Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1059

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

0,02 lei. Aceasta este suma strânsã de partidul lui Bãsescu în Hunedoara

oroc cu donaþiile cã altfel partidul lui Bãsescu nu ar fi avut bani. În judeþul Hunedoara, Partidul Miºcarea Popularã a reuºit sã strângã 0,02 lei. Suma principalã a fost însã strânsã din donaþii. Miºcarea Popularã din Hunedoara a strâns donaþii în sumã de peste 30 de mii de lei. Autoritatea Electoralã Permanentã a controlat documentele contabile aferente anului 2014 ale partidului lui Traian Bãsescu din Hunedoara. “Ca urmare a verificãrilor efectuate asupra documentelor contabile puse la dispoziþia echipei de control s-a constatat cã veniturile Partidului Miºcarea Popularã – Organizaþia Judeþeanã Hunedoara au totalizat

31.200,02 lei ºi au fost obþinute din donaþii în sumã de 31.200 lei ºi din alte surse de venit în sumã de 0.02 lei. nu au fost constatate încãlcãri ale legislaþiei în vigoare cu privire la finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale”, se aratã în raportul AEP, publicat în Monitorul Oficial. În ceea ce priveºte sumele din cotabilitatea sediului central acestea depãºesc valoarea de douã milioane de lei. 2.955.269,16 lei este suma de la sediul central contabilizatã în perioada 19-28 octombrie 2015. Din aceastã sumã membrii de partid au cotizat cu 268.503,53 de lei, donaþiile au fost în valoare de 2.686.761,67 de lei, iar din alte surse de venit PMP-ul lui Bãsescu a strâns 3.96 de lei.

Laurenþiu Nistor se face preº în faþa fostului Guvern Ponta

Mama criminalã din Lupeni mulþumitã de arestul preventiv

ânãra din Lupeni care ºi-a aruncat pruncul nou-nãscut pe malul Jiului este mulþumitã de arestul preventiv. Simona Andreea Papp nu a depus contestaþie la mãsura judecãtorilor prin care aceasta a fost arestatã preventiv. “În baza art. 226 C.P.P. admite propunerea formulatã de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, ºi în consecinþã: În baza art. 202 C.p.p., art. 223 al. 1 lit. b ºi al. 2 C.p.p. dispune

arestarea preventivã a inculpatei: - Papp Simona-Andreea, începând cu data de 06 martie 2016 ºi pânã la data de 04 aprilie 2016, pentru infracþiunea de omor calificat comisã asupra unui membru

de familie prev. de art. 188 al. 1, art. 189 al. 1 lit. a), coroborat cu art. 199 al. 1 C.P. Respinge cererea formulatã de inculpatã,

prin apãrãtor, de luare a mãsurii preventive a arestului la domiciliu. În baza art. 275 alin. 3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate

de stat, în cuantum de 300 lei, rãmân în sarcina acestuia. Onorariul cuvenit apãrãtorului desemnat din oficiu pentru inculpat în cuantum de 260 lei va fi achitat din fondurile Ministerului Justiþiei. Cu drept de contestaþie în termen de 48 de ore de la pronunþare”, se aratã în soluþia instanþei. Cele 48 de ore în care tânãra putea sã depunã contestaþie au trecut, asfel cã aceasta

rãmâne în spatele gratiilor cel puþin pânã în data de 4 aprilie. Femeia a declarant cã s-a speriat, crezând cã pruncul pe care l-a nãscut în baie a murit. De aceea a decis sã scape de cadavru. Timp de câteva zile, tânãra a fost internatã în spital, în urma unei hemoragii grave, suferite dupã naºtere. Luni dimineaþa, localnicii din Lupeni au descoperit cadavrul nou-nãscutei. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016

Judecarea apelurilor la insolvenþa CEH încã mai dureazã

ai dureazã judecarea apelului privind declanºarea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Apelurile formulate la soluþia Tribunalului Hunedoara privind intrarea în insolvenþã a CEH au ajuns din data de 19 februarie la Curtea de Apel Alba Iulia, însã vor mai trece câteva zile pânã când se va fixa un termen de judecatã. „Potrivit noului cod de procedurã civilã s-au schimbat puþin lucrurile. Se stabilesc terme de judecatã dupã ce se depun pãrþile scrise. Instanþa a trimis tuturor pãrþilor pãrþile scrise, iar cei din dosar trebuie sã depunã excepþiile sau alte solicitãri. Abia dupã ce trece acest termen se va fixa o datã de judecatã, iar tot atunci va fi pronunþatã ºi soluþia”, a declarat Cosmin Munteanu, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel

Alba Iulia. Potrivit noului cod de procedurã civilã, judecãtorul, de îndatã ce constatã cã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de lege pentru cererea de chemare în judecatã, dispune, prin rezoluþie, comunicarea acesteia cãtre pârât, punându-i-se în vedere cã are obligaþia de a depune întâmpinare, sub sancþiunea prevãzutã de lege, care va fi indicatã expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea

cererii de chemare în judecatã. Întâmpinarea se comunicã de îndatã reclamantului, care este obligat sã depunã rãspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoºtinþã de rãspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei în termen de 3 zile de la data

