Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1060
Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Când primesc pensionarii gratuitãþile?
P
ensionarii mineri vor intra în posesia sumelor decontate de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine în a doua parte a lunii aprilie. Deocamdatã, nu a fost finalizatã activitatea de strângere a dosarelor de la cei aproape 10.000 de foºti mineri. Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului este cea care achitã deconturile pentru minerii care au gratuitãþi. Este vorba despre aproximativ 9.600 de oameni, care, au ieºit la pensie fãrã sã se disponibilizeze ºi care primesc raþii de cãrbune, ori le sunt decontate facturile la energia electricã pe care o consumã pe timpul iernii. „Suntem în faza de finalizare a centralizãrii facturilor venite de la pensionari. Este un volum foarte mare de muncã. Este vorba despre 9.600 de pensionari, care primesc gratuitãþi ºi dupã toate datele noastre, zicem noi cã din 15 aprilie se vor încasa primii bani de cãtre pensionari. Ei se vor încasa pe acel regulament din anii anteriori, în ordine
alfabeticã, pe o perioadã care se va întinde între douã sãptãmâni ºi o lunã de zile”, a declarat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Gratuitãþile le-au fost sistate pensionarilor din minerit din ianuarie 2015, iar ultima lunã când li s-a decontat consumul de energie electricã ºi termicã a fost decembrie 2014. Pensionarii care îndeplinesc condiþiile de ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de ani vechime în subteran, au dreptul la decontarea unui consum de 3.000 kW anual, energie electricã, respectiv 3 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei cãsãtoriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei necãsãtoriþi).
Sistemul sanitar nu trateazã “hepatita” politicã
M
izerii politice, netratate nici de sistemul sanitar. În prag de campanie electoralã ºi alegeri locale, politicienii nu se dezic de atitudinea care i-a consacrat. Mojicia, dorinþa de a fi vizibili, odatã la 4 ani, sunt câteva din “calitãþile” politicienilor. Inaugurarea centrului de sãnãtate multifuncþional de la Petrila a fost un prilej numai bun pentru Diana MITRACHE ca politicienii sã îºi facã campanie de imagine. >>> PAGINA A 3-A
Unde ducem gunoiul din iulie? roapa de gunoi de la Vulcan G mai poate funcþiona pânã în varã, iar apoi, dacã nu va fi perfectatã modalitatea de transportare a deºeurilor la deponeul ecologic de la Bârcea Mare, vor fi probleme în Valea Jiului. Cert este cã din 18 februarie, la Vulcan nu mai au voie sã depoziteze gunoiul menajer decât maºinile din Valea Jiului. Toate deºeurile din Valea Jiului ajung acum la groapa de gunoi din Vulcan. Aceasta mai poate, însã, funcþiona doar
câteva luni ºi încã nu se fac demersuri pentru ca gunoiul sã fie transportat spre Bârcea Mare ºi nici spre staþia de transfer
de la Petroºani. Un singur lucru este sigur, ºi anume acela cã la Vulcan nu vor mai ajunge pe
platforma de gunoi alte deºeuri din varã. „Din pãcate, pânã în luna iulie, la jumãtatea lunii se mai
pot depune deºeuri pe groapa de gunoi a municipiului Vulcan. Dupã aceastã datã, o sã vedem ce se hotãrãºte la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimar al municipiului Vulcan. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost construit în mai puþin de un an, iar finanþarea proiectului a fost asiguratã din fonduri europene. Valoarea investiþiei este de aproximativ
21 de milioane de euro, iar obiectivul face parte din sistemul de management integrat al deºeurilor din judeþul Hunedoara, a cãrui valoare este de peste 56 de milioane de euro. La Petroºani este o staþie de sortare a deºeurilor, însã, deocamdatã nu se vorbeºte nici mãcar despre colectarea selectivã, iar în 4 luni groapa de la Vulcan se închide. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Palesicã, în boxa acuzaþiilor pentru lovire
S
orin Constantin Palesicã este acuzat de lovire ºi alte violenþe iar dosarul sãu se aflã în procedura de filtru. Urmeazã ca magistraþii Judecãtoriei Petroºani sã stabileascã ºi primul termen de judecata pe fond.
Individul de 33 de ani, din Lupeni, care a bãtut o tânãrã salvamontistã în Straja, dar ºi doi angajaþi ai unui club din staþiune, rãmâne în celula de arest. Judecãtorii au considerat cã individul reprezintã pericol social ºi nu poate fi cercetat
sub o altã mãsurã mai permisivã. În acest dosar sunt trei pãrþi vãtãmate, dar ºi un jandarm care va rãspunde în faþa unui procuror militar dupã ce a fost cercetat de IJJ Hunedoara, pentru incidentul din staþiune. Militarului i s-a reproºat cã nu a intervenit când a vãzut cã interlopul
Dosarul lui Frigescu, aproape de final
D
osarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti” în care este implicat ºi realizatorul TV din Valea Jiului, Telus Frigescu, se apropie de final. Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au grãbit procesul în care Telus Frigescu ºi ceilalþi inculpaþi au fãcut apel, iar la douã termene consecutive aceºtia au avut ocazia de a
provoacã scandal. În realitate, jandarmul a trimis un mesaj SMS colegilor lui aflaþi în serviciu ºi le-a cerut sã intervinã de urgenþã. A ajutat la imobilizarea agresorului dar acþiunile sale au fost considerate tardive, deºi o acþiune în forþã din partea sa ar fi putut fi interpretatã ca un abuz ºi era pasibil de
administra noi probe în favoarea lor. Frigescu împreunã cu complicii sãi au fost condamnaþi la pedepse aspre de cãtre Tribunalul Hunedoara, iar dacã acestea vor fi menþinute ºi la aspel, Telus Frigescu va ajunge în penitenciar pentru executarea pedepsei. Realizatorul TV, la Tribunalul Hunedoara, a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare.
o pedeapsã penalã. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au finalizat cercetarea penalã în cazul lui Constantin Sorin Palesicã (33 de ani) ºi îl acuzã de infracþiunile de lovire ºi alte violenþe, fapte pentru care ar putea primi o sentinþã cu executare în condiþiile în care este recidisvit. Reamintim cã interlopul, din municipiul Lupeni, a provocat un scandal monstru în staþiunea Straja. Palesicã a lovit o salvamontistã din staþiune, Miruna Inel (21 de ani) pe care a lãsat-o inconºtientã. Maximilian GÂNJU
Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. La finele acestei luni, judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia ar urma sã se pronunþe în dosar. Maximilian GÂNJU
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI
ANUNÞ
Primãria Municipiului Lupeni cu sediul în strada Revoluþiei nr. 2, cod fiscal 4375046, organizeazã licitaþie publicã deschisã în vederea închirierii, pe o perioadã de 3 ani, a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial, în suprafaþã de 13,5 m2, aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, situat în corpul B al Liceului Tehnologic Lupeni. Pentru participare la licitaþie,
ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 150 lei în contul RO68TREZ36821A300530XX XXX deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în “Instrucþiunile privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie”. Preþul caietului de sarcini este de 50 lei ºi se va achita la casieria Primãriei Municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru evaluarea ofertelor: cel mai mare nivel al chiriei.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Ofertele vor fi depuse la sediul locatorului pânã în data de 23.03.2016 ora 900, la Biroul Achiziþii din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Deschiderea ofertelor va avea loc în data 23.03.2016 ora 1000 la sediul Primãriei Municipiului Lupeni. Instrucþiunile privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie ºi caietul de sarcini pot fi procurate de la sediul locatorului, în baza unei solicitãri scrise, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 208.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016
Amânare în procesul fostului primar al Aninoasei
F
ostul primar al localitãþii Aninoasa este judecat pentru delapidare, într-un dosar penal instrumentat de procurori încã din 2013. Ilie Botgros a fost reclamat de actuala administraþie a localitãþii Aninoasa, iar dupã începerea urmãrii penale procurorii decis sã punã sechestru pe casa ºi terenul pe care îl deþine în proprietate fostul edil. Botgros este acuzat cã a luat bani din casieria primãriei, în mai multe rânduri, fãrã a depune ºi documentele justificative. Acesta a ajuns la primul termen de judecatã, însã a obþinut un rãgaz de douã sãptãmâni pentru a-ºi putea construi apãrarea. Fostul edil care a condus Aninoasa vreme de aproape 20 de ani, a recunoscut cã a scos bani din casieria unitãþii administrative pentru diferite ajutoare de
urgenþã, urmând ca mai apoi beneficiarii sã aducã ºi actele. Acesta a susþinut cã are o serie de dovezi care sã-i probeze nevinovãþia ºi martori care sã arate cã nu a folosit banii în interes personal ci pentru localitate. „Oamenii sunt amãrâþi în Aninoasa, s-a întâmplat o nenorocire ºi a venit la primãrie. Sigur cã l-am ajutat pe om ºi dupã aceea urma sã aducã actele. Am martori, am probe care sã arate cã nu am luat banii pentru mine”, declara Ilie Botgros înainte de finalizarea cercetãrii penale. Fostul edil este acuzat cã în perioada ianuarie 2011 – iulie 2012 ar fi ridicat suma de 160 de mii de lei, bani pe care nu i-a mai returnat administraþiei locale. În lipsa unei condamnãri definitive ºi irevocabile, lucru puþin probabil sã se întâmple pânã la alegerile locale din iunie, Ilie Botgros poate candida la fotoliul de primar al Aninoasei. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Martie 2016
Sistemul sanitar nu trateazã
“HEPATITA” POLITICÃ
M
izerii politice, netratate nici de sistemul sanitar. În prag de campanie electoralã ºi alegeri locale, politicienii nu se dezic de atitudinea care i-a consacrat. Mojicia, dorinþa de a fi vizibili, odatã la 4 ani, sunt câteva din “calitãþile” politicienilor. Inaugurarea centrului de sãnãtate multifuncþional de la Petrila a fost un prilej numai bun pentru ca politicienii sã îºi facã campanie de imagine.
