi oameni cu sufletul ºi atitudinea civicã demonstrate de pãrintele Gabriel Bulf” Administraþia Publicã Localã a municipiului Petroºani ºi eu, în calitate de primar, am susþinut ºi susþinem în mod necondiþionat libertatea de exprimare ºi massmedia localã a Vãii Jiului. În acelaºi timp considerãm însã cã denaturarea adevãrului în scop personal sau electoral nu face cinste nici jurnaliºtilor ºi cu atât mai puþin celor care promoveazã cu bunã ºtiinþã o atitudine ostilã faþã de anumiþi membri ai comunitãþii noastre locale, oameni care se remarcã în viaþa publicã prin fapte demne de aprecierea ºi suportul nostru, al tuturor. În categoria acestor oameni se numãrã ºi pãrintele ortodox Gabriel Bulf, a cãrui implicare în viaþa spiritualã ºi socialã a municipiului Petroºani este incontestabilã. Mi-aº dori ca în comunitatea noastrã sã existe mai mulþi oameni precum pãrintele Bulf, care sã-ºi asume nu doar calitatea de duhovnic, ci sã se implice în soluþionarea numeroaselor probleme sociale ale oamenilor aºa cum se dovedeºte cã o face pãrintele Bulf. Zilele trecute, în mass-media scrisã ºi în mediul on-line au fost prezentate informaþii legate de relaþia pãrintelui Gabriel Bulf cu Primãria ºi Consiliul local Petroºani, informaþii total neconforme cu realitatea. În spiritul unei corecte ºi complete informãri a opiniei publice, doresc sã fac urmãtoarele precizãri: Atenþia pe care trebuie sã o dãm seniorilor comunitãþii noastre locale este, din nefericire, o problemã care depãºeºte posibilitãþile serviciilor sociale ale administraþiei publice locale. Din fericire, avem în comunitate oameni precum pãrintele Gabriel Bulf, care îºi asumã, în mod voluntar, derularea unor servicii sociale de acest tip, iar în acest sens, activitatea Asociaþiei Bunicii Vãii Jiului este un exemplu pentru noi toþi dar ºi pentru alþii. În mod categoric, am susþinut ºi voi susþine astfel de demersuri sociale atât de necesare pentru îngrijirea seniorilor
Petroºaniului, cu atât mai mult cu cât cererea unor astfel de servicii sociale este una foarte mare. În aceastã direcþie, având ca exemplu felul în care pãrinele Bulf a reuºit sã transforme fosta grãdniþã de la Dãrãneºti într-un spaþiu social exemplar, în care funcþioneazã singurul cãmin de bãtrâni din municipiul nostru, am propus Consiliului local, la solicitarea Asociaþiei Bunicii Vãii Jiului sã le alocãm încã un spaþiu pentru amenajarea unui al doilea centru social destinat vârstinicilor, la Petroºani. Am identificat aceastã soluþie privind atribuirea spaþiului fostei grãdiniþe din Aeroport (str. Aviatorilor nr. 30 A) cãtre Asociaþia Bunicii Vãii Jiului, cu aceastã destinaþie ºi am decis sã alocãm, în acelaºi timp, un alt spaþiu situat într-o zonã mai bunã pentru activitatea celor de la ”Crucea Roºie” care-l aveau în folosinþã. Sub nici o formã nu ne dorim, prin acest demers, sã blocãm activitatea celor de la Crucea Roºie, asociaþie pe care o respectãm ºi cãreia, de altfel, i-am acordat de fiecare datã întregul sprijin pe care l-au solicitat, aºa cum vom face ºi de acum înainte. De asemenea, primãria Petroºani prin Direcþia de Asistenþã Socialã are colaborãri în acest domeniu, al asistenþei sociale, cu Asociaþia de Voluntariat „ Casa Pollicino”, Organizaþia CaritasAsistenþã Socialã-Centrul de consiliere ºi sprijin Sf. Varvara Petroºani, Organizaþia Caritas Centrul de Îngrijire Medicalã ºi Asistenþã Socialã la Domiciliu CIMAS Petroºani, Organizaþia Caritas-Asistenþã Socialã- Centrul de zi pentru copii ºi tineri „Maria Stein” Petroºani, Asociaþia Umanitarã ºi Etnograficã “Sf. Varvara” Petroºani, Asociaþia Bunicii Vãii Jiului-Centrul de Îngrijire pentru vârstnici Sf. Pantelimon ºi Nectarie, Fundaþia Sf. FranciscCentrul de zi Cor Iesu. Toate aceste colaborãri nu fac altceva decât sã ajute comunitatea localã ºi pe cei care sunt în nevoie. În ceea ce priveºte decizia de susþinere ºi de cãtre Consiliul local
beneficiari. Valoarea tichetelor va fi de 70 de lei, cu 20 de lei în plus faþã de anul trecut. Existã o serie de categorii de persoane care vor beneficia de aceste tichete. “Ca în fiecare an a