Transelectrica are de recuperat 1,3 milioane de la CEH

omplexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de mii de lei la Transelectrica. Transportatorul naþional de electricitate, Transelectrica, are de recuperat la data de 16 februarie 2015 sume importante de bani. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit diferite sume de bani pentru transportul energiei electrice, cogenerare dar ºi alte creanþe. Potrivit datelor statistice de la Transelectrica, Complexul Energetic Hunedoara avea de plãtit la data de 16 februarie suma de 846.039,99 pentru transportul energiei electrice. Suma se recupera pe cale comercialã, nu prin instanþã. Transelectrica are de recuperat bani ºi pentru cogenerare. CEH are de plãtit la aceastã categorie suma de 318.656,76 lei, aceasta fiind recuperatã pe cale comercialã. ªi pentru piaþa de echilibrare CEH are datorii faþã de Transelectrica, suma pe care societatea o are restantã la data de 16 februarie fiind de

140.212,23 lei. Potrivit evidenþelor Transelectrica, societatea energeticã din Hunedoara avea la data de 16 februarie 2016 creanþe în valoare de 1.304.908,98 de lei. Complexul Energetic Hunedoara

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

este cel mai mare agent economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, fiind totodatã singura societate care furnizezã agent termic în municipiul Deva ºi în oraºele din Valea Jiului. Complexul asigurã circa 5% din

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

depunerii rãspunsului la întâmpinare, judecãtorul fixeazã prin rezoluþie primul termen de judecatã, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluþiei, dispunând citarea pãrþilor. Douã dosare distincte au fost înregistrate pe rolul instanþei. Unul face referire strict la deschiderea proce-

producþia de energie electricã a României ºi are aproximativ 6.500 de angajaþi. În plus, în baza unei HG din 2013, o parte din energia necesarã pentru echilibrarea sistemului energetic naþional în situaþiile în care apar brusc diferenþe mari între producþia ºi consumul de electricitate este achiziþionatã obligatoriu de Transelectrica de la Complexul Energetic Hunedoara, în regim reglementat. Iarna aceasta, potrivit planurilor Guvernului, necesarul total a fost de 700 hMW/h, din care 460 hMW/h sunt achizitionaþi de la CE Hunedoara. Transelectrica este operatorul de transport ºi de sistem din România, cu un rol cheie pe piaþa de energie electricã din România. Societatea administreazã ºi opereazã sistemul electric de transport ºi asigurã schimburile de electricitate între þãrile Europei Centrale ºi de

durii de insolvenþã a CEH, iar cel de-al doilea este o opoziþie la aceastã procedurã. Adicã se contestã intrarea societãþii în insolvenþã. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au formulat apel dupã intrarea în insolvenþã a societãþii, aceºtia fiind nemulþumiþi de decizia instanþei privind administratorul judiciar. Casa de Insolvenþã GMC Craiova a fost desemnatã lichidatorul CEH, aceasta fiind propunerea unuia dintre creditori. Instanþa nu a admis propunerea statului ºi anume Euro Insol, societate administratã de Remus Borza. Niciunul dintre cele douã dosare de la Curtea de Apel Alba Iulia nu au primit încã termen de judecatã. Monika BACIU

Rãsãrit, ca membru al ENTSO-E (Reþeaua Europeanã a Operatorilor de Transport ºi Sistem pentru Energie Electricã). Transelectrica este responsabilã pentru transportul energiei electrice, funcþionarea sistemului ºi a pieþei, asigurarea siguranþei

Sistemului Electroenergetic Naþional (SEN). De asemenea reprezintã principalã legãtura dintre cererea ºi oferta de electricitate, echilibrând permanent producþia de energie cu cererea. Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Martie 2016

Laurenþiu Nistor se face preº în faþa fostului Guvern Ponta T

rãiascã Guvernul Ponta! Trãiascã Guvernul Ponta cã a salvat Complexul Energetic Hunedoara! Trãiascã Guvernul Ponta cã a avut grijã de locurile de muncã! Dacã parlamentarii ar trebui sã jure pe Biblie sau pe Constituþie aceºtia s-ar strâmba. Deputatul Laurenþiu Nistor ºi-a început campania electoralã pe schetelul ros al Complexului Energetic Hunedoara. Instalat la putere de câteva luni, guvernul technocrat a intrat în vizorul deputatului Laurenþiu Nistor. Nistor îi aduce acuzaþii grave ºi cuvinte nu tocmai laudative ministrului Energiei Victor Grigorescu. “Haosul generat de falimentul lamentabil al aplicãrii unei politici energetice (negândite) este acum, în judeþul Hunedoara, o realitate palpabilã ºi evidentã. Termoenergetica bazatã pe cãrbune nu a reprezentat, nu reprezintã ºi nici nu va reprezenta o prioritate pentru activiºtii PNL-PDLPNÞCD reinventaþi ca Tehnocraþi. În acest moment, numai locurile de muncã din minerit ºi energie sunt ameninþate, dar onoarea ºi dreptul la muncã sunt batjocorite de macarila activiºtilor tehnocraþi. “Singura soluþie care poate salva Complexul de la dispariþie este munca…!!!” asta declarã þanþoº activistul technocrat ajuns ministru al energiei – V.V. Grigorescu. Asta e soluþia finalã, nu?”, îi scrie deputatul Laurenþiu Nistor ministrului Energiei, Victor Grigorescu într-o interpelare. Noroc cã parlamentarii nu sunt puºi sã jure cu mâna pe biblie la intrarea în mandate. Dacã ar jura mulþi sau poate toþi ar fi un pic cam strâmbi. “Sã vã reamintesc domnule ministru cã, dvs, aþi scris sloganul Transparenþã pe frontispiciul Ministerului