P
oliticienii în faþã, administraþia în spate
Inaugurarea ambulatoriului de specialitate de la Petrila a început într-o notã tensionatã. Locul celor din administraþia localã a fost luat de politicieni, care nu cunosc Valea Jiului, dar au venit aici pentru a-ºi face sau a face capital de imagine propriilor candidaþi. Copreºedintele PNL Hunedoara, deputatul Bogdan Þâmpãu s-a aflat în primul rând al oficialitãþilor, asta deºi nu avea niciun rol administrativ în aceastã ecuaþie administrativmedicalã, iar reprezentanþii administraþiei locale au fost invizibili. Aspectul a fost sesizat ºi apostrofat public de viceprimarul localitãþii Vasile Jurca, cel care s-a aflat în mulþime la momentul tãierii
pamblicii. ”Domnule primar nu aþi mulþumit echipei primãriei care a lucrat. ªi eu vreau sã îi mulþumesc domnului primar Ridzi, domnului manager de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar cu tot respectul pentru preºedintele Consiliului Judeþean ºi pentru preºedintele PNL Hunedoara nu cred cã au nicio contribuþie la acest proiect. Poate în viitor o sã ne sprijiniþi în proiecte, dar vizavi
de ambulatoriu....”, a spus Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila, care ºi acesta candideazã la fotoliul de primar din partea Partidului Social Democrat. Schimbul de replici nu s-a oprit însã aici. Politicianul Bogdan Þâmpãu îl ºi vede pe primarul Petrilei Ilie Pãducel pentru încã un mandat în cea mai înaltã funcþie dintr-o localitate. “Vã doresc ca ºi pe viitor sã aveþi sãnãtatea
NICI DEMOLATÃ, NICI PÃSTRATÃ
Mina Petrila în stand by
L
a mina Petrila se face doar pazã ºi angajaþii au fost detaºaþi. Asta, dupã ce proiectul de demolare a fost sistat pânã ce Ministerul Culturii va da un aviz favorabil ºi constructorul are acum misiunea de a ramblea puþurile, ca sã evite emanarea gazelor din subteran. La minele Paroºeni ºi Uricani au loc deja activitãþi de închidere ºi ecologizare. Toate se fac conform planului, cu
excepþia celor de la Mina Petrila, care au fost sistate, din cauzã cã este necesar avizul de la Ministrul Culturii, care va
cetãþenilor în interesul preocupãrilor dumneavoastrã ºi genul acesta de investiþie ne aratã cât este de important ca un primar sã aibã sprijinul Consiliului Local ºi sper domnule primar ca ºi în viitorul mandat care se apropie sã aveþi un sprijin consistent din partea Consiliului Local ºi nu beþe în roate, cã de beþe în roate suntem sãtui cu toþii din þara asta, sunt sigur cã sunteþi sãtui ºi de cârcotaºi, de oameni care bagã beþe în roate, vã doresc ca ºi în urmãtorul mandat sã aveþi o majoritate consistentã care sã vã sprijine sã puteþi sã faceþi lucruri bune pentru oraºul Petrila”, a replicat Bogdan Þâmpãu. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a fost cea de-a doua persoanã care s-a aflat în
clasifica mai multe clãdiri din incintã. „Programul de închidere se desfãºoarã normal pe unitãþile Uricani ºi Paroºeni. Lucrãrile de închidere subteranã, pe porþiuni de circuitã sunt în graficul de eºalonare al lucãrrilor. Inclusiv lucrãrile de la suprafaþã, pe mina Paroºeni ºi Uricani sunt în graficul de eºalonare, dar avem la Petrila doar lucrãri de rambleere a puþurilor, pânã la clafiricarea situaþiei clãdirilor declarate monumente istorice”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. O parte dintre clãdirile de la mina Petrila vor fi demolate, însã, pânã ce ministerul Culturii nu va da avizul necesar, întreaga activitate a fost sistatã ºi incinta se aflã acum doar sub pazã. Diana MITRACHE
vizorul lui Vasile Jurca. Prezenþa lui David la Petrila ar putea fi explicatã într-un mod mai simplist. Acesta deþine funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean, chiar dacã instituþia nu a avut nicio implicare în realizarea proiectului. Adrian David a fost însã mai
împãciutor, astfel încât sã nu fie distrasã atenþia de la motivul real al acþiunii, ºi anume cea a inaugurãrii centrului de sãnãtate multifuncþional. “Nu aº vrea sã stricãm aceastã zi frumoasã pentru petrileni cu mici frecuºuri politice care nu îºi au rostul. Atunci când vine vorba de sãnãtate toþi suntem egali în faþa puterii lui Dumnezeu ºi în faþa priceperii medicilor care sunt aici sã ne salveze, iar prin implicarea tuturor factorilor din administraþia petrileanã avem o ºansã în plus la o viaþã
sãnãtoasã în oraºul Petrila. Sunteþi un exemplu pentru multe alte comunitãþi”, a declarat public, Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De cealaltã parte, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel se scuzã pentru modul de organizare al acestui eveniment, subliniind cã nu a fãcut nicio invitaþie vreunei persoane politice. Adicã Þâmpãu a venit de capul lui sã afle unde e Petrila...? „Am consultat pe toatã lumea care vrea sã ia cuvântul ºi a luat cuvântul cine a vrut. Nu a fost o listã fãcutã, nu mi-am permis sã fac o asemenea listã, le mulþumesc cã au participat, ºi politic ºi profesional, toate categoriile sociale din judeþ, inclusiv tineri, copii, cetãþeni copii. Nu am fãcut o listã nici cu participanþii, nici cu cei care trebuie sã ia cuvântul. A fost o acþiune pregãtitã pânã la acest capitol sau moment”, a subliniat Pãducel. Astfel, inaugurarea unei investiþii pentru cetãþeni a fost umbritã de tensiunile politice care planeazã în aceastã perioadã asupra tuturor. Monika BACIU
4 Actualitate
Investiþie inauguratã pentru sãnãtatea petrilenilor C
entrul de sãnãtate multifuncþional din Petrila a fost inagurat. Proiectul de peste 6 milioane de lei, realizat din fonduri europene este un plus pentru cetãþenii oraºului Petrila care vor beneficia de asistenþã medicalã la standarde moderne. “Ne aflãm într-unul dintre proiectele mele de suflet, reabilitarea, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului din Petrila, proiect care l-am început cu fostul viceprimar Titi Rãmãºcanu ºi îi mulþumesc lui Dumnezeu cã am ajuns ºi aceastã zi sã deschidem oficial aceste cabinete ºi care sã poatã fi folosite de cãtre petrilenii noºtri, în care sã lucreze medici din Valea Jiului ºi nu numai pentru cã avem dotate aceste cabinete cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie. Am încredere cã aceste cabinete sunt în folosul cetãþeilor din oraºul petrila, nu vor mai fi puºi în situaþia sã facã naveta la Petroºani pentru analize medicale, pentru internãri de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016
zi, pentru cã îbn acest centru sunt ºi 10 paturi de internãri de zi ºi pentru tratamentele care sunt atât de necesare pentru cetãþenii din Petrila. Una din problemele care se vor rezolva ºi care este mult cerutã de cetãþenii din oraºul Petrila este problema funcþionãrii fizioterapiei din oraºul Petrila. Marea majoritate a populaþiei a lucrat la minã ºi are probleme cu reumatismul ºi este necesar acest tratament”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Centrul de sãnãtate multifuncþional de la Petrila aparþine de Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Astfel, la eveniment a luat parte ºi primarul municipiului
Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. “Inaugurãm centrul de sãnãtate de la Petrila, este o unitate medicalã care va fi în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicii care vor activa aici sunt din cadrul spitalului nostru, e o mare realizare pentru oraºul Petrila ºi pentru Valea Jiului, aceastã investiþie din fonduri europene. A fost reabilitatã atât clãdirea, cât ºi dotarea cu aparaturã medicalã modernã de care vor beneficia cetãþenii din Petrila. Este încã un pas înainte în ceea ce înseamnã sãnãtatea publicã în oraºul Petrila. Spitalul de Urgenþã îºi lãrgeºte paleta de activitãþi ºi odatã cu darea în folosinþã a acestui centru vor creºte ºi nevoile de personal, iar asta înseamnã locuri de muncã, o asistenþã medicalã de calitate cât mai aproape de cetãþean”, a subliniat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Managerul Spitatului de Urgenþã din Petroºani ne
Serbãrile Zãpezii au loc în Parâng
A
sociaþia Pro-Parâng în parteneriat cu Primãria Municipiului Petroºani ºi Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ne invitã sã participãm la ceea de a XIII ediþie a tradiþionalului concurs ,,Serbãrile Zãpezii” ce se va desfîºura în masivul Parâng în acest week-end. Timp de douã zile, sâmbãtã ºi duminicã, pentru cã mai este zãpadã, organizatorii mizeazã pe prezenþa schiorilor de toate categoriile de vârstã. Concursurile încep sâmbãtã, 12 martie, cu întrecerea de pe pârtia sanie pentru copii pânã la 18 ani pe trei categorii de vârstã, va urma apoi parada mãºtilor de carnaval, iar pe pârtie, cei prezenþi vor avea parte de jocuri distractive. Duminicã o iau de la capãt cu întrecerile, dar atunci va fi rândul schiorilor. „Sâmbãtã avem întrecerea la sanie
explicã care sunt specializãrile din cadrul acestei unitãþi medicale. “Pentru SUP înseamnã o îmbunãtãþire a calitãþii în care îºi pot desfãºura activitatea medicii, respectiv o îmbunãtãþire a calitãþii a serviciilor care pot fi acordate
pacienþilor, din arealul zonei Petrila, înseamnã o creºtere a tot ce înseamnã posibilitatea de diagnostic, dar ºi partea terapeuticã pe patologia care va fi rezolvatã aici, la Petrila. Vor fi mutate din vechiul sediu cele douã cabinete care funcþioneazã la ora actualã,
pentru copii de pânã la 18 ani, pe trei categorii de vârstã, iar duminicã va fi un concurs de schi alpin, slalom, organizat, împreunã cu CSª, pentru toate categoriile de vârstã. Avem 9 categorii de vârstã, de la cei mai mici, pânã la veterani de peste 60 de ani”, a declarat Cazimir Radvanski, organizatorul competiþiei. Cele mai bune rezultate vor fi rãsplãtite cu diplome, medalii, cupe ºi premii surprizã. Locul de întîlnire ºi înscrieri la concurs este Baza Didacticã Parâng a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, unde vin ºi tineri din toatã þara. În Parâng este
respectiv cel de psihiatrie ºi cel de medicinã internã. La fel vor fi mutate ºi celelalte 7 care existau ºi pânã la ora actualã, dar unele cu medici care nu au putut sã îºi continue activitatea, celelalte fãrã, respectiv, cel de recuperare, balneofizioterapie, chirurgie, neurologie, pediatrie, ortopedie, obstetricã-ginecologie. Se va muta laboratorul care exista în sediul centrului multifuncþional de sãnãtate, seviciul de radiologie ºi baza de fizioterapie”, a spus managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Urmeazã ca în perioada imediat urmãtoare sã se organizeze concurs pentru ocuparea posturilor din cadrul ambulatoriului de specialitate. “Cei doi medici care existã îºi vor continua activitatea, tot în principiu numãrul amxim de medici care va putea sã vinã este de 7. Posturile se ocupã doar prin concurs sau dacã nu vine nimeni, aducând de la spitalul din Petroºani cei de acolo”, a mai subliniat managerul SUP. Rezultatele obþinute în urma investiþiei sunt 11 cabinete amenajate în clãdirea ambulatoriului conform standardelor ºi normelor în vigoare, 77 echipamente medicale ºi creºterea numãrului de persoane care beneficiazã de ambulatoriul reabilitat ºi modernizat. Valoarea totalã a proiectului este de 9,763,680.03 LEI Monika BACIU
zãpadã ºi pârtiile sunt aproape gata pentru concursuri. „Partea superioarã a pârtiei A, are toate condiþiile pentru a amenaja acolo o pârtie de aproximativ 150 de metri, ssufiecentã. Va fi amenajatã cu formaþiunea Salvamont, pentru a fi în deplinã siguranþã, pentru cã partea de
jos sunt pietre, iar consursul de schi se va þine pe pârtia B”, a mai adãugat organizatorul întrecerilor din Parâng. Toate instalaþiile de teleschi vor funcþiona în week-endul care urmeazã ºi Parângul va fi gazda Serbãrilor Zãpezii. Diana MITRACHE
În consiliu local, ca în garã – consilierii vin ºi nelegalã, pleacã precum cãlãtorii, iar cvorumul este ºi nu este ªedinþã acte revocate este de acord cu aprobarea bugetului”.
P
rocesul verbal al ultimei ºedinþe a Consiliului Local Petrila oglindeºte haosul de genul ba este, ba nu este cvorum, edilii pleacã ºi vin, ca în garã, din sala de ºedinþe, pentru cã primarul Ilie Pãducel a introdus, în plus, pe ordinea de zi proiecte de hotãrâri de care consilerii habar nu aveau ce conþin, concret, pentru cã nici la momentul ºedinþei nu le aveau în mape. S-a validat un alt consilier – Buium Cristian, în locul Danielei Viºãnescu, pentru ca ºedinþa sã fie statutarã, dar ºi aºa legalitatea a fost discutabilã etc. S-au arucat vorbe acuzatoare, s-au retras verbal voturi, unii consilieri au întrebat obsesiv dacã este legal ce se întâmplã, hotãrârile putând fi contestate...
Dacã îi vine vreo idee unui cetãþean sã participe la vreo ºedinþã de consiliu local din oraºele ºi municipiile din Valea Jiului, ºi-ar face cruce sau ar fi tentat sã dea cu barda (eufemistic vorbind) în drepta ºi în stânga, de indignare. Petrila pare a se situa pe primul loc pentru modul în care aleºii locali îºi fac datoria, mai precis felul cum se saboteazã reciproc ºi cum procedeazã pentru ca ºedinþele sã nu fie satutare sau la limita legalitãþii. Deºi nu am fost prezenþi la ultima ºedinþã de consiliu local, am vrut sã aflãm cât de responsabili au fost cei 19 consilieri aleºi ai Petrilei. Procesul verbal de ºedinþã, care este public pe site-ul Primãriei Petrila, oglindeºte haosul de genul ba este, ba nu este cvorum, edili pleacã ºi vin, ca în garã, din sala de ºedinþe, pentru cã primarul Ilie Pãducel a introdus, în plus, pe ordinea de zi proiecte de hotãrâri de care consilerii habar nu aveau ce conþin, concret, pen-
tru cã nici la momentul ºedinþei nu le aveau în mape; apoi pentru cã o parte dintre aceºtia au plecat ºi hotãrârile trebuiau votate, s-a validat un alt consilier – Buium Cristian, în locul Danielei Viºãnescu, pentru ca ºedinþa sã fie statutarã, dar ºi aºa legalitatea a fost discutabilã etc. S-au arucat vorbe acuzatoare, s-au retras verbal voturi care iniþial fuseserã date pentru aprobarea ordinii de zi a ºedinþei, s-a votat prin telefon rectificarea bugetarã pentru cã mai era necesar încã un vot, unii consilieri au întrebat obsesiv dacã este legal ce se întâmplã, hotãrârile putând fi contestate pentru cã ºedinþa s-a desfãºurat în 9 consilieri, plus unul a cãrui validare a fost discutabilã... --...”Dl. Þurcaº Florin – nu sunt de acord cu proiectele pe care le-aþi propus peste ordinea de zi. Am cerut de atâtea ori sã nu ne mai bãgaþi sub nas proiecte pe care nu le-am studiat. Eu nu particip la aceastã ºedinþã.