Petroºani a continuãrii lucrãrilor de construcþie a Catedralei ”Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” din centrul municipiului Petroºani, reamintesc faptul cã acest lucru a fost asumat, de la bun început, de comunitatea noastrã ºi de reprezentanþii aleºi ai acesteia. Aºa cum de atenþia solicitatã ºi cuvenitã s-au bucurat toate parohiile ºi toate cultele religioase din Petroºani. Regret însã cã unii colegi din Consiliul local fac declaraþii în necunoºtinþã de cauzã ori poate sub efectele unei suspecte stãri de amnezie, referitor la finanþarea acestui obiectiv. Le reamintesc cã, dincolo de suportul financiar venit din partea Consiliului local Petroºani, pentru finanþarea acestui lãcaº de rugãciune, importante sume de bani au fost atrase de la bugetul de stat (5 miliarde de lei vechi) iar alþi numeroºi sponsori (persoane juridice sau oameni dreptcredincioºi) au donat diverse sume de bani pentru ridicarea acestei Catedrale în care, întâmplãtor sau poate chiar din voia lui Dumnezeu, pãrintele Gabriel Bulf ºi-a asumat de asemenea un rol important. Cert este cã nici Catedrala ”Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” ºi cu atât mai puþin centrele sociale de îngrijire a bãtrânilor administrate de Asociaþia Bunicii Vãii Jiului nu sunt, aºa cum în mod greºit se încearcã acreditarea acestei idei, ”afacerile” pãrintelui Gabriel Bulf. Personal, nu pot decât sã-i mulþumesc acestuia cã, dincolo de responsabilitatea ecumenicã, ºi-a asumat aceste responsabilitãþi sociale atât de necesare pentru comunitatea noastrã. ªi ca mine, sunt alþi mii de cetãþeni ai acestui oraº. Sunt convins cã dacã, din raþiuni ce þin mai degrabã de nevoia de senzaþional a presei, pãrintele Bulf trebuie sã treacã ºi prin aceastã cumpãnã mediaticã, bunul Dumnzeu îi va da puterea de a merge mai departe ºi de a-ºi continua proiectele sociale pe care le deruleazã, cu succes, în comunitatea noastrã. În ceea ce mã priveºte, mi-aº dori sã avem mai mulþi oameni cu sufletul ºi atitudinea civicã demonstrate de pãrintele Gabriel Bulf. ªi cu siguranþã, fiecare dintre aceºtia s-ar bucura de atenþie din partea mea ºi de aceeaºi susþinere a Consiliului local. Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani
Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 2016 fost inþiat un proiect de hotãrâre privind acordarea unor beneficii sociale sub formã de tichete sociale în sumã de 70 de lei/persoanã pentru anumite categorii defavorizate, categorii cãrora le-am acordat ºi în anii anteriori. Este vorba de cei de la venitul minim garantat, de persoanele care alocaþie pentru ssuþinerea familiei, pensionarii ale cãror venituri sunt mai mici sau egale cu suma de 800 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, dar care nu au alte venituri decât indemnizaþia lunarã în cazul persoanelor cu handicap grav. Am lãsat aceastã indemnizaþie pentru cã anumite persoane care au handicap grav au asistent personal, iar altele îºi ridicã aceastã indemnizaþie ºi am vrut sã nu îi defavorizãm pe cei care au indemnizaþia lunarã. Ultima categorie care beneficiazã de aceste tichete este cea a ºomerilor care au indemnizaþia de ºomaj mai micã sau eglaã cu 750 de lei”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Reprezentanþii
Direcþiei de Asistenþã Socialã fac apel la petroºãnenii care se încadreazã în categoria beneficiarilor sã vinã sã îºi depunã cererile pânã la sfârºitul acestei luni. “Începând cu aceastã lunã am tipãrit cererile pentru acordarea acestor beneficii ºi se preiau cererile ºi actele care însoþesc aceste cereri ºi care dovedesc calitatea beneficiarilor. Rugãmintea noastrã este sã vinã pânã la sfârºitul lunii pentru cã dupã ce vom primi cererile noi trebuie sã le verificãm ºi vrem sã le distribuim înainte de Paºte”, a mai spus sursa citatã. Doar în primele zile s-au depus deja peste 1000 de cereri din partea petroºãnenilor. “Anul trecut am avut în jur de 