Energiei ºi nu Munca te elibereazã, aºa cum alt domn sinistru le transmitea nefericiþilor din lagãrelede muncã. Dacã ºtiaþi cã veþi acþiona altfel nu trebuia sã juraþi cu mâna pe Biblie ºi Constituþie”, mai spune deputatul. ªi cum spuneam, norocul Complexului Energetic Hunedoara cã a fost Ponta la guvernare împreunã cu miniºtrii sãi. Ponta a ºters din datoriile Complexului Energetic Hundoara? Care datorii, în condiþiile în care în trei ani de funcþionare CEH a acumulat datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI? Acelea de care zice Laurenþiu Nistor. Unele, noi nu ºtim care. “Sunt de notorietate angajamentele PDLPNL-PNÞCD în zona siguranþei energetice, luate cu mult timp înainte (2004-2011) dar dv aþi declarat cã sunteþi Tehnocrat. Dupã reinstaurarea prin forþã, când devine evidentã orientarea dvs (politicã), aþi accelerat toate acþiunile începute de cei care v-au adus la putere în detrimentul interesului României, minerilor, termoenergeticienilor, deopotrivã”, mai spune Nistor. Huila nu va mai exista în România, iar românii vor plãti un preþ mai mare pentru energia electricã. ªi totul din cauza clietelei politice ºi a implicaþiei secretarilor de stat în diferite companii concurente CEH. “Cine ar avea intersul sã elimina huila din mult trâmbiþatul mix energetic? Sã fie pãcura? sã fie gazele naturale? Mai are România resurse suficiente de petrol ºi gaze pe termen lung? Cine le va furniza românilor aceste resurse pentru luminã ºi cãldurã ºi cu ce costuri reale, dupã închiderea minelor? Munciþi serios ºi transparent domnule... ministru? De unde provin tehnocraþii numiþi secretari de stat în Ministerul Energiei ºi ce interese au ei? Nu cumva de la petrol (OMV trading GmbH Viena Austria) ºi de la gaze?

Deunãzi, declara doamna SS Corina Popescu, angajat de primã mânã (dintr-un birou lucos nu pe canapeluþã), petrolistã, cã la Hunedoara este o problemã majorã, avem discuþii cu Banca Mondialã pentru posibilitatea de a defini un proiect pentru Valea Jiului. CONPET ce problemã are doamna SS? Vã spunem noi? Am mai vãzut filmul ãsta. Banca Mondialã finanþeazã, cu dobândã, în primul rând închiderea complexului, apoi niºte centre de afaceri nefuncþionale, poate niºte granturi mici ºi muzee. Aþi cuprins în programul de guvernare APROBAT de Parlament aºa ceva? Aºa aratã modelul de muncã ºi seriozitate (minciunã prin omisiune), pe care îl reproºaþi angajaþilor CEH?”, mai subliniazã Laurenþiu Nistor. Din nou Guvernul PSD a salvat Complexul Energetic Hunedoara din GHEARELE Comisiei Europene ºi ale Bãncii Mondiale. Dacã nu era Guvernul Ponta, societatea era déjà cu lacãtele puse ºi cu fierul valorificat. Rezultã din acuzele deputatului. “Guvernul PSD, un guvern de bunã-credinþã, a continuat sã aplice mãsuri guvernamentale importante în baza Programului de guvernare angajat ºi a iniþiat acþiuni cu adevãrat curajoase. A gãsit soluþii rapide ºi a plãtit datorii (PDL) care nu îi aparþineau, a negociat ºi s-a opus cu putere ºi demnitate reprezentanþilor Bãncii Mondiale,

folosind argumente economice ºi mai ales sociale adecvate în interesul pãstrãrii tuturor locurilor de muncã. Are vreo relevanþã pentru dvs., sã vã reamintim solicitarea Bãncii Mondiale care dorea oprirea imediatã a complexurilor energetice pe cãrbune (CEH ºi CEO)?”, spune Nistor în interpelare. Nistor contrazice însã realitatea. Fostul premier al României, Victor Ponta a menþionat cã Fondul Monetar Internaþional ºi Comisia Europeanã cer lichidarea Complexului Energetic Hunedoara. ”Al doilea punct asupra cãruia nu ne-am înþeles, dar sper sã ne înþelegem în interesul României, este viitorul industriei producãtoare de energie electricã pe bazã de cãrbune – adicã Complexul Energetic Hunedoara (CEH) ºi Complexul nergetic Oltenia (CEO). Propunerile FMI erau restructurãri masive ºi radicale, care nu salveazã industria ºi locuirile de muncã, ci ne trimit într-o spiralã negativã. Suntem de acord cu mãsuri de eficientizare, dar nu cu mãsuri care sã ducã pe termen mediu ºi pe termen lung la dispariþia acestui sector esenþial pentru siguranþa noastrã energeticã ºi pentru partea socialã”, spunea în februarie, dupã discuþiile cu Fondul, premierul Victor Ponta, în luna mai a anului trecut. O altã acuzaþie la adresa guvernului tehnocrat este legatã de con-