Dl. viceprimar Jurca Vasile – eu nu am votat, sunt de acord cu ordinea de zi, dar nu sunt de acord cu proiectele peste ordinea de zi.(...) Dl. Þurcaº Florin – era normal sã ne comunicaþi ºi nouã aceste acte, nici mãcar nu le avem pe masa de sedinþã. Dl. Ghiura Doru – asta e nesimþire curatã. Domnii consilieri Þurcaº Florin, Boantã Doru Daniel, Ghiura Doru, Scãriºoreanu Ionel au ieºit din sala de ºedinþã.(...) Domnii consilieri sunt rugaþi sã se întoarcã în sala de ºedinþã. Dupã 15 minute de la rechemare, sunt prezenþi domnii consilieri: Jurca Vasile, Preda Cornel, Aleznauer Victor, Burdea Adrian, Matei Ilie, Benke Zoltan, Bãlãnesc Doiniþa, Temneanu Ion ºi Dragomir Doina. D-na Bãlãnesc Doiniþa – domnule primar, putem þine ºedinþa cu 9 consilieri? Dl. primar Pãducel Ilie – ordinea de zi la aceastã ºedinþã a fost aprobatã,
iar primul proiect pe ordinea de zi este validarea domnului Buium Cristian în funcþia de consilier local, dupã care vom fi 10 consilieri. Asta nu este o altã ºedinþã, este continuarea ºedinþei.(...) Dl. Primar Pãducel Ilie – chemaþi-l pe domnul Scãriºoreanu. D-na jurist Sirop Gabriela – l-am sunat ºi mi-a închis telefonul. Dl. viceprimar Jurca Vasilicã – pãi, normal ºedinþa a fost declaratã închisã... D-na Bãlãnesc Doiniþa – haideþi sã fim corecþi acuma, e corect faþã de colegi. Dl. Primar Pãducel Ilie – da, este corect cã ne-o lãsat ca pe fraieri în sala ºi au plecat, e corect d-na Bãlãnesc. Era ridicat vreunul când cei trei au plecat? Haideþi sã validãm primul punct ºi discutãm cu 10 consilieri. Supuneþi la vot validarea. Dl. Benke Zoltan – înainte sã faceþi treaba asta doamna juristã, suntem atâþia câþi suntem aici, validaþi pe Buium, eu mã ridic ºi plec, ce faceþi? ªedinþa este statutarã, se continuã. Dl. viceprimar Jurca Vasile – da, domnule Benke, dar au plecat toþi. Dl. primar Pãducel Ilie – nu au
plecat toþi. Au plecat cei trei prima datã ºi au rãmas 10, pãi bun, dupã aceea au ieºit din salã ºi s-au întors înapoi ºi nu au plecat din primãrie... Dl. Temenanu Ioan – dl. Preda Cornel a plecat primul. Bun, domnule viceprimar, dar de ce am plecat? Dl. viceprimar Jurca Vasile – pentru cã am zis cã ºedinþa nu se þine.(...) Dl. Preda Cornel – îl votãm pe Buium, dupã aceea îi dãm drumul la ºedinþã. Dl. viceprimar Jurca Vasile – într-o altã ºedinþã constituitã legal. În ºedinþa cu 9 consilieri, nu sunt de acord”... – din procesul verbal al ºedinþei consiliului local din 29 februarie 2016. ---Cert este cã la ºedinþa efectivã, de aprobare a proiectelor de hotãrâri, au participat 9 consilieri, plus cel validat, din totalul de 19, iar spre sfârºitul acesteia s-au mai împuþinat ºi au rãmas doar 9 pentru cã viceprimarul a plecat pânã la ºcoalã... Totuºi, la ”Proiectul de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii de bugetului local pe anul 2016”, procesul verbal consemneazã: ”Domnul viceprimar Jurca Vasile este sunat de cãtre dl. Primar care anunþã cã
Urmãrile acestei ºedinþe a Consiliului Local Petrila au ºi apãrut. Patru consilieri, respectiv Ionel Scãriºoreanu, Florin Þurcaº, Doru Daniel Boantã ºi Doru Ghiura, plus viceprimarul Vasile Jurca au fãcut o sesizare, cu numãrul 7837/7.03.2016, adresatã prefectului judeþului Hunedoara ºi în atenþia secretarului primãriei, care nu a participat la respectiva ºedinþã, ºi primarului Ilie Pãducel. Aceºtia arãtau cã din punctul lor de vedere ºedinþa nu a fost legalã, iar procesul verbal la care am fãcut referire este incomplet ceea ce poate fi considerat ca o acoperire a presupusei ilegalitãþi. Primul, joi, 10 martie, a venit rãspunsul secretarului primãriei, jr. Toma Vãrgatu, care a ascultat întregistrarea ºedinþei, a studiat ºi procesul verbal al desfãºurãrii ºedinþei ºi a decretat: ”...Verificând cele semnalate ºi înregistrarea ºedinþei, am constatat încãlcarea art. 40, al.1 din Legea 2015/2001 privind administraþia publicã localã, motiv pentru care actele emise în cadrul ºedinþei vor fi revocate”. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Investiþie inauguratã pentru sãnãtatea petrilenilor C
entrul de sãnãtate multifuncþional din Petrila a fost inagurat. Proiectul de peste 6 milioane de lei, realizat din fonduri europene este un plus pentru cetãþenii oraºului Petrila care vor beneficia de asistenþã medicalã la standarde moderne. “Ne aflãm într-unul dintre proiectele mele de suflet, reabilitarea, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului din Petrila, proiect care l-am început cu fostul viceprimar Titi Rãmãºcanu ºi îi mulþumesc lui Dumnezeu cã am ajuns ºi aceastã zi sã deschidem oficial aceste cabinete ºi care sã poatã fi folosite de cãtre petrilenii noºtri, în care sã lucreze medici din Valea Jiului ºi nu numai pentru cã avem dotate aceste cabinete cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie. Am încredere cã aceste cabinete sunt în folosul cetãþeilor din oraºul petrila, nu vor mai fi puºi în situaþia sã facã naveta la Petroºani pentru analize medicale, pentru internãri de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016
zi, pentru cã îbn acest centru sunt ºi 10 paturi de internãri de zi ºi pentru tratamentele care sunt atât de necesare pentru cetãþenii din Petrila. Una din problemele care se vor rezolva ºi care este mult cerutã de cetãþenii din oraºul Petrila este problema funcþionãrii fizioterapiei din oraºul Petrila. Marea majoritate a populaþiei a lucrat la minã ºi are probleme cu reumatismul ºi este necesar acest tratament”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Centrul de sãnãtate multifuncþional de la Petrila aparþine de Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Astfel, la eveniment a luat parte ºi primarul municipiului
Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. “Inaugurãm centrul de sãnãtate de la Petrila, este o unitate medicalã care va fi în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicii care vor activa aici sunt din cadrul spitalului nostru, e o mare realizare pentru oraºul Petrila ºi pentru Valea Jiului, aceastã investiþie din fonduri europene. A fost reabilitatã atât clãdirea, cât ºi dotarea cu aparaturã medicalã modernã de care vor beneficia cetãþenii din Petrila. Este încã un pas înainte în ceea ce înseamnã sãnãtatea publicã în oraºul Petrila. Spitalul de Urgenþã îºi lãrgeºte paleta de activitãþi ºi odatã cu darea în folosinþã a acestui centru vor creºte ºi nevoile de personal, iar asta înseamnã locuri de muncã, o asistenþã medicalã de calitate cât mai aproape de cetãþean”, a subliniat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Managerul Spitatului de Urgenþã din Petroºani ne
Serbãrile Zãpezii au loc în Parâng
A
sociaþia Pro-Parâng în parteneriat cu Primãria Municipiului Petroºani ºi Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ne invitã sã participãm la ceea de a XIII ediþie a tradiþionalului concurs ,,Serbãrile Zãpezii” ce se va desfîºura în masivul Parâng în acest week-end. Timp de douã zile, sâmbãtã ºi duminicã, pentru cã mai este zãpadã, organizatorii mizeazã pe prezenþa schiorilor de toate categoriile de vârstã. Concursurile încep sâmbãtã, 12 martie, cu întrecerea de pe pârtia sanie pentru copii pânã la 18 ani pe trei categorii de vârstã, va urma apoi parada mãºtilor de carnaval, iar pe pârtie, cei prezenþi vor avea parte de jocuri distractive. Duminicã o iau de la capãt cu întrecerile, dar atunci va fi rândul schiorilor. „Sâmbãtã avem întrecerea la sanie
explicã care sunt specializãrile din cadrul acestei unitãþi medicale. “Pentru SUP înseamnã o îmbunãtãþire a calitãþii în care îºi pot desfãºura activitatea medicii, respectiv o îmbunãtãþire a calitãþii a serviciilor care pot fi acordate
pacienþilor, din arealul zonei Petrila, înseamnã o creºtere a tot ce înseamnã posibilitatea de diagnostic, dar ºi partea terapeuticã pe patologia care va fi rezolvatã aici, la Petrila. Vor fi mutate din vechiul sediu cele douã cabinete care funcþioneazã la ora actualã,
pentru copii de pânã la 18 ani, pe trei categorii de vârstã, iar duminicã va fi un concurs de schi alpin, slalom, organizat, împreunã cu CSª, pentru toate categoriile de vârstã. Avem 9 categorii de vârstã, de la cei mai mici, pânã la veterani de peste 60 de ani”, a declarat Cazimir Radvanski, organizatorul competiþiei. Cele mai bune rezultate vor fi rãsplãtite cu diplome, medalii, cupe ºi premii surprizã. Locul de întîlnire ºi înscrieri la concurs este Baza Didacticã Parâng a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, unde vin ºi tineri din toatã þara. În Parâng este
respectiv cel de psihiatrie ºi cel de medicinã internã. La fel vor fi mutate ºi celelalte 7 care existau ºi pânã la ora actualã, dar unele cu medici care nu au putut sã îºi continue activitatea, celelalte fãrã, respectiv, cel de recuperare, balneofizioterapie, chirurgie, neurologie, pediatrie, ortopedie, obstetricã-ginecologie. Se va muta laboratorul care exista în sediul centrului multifuncþional de sãnãtate, seviciul de radiologie ºi baza de fizioterapie”, a spus managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Urmeazã ca în perioada imediat urmãtoare sã se organizeze concurs pentru ocuparea posturilor din cadrul ambulatoriului de specialitate. “Cei doi medici care existã îºi vor continua activitatea, tot în principiu numãrul amxim de medici care va putea sã vinã este de 7. Posturile se ocupã doar prin concurs sau dacã nu vine nimeni, aducând de la spitalul din Petroºani cei de acolo”, a mai subliniat managerul SUP. Rezultatele obþinute în urma investiþiei sunt 11 cabinete amenajate în clãdirea ambulatoriului conform standardelor ºi normelor în vigoare, 77 echipamente medicale ºi creºterea numãrului de persoane care beneficiazã de ambulatoriul reabilitat ºi modernizat. Valoarea totalã a proiectului este de 9,763,680.03 LEI Monika BACIU
zãpadã ºi pârtiile sunt aproape gata pentru concursuri. „Partea superioarã a pârtiei A, are toate condiþiile pentru a amenaja acolo o pârtie de aproximativ 150 de metri, ssufiecentã. Va fi amenajatã cu formaþiunea Salvamont, pentru a fi în deplinã siguranþã, pentru cã partea de
jos sunt pietre, iar consursul de schi se va þine pe pârtia B”, a mai adãugat organizatorul întrecerilor din Parâng. Toate instalaþiile de teleschi vor funcþiona în week-endul care urmeazã ºi Parângul va fi gazda Serbãrilor Zãpezii. Diana MITRACHE
În consiliu local, ca în garã – consilierii vin ºi nelegalã, pleacã precum cãlãtorii, iar cvorumul este ºi nu este ªedinþã acte revocate este de acord cu aprobarea bugetului”.