3000 de beneficiari, pânã dimineaþã (marþi-n.r.) aveam înregistrate aproximativ 1200 de cereri, probabil vor fi tot în jur de 3000 de cereri”, a mai subliniat Cristina Mraz. Municipalitatea de la Petroºani acordã aceste tichete pentru achiziþionarea de alimente de bazã pentru prevenirea ºi combaterea sãrãciei ºi riscului de excluziune socialã Monika BACIU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Joi 17.03.2016 în: - ANINOASA - între orele 08.00 - 12.00. Zona afectatã: strãzile. Cãtãneºti, Costeni, Martineºti ºi toþi utilizatorii din zona intersecþiei DN66 cu DN66A ( Livezeni) pânã în zona Minexfor (DN66A). Motivul restricþiei: executare branºament SC Minexfor.. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 2016
A început campania electoralã, nivelul
”ÎNCAIERÃ-I DRACE!”
D
iversiuni ºi teorii ale conspiraþiei þin pe loc unele partide politice ºi candidaþi independenþi din pregãtirile pentru alegerile locale. În timp ce se aºteaptã sondaje de opinie, se fac ”cercetãri”, se negociazã, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, ia în serios competiþia ºi îºi consolideazã poziþia de lider în preferinþele electoratului. Dupã ce câþiva membri ai noului PNL Petroºani au demisionat, din diverse motive care þin de modul în care s-au luat diverse decizii în interiorul partidului, au început sã curgã diversiuni ºi teorii ale conspiraþiei. Acestea au ca scop demobilizarea colectivelor politice adverse, ocuparea timpului cu orice altceva dar nu cu pregãtirile pentru alegeri. Pe canale specifice s-au lansat informaþii precum cea despre o plecare masivã din PSD ºi înregimentarea membrilor nemulþumiþi în PNL, informaþie lansatã chiar de unii liberali cu oarecare notorietate avându-se exemplul celor din Vulcan. Acþiunea nu a rãmas fãrã ecou pen-
tru cã ”cercetãrile”, cu tact ºi discrete, au început sã se desfãºoare, iar neîncrederea îºi face loc. Se aºteaptã de toate pãrþile sondajele de opinie, deºi se ºtie cã primarul în funcþie de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi este în fruntea clasamentului în preferinþele cetãþenilor. Primarul Ridzi nu a aºteptat sondaje, ci a trecut direct la a-ºi face campanie, iar acest lucru a fost luat de fiecare datã în serios de acesta chiar dacã era/este favoritul cursei. În celelalte tabere politice se bâjbâie, se analizeazã, se fac ºi se refac sondaje, în timp ce Tiberiu Iacob Ridzi îºi consolideazã poziþia nestigherit de nimeni, deºi poate fi atacabil
chiar pe propriile promisiuni din legislaturile trecute. ªi cum în lupta politicã e permisã aproape orice tacticã, din rândul studenþilor a rãzbãtut una chiar inteligentã, dacã ar fi reuºit. Pe un sector al populaþiei, celor intervievaþi pentru unul din sondajele de opinie li s-au citit doar 2-3 candidaþi pentru primãrie din toatã lista formularului, drept pentru care au apãrut anomalii. Nu poate obþine cineva, potenþiali candidaþi, zero opþiuni, la un numãr de 100150 de intervievaþi. Anomaliile fiind sesizate, s-a reluat întregul proces de sondare, cu agenþi de bunã credinþã. În PSD, unii nu vor sã se angajeze în lupta
pentru Primãria Petroºani, alþii nu sunt lãsaþi, iar metoda ”nu lansez candidatul pentru cã îl vor ataca” este pãguboasã pentru cã un necunoscut nu poate intra în conºtiinþa cetãþenilor în cele 30 de zile ale campaniei electorale. În plus, se ºtie cã din confruntãri se poate cunoaºte calitatea unui candidat sau altul. Un lucru se contureazã clar – la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi nu va fi învins, pentru cã acesta a luat deja un avans considerabil doar în ultimele douã sãptãmâni, iar timp nu mai este pentru ca alt contracandidat sã-l ajungã din urmã. Ileana FIRÞULESCU
< DECESE <
Conducerea Universitãþii din Petroºani îºi exprimã regretul pentru tragica dispariþie a celui care a fost
RADU SIENERTH În aceste momente de cumplitã încercare ºi suferinþã pentru familie, cuvintele sunt prea sãrace pentru a exprima durerea care ne-a copleºit. Dumnezeu sa-l odihneascã în pace!