tinuarea discuþiilor cu Comisia Europeanã pentru transformarea ajutorului de salvare în ajutor de restructurare. Nistor susþine cã discuþiile au fost întrerupte de tehnocraþi. “Cu toate eforturile depuse de fostul Guvern PSD, nu a existat timpul necesar îndreptãrii tuturor greºelilor guvernelor PDL, de aceea, pozând ca technocrat ne aºteptãm sã continuaþi efortul început prin decizii echilibrate nu bâjbâite. Ca parte din guvernul de activiºti tehnocraþi aveaþi pârghiile puterii sã continuaþi, ba chiar sã acceleraþi discuþiile începute cu partenerii europeni privind ajutorul de stat, de exemplu, ºtiindu-se cã aveþi super-lobby la UE, sã gândiþi temeinic alte scheme complementare ºi sã finalizaþimãcar proiectele legislative începute. Neavând ºtiinþa necesarã aþi preferat sã destabilizaþi compania fãrã un plan anume. Situaþia a scãpat acum de sub control, iar colacul de salvare este… greaua moºtenire. Fãrã idei, fãrã forþã ºi fãrã ºtiinþã aruncaþi pe sticlã ºi în gazette doar declaraþii sforãitoare, simple intenþii. Ne aburiþi cu o strategie la care primul capitol spuneaþi cã e gata de acum 2 ani, ºi nu a fost, dar al cãrei termen de finalizare asumat coincide cu... finalul mandatului legal al Guvernului de activiºti tehnocraþi. Acum, forþat de presiunea oamenilor aduºi în pragul disperãrii, începeþi sã vã treziþi din palme ºi ne inforaþi tot prin interpuºi (curajos) gãzarul SS Jude – Angajat dePrimã Mânã, cã veþi continua mãsurile stabilite de fostul guvern netehnocrat ºi politic, începând cu negocierile cu CE. Pãi de ce le-aþi interrupt? Ce credibilitate mai aveþi acum cã spuneþi cã gestionaþi insolvenþa corect ºi integru când aþi adus oamenii în stare sã se batã între ei în societate, le spuneþi cã sunt hoþi, puturoºi ºi neserioºi, ca pe timpul PNÞCD-ului?”, mai aratã Nistor. Doar cã ºi de aceastã datã, deputatul se aflã într-o oarecare greºealã. Tehnocraþii au continuat discuþiile cu europenii pentru transformarea

ajutorului. “Menþionãm faptul cã Ministerul Energiei continuã acþiunea de notificare a Comisiei Europene cu privire la intenþia de transformare a ajutorului de stat individual de salvare, acordat CEH prin OUG nr. 22/2015, în ajutor de restructurare, în baza planului de restructurare care va trebui sã rãspundã observaþiilor formulate de direcþia de specialitate a Comisiei”, a susþinut secretarul de stat în Ministerul Energiei. Mai mult decât atât, mult-iubitul guvern Ponta a acordat cu o foarte mare întârziere ajutorul de salvare Complexului Energetic Hunedoara, drept pentru care societatea a ºi fost amendatã pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Statul român a întârziat nejustificat de mult acordarea primei tranºe din ajutorul de stat. abia în data de 20 iulie a fost acordatã prima tranºã din împrumut in valoare de 98.476,90 mii lei. Mai mult decât atât, Comisia Europeanã nu a avut nicio obiecþie în ceea ce priveºte acordarea ajutorului de salvare Complexului Energetic Hunedoara. Singura condiþie pusã de Comisia Europeanã a fost ca în cazul nerambursãrii ajutorului de salvare, statul român sã notifice acest lucru ºi sã întocmeascã un plan de restructurare. “Comisia reaminteºte României sã întocmeascã un plan de restructurare pentru CE Hunedoara în momentul în care existã informaþii cã ajutorul de salvare nu poate fi rambursat de cãtre CE Hunedoara”, mai aratã oficialii Comisiei Europene. Dupã ce ºi-a expus refulãrile vizavi de guvernul technocrat, deputatul vrea rãspunsuri. Laurenþiu Nistor a uitat sã precizeze cã o parte din conducãtorii Complexului Energetic Hunedoara au fost susþinuþi de formaþiunea politicã pe care o pãstoreºte. Nu este prima datã când Nistor îi aduce acuzaþii ministrului Energiei. Monika BACIU