P
rocesul verbal al ultimei ºedinþe a Consiliului Local Petrila oglindeºte haosul de genul ba este, ba nu este cvorum, edilii pleacã ºi vin, ca în garã, din sala de ºedinþe, pentru cã primarul Ilie Pãducel a introdus, în plus, pe ordinea de zi proiecte de hotãrâri de care consilerii habar nu aveau ce conþin, concret, pentru cã nici la momentul ºedinþei nu le aveau în mape. S-a validat un alt consilier – Buium Cristian, în locul Danielei Viºãnescu, pentru ca ºedinþa sã fie statutarã, dar ºi aºa legalitatea a fost discutabilã etc. S-au arucat vorbe acuzatoare, s-au retras verbal voturi, unii consilieri au întrebat obsesiv dacã este legal ce se întâmplã, hotãrârile putând fi contestate...
Dacã îi vine vreo idee unui cetãþean sã participe la vreo ºedinþã de consiliu local din oraºele ºi municipiile din Valea Jiului, ºi-ar face cruce sau ar fi tentat sã dea cu barda (eufemistic vorbind) în drepta ºi în stânga, de indignare. Petrila pare a se situa pe primul loc pentru modul în care aleºii locali îºi fac datoria, mai precis felul cum se saboteazã reciproc ºi cum procedeazã pentru ca ºedinþele sã nu fie satutare sau la limita legalitãþii. Deºi nu am fost prezenþi la ultima ºedinþã de consiliu local, am vrut sã aflãm cât de responsabili au fost cei 19 consilieri aleºi ai Petrilei. Procesul verbal de ºedinþã, care este public pe site-ul Primãriei Petrila, oglindeºte haosul de genul ba este, ba nu este cvorum, edili pleacã ºi vin, ca în garã, din sala de ºedinþe, pentru cã primarul Ilie Pãducel a introdus, în plus, pe ordinea de zi proiecte de hotãrâri de care consilerii habar nu aveau ce conþin, concret, pen-
tru cã nici la momentul ºedinþei nu le aveau în mape; apoi pentru cã o parte dintre aceºtia au plecat ºi hotãrârile trebuiau votate, s-a validat un alt consilier – Buium Cristian, în locul Danielei Viºãnescu, pentru ca ºedinþa sã fie statutarã, dar ºi aºa legalitatea a fost discutabilã etc. S-au arucat vorbe acuzatoare, s-au retras verbal voturi care iniþial fuseserã date pentru aprobarea ordinii de zi a ºedinþei, s-a votat prin telefon rectificarea bugetarã pentru cã mai era necesar încã un vot, unii consilieri au întrebat obsesiv dacã este legal ce se întâmplã, hotãrârile putând fi contestate pentru cã ºedinþa s-a desfãºurat în 9 consilieri, plus unul a cãrui validare a fost discutabilã... --...”Dl. Þurcaº Florin – nu sunt de acord cu proiectele pe care le-aþi propus peste ordinea de zi. Am cerut de atâtea ori sã nu ne mai bãgaþi sub nas proiecte pe care nu le-am studiat. Eu nu particip la aceastã ºedinþã.
Dl. viceprimar Jurca Vasile – eu nu am votat, sunt de acord cu ordinea de zi, dar nu sunt de acord cu proiectele peste ordinea de zi.(...) Dl. Þurcaº Florin – era normal sã ne comunicaþi ºi nouã aceste acte, nici mãcar nu le avem pe masa de sedinþã. Dl. Ghiura Doru – asta e nesimþire curatã. Domnii consilieri Þurcaº Florin, Boantã Doru Daniel, Ghiura Doru, Scãriºoreanu Ionel au ieºit din sala de ºedinþã.(...) Domnii consilieri sunt rugaþi sã se întoarcã în sala de ºedinþã. Dupã 15 minute de la rechemare, sunt prezenþi domnii consilieri: Jurca Vasile, Preda Cornel, Aleznauer Victor, Burdea Adrian, Matei Ilie, Benke Zoltan, Bãlãnesc Doiniþa, Temneanu Ion ºi Dragomir Doina. D-na Bãlãnesc Doiniþa – domnule primar, putem þine ºedinþa cu 9 consilieri? Dl. primar Pãducel Ilie – ordinea de zi la aceastã ºedinþã a fost aprobatã,
iar primul proiect pe ordinea de zi este validarea domnului Buium Cristian în funcþia de consilier local, dupã care vom fi 10 consilieri. Asta nu este o altã ºedinþã, este continuarea ºedinþei.(...) Dl. Primar Pãducel Ilie – chemaþi-l pe domnul Scãriºoreanu. D-na jurist Sirop Gabriela – l-am sunat ºi mi-a închis telefonul. Dl. viceprimar Jurca Vasilicã – pãi, normal ºedinþa a fost declaratã închisã... D-na Bãlãnesc Doiniþa – haideþi sã fim corecþi acuma, e corect faþã de colegi. Dl. Primar Pãducel Ilie – da, este corect cã ne-o lãsat ca pe fraieri în sala ºi au plecat, e corect d-na Bãlãnesc. Era ridicat vreunul când cei trei au plecat? Haideþi sã validãm primul punct ºi discutãm cu 10 consilieri. Supuneþi la vot validarea. Dl. Benke Zoltan – înainte sã faceþi treaba asta doamna juristã, suntem atâþia câþi suntem aici, validaþi pe Buium, eu mã ridic ºi plec, ce faceþi? ªedinþa este statutarã, se continuã. Dl. viceprimar Jurca Vasile – da, domnule Benke, dar au plecat toþi. Dl. primar Pãducel Ilie – nu au
plecat toþi. Au plecat cei trei prima datã ºi au rãmas 10, pãi bun, dupã aceea au ieºit din salã ºi s-au întors înapoi ºi nu au plecat din primãrie... Dl. Temenanu Ioan – dl. Preda Cornel a plecat primul. Bun, domnule viceprimar, dar de ce am plecat? Dl. viceprimar Jurca Vasile – pentru cã am zis cã ºedinþa nu se þine.(...) Dl. Preda Cornel – îl votãm pe Buium, dupã aceea îi dãm drumul la ºedinþã. Dl. viceprimar Jurca Vasile – într-o altã ºedinþã constituitã legal. În ºedinþa cu 9 consilieri, nu sunt de acord”... – din procesul verbal al ºedinþei consiliului local din 29 februarie 2016. ---Cert este cã la ºedinþa efectivã, de aprobare a proiectelor de hotãrâri, au participat 9 consilieri, plus cel validat, din totalul de 19, iar spre sfârºitul acesteia s-au mai împuþinat ºi au rãmas doar 9 pentru cã viceprimarul a plecat pânã la ºcoalã... Totuºi, la ”Proiectul de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii de bugetului local pe anul 2016”, procesul verbal consemneazã: ”Domnul viceprimar Jurca Vasile este sunat de cãtre dl. Primar care anunþã cã
Urmãrile acestei ºedinþe a Consiliului Local Petrila au ºi apãrut. Patru consilieri, respectiv Ionel Scãriºoreanu, Florin Þurcaº, Doru Daniel Boantã ºi Doru Ghiura, plus viceprimarul Vasile Jurca au fãcut o sesizare, cu numãrul 7837/7.03.2016, adresatã prefectului judeþului Hunedoara ºi în atenþia secretarului primãriei, care nu a participat la respectiva ºedinþã, ºi primarului Ilie Pãducel. Aceºtia arãtau cã din punctul lor de vedere ºedinþa nu a fost legalã, iar procesul verbal la care am fãcut referire este incomplet ceea ce poate fi considerat ca o acoperire a presupusei ilegalitãþi. Primul, joi, 10 martie, a venit rãspunsul secretarului primãriei, jr. Toma Vãrgatu, care a ascultat întregistrarea ºedinþei, a studiat ºi procesul verbal al desfãºurãrii ºedinþei ºi a decretat: ”...Verificând cele semnalate ºi înregistrarea ºedinþei, am constatat încãlcarea art. 40, al.1 din Legea 2015/2001 privind administraþia publicã localã, motiv pentru care actele emise în cadrul ºedinþei vor fi revocate”. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
PRIMIM LA REDACÞIE
