Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1061

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cozi la ghiºeele fiscului local

educerea de 10 procente care se acordã celor care ºi-au achitat dãrile locale pe clãdiri a fãcut ca ghiºeele Serviciului Local de Taxe ºi Impozite din cadrul municipalitãþii Petroºani, sã fie luate cu asalt. Chiar dacã termenul limitã a trecut, încã este aglomeraþie dat fiind faptul cã toþi contribuabilii mai pot beneficia de o scutire. ”Reducerea cu 73 la sutã a penalitãþilor de întârziere acumulate pânã la 30 septembrie 2015 îi determinã pe mulþi contribuabili sã-ºi achite impozitele locale. Se dovedeºte cã a fost o mãsurã necesarã ºi care

încurajeazã locuitorii municipiului Petroºani sã-ºi achite dãrile”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Circa 7.000 de contribuabili din municipiul Petroºani pot beneficia de o scutire cu 73,3 procente din sumele calculate ca penalitãþi de întârziere la plata dãrilor locale. În unele cazuri, penalitãþile de întârziere sunt mai mari decât impozitele datorate, iar contribuabilul restant nu mai reuºea sã-ºi stingã creanþa ºi nici nu mai avea o motivaþie. De scutire pot beneficia persoane fizice cât ºi juridice plãtitoare de taxe ºi impozite locale. Maximilian GÂNJU

Zdrãngãnitul cãtuºelor a determinat insolvenþa CEH

Daþi în judecatã pentru cã au primit îngrijiri medicale

ãnãtatea împinsã la extrem. România este þara unde orice se plãteºte. Astfel, potrivit unor reglementãri orice accident fie acesta domestic, rutier sau de orice fel poate pune victima în postura de plãti din propriul buzunar îngrijirile medicale. Unitatea medicalã din Petroºani are zeci de procese cu persoane care au fost victimele unor agresiuni sau accidente. “Conform legislaþiei în vigoare orice pacient care este victima unei agresiuni trebuie sã

recupereze banii, fie de la persoana în cauzã fie de la persoana care a generat agresiunea în momentul în care exista o hotãrâre judecãtoreascã definitivã”, a declarat managerul ªUP, medicul Alin Vasilescu. Zeci de

pacienþi sunt trimiºi în judecatã pentru cã au primit îngrijiri medicale. “Sunt multe astfel de cazuri iar sumele sunt mari. Marea majoritate sunt cerute de Casa de Asigurãri care doreºte banii

înapoi pentru niºte servicii care nu sunt urmãri ale unor afecþiuni medicale obiºnuite ºi care sunt provocate de cineva. Firmele de asigurare intra în ecuaþie ca reprezentanþi ai pacienþilor pe care îi asigura sau la asigurãrile RCA pe care le fac cu diverºi pacienþi”, a mai subliniat sursa citatã. Instanþa de la Petroºani a dat câºtig de cauzã unitãþii medicale în mai multe astfel de cazuri. “Admite în

parte cererea formulatã de reclamantul Spitalul de Urgenþã Petroºani, în contradictoriu cu pârâta S.C. Asigurare Româneascã Asirom Vienna Insurance Group S.A. Obligã pârâta sã plãteascã reclamantului suma totalã de 176,64 lei reprezentând valoarea prejudiciului suferit de acesta ca urmare a cheltuielilor efective ocazionate de îngrijirea medicalã acordatã numiþilor (...), precum ºi a dobânzii legale aferente acesteia

de la momentul rãmânerii definitive a prezenþei hotãrâri. Ia act de faptul cã nu s-au solicitat cheltuieli de judecatã”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Situaþia e dusã pânã într-un extrem de prost gust. Potrivit prevederilor în vigoare, sunt considerate accidente din culpã ºi banalele cãzãturi care sunt soldate cu fracturi sau accidentele domestice. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016

Incendiu stins pe banii pãgubitului 18 mii de lei pentru stingerea unui incendiu. Aceasta este nota de platã pe care reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului trebuie sã le achite cãtre Primãria Petrila pentru cã pompierii din localitate au stins un incendiu izbucnit în urmã cu un an la unitatea minierã.

“Este vorba de un incendiu care a avut loc anul trecut la niºte ateliere de la Mina Petrila, iar intervenþia a fost efectuatã de pompierii petrileni dupã ce aceºtia au fost alertaþi prin serviciul de urgenþã 112. Printr-o hotãrâre de Consiliu Local de la Petrila s-a stabilit cã societãþile comerciale trebuie sã încheie contracte cu SVSU pentru diferite activitãþi, dar nu ºi pentru stingerea incendiilor”, au declarat reprezentanþii SNÎMVJ. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, susþine cã toþi cetãþenii sunt obligaþi sã achite

Repararea centurii din Petroºani începe din 15 martie

T o taxã pentru susþinerea acestui serviciu, iar cei de la societatea de închideri nu au avut încheiat un astfel de contract. “Am fost daþi în judecatã de cãtre cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru cã le-am pretins sã plãteascã o intervenþie pentru cã nu au contract. Toate societãþile comerciale din oraºul Petrila, toþi cetãþenii din oraºul Petrila achita odatã cu impozitul ºi taxele locale contribuþia pentru Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã contribuþie prin care se asigura ºi interventile necesare în caz de incendiu. Aceastã

societate nu a avut contract cu noi, a fost un incendiu la garajele de la mina Petrila ºi am perceput prin serviciul nostru sã se plãteascã intervenþia respectivã ºi ei nu au fost de acord ºi ne-au acþionat în instanþã. Cetãþenii plãtesc o contribuþie de 5 lei pe an ºi de persoana”, a subliniat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Pompierii petrileni au intervenit în cursul anului trecut la stingerea a douã incendii care au avut loc la unitatea minierã din localitate, iar primãria Petrila a emis facturã pentru aceste servicii de urgenþã.

eroarea ºoferilor care tanziteazã ºoseaua de centurã a Petroºaniului - gropile, vor dispãrea din 15 martie, însã nu în totalitate. Craterele vor fi doar peticite ºi asta pentru cã artera este doar în administrarea autoritãþilor locale, lucru ce împiedicã o reabilitare totalã.

Aratã ca dupã bombardament, iar lucrãrile efectuate toamna trecutã, la canalizare, au amplificat ºi mai mult dezastrul pe centura ocolitoare a municipiului Petroºani. Chiar dacã s-au fãcut nenumeroase demersuri, încã admnistraþia publicã localã nu a reuºit sã obþinã dreaptul de a asfalta artera rutierã. Aºa cã singurul lucru care le mai rãmâne de fãcut autoritãþilor de aici este ca ºi în acest an sã aloce bani pentru peticire. Reparaþiile sunt preconizate a începe de la jumãtatea acestei luni. ”Vom intra în reparaþie cu centura oraºului, dar ºi cu celelalte strãzi pe care au apãrut gropi ºi necesitã astfel de mãsuri. Pânã atunci vom merge doar cu împietruiri sau cu alte soluþii temporare. Dupã data de 15 martie, când ºi staþiile de asfalt vor fi pornite vom începe în forþã pentru a astupa toate gropile apãrute în timpul iernii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Monika BACIU Iar dacã prima parte a centurii, adicã porþiunea cuprinsã între Biserica Catolicã ºi sensul giratoriu cu avion va fi doar peticitã, pe cealalta parte, de la avion la straþiile peco din zona Livezeni, se va turna covor asfaltic pentru cã admnistraþia publicã localã, HOTÃRÃªTE: în urma unei colaborãri cu Consiliul Judetean Art. 1 – (1) Se aprobã preHunedoara, au reuºit sã gãseascã bani pentru ca mierea fiecãrei familii care a sãr- aceasta bucatã din artera rutiera sã fie reabilitatã în bãtorit anterior sau va sãrbãtori totalitate. în acest an Nunta de Aur cu Adina PÃDURARU PÃDURARU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 9/ 2016 privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2016 a sumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 9/19.02.2016 iniþiat de domnul Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni, Expunerea de motive nr. 1927/ 19.02.2016 prin care propune premierea familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2016 a sumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni; Vãzând Raportul nr. 1928/ 19.02.2016 al Serviciului Public de Asistenþã Socialã ºi Direcþiei economice din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni;

Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza prevederilor art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b” alin. (4) lit.“a”, precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

suma de 500 lei. (2) – Se aprobã alocarea, pentru anul 2016 a sumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”. Art. 2 – Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, Primarului Municipiului Lupeni, Direcþiei Economice ºi Serviciului Public de Asistenþã Socialã în vederea aducerii la îndeplinire.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Lupeni, 25 februarie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Adrian-Ovidiu MISAROªI Contrasemneazã – Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Martie 2016

Legea prea blândã încurajeazã abuzurile

oi câini care apãrau de hoþi o afacere privatã din cartierul ColoniePetroºani au fost legaþi ºi înfometaþi luni în ºir, pânã când unul dintre locuitorii cartierului a vãzut animalele ºi a intervenit. Acestuia i s-a fãcut milã de cãþei ºi l-a anunþat pe stãpânul câinilor cã-l va da pe mâna poliþiºtilor. Câinii din rasa boxer au fost aduºi de stãpânul lor la un gater situat faþã în faþã cu staþia municipalitãþii din cartierul Colonie. Omul lucreazã la gater ºi se folosea de câini pentru pazã, mai ales cã gaterul este situat într-un cartier în care se comit multe furturi. Devotamentul ºi aju-

torul celor doi câini a fost ”recompensat” de stãpân cu lanþuri ºi înfometare. Timp de trei luni de zile, cei doi câini au fost þinuþi legaþi fãrã apã ºi hranã, iar unul dintre ei a murit ºi celãlalt, o cãþeluºã, este piele ºi os. ”M-am luat de moºul care are câinii ºi i-am spus sã-i dezlege când am vãzut

cum aratã. Masculul a ieºit din curte ºi cãuta de mâncare prin gunoaiele aruncate aici (n.r. pe un teren viran din zonã), dar nu se mai prea putea þine pe picioare. Am înþeles cã ar fi fost prins de

Alin Simota a fost gãsit!

lin Simota, omul de afaceri petroºãnean dat în urmãrire naþionalã, internaþionalã ºi în consemn la frontierã, stã liniºtit ºi zâmbitor, în Petroºani, mai exact pe zidul tunelului ce duce în colonia municipiului. Aici "putrezesc" lipite de

mulþi ani, zeci de afiºe cu Simota, de pe vremea când acesta candida pentru un post de senator al Vãii Jiului. Lãsând gluma la o parte, Alin Simota este dat in urmãrire generalã de mai bine de douã luni. Chiar dacã poliþiºtii din toatã lumea îl cautã pentru a-l aduce în þarã deoarece acesta trebuie sã-ºi termina de executat o con-

hingheri ºi eutanasiat sau a murit de foame, cã aici nu s-a mai întors. Cãþeluºa încã este aici ºi aþi vãzut-o, o sã aibã aceiaºi soartã, e piele ºi os”, spune bãrbatul. Acesta l-a avertizat pe stãpânul

damnare primitã în 2014, dupã cum a hotãrât Tribunalul Hunedoara, Simota nu se lasã prins. În þarã organele stratului au fãcut percheþii la toate locaþiile deþinute de omul de afaceri, chiar ºi la locuinþele cunoscuþilor sã, însã în niciunul din punctele în care a fost cãuta, omul de afaceri nu a fost gãsit. Lucrul cel mai grav este cã, pentru faptul cã nu s-a predat autoritãþilor statului, în urma publicãrii sentinþei magistraþilor, ba chiar s-a ascuns, Simota nu poate pãþi nimic, ºi asta pentru cã legile aflate în vigoare nu pedepsesc astfel de fapte. O datã ce va fi gãsit, Simota va fi predat autoritãþilor române care îl vor trimite dupã gratii pentru a-ºi ispãºi pedeapsa neexecutatã. Adina PÃDURARU PÃDURARU

Deschiderea Transalpinei depinde numai de topirea zãpezii

este o lunã, ºoseaua care ajunge la cea mai înaltã altitudine din România ar putea fi redeschisã oficial. Asta dacã ºi vremea va permite.

Reprezentaþii de la drumuri vor merge sã facã verificãri pe Transalpina ºi vor monta indicatoare rutiere, astfel încât sã se poatã circula în condiþii bune. ªoseaua Transalpina va fi redeschisã circu-

laþiei publice doar dupã topirea zãpezii, iar ºoferii vor putea conduce pe cel mai înalt drum, deabia peste o lunã. ”Teoretic, Transalpina, DN 67C sau Drumul Regelui trebuie sã fie închisã pânã pe 31 martie, dupã care urmeazã sã se întreprindã mãsurile de curãþire ºi pregãtire a drumului”, a spus Ion Tudor Director Sectia de Drumuri Naþionale Târgu Jiu. Conform normativelor drumarilor

Transalpina trebuie sã fie închisã pânã la sfârºitul lunii martie, însã în eventualitatea în care stratul de zãpadã depus peste iarnã nu se va topi, restricþiile pot fi prelungite. Prima vizitã a reprezentaþiilor CNADNR pe Transalpina se va face marþi, 15 martie, iar atunci aceºtia vor stabili dacã ºoseaua poate fi deschisã circulaþiei. ”Dupã 15 martie noi vom face o verificare. Sperãm cã vom putea ajunge pânã în zonele

cele mai periculoase. Mai apoi vom face o informare directorului general pentru ca ºi dânsul sã cunoascã situaþia, iar în funcþie de ce vom gãsi acolo vom stabili dacã deschidem drumul în aprilie sau nu”, a mai adãugat Ion Tudor. În cazul în care din aprilie se va da drumul circulaþiei pe Transalpina, artera rutierã va putea fi tranzitatã doar pe timp de zi ºi asta pentru a exlude producerea vreunui accident, þinând cont de faptul cã traseul este unul foarte dificil. Adina PÃDURARU

animalelor cã-l va reclama la protecþia animalelor dacã nu le va îngriji, însã fãrã folos. Chiar dacã este contrazis de martori, stãpânul câinilor spune cã a primit cei doi boxeri de câteva luni ºi s-a ocupat de ei. ”Au fost la Aninoasa, când i-a adus, prin februarie, erau ºi mai rãu. Acum îºi revine cãþeluºa, cã eu îi dau sã mãnânce”, a susþinut stãpânul animalelor. Nu ar vrea sã renunþe la cãþeluºã, pentru cã încã este în stare sã þinã intruºii la distanþã datoritã aspectului sãu de câine de pazã. Cum masculul a murit, doar femela mai poate fi salvatã, însã

cel care a semnalat cazul de cruzime împotriva animalelor se îndoieºte cã autoritãþile vor interveni. ”Nici un poliþist de la Petroºani nu se va deranja sã se ducã ºi sã constate cã e vorba de un câine maltrat ºi sã-i punã în vedere stãpânului cã e obligat sã-l îngrijeascã. De medicul concesionar al DSV nu are rost sã mai vorbim”, crede cel care a semnalat situaþia. Acest caz nu este unul singular ºi aduce în actualitate necesitatea înãspririi pedepselor pentru cei care comit acte de cruzime împotriva animalelor. Maximilian GÂNJU