4 Administratie

Cronica V達ii Jiului | Joi, 10 Martie 2016

Administratie 5

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016

Tragedie la Petrila

oi tineri, din localitatea Petrila, au fost implicaþi într-un tragic accident de circulaþie produs miercuri dimineaþa. Unul dintre ei a murit pe loc iar celãlalt se luptã pentru a trãi. Tragedia a avut loc în centrul oraºului Petrila, miercuri dimineaþã în jurul orei cinci, iar ºoferul de 26 de ani conducea un bolid înmatriculat în Anglia. De altfel, tânãrul venise acasã pentru o micã vacanþã ºi a petrecut alãturi de un alt

amic încã din seara de 8 martie. Spre dimineaþã, profitând de faptul cã principalul bulevard al localitãþii era gol, a fãcut mai multe ture prin oraº gonind cu vitezã foarte mare, dupã cum le-au spus poliþiºtilor martorii accidentului. Autoturismul a derapat ºi a lovit cu partea dreaptã o autoutilitarã de la societatea localã de salubritate aflatã la acea orã la curãþenie. ”L-am vãzut cã a tot dat ture cu maºina prin oraº ºi avea vitezã. La un moment dat am simþit o izbiturã puternicã în spatele maºinii ºi când am coborât am vãzut

cã erau fãcuþi praf”, le-a spus poliþiºtilor ºoferul autoutilitarei. Impactul a fost nimicitor, iar ºoferul a murit pe loc în timp ce amicul lui aflat pe scaunul din stânga a fost pur ºi simplu aruncat din maºinã. Cei prezenþi la faþa locului, dupã modul în care a fost distrus bolidul, cred cã la impact avea aproape 140 de km/h. ”Pânã ºi partea din spate a ºasiului s-a deformat ºi e posibil sã fi avut între 120 ºi 140 de km/h în momentul coliziunii”, spun martorii. Pompierii ºi paramedicii SMURD din Petroºani chemaþi la locul tragediei n-au mai putut face nimic pentru a-l salva pe

Parlamentarii fug de cuvântul ”închisoare” ca dracul de tãmâie este salutatã de organizaþiile Icareniþiativa militeazã pentru

protecþia animalelor dar ºi de iubitorii care au animale de companie. Cazurile de cruzime asupra animalelor care au îngrozit România dar ºi mapamondul, dupã ce au fost preluate de presa internaþionalã, ar putea fi pedepsite cu ani grei de închisoare. Modificarea legii privind protecþia animalelor a fost cerutã cu insistenþã de cãtre ONG-urile ºi o parte a societãþii civile care luptã împotriva celor care comit acte de cruzime faþã de necuvântãtoare. Nu o datã în spaþiul public au apãrut cazuri în care animalele au fost maltratate sau ucise, scenele fiind extrem de ºocante iar autorii lor au scãpat, în cel mai bun caz, doar cu o amendã. Proiectul care modificã sancþiunile celor care comit acte de cruzime ar putea sã-ºi facã efectul de la începutul anului viitor spune unul dintre iniþiatori, senatorul UNPR

Haralambie Vochiþoiu. ”A fost depus la Senat un proiect de lege, care modificã ºi completeazã, Legea 205/2004 privind protecþia animalelor. Aceastã iniþiativã a fost determinatã de necesitatea înãspririi pedepselor pentru cei ce tortureazã, chinuie ºi omoarã animale. Faptul cã societatea se confruntã, din ce în ce mai des cu cazuri de cruzimi asupra animalelor, face imperios necesarã mãrirea pedepselor pentru cei ce sãvârºesc astfel de acte de violenþã Au venit mai multe organizaþii de protecþia animalelor care ne-au adus o petiþie on-line semnatã de peste 50 de mii de persoane ºi niºte statistici care ne arãtau cã în România se întâmplã în fiecare zi câte cinci-ºase acte de cruzime

faþã de animale. Noi ne-am uitat în legislaþia europeanã ºi nu cea americanã, pentru cã în cea din SUA am vãzut pedepse ºi de 28 de ani de puºcãrie pentru asemenea fapte. ªi am fost de acord sã susþin acest proiect”, a declarat senatorul UNPR din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Cea mai mare problemã o constituie aversiunea unora dintre parlamentari asupra pedepselor care prevãd închisoarea. Aceºtia sunt de acord cu sancþionarea celor care comit atrocitãþi, însã au o problemã la semnat când vãd cuvântul ”închisoare”. ”Eu am crezut cã strâng 100 de semnãturi fluierând ºi am vorbit cu colegii, toþi

ºofer ºi a fost nevoie de intervenþie pentru a-l scoate pe tânãr din mormanul de fiare contorsionate, a precizat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. ” Neadaptarea vitezei la condiþiile de drum pare sã fi fost cauza producerii accidentului. Au lovit o autoutilitara care fãcea curãþenie la ora respectivã. Am fãcut cercetãrile la faþa locului, masurãtorile ºi s-a întocmit dosar penal în cauzã”, a declarat ºeful Poliþiei Petrila, comisarul Ovidiu Zaharie. Anchetatorii bãnuiesc cã tânãrul aflat la volan se afla sub influenþa bãuturilor

alcoolice, însã acest lucru urmeazã a fi stabilit cu certitudine de cãtre medicii legiºti. Tânãrul de 23 de ani rãnit în accident a intrat în sala de operaþie, iar o comisie complexã formatã din medici se luptã pentru viaþa lui. Bogdan Uidilã era, potrivit apropiaþilor, ºofer pe TIR, dar abilitãþile de ºofer nu i-au fost de folos la o vitezã estimativã de 130 km/h. S-a izbit cu putere, iar maºina s-a fãcut zob. Celãlalt pasager este Cosmin Alexandru Balaban de 24 de ani, care a fost operat de medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, fiind în stare gravã ºi acum se aflã internat pe secþia de Terapie Intensivã a Spitalului din Petroºani.