Multe glasuri rugãtoare, nici o ureche ascultãtoare! (I) În ultima perioadã oraºul Petrila a cunoscut o „explozie” de asfaltãri, ale strãzilor, uliþelor ºi înfundãturilor, din aceastã localitate. Nimeni, nu poate spune cã aceste modernizãri de strãzi nu sunt bine venite, sumele de bani pentru aceste lucrãri sunt de la UE, Guvern ºi Primãrie. Sumele de bani alocate de Guvern ºi Primãrie sunt sume ce provin din taxe ºi impozite pe care le plãtesc cetãþenii an de an. Televiziunea, ziarele au scos la ivealã o serie de lucrãri care s-au executat de Guvernul Boc fãrã niciun discernãmânt. Am vãzut la televizor o serie de lucrãri bizare (stranii) cum ar fi: parcuri, gondole, terenuri de sport, pârtii de schi, bazine, etc., unde s-au cheltuit sume uriaºe, dar fãrã a fi folosite sau fãrã a îndeplini scopul propus. Ce curaj poþi sã ai sã foloseºti sume fabuloase pe lucrãri care nu sunt utile colectivitãþii? Sã nu te mustre conºtiinþa cã poate va veni o zi când vei fi tras la rãspundere de aceste lucrãri deplasate cu cheltuieli din banii cetãþenilor? Dar în schimb sã disparã din peisajul cotidian instituþii unde cetãþenii îºi câºtigau existenþa cum ar fi: minele – Petrila, Petrila 2, Jieþ, Taia, Fabrica de Mobilã, preparaþiile. Ce gospodar îºi încaseazã banii pe asfaltarea curþilor unde locuieºte, dar el nu are unde locui ºi nici bani pentru existenþa familiei? ªtiu cã aceste lucrãri se efectueazã pentru cetãþeni, atunci de ce Primãria nu discutã ºi cu cetãþenii, sã-i informeze ºi sã þinã cont ºi de unele propuneri ale cetãþenilor, care mulþi dintre ei sunt buni gospodari ºi cu multã experienþã? Multe dintre aceste lucrãri efectuate de primãrie sunt de calitate discutabilã, iar cetãþeanul în loc sã beneficieze de lucrare este defavorizat. Asfaltarea strãzilor s-a fãcut în Lonea suprapunând straturi peste straturi, strada ajungând la nivelul geamurilor, la casele din colonie ºi nu numai acolo. S-a turnat asfalt peste umplutura cu pãmânt care a fost tasat superficial. Aceastã lucrare sã fie oare aºa prinsã în Proiect? S-a construit o nouã canalizare în localitate cu circa 30 – 40 cm mai sus decât vechea canalizare, în aceastã situaþie scurgerile se fac tot pe vechea canalizare neexistând nici racordãrile la noua canalizare. Cine rãspunde oare de calitatea
acestei lucrãri ºi de banii irosiþi? Este de “noaptea minþii” vorba unui renumit ziarist, sã amenajezi parcare la geamurile oamenilor, la circa 3 m unde se produc gaze ºi mult zgomot, mai ales pe timp de iarnã când maºinile sunt ansamblate, dar cu circa 8m mai jos la capãtul blocului sã existe spaþiu pentru o parcare la 7-8 maºini. Sã nu þii cont de locatarii blocului ºi a asociaþiei de locatari care protesteazã într-o petiþie aceastã parcare, ba mai mult în ambiþia ta pentru a te rãzbuna, sã nu mai construieºti un trotuar care vine ºi merge cãtre nicãieri, distrugând ºi mai mult spaþiul verde de sub geamul unei familii care are un copil cu probleme grave de sãnãtate, este revoltãtor. Cât de pornit poþi sã fi tu ca prim gospodar al localitãþii pe care o pãstoreºti, sã refuzi amenajarea unei parcãri acolo unde de zeci de ani a existat (în faþa bloculului 6 August), pentru cã vrei sã arãþi cât de puternic eºti, este o nebunie prosteascã. Acest primar al urbei din Petrila ºi-a dat în petec în mod necontrolat atunci când mi-a interzis amenajarea unui loc de veci, pe care îl plãtisem, iar locul era stabilit de preot. În douã sâmbete mi s-a interzis amenajarea acestui loc de veci când mã prezentasem cu muncitori plãtiþi pentru amenajarea lui în cimitirul Taia. A trebuit sã intervin la Episcopia Hunedoara care a delegat un reprezentant stabilind legalitatea. Acest cimitir este o zonã interzisã unor muritori de rând, pe care primarul îi considerã barabe. Afacerile Primãriei sunt mai presus de bunul simþ ºi de legile þãrii, atunci când tu ca primar iei cu japca de la niºte bãtrâni pensionari, suprafeþe mici de teren pe care aceºti bãtrâni au recuperat suprafaþa cu eforturi deosebite îndepãrtând gunoaiele ºi fundaþiile de beton de la casele de colonie. Aceste suprafeþe mici erau închiriate de la Primãrie ºi cultivate cu flori, zarzavaturi ale acestor pensionari. Dar Primãria nu a þinut cont de efortul acestor bãtrâni luându-le suprafeþele de teren ºi împroprietãrind pe „ochi frumoºi” unele familii în mod dubios cu acte fictive, aºa cum a stabilit Poliþia în adresa nr. 288832/2012 ºi Parchetul în adresa numãrul
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016 107/11/2/2013. O parte din suprafaþa înproprietãritã pe “ochi frumoºi” de 275 metri pãtraþi a fost restituitã Primãriei Petrila în baza actului emis de corpul de control al Ministrului de Interne nr. 411391/27.08.2015 anulând Hotãrârea Primãriei nr. 73/2008. Sperãm domnule Primar ca, un “bun gospodar” ce sunteþi, sã betonaþi sectorul dintre ªcoala Nr. 2 ºi blocul 6 pe unde circulã zilnic sute de elevi transportând pe încãlþãminte noroi în ºcoalã. Amenajarea acestui sector s-a fãcut parcã la indicaþiile lui Nea Gheorghe de pe Taia, aruncându-se câteva roabe de un fel de amestec cu ballast, cu ceva bitum peste gropile pline cu apã. Diferenþa dintre acest sector important ºi sectorul de sute de metri pãtraþi amenajat din spatele garsonierelor care a fost betonat, este extreme de vizibil ºi cu multe semne de întrebare. O impresie penibilã se manifestã la noii locatari, care au reabilitate blocurile, iar dupã perioada de garanþie, urma remedierea lucrãrilor care se impuneau pentru ridicarea garanþiei. La blocul 6 din strada 6 August lucrarea începutã pentru remedierea unei lucrãri în luna iulie nu a fost finalizatã nici acum. Iar la blocul 5 revopsirea exteriorului nu a fost începutã, iar termenul de garanþie a fost expirat. Oare Primãria a restituit garanþia firmelor care au restabilit aceste douã blocuri? Ca cetãþean al urbei, care ai încercat sã te implicit sã faci ceva util pentru colectivitate în calitate de preºedinte de asociaþie de proprietari, rãmâi uimit de metodele de dispreþ aplicate de Primãrie împotriva acestor persoane care în fond ajutã Primãria. Acestor persoane li s-au întocmit dosare penale. Exemplu: dosarul nr. 348/97/2014, li s-au întocmit cereri de chemare în judecatã: exemplu cererea nr. 1393/2015, li s-au trimis acasã executãri silite efectuate de executori judecãtoreºti exemplu la dosarul nr. 8/2015. Acestea au fost adresate asociaþiilor de proprietari din strada 6 August, cartierul Muncii ºi din strada Republicii. Toate aceste grozãvii au fost semnate de primar fãrã nicio reþinere fireascã ºi de ce nu omeneascã, condamnând asociaþiile cã nu au recuperat sumele de bani de la reabilitarea blocurilor de la rãu platnici. Dar un lucru care sfideazã capacitatea organizatoricã a Primãriei, este hotãrârea nr. 20/2014 unde se specific cã aceste sume se recupereazã de