ªi-a ucis fetiþa ca sã nu fie de râsul lumii

emeia de 27 de ani, din Lupeni, care a fost arestatã preventiv pentru cã ºi-a ucis fetiþa imediat dupã naºtere, a avut o explicaþie de necrezut cu privire la motivul pentru care a comis fapta. Tânãra, Simona Andreea Papp le-a declarat anchetatorilor cã ºi-a sufocat pruncul de ruºine, ”ca sã nu râdã lumea de mine cã fac în fiecare an copil”. Mama suspectatã de omor mai are doi copii minori ºi se aflã în arestul IPJ Hunedoara, fiind cercetatã pentru cã ºi-a ucis fetiþa abia nãscutã. Anchetatorii au stabilit cã femeia mamã a acþionat cu discernãmânt ºi la audieri le-a spus cum a procedat. Imediat dupã naºtere a omorât nou-nãscutul cu o pernã, iar mai apoi a mers pe malul Jiului de Vest ºi a aruncat trupul în apã. Simona Andreea Papp a mai încercat sã-i convingã pe anchetatori cã fetiþa s-a nãscut moartã ºi din acest motiv s-ar fi speriat ºi a încercat sã scape de cadavru. Expertiza medicilor legiºti au contrazis-o, aceºtia stabilind cã fãtul era viabil ºi s-a nãscut la termen având o greutate idealã, puþin peste 3,2 kilograme. Femeia se aflã în arestul IPJ Hunedoara, dupã ce ºi magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia i-au respins contestaþia cu privire la mãsura dictatã de Tribunalul Hunedoara. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

u preferat intrarea în insolvenþã a societãþii decât intrarea lor în puºcãrie. Conducerile Complexului Energetic Hunedoara au cerut deschiderea procedurii de insolvenþã a societãþii pentru a nu face puºcãrie. Potrivit reglementãrilor în vigoare, dacã declanºarea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara nu se fãcea în termen de 6 luni de la incapacitatea de platã, conducãtorii ar fi riscat ani mulþi dupã gratii ºi nu numai. Probabil acesta a fost factorul determinant pentru deschiderea procedurii insolvenþei. “Faptul cã am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluþie nu o consider ca o subtilitate de comunicare sau un gest de curaj. Cei îndrituiþi ºi-au fãcut datoria. Amintesc, de altfel, cã art. 240 din Codul Penal prevede faptul cã neintroducerea sau introducerea tardivã de cãtre debitor a cererii de deschidere a procedurii insolvenþei, într-un termen care depãºeºte cu mai mult de 6 luni momentul apariþiei stãrii de insolvenþe, se pedepseºte, între altele cu închisoare”, susþine ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-un rãspuns adresat unui parlamentar hunedorean.

întoarce Seroata

Pentru cã e rotundã, roata s-a întors, dar în defavoarea politicianului Laurenþiu Nistor care a acuzat, necontenit, guvernul de tehnocraþi. Dupã ce deputatul a specificat cã datoriile Complexului Energetic Hunedoara au fost ºterse de Guvernul Ponta, ministrul Energiei, Victor Grigorescu face luminã în acest caz ºi aratã cifrele, negru pe alb. Iar albul colii de hârtie este „murdãrit” de datoriile societãþii care an de an, pe timpul preaslãvitului Guvern Ponta, au crescut

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016

galopant. Ministrul Energiei Victor Grigorescu îºi începe rãspunsul la interpelarea lui Laurenþiu Nistor într-un mod prin care încearcã sã evite orice polemici legate de politicã. “Voi vorbi despre fapte ºi cifre, evitând sã formulez opinii asupra implicaþiilor ºi influenþelor politice manifestate de-a lungul timpului asupra resurselor financiare, resurselor economice ºi a managementului complexului, a cãrui guvernanþã numai corporatistã nu a fost. Voi începe cu evoluþia economicofinanciarã a Coplexului în perioada 2013-2015. Este evident cã situaþia Complexului a suferit o depreciere continuã, cu repercursiuni asupra fluxului numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale cãtre furnizori ºi cãtre bugetul de stat”, aratã în rãspunsul oferit de ministrul Energiei Victor

Grigorescu Ministrul continuã prin a-i explica lui Laurenþiu Nistor care era situaþia Complexului Energetic

Zdrãngãnitul cãtuºelor a determinat insolvenþa CEH Hunedoara la momentul preluãrii mandatului, moment la care pe rolul Tribunalului Hunedoara erau înregistrate 15 cereri de deschidere a procedurii insolvenþei. “Nu-mi permit sã vã întreb ce soluþie rezonabilã aþi fi propus pentru proteh’jarea Complexului. Amintesc faptul cã în situaþia formulãrii cererii de deschidere a procedurii insolvenþei de cãtre debitor, adicã chiar de cãtre CEH, acesta putea cere reorganizarea judiciarã ºi menþinerea dreptului de administrare, pentru ca societatea sã nu ajungã pe mâinile oricui aºa cum poate ºi-ar fi dorit unii. Ceea ce dumneavoastrã numiþi o decizie gata pregãtitã, nu a fost altceva decât o mãsurã luatã dupã o atentã analizã a situaþiei de fapt ºi a riscurilor ce pot decurge din aceasta. Între acestea, posibilitatea deschiderii procedurii simplificate a falimentului era cea mia gravã. Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societãþii în acel moment, sã îºi assume responsabilitatea pentru situaþia în care se gãsea Complexul ºi sã aibã în vedere con-

tinuarea activitãþii ºi menþinerea locurilor de muncã. Fãrã o asumare a responsabilitãþii, Complexul nu ar fi fost astãzi funcþional, Valea Jiului nu ar fi avut cãldurã în luni de iarnã, iar Romîânia s-ar fi gãsit într-o situaþie complicatã din punct de vedere al securitãþii aprovizionãrii cu energie”, mai susþine sursa citatã. Serviciile tehnologice ale Complexului Energetic Hunedoara nu îi garanteazã societãþii menþinerea pe piaþã. În condiþii de ineficienþã

economicã, serviciile de sistem nu mai sunt relevante. “Remarc opinia laudativã legatã de mãsura privind atribuirea unui anumit nivel de servicii tehnologice de sistem cãtre CEH. Aceastã mãsurã nu poate compensa sau acoperi lipsa de performanþã a producþiei ºi participarea neeficientã pe piaþa de energie electricã. Amintesc, respectuos, cã serviciile tehnologice de sistem reprezintã o cerinþã fundamentalã pentru situaþia sistemului energetic naþional, nu o manierã de a þine sub preº ineficienþa economicã sau alte aspecte”, mai subliniazã ministrul.