au spus cã semneazã. Problema este cã unii dintre ei, în momentul în care au vãzut pedepse cu închisoarea au fost reticenþi. Maximilian GÂNJU Hai mãi, iarãºi închisoare, Diana MITRACHE aceasta a fost replica pe care am primit-o, dar trebuie fãcut ceva ºi le-am explicat ºi de ce. Ne-am sãturat sã vedem lupte de câini, vã oferã zilnic, prin magazinul animale luate la þintã, alimentar Nr 16, Piaþa Centralã schilodite, omorâte”, mai spune parlamenCELE MAI IEFTINE tarul. Iniþiativa legislativã ar urma sã-ºi SORTIMENTE producã efectele de la finalul acestui an, DE CARNE DE PORC începutul anului viitor - Pulpã porc cu os - 8.50 lei dacã ºi restul parla- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei mentarilor vor fi con- 10.00 lei vinºi cã într-o societate - Fleicã porc normalã asemenea - Carne tocatã - 10.90 lei fapte trebuie aspru - Cotlet porc cu os - 12..00 lei pedepsite.

- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei

Maximilian - Ceafã porc cu os - 12.00 lei GÂNJU - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei

- Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016

Cãrbunele de la Uricani, pus la dispoziþia investitorilor

Statul român acordã licenþã de explorare pentru oportunitatea valorificãrii zãcãmântului S

tatul român pune la bãtaie zãcãmintele de huilã din Valea Jiului. Pentru cã nu este capabil sã îºi pãstreze resursele sau sã le exploateze cu societãþile de stat, statul român cautã investitori interesaþi care sã facã prospecþiuni în Valea Jiului în vederea redeschiderii unor unitãþi miniere. Investitori privaþi interesaþi de huila din Valea Jiului. Un kilometru pãtrat din zona Balomir-Uricani este pus la dispoziþia investitorilor care vor sã afe cât zãcãmânt de cãrbune este în zonã. Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale a aprobat lista perimetrelor pentru concesionarea de activitãþi de explorare prin concursul public de ofertã, iar în Valea Jiului un perimetru de un kilometru pãtrat în zona Balomir – Uricani este valabil pentru procedura de explorare. Potrivit celor de la

fica. Existã însã interes din partea unor firme private pentru care huila ar putea reprezenta o adevãratã afacere.

M Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale “în cadrul rundei 91 pentru perimetrul Balomir – Uricani nu existã nicio ofertã câºtigãtoare”.

esursele minerale la liber

Oricine doreºte poate face prospecþiuni pentru a afla ce cantitate de cãrbune existã în zona concesionatã, dar ºi calitatea acestuia. “Concursurile publice de ofertã se organizeazã pentru perimetre de explorare, nu pentru cantitãþi care urmeazã a fi ulterior valorificate. Scopul principal al lucrãrilor desfãºurate în cadrul licenþelor de explorare este tocmai stabilirea cantitãþilor de

resurse/rezerve minerale dintr-un zãcãmânt”, aratã oficialii Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale. Astfel, dacã se constatã cã resursele minerale corespund din punct de vedere calitativ ºi cantitativ, pot începe procedurile de exploatare. “Pe baza licenþei de explorare pot fi executate studii ºi lucrãri specifice necesare identificãrii zãcãmintelor de resurse/rezerve minerale, evaluãrii din punct de vedere cantitativ ºi calitativ a acestora ºi pentru determinarea condiþiilor tehnice ºi economice de valorificare. Scopul lucrãrilor de exporare este de a fun-

damenta decizia cu privire la oportunitatea valorificãrii zãcãmântului, de a furniza datele necesare proiectãrii ºi executãrii lucrãrilor de deschidere, pregãtire ºi exploatare, cu menþinerea unui grad de asigurare cu resurse/ rezerve minerale corespunzãtor exploatãrii”, se aratã în rãspunsul ANRM. Huila, neinteresantã pentru stat, interesantã pentru privaþi. Dupã zeci de ani în care nu s-a realizat nicio investiþie în unitãþile miniere din Valea Jiului, huila riscã sã rãmânã îngropatã. Statul, adicã acea entitate, cãreia îi aparþin resursele minerale nu are interesul de o valori-