zonei Frumoasa din trei serviciul Taxe ºi Impozite. masive montane: Cîndrelul, Care a fost scopul acestor Lotru ºi ªureanu din munþii acþiuni haiduceºti la adresa asociaþiilor, domnule primar? E Parâng, în suprafaþã de 137,115 Ha prin cofinanþare stupefiant nu? Domnule primar, domnilor consilieri, taxele de la fondul European de dezvoltare regionaãl. O parte din ºi impozitele plãtite în fiecare aceastã suprafaþã aparþine ºi an de cetãþeni sunt tot mai primãriei Petrila care trebuie mari. Foarte mulþi oameni sã fie de accord cu acest proiect. ºomeri ºi pensionari fac eforSã efectuezi lucrãri într-o zonã turi supraomeneºti pentru a special numitã rezervaþie este o achita aceste impozite ºi taxe concepþie a unor neavizaþi, a ºi pentru asigurarea medicamentelor. Aceste sume de bani unor oameni care nu iubesc natura, având alte idei Primãria le foloseºte la diferite dubioase asupra zonei. obiective. Multe din aceste Sã efectuezi lucrãri de obiective sunt fãrã o imporinfrastructurã iar costurile sã fie tanþã majorã colectivitãþii, pe activitãþi ºi centralizate pe aºa cum s-a întâmplat ºi în programe aºa cum se consemperioada Udrea – Boc. neazã în proiect, este clar cã Mi-am pus de foarte multe aceastã zonã va deveni ºantier. ori întrebarea fireascã ºi mi-o Sã intervii pentru a elimina pun ºi astãzi, ce este mai arbuºti invadaþi ºi stoparea important? Modul de trai al proceselor de succesiune a habicetãþenilor ºi copiilor sau tatului este o nebunie groasã. obiectivele? Parcul din Petrila Orice minte lucidã concluunde în afarã de câþiva copiii zioneazã ce se va întâmpla cu care se joacã zilnic, amenaaceastã zonã alpinã de o rarã jarea cu 43 milioane lei a frumuseþe lãsatã de Dumnezeu spaþiilor cap linie Petrila ºi cap pentru acest popor, fiind un colt linie Lonea ºi de ce nu ºi de Rai. Intervenþiile, care se vor strãzile pe care nu circulã cu face de om în aceastã zonã vor sãptãmânile nicio maºinã? influenþa negative existenþa Citeºti în ziare lucruri habitatului unor specii existente incredibile ºi îþi faci cruce cu ca: ursul, lupul, râsul, iar din ambele mâini, cum Primarul rândul pãsãrilor: cocoºul de doreºte sã construiascã domeniul schiabil “ªureanu - Petrila” munte, ierunca, caprimulgul care vor dispãrea. cu fonduri private, unde se insistã, la Romsilva, scoaterea G.G. din fondul forestier a - - suprafeþei de 30 Ha pentru continuare în ediþia acest obiectiv. Sã mai dobori urmãtoare 30 Ha de pãdure din aceastã zonã, care ºi aºa aratã jalnic, este o mare greºealã. Cine este acest privat? Cine vine sã schieze în aceastã zonã când vã oferã zilnic, prin magazinul existã Parângul ºi Straja alimentar Nr 16, Piaþa Centralã care sunt dotate pentru schi. CELE MAI IEFTINE Mulþi primari fãrã respect ºi dragoste faþã SORTIMENTE de naturã au început distrugerea unor peisaje DE CARNE DE PORC de munte cu habitat cu tot pentru o nouã - Pulpã porc cu os - 8.50 lei nãstruºnicã: Energia - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei Verde. Televiziunea a - Fleicã porc - 10.00 lei demascat distrugerea unor cabane de munte - Carne tocatã - 10.90 lei din regiunea Argeº, - Cotlet porc cu os - 12..00 lei lucru care se gãseºte ºi - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei la noi pe pârâul Auºelu care are o nouã - Ceafã porc cu os - 12.00 lei înfãþiºare hidoasã stabi- - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei litã de unii oameni. - Costiþã porc cu os - 8.50 lei Clasa politicã din - Ciolan porc - 5,00 lei România, în ultimii 26 de ani, a vândut ºi a - Grãsime pentru topit - 3,00 lei distrus tot ce ºi-a dorit, industria, învãþãmântul, NOI SUNTEM MEREU ÎN agricultura, sãnãtatea, iar pãdurile au fost lichi- SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! date, sub ochii îngãduitori ai reprezenTelefon util: 0733.960311 tanþilor politici care au SERVIRE PROMPTà condus þara. Am citit 0735.183175 recent o documentaþie - IREPROªABILÃ! privind amenajarea
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016
Politicienii mimeazã interesul faþã de CEH
P
oliticienii mimeazã interesul faþã de Complexul Energetic Hunedoara. Ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara a fost acordat încã de anul trecut, dar din cauza volumului foarte mare de lucru, parlamentarii au dat avizul pentru aceºti bani care de altfel au fost cheltuiþi demult, doar în cursul acestei sãptãmâni. Adicã fix dupã un an dupã ce statul a alocat banii. “Ajutorul a avut nevoie de aprobarea Parlamentului, iar acum se vede sârguinþa cu care se ocupã parlamentarii de problemele Complexului Energetic Hunedoara. Bani aceia au fost aprobaþi printr-o ordonanþã de urgenþã acum un an, i-am primit cu trei luni întârziere ºi am luat amendã 120 de milioane de euro pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Prin ce au aprobat parlamentarii, doar au dus la îndeplinire o procedurã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. La dezbaterile care au avut loc pe acest subiect, politicienii hunedoreni au fãcut deliciul colegilor în plenul Parlamentului. Laurenþiu Nistor ºi Bogdan Þâmpãu s-au împuns pe tema Complexului Energetic Hunedoara. “Pentru a doua oarã punem în disucþie un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara. Este trist cã un reprezentant al Partidului Naþional Liberal
din judeþul Hunedoara care habar nu are ce vorbeºte vine la microfonul Parlamentului ºi spune cã din cauza incompetenþei directorilor
care au condus acest complex am ajuns în aceastã situaþie. Habar nu are ºi dezinformeazã parlamentul cã în momentul în care cele douã unitãþi, respectiv Termocentrala Mintia ºi Termocentrala de la Paroºeni s-au unit, doate datoriile pe care le-au acumulat în decursul anilor au ajuns cã datorii istorice la înfiinaþrea CEH. Este trist cã nu reuºeºte acest coleg mãcar sã se informeze despre ce este vorba. Este trist cã nu vine sã
ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant corespunzãtor funcþiei contractuale de execuþie de CONSILIER, GRADUL I, DIN CADRUL SERVICIULUI ADMINISTRATIV. Probele stabilite pentru concurs: z 04.04.2016, ora 11.00 - proba scrisã z 07.04.2016, ora 10.00 - proba interviu. Ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara.
spunã cã CEH are datorii din cauzã cã diferenþa între gigacalorie pe care o produce astãzi CEH care a ajuns la circa 132 de lei pe Gcal ºi preþul cu care se vinde MWh, respectiv 80 – 89 -132 de lei ne duce în aceastã situaþie. Asta este starea de fapt pe care colegul meu nu o înþelege ºi nu o poate înþelege niciodatã fiindcã are capacitatea limitatã, ba mai mult poate sã se certe ºi cu
profesioniºtii din sistemul energetic naþional, aducând jigniri unui mare director din CEH, care ºtia ce are de fãcut ºi nu poate lua lecþii de la un deputat care despre energie nu poate sã vorbeascã. Dacã CEH va fi trecut din insolvenþã în lichidare efectiv judeþul Hunedoara va fi calamitat de la nord la sud, de la est la vest, reducând total posibilitatea de a mai face locuri de muncã”, a declarat Laurenþiu Nistor, deputat PSD.