Apa Serv, gazdã pentru A.R.A. A
pa Serv este primul operator din România care a finalizat prima parte a proiectului de investiþii ºi deja a început etapa a doua. Asta recomandã firma din Valea Jiului la nivel naþional, iar sãptãmâna viitoare, operatorii din zona bazinului Jiu – Olt vor veni la Petroºani.
La Apa Serv s-au finalizat o serie de etape ce pot fi considerate pionierat în sistemul de telecitire, de platã on- line a facturilor ºi chiar ºi prima parte a programului de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare. Acum se desfãºoarã ºi cea de a doua etapã ºi, ca urmare, în perioada urmãtoare în Valea Jiului va avea loc reuniunea în care se vor discuta despre efectele pe care le-a avut implementarea proiectelor finanþate din fonduri europene. „Sub egida Asociaþiei Române a Apei, comitetul bazinal Jiu –
Olt, în zilele de 25 ºi 26 martie, SC Apa Serv SA organizeazã un simpozion la Petroºani, unde vor fi prezenþi toþi operatorii de apã din acest bazin, va fi prezent ºi directorul general din Ministerul Fondurilor Europene, dar ºi
reprezentanþi ai Jaspers, firma de consultanþã a UE. În cadrul manifestãrilor se vor discuta, printre altele, despre stadiul implementãrii proiectelor, atât pe POS Mediu, dar se va face ºi analiza stadiului POIM 2014 -2020. Noi suntem operatorul privilegiat, în sensul cã suntem primii în România care au început acest proiect”,
a declarat Costel Avram director general SC Apa Serv. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, Apa Serv figureazã cu un statut aparte ºi în luna mai va semna contractul de finanþare, ceea ce aratã cã se pot demara lucrãrile din partea a doua a proiectului. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 2016
Henþ cu mâna
MUTU, UN JUCÃTOR... FUMAT! Acum cã tot s-a dat legea antifumat, cuvântul ne duce la un idol... fumat în fotbalul nostru. Mutu. Adrian Mutu. Un fotbalist terminat de mult, un
iresponsabil pe care nu îl mai þin picioarele, nici mintea. Omul a ajuns sã asculte, acum la 37 de ani, cântecul lebedei. A rãmas cu amintirea
celor 77 de selecþii la echipa Naþionalã, de cele mai multe ori nejustificate, târându-se acum într-o mocirlã, mimând fotbalul – totuºi, pe 7.000 euro lunar – la Tg. Mureº, unde a ajuns de râsul curcilor. Este evident pentru toatã lumea cã soarele lui a apus, cred cã ºi el reali-
zeazã, dar nu pricepe! Cu fiþe-n cap ºi fãrã minte, omul ãsta încurcã la nesfârºit fotbalul românesc, creând o jenã generalã în jurul sãu. În curând va termina ºi fotbalul de la Tg. Mureº. Cine are curajul sã-l ia de umãr ºi sã-i spunã bãrbãteºte cã omul nu mai conteazã?
Poveºti din fotbalul divizionar în Valea Jiului
ntr-o perioadã nefastã pentru Îfotbalul din Valea
Jiului, numai cu echipe în campionatul judeþean, din când în când mai întoarcem câte o paginã din ligile naþionale, astãzi, subiect închis pentru noi...