demersurile, alãturi de Consiliul Concurenþei, pentru transformarea ajutorului de stat individual de salvare acordat complexului în ajutor de stat pentru restructurare. În acest context, este absolute necesar sã fac câteva precizãri, pentru a evita interpretarea empiricã pe marginea unei chestiuni extrem de importante. Astfel,ca urmare a Deciziei CE nr. C (2015) 2648 final, CEH trebuia sã returneze un ajutor de stat incompatibil evaluat la circa 37.000 mii lei. Aceastã mãsurã condiþiona acordarea ajutorului de stat pentru salvare în valoare de 167.000 mii lei autorizat de Comisia Europeanã prin Decizia

nr. C (2015) 2652 final. Întrucât CEH nu dispunea de sursele financiare de rambursare a ajutorului incompatibil, prin OUG nr. 11/2015 s-a dispus acordarea unui împrumut în valoare de 40.000 mii lei, rambursabil în termen de 90 de zile, cu destinaþia plãþii ajutorului de stat incompatibil. Pe cale de consecinþã, CEH a rambursat ajutorul de stat incompatibil, dar nu a putut rambursa împrumutul acordat de Ministerul Finanþelor Publice. Cu toate acestea, prin OUG nr. 22/2015 s-a acordat

jutorul de stat, de la bâjbe instituþionale, la presiunea Comisiei Europene Complexul Energetic Hunedoara a beneficiat de un ajutor de stat pentru a putea rambursa un alt împrumut ilegal. Doar de prima tranºã de bani a beneficiat societatea ºi asta pentru cã nu a putut sã ramburseze banii. “În continuare, doresc sã mã refer la faptul cã, imediat dupã preluarea mandatului s-au continuat

Complexului un nou ajutor de stat în valoare de 167.000 mii lei, în douã tranºe, pentru un termen de 6 luni, cu îndeplinirea urmãtoarelor condiþionãri: notificarea Comisiei Europene a unui plan de restructurare, separarea activitãþii de minerit de celelalte activitãþi ale Complexului. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii ajutorului de stat individual pentru salvare CEH nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare acordat sub formã de împrumut din veniturile rezultate din privatizare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã. Din totalul ajutorului de stat pentru salvare, CEH a beneficiat de prima tranºã în valoare de 98.476,90 mii lei”, mai susþine Victor Grigorescu. Din cauzã cã societatea energeticã nu a avut posibilitatea de a rambursa împrumutul, a încheiat un contract cu un consultant pentru realizarea unui plan de restructurare. INUTIL. Planul întocmit de ISPE prezenta fantezii irealizabile de cãtre CEH, drept pentru care Comisia Europeanã a avut anumite obiecþii. “Întrucât CEH nu a achitat împrumutul cãtre MFP, nu poate beneficia de cea de-a doua tranºã a împrumutului de salvare. În vederea elaborãrii planului de

restructurare, CEH a angajat un consultant extern. Mãsurile cuprinse în planul de restructurare fãceau referirel, la rândul lor, la alte elemente de ajutor de stat, iar soluþiile tehnice ºi financiare nu susþineau coparticiparea CEH în proporþie de 50% din valoarea ajutorului de restructurare. Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare la Comisia Europeanã, DG Competition, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenþei transmiterea unei prenotificãri privind intenþia de transformare a ajutorului de salvare în ajutor de restructurare, împreunã cu planul de restructurare. Menþionãm cã în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG nr. 77/2014 privind procedurile naþionale în domeniul ajutorului de stat, precum ºi pentru modificarea ºi completarea Legii concurenþei nr. 21/1996, pentru a accesa un ajutor de stat, Ministerul Finanþelor Publice trebuie sã elaboreze ºi sã supunã aprobãrii Guvernului un memorandum privind încadrarea mãsurilor în politicile economicobugetare ºi financiare ale statului român, lucru care, având în vedere observaþiile tehnice MFP la planul de reorganizare, nu s-a produs. În vederea susþinerii planului de restructurare, au avut loc douã întâlniri cu reprezentanþii DG Competition, la una cu participarea preºedintelui Consiliului Concurenþei ºi secretarului de stat din ministerului Energiei, dl. Cristian Buºu, iar la cea de-a doua cu participarea dlui. Vice-prim ministru Costin Borc ºi a preºedintelui Consiliului Concurenþei, în urma cãrora a reieºit faptul cã planul de reorganizare nu respectã întru-totul prescripþiile din “orientãrile rpivind ajutoarele de stat pentru salvarea ºi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în difi-

cultate (…) formulându-se totodatã ºi o serie de observaþii tehnice ºi financiare” conform informãrii transmise de Consiliul Concurenþei, în data de 22.03.2016 o delegaþie a DG Competition urmeazã sã se deplaseze la Bucureºti pentru a discuta cu autoritãþile române cazurile sensibile printre care ºi CEH”, mai susþine ministrul Energiei.

menda certificatelor de carbon A atârnã greu de CEH Pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon, Complexul Energetic Hunedoara a fost aspru penalizat. Amenda este de aproape 600 de milioane de lei, aceasta fiind contestatã în instanþã. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu nu îºi explicã de ce statul român a acordat cu întârziere atât de mare suma necesarã achiziþionãrii acestor certificate. “Actualul Minister al Energiei nu are nicio implicare în faptul cã între data autorizãrii ajutorului de salvare de cãtre CE (21.04.2014) ºi data efectivã a acordãrii acestuia prin OUG nr. 22/2015 (29.06.2015), cu scopul achiziþionãrii certificatelor necesare, au trecut douã luni, CEH procurându-le de pe piaþa liberã ºi la un preþ cu mult mai mare, datorat presiunii create pe piaþa acestora (se poate vorbi de un cost mult peste cel care s-ar fi înregistrat daccã achiziþia ar fi avut loc într-un interval anterior datei de 30.04.2015, un alt factor printre cei inventariaþi a contribuit la rezultatele financiare ale Complexului)”, a conchis ministrul Energiei. De fapt, acest lucru este remarcat ºi de oficialii Comisiei Europene, care într-o notã susþin cã România a acordat cu întârziere ajutorul cãtre CEH. “Producãtorul de energie electricã pe bazã de cãrbune CE Hunedoara a trebuit sã primeascã ajutor de stat pentru salvare ºi este în curs de pregãtire un plan de restructurare. În iunie

2014, compania de electricitate CE Hunedoara a fost în nevoie urgentã de acþiuni decisive - fie de lichidare sau vânzare a activelor - în scopul de a preveni o creºtere suplimentarã a pierderilor operationale si arierate. Acþiunile au fost discutate în timpul misiunilor ºi un plan de acþiune a fost stabilit. Cu toate acestea, angajamentul limitat a dus la deteriorarea în continuare a situaþiei financiare CE Hunedoara. În 2015, imposibilitatea de a achiziþiona certificate pentru 2014 a emisiilor de CO2 ºi pentru a acoperi în întregime o parte din cheltuielile sale operaþionale, compania a solicitat guvernului ajutor de salvare. În urma aprobãrii Comisiei Europene, în aprilie 2015, Guvernul a aprobat mai 2015 un ajutor de salvare temporarã a 167 RON milioane (aproximativ 37,7 milioane EUR), sub forma unui împrumut, cu condiþia ca societatea va rambursa prim ajutor de stat incompatibil acordat în trecut . Rambursarea ajutorului de stat ilegal trecut a fost încheiat în iunie 2015, dupã alocarea unui împrumut de trezorerie companiei. Decizia finalã a guvernului pentru punerea în aplicare a ajutorului de salvare a fost adoptatã la 24 iunie 2015. Prima tranºã a împrumutului a fost plãtitã în iulie 2015, care permite companiei acoperirea nevoilor de scurtã duratã de lichiditate ºi de a dobândi, cu întârziere substanþialã, a certificatelor de CO2 pentru 2014. Având în vedere eventuala achiziþie a certificatelor autoritatea naþionalã nu a impus amenda corespunzãtoare. În conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene din aprilie 2015, autoritãþile trebuie sã prezinte Comisiei Europene (DG COMP) un plan de restructurare care va restabili viabilitatea companiei. Procesul este în curs de desfãºurare”, se aratã într-o notã a Comisiei Europene care dateazã din 20 noiembrie 2015. Monika BACIU