În goanã, pe bulevardul din Vulcan n alt accident la fel de U spectaculos, dar, din fericire, fãrã victime, s-a

produs miercuri la Vulcan, pe bulevardul principal. Un tânãr care a avut nevoie de 46 de metri ca sã frâneze, a intrat într-o maºinã care vira la stânga ºi apoi a spulberat alte douã maºini. ªi acest ºofer conducea tot o maºinã cu volan pe dreapta. Accidentul s-a produs pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan, puþin îniante de ora prânzului. Unul dintre ºoferii implicaþi a ieºit din parcarea de la primãria din localitate ºi apoi a virat stânga ca sã intre într-o altã parcare de pe marginea drumului. Nu a mai aputut, pentru cã a fost izbit cu putere de cel care gonea cu vitezã mare de pe bulevard. „Eu ieºeam de la primãrie, pe partea mea, m-am asigurat ºi l-am vãzut cã era dincolo de trecerea de pietoni, am semnalizat sã intru

în parcare ºi el, cu aºa vitezã a venit, ºi m-a lovit în faþã ºi apoi a intrat în maºinile celelalte. Avea vitezã foarte mare, venea ca nebunul”, a susþinut ºoferul care a fost izbit în accident. Nu mai puþin de 46 de metri mãsoarã frâna pe care a pus-o ºoferul care gonea pe bulevard, iar poliþiºtii spun cã vina este a lui. „Cauza a fost viteza. ªoferul care gonea nu s-a asigurat cã celãlalt va vira la stânga, ca sã parcheze ºi l-a lovit în lateral, dupã care a intrat în alte douã maºini care erau parcate pe bule-

vard. Amândoi au fost testaþi ºi sunt fãrã alcool. Vina este a celui cu maºina strãinã”, a declarat, imediat dupã producerea evenimentului rutier, agentul ºef Mihai Papuc, de la Poliþia rutierã Vulcan. Viteza ºi volanul pe dreapta îl pun acum pe tânãrul ºofer la platã. Din pãcate, spun martorii accidentului, nu este pentru prima datã când tânãrul goneºte cu vitezã pe strãzi, dar acum va plãti pagube celor cãrora le-a distrus maºinile. Diana MITRACHE

ilioane de tone de huilã

Dacã nu se vor gãsi soluþii pentru continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilã nu vor mai ajunge la lumina soarelui. Potrivit strategiei energetice care se aflã în reactualizare, reprezentanþii ministerului de resort susþin cã în Valea Jiului existã peste 100 de mii de tone de huilã exploatabile. “Existenþa unei rezerve exploatabile concesionate de peste 100 mil. tone, concentratã într-un zãcãmânt unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani. Infrastructura deja existentã, atât ca facilitãþi de suprafaþã, cât ºi ca lucrãri miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung, atât pentru extracþia propriuzisã, cât ºi pentru transportul cãtre beneficiari, pe calea feratã; Existenþa de personal calificat în activitatea minierã, tradiþie ºi expertizã profesionalã; Contribuþie esenþialã la securitatea energeticã naþionalã în situaþii de crizã, comparativ cu alte resurse”, sunt doar câteva din punctele tari ale huilei. Studiu din anul 2014 mai aratã ºi câteva defi-

cienþe. Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza conþinutului ridicat de gaze explozive al zãcãmântului, cu predispoziþie la autoaprindere ºi explozii. “Putere calorificã scãzutã comparativ cu oferta internaþionalã; Grad de mecanizare a exploatãrii redus, utilaje uzate fizic ºi moral; Dificultãþi în exploatarea selectivã a cãrbunelui; Posibilitãþi reduse de îmbunãtãþire semnificativã a calitãþii productiei cu actuala tehnologie de exploatare; Competiþie redusã în extracþia cãrbunelui; Cost de producþie ridicat”, sunt deficienþele identificate în actuala versiune a strategiei energetice. Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016

Henþ cu mâna

ÎNTRE NESIMÞIRE ªI BUN SIMÞ O etapã de play off ºi play out cu douã stãri diferite. Nesimþirea lui Mutu ºi buna creºtere a lui Bicfalvi.

Pe Bicfalvi îl ºtiu de când juca la Jiul. Corect, cumpãtat, civilizat, la fel cum a fost pe unde a evoluat: Steaua, Ucraina, China

ºi acum Dinamo. A demonstrat-o în derby-ul din play off, când la final a aplaudat ambele galerii, a Stelei ºi a lui Dinamo. „A-þi înjura foºtii suporteri e ca ºi cum þi-am înjura fosta iubitã” a declarat plastic Bicfalvi. Era lui Bicfalvi încã nu a apus, comparativ cu cea a derbedeului numit

RUGBY

Speranþe pentru ªtiinþa la Cupã...

vident cã performanþa echipei de rugby ªtiinþa Petroºani, promovarea în Superliga, a rãmas fãrã rãsunet la autoritãþi. Ca ºi în alte douã situaþii similare în ultimii ani, echipa s-a resemnat, urmând a lua startul din toamnã tot în Divizia Naþionalã de Seniori (DNS), o invenþie de neînþeles pentru termenul corect de Divizia „B” sau Liga a II-a.

„E bine cã mergem înainte”

spune Emil Drumea,antrenorul echipei ªtiinþa Petroºani

mil Drumea este omul care s-a bucurat de trei ori în Cupa României: în 1983 ºi 1991 ca jucãtor, în 1933 ca antrenor-jucãtor! Acum, începe un nou drum în Cupa României. „Este un nou început. Ne-am resemnat cu Superliga, avem legitimaþi vreo 50 de jucãtori, aºteptãm sezonul

oficial tot din eºalonul doi, numit Divizia Naþionalã de Seniori. Privim cu optimism

noul sezon, care va începe sâmbãtã, 12 martie, cu Cupa României. Sperãm sã câºtigãm seria, apoi barajul cu locul 1 din cealaltã serie, sã intrãm în „moriºca” echipelor de Superligã. E bine cã mergem înainte, avem doi jucãtori selecþionaþi la Naþionala de rugby în 7, Florin Þandea ºi Remus Zaharescu, 21 ani, un fundaº de un real talent, declarat cel mai bun jucãtor al D.N.S. Meciurile din Cupa României vor fi un bun prilej pentru pregãtirea campaniei de toamnã, când va începe turul ediþiei 2016-2017. Dar pânã atunci, þinta noastrã este Cupa României” a spus Emil Drumea.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

„Briliant” (rahat pe bãþ!) Adrian Mutu, un nesimþit care îºi dã în petic de câte ori are prilejul. S-a vãzut aportul ºi influenþa sa asupra jucãtorilor de la Tg. Mureº, care s-au fãcut de toatã jena la meciul cu Pandurii Tg. Jiu, acolo unde am vãzut o nouã probã de bun simþ, numitã Edi

Iordãnescu. Nesimþitul ãsta de Adrian Mutu ºi-a pierdut complet simþul mãsurii, nu-i mai iese nimic, nici el nu mai ºtie cu ce se ocupã la fotbal!? Lasã-te frate ºi du-te ºi ia lecþii de la Eric Bicfalvi, oricum mai aproape decât tine de un turneu final.

Ca sã nu „uite” rugby-ul, sportivilor li s-a pregãtit pânã atunci o nouã competiþie – de fapt, una de tradiþie –, Cupa României, în care intrã echipele din toate ligile – Superliga, DNS ºi Divizia A (adicã Liga a III-a) –, care au fost împãrþite pe criterii valorice ºi geografice. Astfel, Grupa a II-a valoricã va cuprinde opt echipe împãrþite în douã serii, ªtiinþa Petroºani fiind reprtizatã în „Seria Transilvania” (unde se aflã ºi Buzãul!?), urmând a susþine cinci jocuri tur-retur, în perioada 19 martie – 23 aprilie a.c. În primul joc (vezi tabelul), petroºenenii vor juca sãptãmâna viitoare în „Dealul Institutului” cu C.S. Mãnãºtur Cluj, o debutantã la acest nivel.

CUPA ROMÂNIEI 2016 GRUPA VAL. 2 – SERIA TRANSILVANIA TUR Etapa 1, 19 martie ªtiinþa Petroºani – CS Mãnãºtur Cluj RC Stejarul Buzãu – CSUAV Arad Etapa a 2-a, 26 martie CS Mãnãºtur Cluj – CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani – RC Stejarul Buzãu Etapa a 3-a, 2 aprilie RC Stejarul Buzãu - CS Mãnãºtur Cluj CSUAV Arad - ªtiinþa Petroºani RETUR Etapa a 4-a, 9 aprilie CS Mãnãºtur Cluj - ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad - RC Stejarul Buzãu Etapa a 5-a, 16 aprilie CSUAV Arad - CS Mãnãºtur Cluj RC Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani Etapa a 6-a, 23 aprilie CS Mãnãºtur Cluj - RC Stejarul Buzãu ªtiinþa Petroºani - CSUAV Arad

De trei ori Cupa României! ª

tiinþa Petroºani are în palmaresul sãu de 68 de ani trei succese în Cupa României, câºtigând trofeul de trei ori, în 1983, 1991 ºi 1993. Prima oarã, se întâmpla acum 35 de ani, când ªtiinþa, cu o echipã de mare valoare reuºea sã obþinã trofeul, 6-3 cu Politehnica Iaºi în finalã. Antrenorul Constantin Budicã a jucat atunci cu echipa: Sandu – Ortelecan – P. Dobre, Suºinschi – Drumea, I. Florentin, Palamariu – Viciu, Bohea, Chiriac, Medragoniu, Ghiþã (Cãlin), V. Dobre, Catanã, Dinu. Opt ani mai târziu petroºenenii au recidivat, în 1991 reuºind a doua oarã câºtigarea trofeului, dupã o finalã de 18-9 cu Farul Constanþa, cu echipa: Soare, Costache,

Lacziko, Drumea, Mureºan, Suºinschi, Raþiu, Semen, Bolea, Ivãnuº, Pancu, Larie, Medragoniu, Drãghici, Ilier, Suiogan. Va urma o finalã pierdutã în 1992 cu Farul Constanþa ºi apoi, în 1993, al treilea succes, într-o finalã cu Dinamo Bucureºti, cu Trancã, Costanche, Lacziko, Drumea, Raþiu, Mureºan, Cl. Stelian, Suiogan, Bolea, Medragoniu, Pancu, Drãghici, Ivãnuº, Revnic, Larie ºi Andreiuþã în echipã.