CÂND MINA BÃRBÃTENI AVEA ECHIPà ÎN „C”! Era o vreme prin anii `90-2000 când încã fotbalul mai pulsa bine în Valea Jiului. Printre echipele consacrate atunci – Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, C.S. Vulcan – îºi fãcuse loc o altã echipã în sistemul
naþional, Minerul Bãrbãteni, practic, o echipã a cãrei toponimie era o combinaþie între minã ºi un cartier din sudul Lupeniului. La finalul campionatului judeþean Hunedoara al Diviziei „D” (Liga a IV-a) 20022003, promova în Divizia „C” (Liga a IIIa), oarecum surprinzãtor,
” e l i t s o e j a r t i b „Am avlusuLetcaa, arntrenor la Minerul Bãrbãteni
u afirmã Rom
etapa a ncepând cu iei 200310-a a ediþ ni a rul Bãrbãte s 2004, Mine lu u atã de Rom fost antren Leca. ºte de acea
Î
.R. Cugirul, C.F Blaj Timiºoara, Brad, Inter l ru u A , ra a care se Timiºo upeni, spre L l ru e in M oi ne-am dar ºi l oraºului. N su re te in a tut. Pentru canaliz t cât s-a pu tâ a a b a e tr moasã” a fãcut amintire fru o e n â m rã lus Leca mine, spus Romu
El îºi aminte at m retrograd perioadã: „A je ra it rb a m avut . nemeritat! A re sa la p les în de Unirea ostile, mai a r, e lid iar ºi la ch t ra fu u -a Ne ce pot are. În rest, M u la o ic n n Sâ ucere avut o cond spune? Am ºedintele p frunte cu re în , tã n le urat exce re ne-a asig ca , n þa in V i , au fost Ton . Din pãcate ãrþi, le ii iþ d n co te toa alte p tori de prin ºi câþiva jucã a... Dacã ri to fãcut da u -a ºi u n care rii în plus, eo trei victo vr t vu a fi am fost am . Dar repet, m a d ra g o tr era greu nu re tot timpul, ri it rb a e d þi tr-o serie vâna i. Am fost în e cu þi a b sã te U.M. puternicã, cu
Minerul Bãrbãteni din... Lupeni. Echipã înfiinþatã în 1975, Minerul Bãrbãteni a stat în anonimat multã vreme, ajungând sã lupte pânã în ultima etapã cu contracandidata Rodostar Deva la promovare. Atunci, în ultima etapã, a fost 4-2 cu echipa din Deva, în faþa a circa 1.000 de specta-
Ambruº - Krautil (min. 84 C. Botezatu), Duleanþu (min. 78 O. Voicu), antrenor fiind Petru Ambruº. Startul (5 sept. 2003) în Divizia „C” a fost unul marcat de emoþii, doar 1-1 sus la „Grup”, (gol Tesluþã) cu Soda Ocna Mureº. Campionatul s-a dovedit, la acest nivel, o pãlãrie prea mare
tori pe terenul de la „Grup”! Minerul Bãrbãteni a jucat atunci (8 iunie 2003) cu echipa: Marcu – M. Lumperdean, Konicika, Orosz, Vajda – Codlean (min. 76 Dudaºu), E. Lumperdean, Fazekas (min. 73 Vulcan), G.
pentru Minerul Bãrbãteni. Turul a însemnat doar douã victorii ºi ultimul loc în Seria a 7-a (retrogradau locurile 11-14) pentru ca nici returul sã nu fie unul mai fast. Nici nu se putea altfel, o echipã care pierdea patru jocuri (plus trei egaluri) acasã
ºi nu câºtiga niciunul în deplasare, nu putea emite pretenþii la salvare. Doi antrenori, Nicolae Krautil (etapele 1-9) ºi Romulus Leca (etapele 10-26) nu au gãsit soluþiile salvãrii de la retrogradare. Cu o echipã în care au jucat câteva nume apreciate – Vulcan, „Jordao” Botezatu, Konicika, G. Ambruº, Udrea, Duleanþu, Mursa, Pop, Cristi Barbu, Krautil, fraþii Ambruº, golgeterii Tesluþã ºi Vali Pop (câte 5 goluri fiecare), Minerul Bãrbãteni a încheiat pe locul 12 ºi nu s-a putut salva. A fost o prezenþã efemerã, dar a bifat un an în „C”, Minerul Bãrbãteni.
Paginã realizatã de Genu TUÞU