Programul comun dintre Petroºani ºi Varpalota a fost semnat

arteneriatul de înfrãþire dintre municipiul Petroºani ºi oraºul Varpalota din Ungaria continuã ºi în acest an, astfel cã weekendul trecut la sediul administraþiei locale a fost semnat programul comun al activitãþilor din acest an. Evenimentul a coincis ºi cu Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, astfel edilii de la Petroºani au demonstrat, încã o datã, strânsa colaborare pe care o au cu etnicii maghiari. “Existã activitãþi noi, am semnat parteneriatul de colaborare cu cei de la Varpalota, pe anul 2016, în plus faþã de activitãþile consacrate avem douã nou activitãþi. E vorba de schimbul de

experienþã între copiii noºtri de la ºcoala de muzicã ºi cei de la ºcoala de muzicã din Varpalota ºi un parteneriat între societatea civilã de aici ºi societatea civilã din Varpalota. În data de 12 iunie va pleca o delegaþie din partea mass-media din Petroºani la Varpalota ºi ulterior vor veni cei din Varpalota la noi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Reprezentantul delegaþiei din Varpalota se declarã încântat de programul activitãþilor din acest an, mai ales cã s-a stabilit ºi o nouã acþiune careîi are în prim-plan pe copiii ºcolii de muzicã din cele douã localitãþi. “Având în vedere cã sunt pedagog mã

mulþumeºte foarte mult acest element al programului în care sunt implicaþi copiii ºi mai ales începerea parteneriatului dintre cele douã ºcoli de muzicã, astfel încât ºi copiii talentaþi sã facã parte din acest program de colaborare. Având în vedere cã este ºi o relaþie de familie între mine ºi reprezentantul media din Varpalota cu mare plãcere ºi toatã puterea voi propune aceastã colaborare între cele douã societãþi (schimbul de experienþã dintre mass-media din cele douã localitãþi înfrãþite-n.r.). Sunt pentru prima datã în Petroºani ºi având în vedere cã ºi noi avem mai multe oraºe înfrãþite, aceasta este cea mai dezvoltatã prin activitãþile desfãºurate”, a subliniat Agnes Simon, consiler local la Varpalota. Pentru acest an, programul comun de activitãþi al comunitãþilor locale din Petroºani ºi Varpalota prevede participarea unei delegaþii oficiale din Várpalota la manifestãrile dedicate Zilelor Municipiului Petroºani, organizarea unor tabere ºcolare pe bazã de reciprocitate, cu grupuri de 20 de elevi ºi 5 însoþitori, dar ºi multe altele. Monika BACIU

Grãdiniþe reabilitate cu bani de la Naþiunile Unite Petroºani Municipiul beneficieazã de un program

derulat ºi finaþat de Naþiunile Unite, la care se adaugã ºi contribuþia administraþiei locale ºi care prevede reabilitarea tuturor grãdiniþelor din localitate. Proiectul de reabilitare este aproape de finl, iar noutatea este cã materialele folosite la reabilitarea unitãþilor este de ultimã generaþie ºi pe lângã o reducere a costurilor cu încãlzirea oferã ºi o protecþie ridicatã împotriva incendiilor. ”Lucrarea este finanþatã cu fonduri de la Naþiunile Unite ºi manopera este asiguratã cu contribuþia Consiliului Local Petroºani. Lucrãrile sunt gata în proporþie de 70 la sutã, iar în interior au fost montate ºi centrale termice.

Aceste centrale pe gaz au fost finanþate prin alt program al municipalitãþii Petroºani. Pierderile la energia termicã se vor reduce cu circa procente”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Deºi edilii estimeazã o reducere cu zece procente a facturii la energia termicã, datoritã faptului cã anveloparea se face cu vatã mineralã bazalticã, un material ecologic ºi incombustibil, economia la factura de încãlzire s-ar putea ridica pânã la 25 la sutã. În plus, durata de viaþã a acestui material este considerabil mai mare faþã de cea a polistirenului. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016

PRIMIM LA REDACÞIE

Multe glasuri rugãtoare, nici o ureche ascultãtoare! (II) urmare din ediþia anterioarã Aceastã zonã conform programului dacã va fi aplicat, nu va mai fi o zonã protejatã, va cãpãta o destinaþie comercialã unde vor apãrea personae care vor profita din plin. Într-o zonã protejatã, domnule primar, omul nu intervine, intervenþia se face de natura care este singura prezentã. Cunosc zona ºi sunt revoltat de ce se pregãteºte pentru aceastã zonã, urcam de la cabana Vânãtorilor pe canalul de apã pânã la Þapu unde recepþionam masa lemnoasã deborâtã, iar seara ne odihneam la cabana ªureanu. Dacã sunteþi sincer, domnule primar, ne puteþi informa corect ce se pregãteºte în acest colþ de Rai, în golul alpin pe 137 mii Ha. Domnule primar aþi “plantat” la Casa Pensionarilor din Lonea un comitet format din haiduci sub oblãduirea ºi îngãduinþa de care aþi dat dovadã când aþi fost present la alegerile acestui comitet care nu are nimic în comun cu transparenþa ºi legile þãrii, fiind un simulacru – oribile. Acest comitet se considerã “stat în stat” aºa cum afirmã preºedintele, cã acolo el face legea. Acest lucru va fi dovedit prin faptul cã a lipsit statutul, relegalizat prin hotãrârea judecãtoareascã, cel existent fiind pe coli de hârtie, semnat de un avocat. Dacã “miºti în front” excluderea se face de tip mafiot – în lipsã, cu acuzaþii fabricate, cu insulte neavând posibilitatea sã te aperi ºi fãrã drept de contestaþie. Urmeazã injurii ca la uºa cortului ºi ameninþãri “marca” preºedin-

telui Preda Cornel. Nu se opereazã în contabilitatea casei sumele provenite din sponsorizãri. Sumele pe care trebuie sã le primeascã familia decedaþilor sunt “dizmuite” în modul cel mai josnic. Primãria este o zonã unde preºedintele Preda Cornel se considerã ca pe un ring de box, iar primarul fiind arbitru, aºa cum s-a întâmplat în ziua de 19.09.2014, în zi de audeienþã, în biroul primarului, când a sãrit peste biroul primarului pentru a mã lovi. Legile þãrii sunt ignorate cu dispreþ atât de primar cât ºi de Preda Cornel, cum este legea nr. 161/2002 ºi legea nr. 540/2002 ºi mai ales adresa ANI nr. 448/13.01.2014 privind incompatibilitatea preºedintelui Preda Cornel ºi a faptului cã aceste Case ale Pensionarilor sunt apolitice. Atât preºedintele Preda Cornel care este membru de partid ºi consilier local împreunã cu alþi membrii din comitet, sunt incompatibili. Domnule primar, ca cetãþean, mã voi “lupta” ca zona unde locuiesc sã fie o zonã unde intervenþia pentru amenajarea ei, s-a fãcut de un bun gospodar, nu aºa cum aratã o intervenþie a unui nene de pe Taia. Mi-am droit sã cunosc modul cum se respectã legile la Primãrie beneficiind de art. 31 din Constituþia Þãrii ºi a Legii nr. 544/2001 privind dreptul la informaþie. Dar m-am înºelat. Am solicitat intervenþia Avocatului poporului conform adresei nr. 338/2013 a senatorului Vochiþoiu conform adresei nr. 58/2013 ºi mai ales intervenþia senatorului României conform adresei

XXX/369/2013, rezultatul fiind zero. Acest lucru denotã cã se ascund lucruri dubioase pe care cetãþeanul nu trebuie sã le cunoascã la aceastã primãrie. În petiþia adresatã Primãriei cu nr. 3166/2009 am dorit sã cunosc destinaþia ºi scopul unei suprafeþe de 99,07 Ha, destinaþie forestierã, repartizatã Primãriei de Prefecturã, lucru pe care nu l-am aflat? O suprafaþã de teren de circa 250000 metri pãtraþi cuprinsã între strada ºcolii ºi strada Tineretului a fost repartizatã unor persoane, am solicitat actele pentru a mã informa privind legalitatea repartiþiei suprafeþelor cu schiþa zonei respective, am fost refuzat? S-au demolat un numãr de poduri metalice care au fost înlocuite de unde au rezultat cantitãþi foarte mari de fier. Am dorit sã cunosc ce s-a fãcut cu aceste cantitãþi mari de fier mai ales la podul de pe Taia care deservea Mina ºi care era în conservare, podul fiind al CFR? Doream sã cunosc cum s-au putut deconta câte 20 metri cubi cherestea rãºinoasã pentru fiecare filigorie construitã în loc de circa 2 metri cubi de cherestea ºi mai ales manopera în valoare de 11574 lei pentru fiecare bucatã în parte? Doream sã ºtiu unde sunt cele douã rânduri de mobile de la cabana Lunca Florii, una cumpãratã de Cozma cu cazarmament adecvat, iar la scurt timp a doua mobilã cumpãratã de Primãrie? Doream sã cunosc motivaþia primarului referitor la creºterea tarifelor la apã cu 22% de douã ori într-un an, cunoscând faptul cã metrul cub de apã în Valea Jiului este cel mai mare din þarã în valoare de 7 lei/metro cub la care se adaugã cei 22% ajunge metrul cub la 8,54 lei/metro cub faþã de alte zone cum ar fi: Deva 3,94 lei, Timiºoara 4,14, Arad 3,14, Tg. Jiu 2,64, Tg. Mureº 4,90 lei/metru cub, mai

Cât cãrbune dau minele pe închidere?

inele pe închidere, Paroºeni ºi Uricani au stabilit care va fi producþia ce o vor livra cãtre Termocentrala Paroºeni, respectiv pentru Complexul Energetic Hunedoara. Mai mult, directorul Societãþii de Închideri de Mine, Aurel Anghel, spune cã are promisiuni ºi cã vor fi plãtiþi la timp. Degringolada prin care trece acum Complexul Energetic Hunedoara le dã fiori ºi minerilor care lucreazã la Societatea de Închideri de Mine. Toþi aºteaptã banii pe producþia livratã, iar pânã la sfârºitul acestui an a ºi fost fãcut un plan. „Am finalizat negocierile cu CEH ºi am încheiat un contract pânã la data de 31 decembrie pe o cantitate de 232.000 de tone. Este o cantitate care ne asigurã

exploatarea eficientã a resurselor de la SNÎM ºi care respectã planul de închidere ºi de exploatare a rezervelor pânã la închiderea definitivã a celor douã unitãþi care mai

realizeazã producþie la aceastã datã, mina Paroºeni, respectiv mina Uricani”, a declarat Aurel Anghel, directorul general SNÎMVJ. Mai rãmâne doar ca sã-ºi primeascã banii pe cãrbunele livrat, iar pentru asta s-au dat sigurãri din partea administratorului de la CEH. Asta pentru cã situaþia este una extrem de dificilã în acest moment. „Am discutat ºi cu administratorul special ºi cu administratorul judiciar

Florii ºi a clubului din Lonea ales cã apa în Valea Jiului vine care era o bijuterie unde prin cãdere liberã? cetãþenii localitãþii, dar ºi din Motivaþia Primãriei de ce nu s-a recuperat suprafaþa de teren alte localitãþi mergeau la iarbã verde sau la spectacole de repartizatã numitei B.E din calitate în acest club cochet. spatele ªcolii nr. 2 repartiþie Diferenþa este enormã, istocare s-a fãcut pe acte fictive ria localitãþii va consemna cã în conform adresei Poliþiei ºi a aceastã perioadã au dispãrut Parchetului trecute mai sus? instituþii, unde mii de oameni îºi Domnule primar, care este câºtigau existenþa familiei, iar explicaþia pe care o puteþi da acum bântuie ºomajul, oamenii referitor la reparaþia cabanei Lunca Florii, reparaþie efectuatã ne mai având cu ce trãi. Toate acestea s-au fãcut de o clasã de primãrie în perioada politicã inconºtientã, fãrã 10.08.2001 – 28.02.2003 pe dragoste de þarã ºi popor, unde un numãr de 16 situaþii de primarul localitãþii noastre a lucrãri? jucat un rol extreme de imporDe ce nu s-a efectuat pe un tant ca politician care a susþinut singur deviz ºi de ce a durat aceastã clasã politicã ºi care a atâta timp? dus la diatrugerea þãrii. Cum explicaþi valoarea Nu ºtiu, domnule primar, suportatã de primãrie din banii cum de nu aveþi coºmaruri publici de circa 435000000 lei când puneþi capul pe pernã la valoarea de atunci? Cum gândidndu-vã la miile de familii explicaþi igienizarea cabanei în care nu au cu ce trãi. În aceastã 332 ore circa 2 luni, vopsirea perioadã aþi mai fãcut ceva care tâmplãriei în 223 ore, iar nu a fost trecutã de mine cu curãþenia cabanei în 192 ore, precizare. Aþi împãrþit locuitorii etc. Dupã cât timp a dispãrut din Petrila în douã categorii: în apoi cabana Lunca Florii din barabe ºi momârlani, unii dintre inventarierea Primãriei? Ce ei cu afinitãþi majore din partea firmã a efectuat reparaþia primarului. cabanei ? Sunt probleme ridiCu DNA-ul – în ce relaþii cate de cetãþeni la care aveþi obligaþia sã rãspundeþi în aceste sunteþi, domnule primar? alegeri împreunã cu consilierii Eu, G.G vã doresc în condin Primãrie. Domnule primar tinuare succesuri, vorba pentru a vã convinge cât de util lui Eba. aþi fost pentru localitatea Petrila în lunga perioadã cât aþi gesP.S. Vedeþi cã v-a mai tionat aceastã colectivitate din rãmas o minã în localitate. Petrila, putem face urmãtoarea Rezolvaþi-o ºi pe ea! comparaþie? Pe un “taler al unui cântar” punem realizãrile pe care le-aþi avut în aceastã perioadã ºi care sunt: asfaltarea strãzilor, reabilitarea blocurilor, construirea a patru vã oferã zilnic, prin magazinul blocuri pentru tineret ºi alimentar Nr 16, Piaþa Centralã canalizarea. Iar pe talerul nerealizãrilor putem CELE MAI IEFTINE pune: dispariþia minelor, dispariþia preparaþiei, disSORTIMENTE pariþia fabricii de mobile, dispariþia ºtrandului, disDE CARNE DE PORC pariþia cabanei Lunca

ºi ne-au dat asigurãri cã în lunile urmãtoare nu vor fi probleme ºi ne vor asigura banii pe producþia de cãrbuni contractatã, urmând ca sã parcurgã ºi ei acel program de restructurare”, a mai adãugat Aurel Anghel. Ambele societãþi, chiar dacã reprezintã entitãþi diferite, depind de ceea ce vor decide administratorii de la CEH. Media productivitãþii la cele douã mine pe închidere, Paroºeni ºi Uricani este de aproximativ 1.300 de toone pe zi ºi pânã acum, în primele douã luni ale acestui an, minerii de la neviabile ºi-au onorat obligaþiile. Diana MITRACHE

- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Administratie 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR.10/2016

pentru aprobarea Convenþiei de parteneriat cu Asociaþia de Voluntariat ”Casa Pollicino” Petroºani hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 10/19.02.2016 iniþiat de domnul Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni, Expunerea de motive nr. 1932 / 19.02.2016 prin care propune aprobarea Convenþiei de Colaborare cu Asociaþia de Voluntariat ”Casa Pollicino” Petroºani; Vãzând Raportul nr. 1930/ 19.02.2016 al Serviciului Public de Asistenþã Socialã ºi Raportul nr. 1931/19.02.2016 al Direcþiei economice din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu: - prevederile art. 12 O.G. nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale, aprobatã prin Legea 515/ 2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare - prevederile art. 5 lit. “f”, art. 42, art. 112 ºi art. 136 din Legea asistenþei sociale nr. 292/ 2011; - prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „b”, alin. (4) lit. “a” alin. (6) lit. „a” pct. 2 ºi art. 45 alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRÃªTE: Art. 1 – (1) Se aprobã

susþinerea financiarã a funcþionãrii, în anul 2016, a Serviciului Social ”Centrul de zi pentru copii ºi tineri cu dizabilitãþi” Casa Pollicino cu sediul în Municipiul Petroºani, str. Nicolae Titulescu, FN, Jud. Hunedoara, prin alocarea, din bugetul local a sumei de 5.250 lei (175 lei x 3 beneficiari (un copil ºi 2 tineri) x 10 luni) cap. 68.02 – Asistenþã socialã, subcap. 68.02.05.02 – Asistenþã socialã în caz de invaliditate, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii. (2) Se aprobã Convenþia de parteneriat cu Asociaþia de Voluntariat ”Casa Pollicino” Petroºani conform anexei nr.1, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 2 – Se împuterniceºte Primarul Municipiului Lupeni sã semneze Convenþia de parteneriat. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 – Prezenta hotãrâre se comunicã Primarului municipiului Lupeni, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara, Direcþiei Economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 25 februarie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Adrian-Ovidiu MISAROªI Contrasemneazã – Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI ------------------------------------

ANEXA NR. 1 LA H.C.L. NR. 10/2016 CONVENÞIE DE PARTENERIAT Încheiatã în conformitate: prevederile art. 12 din O.G. 68/ 2003 privind serviciile sociale, aprobatã prin Legea 515/ 2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

prevederile Legii Asistenþei Sociale nr. 292/ 2011 În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „b”, alin. (4) lit. “a” alin. (6) lit. „a” pct. 2 ºi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

I. PÃRÞILE CONVENÞIEI Primãria Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, acreditatã ca furnizor de servicii sociale conform Certificatului de Acreditare seria AF, nr. 000713 eliberat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, reprezentatã prin domnul CORNEL RESMERIÞÃ, în calitate de primar ºi Asociaþia de voluntariat ”Casa Pollicino” Petroºani, (Serviciul social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI”) cu sediul în municipiul Petroºani, str. N. Titulescu, FN, judeþul Hunedoara, acreditatã ca furnizor de servicii sociale conform Certificatului de Acreditare seria AF, nr. 000298 eliberat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, reprezentatã prin doamna PRESECAN FLORENTINA în calitate de director executiv. II. OBIECTUL CONVENÞIEI Obiectivul prezentei Convenþii de parteneriat este susþinerea funcþionãrii Serviciului Social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI”, pentru beneficiarii ai cãror domiciliu este pe raza municipiului Lupeni, în vederea prevenirii marginalizãrii acestora ºi integrarea lor in societate. III. OBLIGAÞIILE PÃRÞILOR PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI a) Sã asigure, prin Serviciul Public Asistenþã Socialã, suport in desfaºurarea activitãþilor de protecþie a copiilor ºi tinerilor aflaþi în cadrul Serviciului Social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI”; b) Sã desemneze un responsabil de caz prevenire pentru întocmirea planurilor de servicii pentru beneficiarii cu

domiciliul pe raza municipiului Lupeni.c) Sã susþinã financiar serviciile sociale desfãºurate de Asociaþia de voluntariat „Casa Pollicino” Petroºani în cadrul (Serviciul social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI”), prin cofinanþarea cheltuielilor cu transportul ºi hrana copiilor, în valoare totalã de 5250 lei (175 lei x 3 beneficiari x 10 luni) . În cazul în care facturile se situeazã sub nivelul aprobat de Consiliul Local, se va plãti din bugetul local doar suma facturatã.d) Sã asigure servicii de informare ºi consiliere pãrinþilor copiilor ºi tinerilor beneficiari ai centrului, prin acordarea unor servicii sociale în vederea depãºirii situaþiei de crizã în care se aflã. ASOCIAÞIA DE VOLUNTARIAT ”CASA POLICINO ”PETROªANI Sã asigure buna funcþionare a Serviciului social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI” respectând obiectivele generale ale centrului ºi standardele minime obligatorii pentru asigurarea serviciilor în domeniul protecþiei copilului a). Sã asigure beneficiarilor din cadrul Serviciului social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI” drepturile stabilite de legislaþia în vigoare. b). Sã prezinte semestrial Serviciului Public de Asistenþã Socialã Lupeni rapoarte de monitorizare a serviciilor sociale desfãºurate în centru. c). Sã prezinte trimestrial situaþia beneficiarilor de serviciile sociale din cadrul Serviciului social – „CENTRUL DE ZI PENTRU COPII ªI TINERI CU DIZABILITÃÞI” d). Sã desemneze un asistent social care sã colaboreze cu responsabilul de caz prevenire la instrumentarea dosarelor copiilor ºi la întocmirea planurilor de servicii. e). Sã utilizeze fondurile alocate de la bugetul local exclusiv pentru cheltuielile cu hrana ºi transportul copiilor asistaþi ºi sã prezinte lunar documentele justificative .f). Sã promoveze parteneriatul cu Consiliul Local al Municipiului Lupeni. OBLIGAÞII COMUNE a) Respectarea principiului transparenþei, confidenþialitãþii informaþiilor, respectarea dreptului la imagine al beneficiarilor precum ºi al interesului superior. b) Respectarea legislaþiei în vigoare ºi a standardelor min-

ime obligatorii în domeniul serviciilor sociale oferite în centre.c) Pãrþile vor promova un comportament profesional, vor respecta etica profesionalã în activitate ºi în relaþiile de colaborare. d) Transmiterea reciprocã de informaþii cu privire la orice aspect legat de îndeplinirea convenþiei. IV. DURATA CONVENÞIEI Durata Convenþiei de parteneriat este de 10 luni cu începere de la 01.03.2016, pânã la 31.12.2016, cu posibilitatea de prelungire prin act adiþional. V. CLAUZA DE CONFIDENÞIALITATE Pãrþile înþeleg sã respecte caracterul confidenþial al informaþiilor obþinute (în special al datelor de stare civilã ale minorilor ce beneficiazã de serviciile centrului) ºi cã nu trebuie sã divulge nici una din aceste informaþii cãtre terþi. De asemenea pãrþile convin sã nu facã uz de acestea dupã încetarea convenþiei.Pãrþile convin sã marcheze în mod distinct documentele confidenþiale. VI. CLAUZE GENERALE a). Modificarea prezentei convenþii se poate face prin acte adiþionale.b). Notificãrile dintre pãrþi se vor face în scris.c). Dacã una dintre clauzele prezentei convenþii va deveni neexecutorie va fi înlãturatã din prezenta convenþie, iar aceasta nu va afecta sau împiedica îndeplinirea sau executarea celorlalte prevederi, care vor continua sã rãmânã în vigoare. VII. LEGISLAÞIA APLICABILÃ CONVENÞIEI ªI SOLUÞIONAREA DIVERGENÞELOR a). Prezenta convenþie se supune legislaþiei române. b). Divergenþele apãrute în aplicarea Convenþiei de parteneriat vor fi soluþionate pe cale amiabilã între pãrþi. VIII. ÎNCETAREA CONVENÞIEI Încetarea convenþiei de colaborare poate avea loc:prin acordul pãrþilor;- la expirarea termenului pentru care a fost încheiatã; Oricare dintre pãrþile contractante poate solicita încetarea parteneriatului printr-o notificare scrisã cu cel puþin 30 zile înaintea datei de la care se doreºte încetarea convenþiei (parteneriatului). Prezenta convenþie se încheie în douã exemplare, câte una pentru fiecare parte semnatarã.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016

Henþ cu mâna

800? Ne-am liniºtit... Ne tot întristãm când vedem stadioanele Vãii Jiului destul de goale, iaca, acolo câteva zeci, poate 100-200 de spectatori. Nici nu e de mirare, þinând cont

cã performanþa în fotbal a rãmas doar în „poveºtile sportului” ºi cã se joacã la un nivel mediocru. Dar ne-a mai venit inima la loc când am vãzut la un derby de

clasament, Steaua – Astra Giurgiu (1-0) în Cupa Ligii, 800 de spectatori!? Adicã zero barat! Atât de puþinã lume a venit în meciul de la Piteºti, acolo unde Steaua îºi disputã meciurile pe teren propriu în acest campionat. Pãi dacã acolo, într-un oraº cu

ºtiinþa ºi tradiþia fotbalului – e drept, ajuns acum ºi el în Liga a IV-a – geniului Dobrin abia se adunã 800 de oameni, ce pretenþii sã mai avem pentru stadioanele de la Lonea, Uricani sau „Dealul Institutului”? Ca sã nu mai spunem cã ºi stadionul „Jiul” din Petroºani a

devenit un monument sinistru, un colos de fier care ne duce cu gândul la zonele industriale dezafectate. Un stadion de 20.000 de locuri care nu mai foloseºte la nimic ºi care cine ºtie când va mai „umple” tribunele cu... 800 de oameni!

Cum începea returul la fotbal acum douã decenii pentru echipele Vãii Jiului FÃRÃ UNIVERSITATEA, DAR CU LIVEZENIUL!

n urmã cu douã decenii, returul 1995-1996 începea pentru echipele din Valea Jiului cu patru prezenþe în Divizia „C” (Liga a III-a) Seria a 3-a ºi cu alte ºase echipe în Divizia „D” (Liga a IVa)! Deci, 10 echipe, plus Jiul Petroºani în Divizia „A”! Astãzi vom readuce în memorie ce fãceau atunci, actualele echipe „rãmase în viaþã”, toate la nivelul Ligii a IV-a judeþene. MINERUL URICANI juca la ora aveea în Divizia „C”, ocupând un excelent loc 4 în Seria a 3-a, fiind cea mai bine plasatã dintre echipele Vãii Jiului. Cu un lot puternic, printre care

SZORADI, printre cei mai buni jucãtori ai Uricaniului în 1996

jucãtorii Szoradi, Irimuº, M. Dinu, Fl. Iordache, V. Pãuna, Gigi ªtefan, Grecu sau Matache, Minerul Uricani avusese un tur de excepþie, cu 3 victorii ºi douã egaluri în deplasare. Jucãtorii M. Szoradi ºi Fl. Iordache au reuºit fiecare câte un hat trick (3 goluri într-un meci), iar Gigi ªtefan ºi Fl. Iordache (7 goluri) erau golgeterii echipei. În prima etapã din retur, 0-2 la FC Vâlcea Rm. Vâlcea. INTER PETRILA (SE NUMEA PARÂNGUL LONEA) ocupase în tur locul 6 în aceeaºi serie a Diviziei „C” cu o echipã de mari valori: Ilie Botezatu, Bela Muntoiu, M. Popa, Nãcrealã, Stãncic, Ceacusta, Cr. Barbu, N. Stoian, Simianu. O evoluþie de excepþie a avut-o Narcis Stoian, care a marcat 11 goluri în acel tur, dar ºi Cristi Barbu ºi Stãncic, mereu în formã, fiecare înscriind câte ºase goluri. Nargis Stoian a reuºit performanþa a douã hat

DAN VOICU, un golgeter autentic la Vulcan în ed. 1996-1997

evoluau Opriþa, Dodenciu, Irina, Vesa, Mitrofan, M. Constantinescu, Ruben Creþu, C. Ispir sau Vlad, în timp ce Minerul Vulcan încheia turul în Liga a IV-a pe locul 3, neînvinsã în ultimele cinci etape, antrenor fiind Viorel Frãþilã. CS Vulcan încheie turul pe locul 3, atacantul Vasile Scurtu fiind un veritabil puncheur, cu 17 goluri marcate, urmat de Dan Voicu (9 goluri), Raul Cismaºiu (7 goluri), Radu Banc ºi Gabi Ambruº, ambii cu câte 6 goluri. Startul în retur a fost dezastruos, 0-3 acasã cu liderul Aurul Brad.

O curiozitate în acel campionat 1996-1997 era faptul cã dispãruse din zona fotbalului ªtiinþa (Universitatea) Petroºani, dar în Divizia „D” existau atunci Minerul Bãrbãteni, Utilajul Petroºani, Minerul Aninoasa sau Jiul Petrila, echipe dispãrute acum. ªi în plus, ca o picanterie dacã vreþi, Minerul Livezeni (va ocupa locul 14 la final de campionat, din 16 echipe), o echipã ce la finalul turului luase douã bãtãi acasã (se juca pe terenul nr. 3 al Jiului), iar în deplasare nu reuºise decât un punct. Printre componenþii acestei echipe, Mag, Tiliban, Cerniþoiu, Moraru dar ºi celebrii Nelu Varga ºi Sorin Henzel. Aºadar, acum douã decenii, în ediþia 1996-1997, aria fotbalului de pe cele douã Jiuri se întindea pe o „suprafaþã” între Liga I (Jiul) ºi Ligile III ºi IV, cu un total de 11 echipe. Acum au mai rãmas, dintre cele de atunci, doar patru, la care se adaugã astãzi Hercules Lupeni ºi Universitatea Petroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

trick-uri la rând, în etapele a 16-a ºi a 17-a, în meciurile de 5-1 cu Petrolul Videle ºi 5-3 la Minerul Uricani. CS VULCAN era, de fapt, la ora aceea, împãrþitã în douã echipe, AS Paroºeni Vulcan care evolua în Divizia „C” ºi Minerul Vulcan, practic, urmaºa actualei echipe. Amintim doar cã la divizionara „C”

Fost component de bazã la Jiul si Dinamo, Nelu Varga ºi-a încheiat cariera la Minerul Livezeni