Dosarele de înscriere la concurs se pot depune pânã în data de 25.03.2016, ora 1330, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.com, tel.0254/211350, int.183. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractu-
Bogdan Þâmpãu, deputat PNL, i-a ridicat mingea la fileu colegului sãu de Parlament, Laurenþiu Nistor. “Produsul la care vã referiþi se numeºte MWh ºi nu gigacalorie, produsul pe care termocentrala de la Mintia ºi termocentrala de la Paroºeni îl vinde se numeºte MWh. Domnule Nistor dumneavoastrã ºi partidul pe care îl conduceþi purtaþi 100% responsbailitatea politicã pentru managementul CEH, de la înfinþarea sã ºi pânã în prezent. Responsabilitatea managerialã o poartã persoanele care au fost în funcþiile de conducere. Dumneavoastrã o purtaþi responsabilitatea politicã, nu încercaþi sã vã ascundeþi, pentru cã aþi girat personal pe toþi managerii acestui complex de când s-a înfiinþat ºi pânã în prezent. Dacã acum sunt 1,6 miliarde de lei datorie, dacã acum se pierde un milion de lei pe zi prin funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, rãspunderea moralã vã aparþine”, a subliniat Bogdan Þâmpãu. Nistor nu s-a lãsat mai prejos ºi a mai avut o remarcã împotriva celor spuse de Þâmpãu. “Eu am vorbit de preþul gigacaloriei care este scos de cãrbunele din minele din Valea Jiului, iar preþul MWh face
al din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea postului vacant corespunzãtor funcþiei contractuale de execuþie de consilier, gradul I, din cadrul Serviciului administrativ sunt: - studii superioare de lungã duratã - vechime minimã în specialitatea studiilor: 3 ani ºi 6 luni. Informaþii suplimentare se obþin la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare ºi gestiunea funcþiei publice, camera 13, tel.0254/211350, int.183.
datoritã gigacaloriei care este la un preþ ridicat din minele din Valea Jiului sã creascã un MWh produs la termocentrala Mintia. Mai dezinformaþi încã odatã colegii”, a replicat Nistor. Ordonanþa de urgenþã a guvernului prin care se acorda un ajutor de stat individual de 167 de milioane de lei pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara a fost adoptatã de plenul Camerei Deputaþilor, care
este for decizional. Actul normativ, aflat deja în vigoare, stabileºte acordarea ajutorului în tranºe, sub formã de împrumut, pe o perioadã de ºase luni. La încheierea acestui termen Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã prezinte un plan de restructurare, dovada restituirii ajutorului individual sau, în absenþa acestora, un plan de lichidare voluntarã. Monika BACIU
Aurel Anghel rãmâne directorul SNÎMVJ
A
urel Anghel rãmâne director la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Ministerul Energiei a publicat lista cu societãþile pentru care cautã manager corporatist, iar societatea de închideri nu face parte din acestea. Ministerul Energiei a demarat procedurile de selecþie a administratorilor, în concordanþã cu principiile OUG nr. 109/2011, privind guvernanþa corporativã pentru companiile aflate în autoritatea instituþiei. Astfel, pe data de 9 martie au fost semnate contractele de servicii de asistenþã pentru recrutare de personal în vederea selectãrii ºi plasãrii administratorilor la Societatea de Administrare a Participaþiilor în Energie S.A., Complexul Energetic Oltenia SA, OIL Terminal Constanta S.A. “Pentru cele trei societãþi menþionate mai sus, în urma unei proceduri de reofertare între firmele semnatare ale Acordului cadru de servicii, serviciile de asistenþã pentru recrutarea de personal vor fi oferite de Asocierea formatã din Pricewaterhouse Coopers Tax Advisors & Accountants ºi George Butunoiu Group. Astfel, în termen de 10 zile de la semnarea contractului, conform Caietului de sarcini, prestatorul trebuie sã depunã un Raport iniþial în care prezintã strategia de recrutare, graficul de timp pentru implementarea proiectului, criteriile de selecþie a candidaþilor ºi conþinutul dosarului pentru depunerea candidaturii ºi elaborarea anunþului privind selecþia candidaþilor”, aratã Ministerul Energiei. Dupã aprobarea Raportului iniþial, de cãtre autoritatea tutelarã, firma de recutare are obligaþia de a publica anunþul de selecþie a candidaþilor. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului este condusã din anul 2013 de Aurel Anghel. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Martie 2016
Henþ cu mâna
ÎNCEPE BALUL! Gata cu hibernarea, de mâine la luptã cu Pãsãricã, Surac, Dãrãban, Gâmbuþã, Chiruþã etc. Cum, nu-i
ºtiþi? O parte din jucãtorii care ne vor delecta dimineþile, dintr-o sâmbãtã într-alta, în Liga a IV-a la judeþ,
locul unde se aflã de multã vreme fotbalul Vãii Jiului. De mâine, de la un`ºpe jumate, pe stadioane, sã vedem pe unde mai e nivelul fotbalului nostru. În fruntea bucatelor, la bilanþul de toamnã, se
aflã ªoimul Bãiþa, echipã aflatã la capãt de judeþ (din punctul de vedere al Vãii Jiului), în timp ce ai noºtri, Hercules Lupeni sau Inter Petrila, mai sperã la poziþia supremã. La polul opus, mai slabe
cotate ca ºi poziþie, la nivel declarativ echipele C.S. Vulcan, Minerul Uricani, Universitatea Petroºani sau Jiul Petroºani sperã sã fie un retur mai bun, deºi argumentele sunt prea puþine. Sau deloc.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Start cu un derby de Valea Jiului D esigur, poate cã titlul de mai sus poate sã aparã ca unul pompos, dar pentru echipele din zonanoastrã, meciul Minerul Uricani (loc 12) ºi Inter Petrila (loc 4) pare a fi cel mai interesant. Echipa de la Uricani, cu nu mai puþin de ºapte juniori în lotul mare, dar ºi cu „veteranul” Raul Cismaºiu (C.S. Vulcan) ca noutate, sperã sã reuºeascã mai mult de douã victorii în actualul retur, încercând chiar din prima etapã, cu Inter Petrila. De partea cealaltã, petrilenii vor
aborda meciul de la Uricani cu multã prudenþã, conºtienþi de faptul cã oricând se poate produce o surprizã. Cealaltã favoritã la locul 1, din Valea Jiului, Hercules Lupeni, joacã la Aurul
DAN VOICU, antrenor Hercules Lupeni
C.S. Vulcan se Brad, pe care a învins-o în tur lejer cu 2-0. confruntã cu destule „Va fi un meci greu. probleme de lot, dar Am pierdut o serie de noul antrenor Toni jucãtori: Konicika a Sedecaru este încrezãrenunþat la fotbal, tor în ceea ce priveºte Curtean, D. Savu ºi primul meci cu Ciorâia sunt accidenHaþegul: „Sper sã taþi. Sper ca noii debutãm cu o victorie, veniþi, fraþii Cosmin ºi Darius Ursachi, Firan ºi I. Roºian, sã debuteze cu brio”, a declarat Dan Voicu, antrenorul echipei din Lupeni. Jiul Petroºani va juca la Aurul Certej: „Nu ne gândim prea departe. În situaþia actualã, scopul nostru este acela de a supravieþui. Important este ca echipa de juniori sã învingã, pentru a ne bate mai TONI SEDECARU departe la locul a preluat postul de 1” a spus Cosmin Kanduth, antrenor al C.S. Vulcan antrenorul din acest retur echipei Jiul.
Un meci de acum 25 de ani
Minerul Uricani – Parângul Lonea 2-1
Ceacusta a deschis scorul pentru Minerul Uricani în 1991
Era în septembrie 1991, în Seria a 9-a a Diviziei „C”, când ambele echipe jucau la acest nivel! Minerul Uricani juca în etapa a 2-a cu cei de la Petrila (Parângul Lonea). Gazdele deschid scorul din penalty, în min. 6 prin Ceacusta
(Seimeanu I fault la Mazilu), apoi din min. 13 va fi 2-0, gol Alecu, pentru ca dupã pauzã, oaspeþii sã reducã din handicap în min. 50 prin D. Movilã. Au jucat atunci echipele: (vezi facsimil).
GABI NIÞU, antrenor Universitatea Petroºani în condiþiile în care avem o serie de jucãtori tineri. Ar fi una de moral, mai ales cã noi am pierdut o serie de jucãtori faþã de tur, reuºind sã încropim o echipã în ultimul moment” a precizat Sedecaru. În fine, Universitatea Petroºani (locul 10) se deplaseazã la echipa aflatã un loc
mai jos, Victoria Cãlan: „Ne-am dori un rezultat bun, ca sã pornim cu dreptul. Eu cred cã vom avea un retur ascendent, sã terminãm undeva în primele opt locuri, în condiþiile în care turul a fost unul sub aºteptãri” a spus antrenorul studenþilor, Gabi Niþu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU