CVJ NR. 1037 MARTI 9 FEBRUARIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1037

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Paroºeniul a oprit cãldura la Lupeni unicipiul Lupeni rãmâne fãrã M agent termic. Din cauza

neplãþii facturilor la energia termicã, Termocentrala Paroºeni a luat decizia de a sista furnizarea agentului termic în municipiul Lupeni. Edilii trebuie sã identifice posibilitatea de a acorda un sprijin financiar societãþii de termoficare.

“Neconcretizarea pânã la aceastã datã a mãsurii asumate prin Nota de ºedinþã nr.1309 încheiatã în data de 25.01.2016, la sediul Complexului Energetic Hunedoara SA Sucursala Electrocentrale Paroºeni, prin care Primãria Municipiului Lupeni s-a angajat sã identifice posibilitãþile legale de acordare a unui sprijin financiar de 1 milion lei cãtre SC Universal Edil SA Lupeni. Adresa nr.478/02.02.2016 emisã de cãtre Lichidatorul Judiciar General Activ Expert IPURL al SC Universal Edil SA Lupeni,

prin care, pentru primele zile ale lunii februarie 2016, se solicitã livrarea unei cantitãþi de 35 Gcal.

Procesul verbal al ºedinþei creditorilor SC Universal Edil SA Lupeni nr.185/05.02.2016 prin care s-a votat aprobarea sistãrii furnizãrii agentului termic de cãtre SC Universal Edil SA Lupeni în Municipiul Lupeni. Începând cu data de 09.02.2016, ora 09:00, se va sista furnizarea agentului termic în Municipiul Lupeni fiind afectaþi consumatorii racordaþi la sistemul centralizat de termoficare’, se aratã în comunicatul CEH. Societatea încearcã prin aceste mãsuri sã îºi recupereze o parte din datorii având în vedere cã la rândul sãu se aflã în insolvenþã.

Monika BACIU

Pile, ºpãgi ºi ilegalitãþi

Angajãri în minerit cu mari semne de întrebare

62

de persoane au fost angajate la unitãþile miniere fãrã nicio bazã legalã. Un mare semn de întrebare stã asupra acestor încadrãri pe posturi, mai ales în condiþiile în care aceste persoane NU AU PARTICIPAT LA NICIUN CONCURS sau mai mult decât atât nici mãcar NU SUNT SEMNATARII CERERILOR DE ANGAJARE. >>> PAGINA A 7-A

Aron Poantã, propus cetãþean de onoare post-mortem

F

ostul rector al Universitãþii Petroºani, propus pentru a primi titlul de cetãþean de onoare post-mortem. Consilierii locali PSD Petroºani au iniþiat un proiect de hotãrâre prin care sã îi fie acordat titlul de cetãþean de onoare post-mortem fostului rector al Universitãþii Petroºani, Aron Poantã.

“Este nominalizat în dicþionarul specialiºtilor Who’s Who în ªtiinþa ºi Tehnica Româneascã, a fost Referent oficial pentru teze de doctorat ºi evaluator de proiecte CNCSIS. A scris 6 manuale ºi cãrþi, care au o contribuþie valoroasã în didactica academicã. A publicat peste 60 de articole în reviste ºi

studii de specialitate în þarã ºi strãinãtate. A brevetat o instalaþie pentru controlul parametrilor din subteran. Între anii 1998- 2004, ocupã postul de Prodecan al Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, iar din 2004 pânã în anul 2012, este Decanul acestei Facultãþi. Între anii 20122015, a fost Rectorul

Universitãþii Petroºani. A fost membru în urmãtoarele structurI: AGIR, ICAMAC (International Committee on Automation of Mines and Quarriers),

SRAIT (Societatea Românã de Automaticã ºi Tehnicã).

Munca sa a fost rãsplãtitã cu Medalii jubiliare ale Universitãþii Petroºani, iar în anul 2003, obþine Medalia de aur la Salonul Internaþional de Inventicã UNIVERSITARIA ROPET. Domnul Profesor a construit ambiþii inginereºti ºi a ridicat studenþi rãtãciþi.

A adus Catedra ºi Universitatea în Clubul select universitar, atât în plan Naþional cât ºi Internaþional. A fost un motor pentru a crea oameni buni ºi a urât eºecul. S-a luptat pentru

studenþi, pentru ai forma ca oameni responsabili, iar la nivelul cadrelor didactice universitare, a încercat sã menþinã oameni capabili ºi sã opreascã implicarea politicã a acestora. Avea o vorbã: “Dacã pierzi, mãcar sã pierzi frumos”.

Cinstea ºi profesionismul Profesorului universitar doctor inginer Aron Poantã în lumea academicã, sunt fructele unei vieþi închinate studiului universitar petroºenean ºi va rãmâne un simbol de aspiraþie”, aratã consilierii.

Aron Poantã a decedat anul trecut în urma unui infarct.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016

Apa Serv Valea Jiului, la un pas de obþinerea finanþãrii europene

O

peratorul de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului este dat exemplu de Ministerul Fondurilor Europene, iar proiectul derulat în prezent de Apa Serv Valea Jiului va fi printre primele trimise la Comisia Europeanã pentru finanþare.

Potrivit conducerii societãþii, la sediul SC Apa Serv Valea Jiului SA a avut loc o ºedinþã de lucru în care s-au discutat completãrile necesare Aplicaþiei de Finanþare pentru finanþarea investiþiilor în sistemul de apã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru etapa de programare 2014 – 2020. „La ºedinþã au participat toate pãrþile

implicate în proiect, respectiv reprezentanþii Apa Serv Valea Jiului, experþii Consultantului SC Halcrow Romania SRL, dar ºi echipa de

experþi Jaspers din partea Comisiei Europene. Expertii Jaspers au asigurat asistenþa pentru toate fazele ciclului de Proiect începând cu faza de proiectare ºi continuã asistenþa pânã la depunerea finala a documentelor în vederea obþinerii deciziei de finanþare

UE”, a declarat, Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Experþii Comisiei Europene au adus o serie de completãri tehnice ºi economice în documentele ce alcãtuiesc Aplicaþia de Finanþare. Urmeazã ca documentele sã fie prezentate Ministerului

Ajutoare în ceea ce priveºte gazul metan

P

ersoanele nevoiaºe ºi vîrstnicii vor avea anumite facilitaþi.

Persoanele cu venituri reduse ºi cele cu probleme de sãnãtate vor fi declarate consumatori de gaze vulnerabili.

Consumatorii de gaze casnici cu venituri mici ºi cei care din motive de vîrstã sau sãnãtate necesitã continuarea în alimentarea cu gaze naturale vor fi consideraþi clienþi vulnerabili.

Acesta este un proiect elaborat de cãtre cei de la ANRE prin care clientul final aparþinînd categoriei de clienþi casnici este înregistrat drept client vulnerabil dacã îndeplineºte cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii: a) are venituri reduse, stabilite de instituþiile statului cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale; b) la locul de consum locuieºte o persoanã care din motive de sãnãtate/vîrsta necesitã continuitate în alimentarea cu gaze naturale sau alte condiþii speciale referitoare la activitatea de furnizare a gazelor naturale.

Mai mult decît atît criteriile de încadrare a unui client casnic în categoria clientului vulnerabil din motive de venituri

reduse, facilitãþile ºi modalitãþile de implementare a acestora sînt stabilite de instituþiile statului cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale ºi se comunicã furnizorului de cãtre acestea.

La fel, criteriile de încadrare a unui client casnic în categoria clientului vulnerabil din motive de sãnãtate/vîrstã se realizeazã de instituþiile statului cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale ºi se comunicã furnizorului de cãtre acestea.

Facilitãþile de care vor beneficia aceste categorii sociale sînt facturarea lunarã a consumului de gaze naturale de cãtre furnizor pe baza citirii directe de operator/ autocitirii de clientul vulnerabil a indexului echipamentului de mãsurare; asigurarea de cãtre furnizor a accesului la centrul de relaþii cu clienþii prin modalitãþi specifice adaptate necesitãþilor tuturor categoriilor de clienþi vulnerabili din motive de sãnãtate/vîrsta, în aceleaºi condiþii comerciale oferite majoritãþii clienþilor finali. furnizorii vor trebui sã transmitã, gratuit, la cererea clienþilor vulnerabili din motive de sãnãtate/vîrsta, condiþiile comerciale de furnizare a

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

gazelor naturale, a facturilor, a notificãrilor, a plîngerilor sau a oricãror materiale informative, prin mijloace electronice, dacã se solicitã astfel, într-un format care este compatibil cu majoritatea programelor de citire a documentelor, culoarea fonturilor utilizate trebuind sã fie în contrast cu cea a fondului.

Pe lîngã toate aceste facilitãþi marea majoritatea din aceste categorii sociale sunt în evidenþele Serviciului de Asistenþã Socialã de unde mai primesc pe lîngã multe reduceri ºi hranã ºi ocazional tichete sociale ºi ajutoare.

Monika BACIU

< DECESE <

Fondurilor Europene, precum ºi stadiul pregãtirii pentru finanþarea Proiectului Major din Valea Jiului, iar contractul de finanþare se estimeazã cã va fi semnat în trimestrul III din 2016 ºi este printre primele

proiecte care vor fi transmise cãtre Comisia Europeana pentru obþinerea finanþãrii. Operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului a încheiat deja un prim proiect de modernizare cu finanþare europeanã nerambursabilã în valoare de 40 de milioane de euro. Al doilea proiect care urmeazã a fi semnat în a treia parte a acestui an are o valoare de 89 de milioane de euro ºi va moderniza întreaga infrastructurã a societãþii.

Maximilian GÂNJU

Cu sufletul încã cernit ne amintim cã, în urmã cu 9 ani, pe 9 februarie 2007, pleca dintre noi

CAROL SCHRETER Primar al municipiului Petroºani, un om deosebit, preþuit de comunitatea în slujba cãreia ºi-a dedicat întreaga viaþã.

Profesionalismul sãu a stat la baza întregii sale activitãþi iar devotamentul pentru locuitorii urbei în care s-a nãscut l-a cãlãuzit în viziunea sa de modernizare a municipiului.

Amintirea sa va rãmâne veºnic în inimile noastre!

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Familia îndureratã anunþã despãrþirea de cel care a fost

VASS ªTEFAN (80 ani) Trupul neînsufleþit se aflã depus la Capela “Sf. Varvara” Petroºani, iar înmormântarea va avea loc miercuri, 10 februarie, ora 14.00 la Cimitirul Nou (Spital).

Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l primeascã în Împãrãþia Sa!

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016

Studenþii îºi acuzã liderii de ”fals, uz de fals ºi asumare de identitate falsã” ºi cer ajutorul conducerii UP ºi autoritãþilor C ele douã organizaþii studenþeºti din cadrul Universitãþii Petroºani – Asociaþia Liga Studenþilor UP ºi Asociaþia University of Petroºani Students Union ”se aflã în ilegalitate”, spun studenþii care le-au abandonat sau ocolit tocmai pentru cã nu activeazã. Acestea nu mai sunt înregistrate în registrul special al Judecãtoriei Petroºani, prima asociaþie din 2009, iar a doua din 2011, ºi nici nu figureazã în evidenþele Ministerului de Finanþe pentru cã nu au avut activitate.

Ruptura s-a produs când studenþilor li s-au îngrãdit drepturile tocmai de aceste asociaþii care i-au lãsat pe dinafarã pentru cã erau independeþi ºi nu membri ai lor, drept pentru care s-au adresat printr-o contestaþie conducerii UP ºi au sesizat autoritãþile.

Conform Legii nr.1/2011 a Educaþiei Naþionale ºi a Cartei Universitare, studenþii sunt reprezentaþi, prin alegeri democratice, la nivel de grupã, an, consiliu de facultate, Senat universitar, consiliul de administraþie ºi implicit în toate comisiile ºi structurile cu rol decizional sau consultativ. La Universitatea Petroºani, aceste alegeri au avut loc în decembrie 2015 pentru cã în acestã lunã, februarie 2016, au loc alegeri pentru structurile de conducere superioare ale UP – Senat ºi rector.

Pânã la acest nivel au avut loc, pe alte paliere de specialitate, desemnarea conducãtorilor. La UP, au fost aleºi 35 de studenþi...

Dar din decembrie pânã în prezent o parte a studenþilor au fãcut contestaþii, au încercat sã-ºi facã liderii organizaþiilor studenþeºti – care au fost organizatorii alegerilor reprezentaþilor – sã respecte legea ºi transparenþa, dar mai ales menirea. O seamã de nereguli sesizate cu privire la alegeri, ce par grave conform documentelor prezentate, au determinat un numãr de 34 de studenþi sã înainteze o contestaþie, în 10 puncte, rectorului, contestaþie aflatã ºi în atenþia

Senatului ºi a Consiliului de Administraþie a UP. ªi pentru cã rectorul UP, Marius Marcu a fost observator la aceste alegeri ale studenþilor, care o datã aleºi reprezintã 25% din voturile pentru structurile de conducere, pe principiul precedentului studenþii cred cã existã interese în alegerea anumitor studenþi.

Contestatarii recunosc ºi dovedesc cu documente cã organizaþiile lor nu se aflã în legalitate, iar unul dintre lideri ar fi trebuit exmatriculat pentru cã cel puþin doi ani de studii nu a acumulat

creditele transferabile pentru promovare, conform UMS, dar a fost promovat în loc sã fie exmatriculat ºi asta pentru cã este sportiv.

Cât despre cele douã organizaþii – Asociaþia Liga Studenþilor UP ºi Asociaþia University of Petroºani Students Union nu mai sunt înregistrate în registrul special al Judecãtoriei Petroºani, prima din 2009, iar a doua din 2011, ºi nici nu figureazã în evidenþele Ministerului de Finanþe pentru cã nu au avut activitate. La fel ºi conducerile acestor asociaþii nu existã legal, spun studenþii, pentru cã alegerile se fac anual ºi se înregistreazã birourile de conducere prin înscriere de menþiuni, iar acest lucru nu s-a întâmplat ºi nici la UP nu existã.

Cât despre rolul asociaþiilor studenþeºti, ele nu funcþioneazã în interesul studenþilor – proiecte pentru studenþi, ci în cu totul alte scopuri, de

interese.

Supãrarea mare a studenþilor contestatari este faptul cã multora li s-a interzis dreptul de a candida ca reprezentant pentru cã nu fãceau parte din cele douã asociaþii studenþeºti, ci erau independenþi. Mai mult, studenþii dau cu nume ºi pernume persoanele care s-au aflat în þãri strãine, dar care apar cã au votat la respectivele alegeri. ”În regulamentul alegerilor emis de cele douã asociaþii organizatoare independenþii sunt interziºi. Ca independent, dacã sunt ales de studenþi

crezi cã existã un interes obscur când Georgiana este în Anglia, dar ea apare pe lista celor care au votat!? Dorim ca organele competente sã investigheze ºi sã opreascã aceastã mascaradã de care marea masã a studenþilor sunt strãini, nefiind informaþi” – declarã studenþii contestatari (vezi lista anexatã).

Afirmaþiile studenþilor sunt multe, ºi toate au în susþinere documente ºi exemple. Contestaþia adresatã conducerii UP este una sinteticã, punctualã. Rectorul Universitãþii, Marius Marcu, cel cãruia

înseamnã cã am reprezentare, cã studenþii mã trimit în structurile de conducere ale universitãþii. Limitarea drepturilor studenþilor numai la Petroºani se întâmplã pentru cã favorurile sunt reciproce, iar noi ceilalþi nu suntem dispuºi sã facem compromisuri. De exemplu acum, înainte de alegeri, au luat aparaturã pentru cãmine, au dotat cãminele cu maºini de spãlat ºi cãminiºtilor li se spune cã li se face un favor, ceea ce este fals.

Este obligaþia celor de la administrativ sã-ºi facã treaba, sã punã în aplicare hotãrârile C.A ºi ale Senatului. Cum sã nu

i-a fost adresatã a precizat cã aceasta trebuia înaintatã organizatorilor pentru cã UP asigurã doar suportul logistic. ”Nu li s-a dat încã un rãspuns la contestaþie, care din punctul meu de vedere este nefondatã, pentru cã nu Universitatea a organizat alegerile. Aceastã contestaþie trebuie adresatã organizatorilor. Dar am sã întreb organizaþiile studenþeºti ºi am sã le rãspund” – a precizat rectorul UP, prof. univ. dr. ing. Marius Marcu.

Cum aceste probleme au tulburat oarecum mediul din ”Dealul Institutului” ºi conform

vestitei ziceri: un deºtept învaþã din greºelile altora, senatorii UP au amendat ”Metodologia referitoare la procesul de constituire ºi de alegere a structurilor ºi funcþiilor de conducere la nivelul Universitãþii din Petroºani”, pentru cã alegerile pentru funcþia de rector au loc în data de 24 februarie 2016 ºi se doreºte ca lucrurile sã nu fie suspectate în vreun fel sau asemãnate cu situaþii din politicã precum cea a primarilor care organizeazã alegerile dintr-o posturã de privilegiat…

Mai precis senatorii au modificat printr-o hotãrâre, emisã în 2 februarie 2016, articolul 19 (1), care prevedea cã rectorul avea calitatea de preºedinte al comisiei de organizare a alegerilor, cu ”Art. 19 al. (1) se modificã astfel: Pentru alegerea Rectorului, Senatul universitar aprobã comisia de organizare a alegerilor pentru funcþia de Rector formatã din preºedinte (de regulã Preºedintele Senatului)…”. Hotãrârea este publicã, pe siteul upet.ro.

Ieri, 8 februarie 2016, la Universitatea Petroºani au avut loc alegeri pentru componenþa Senatului – membrii senatori, în data de 15 februarie 2016 se va alege preºedintele Senatului, iar în 24 februarie – rectorul. În cazul în care unul dintre candidaþi pentru funcþia de rector nu va întruni 50+1%, va avea loc turul doi, în data de 26 februarie. Studenþii reprezintã 25% din voturile pentru aceste structuri de conducere, respectiv 11 studenþi.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Poliþiºtii, jandarmii, angajaþii MAI, datori sã intervinã la stoparea infracþiunilor L ipsa de acþiune a jandarmului implicat involuntar în scandalul din clubul Taho din Straja, nu poate fi justificatã prin faptul cã militarul se afla în timpul liber a explicat un ofiþer în rezervã din MAI.

Un colonel care a condus Biroul din Valea Jiului al Direcþiei Generale de Informaþii ºi Protecþie Internã, în prezent aflat în rezervã, a explicat cã jandarmul montan avea obligaþia ºi mai multe forme de a interveni pentru aplanarea conflictului în care Miruna Inel, salvamontista de 21 de ani, a fost lãsatã inconºtientã de interlopul care a lovit-o în plinã figurã pentru simplu motiv cã i-a cerut sã nu mai înjure.

Colonelul (R) Nicolae Brãniºteanu mai aratã ºi alte posibile lacune în sistem care duc la astfel de situaþii cum a

fost cea din Straja. „Nu existã starea de „timp liber” pentru niciun lucrãtor MAI când în proximitatea sa se întâmplã un act injust, în general ºi de niciun fel, când e vorba de integritatea sau viaþa vreunei persoane. Se

ridicã o serie de întrebãri: Dacã cei doi se cunoºteau?

Dacã da, cum de ºi-a permis, pe de o parte, sã se deda la astfel de fapte în prezenþa jandarmului, iar pe de altã parte, de ce a asistat „apãrãtorul legii”, nepãsãtor la agresiune? Dacã Nu, de ce nu ºi-a declarat competenþa rãspicat ºi sã-i cearã ferm sã înceteze? Care e raþiunea pentru care se cheltuieºte banul public( dotare cu echipament montan, salarii, sporuri ...) dacã viaþa turiºtilor este pusã în pericol, în orice clipã ? Cunoaºterea elementelor pretabile comiterii de fapte ilegale,

mai ales, a celor aflate într-un regim special de libertate, pentru fapte cu violenþã comise anterior ... este obligatorie pentru cei plãtiþi din banul public, pentru a preveni orice situaþie dincolo de limita legii”, a precizat colonelul (r) Nicolae Brãniºteanu. Colegii jandarmului Sorin Moldovan spun cã în realitate lucrurile stau diferit. „Este adevãrat ceea ce spune, în principiu nu existã starea de timp liber pentru un angajat al MAI. Trebuie þinut cont de faptul cã jandarmul, chiar dacã nu era beat, bãuse alcool, se relaxa cu o bere în timpul

liber. O intervenþie în forþã ar fi putut avea alte consecinþe la cercetarea ulterioarã, iar intervenþia sa justificatã s-ar fi putut întoarce împotriva sa. Într-o situaþie idealã lucrurile stau aºa cum aratã fostul colonel, în realitate pot fi extrem de complicate.

Avem situaþii chiar în Straja, în care jandarmul a folosit forþa justificat ºi apoi, prin diferite intervenþii ºi jocuri de culise, a fost scos oarecum vinovat”, a declarat sub anonimat unul dintre jandarmii montani. Mai trebuie precizat cã Sorin Moldovan, jandarmul cercetat acum de procurorii militari, a fost la un pas de moarte dupã ce a intervenit împreunã cu un alt coleg la aplanarea unei bãtãi generale. Se întâmpla în urmã cu circa zece ani de zile, iar Moldovan se afla împreunã cu un alt coleg când a primit alerta de a interveni la un scandal. Nu s-a temut sã intre între interlopii care se rãzboiau, pentru a opri conflictul, însã unul dintre bãtãuºi a spart o sticlã ºi l-a tãiat extrem de grav în zona gâtului pe militar.

Maximilian GÂNJU

Domeniul schiabil Straja, servicii licitate de municipalitate

M

unicipalitatea de la Lupeni a încheiat un contract de prestãri servicii în vederea asigurãrii functionarii Domeniului Schiabil Straja Lupeni.

Contractul a cãrui valoare este de 2,298,000 RON a fost adjudecat de SC Comexim R Lupeni care va trebui sã asigure buna funcþionare a instalaþiilor în aceastã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016

perioadã. Astfel, în baza contractului, operatorul care a câºtigat licitaþia a venit ºi cu personalul.

Pentru telegondolã au fost necesare 10 persoane, ºi anume un câte un ºef de staþie, un mecanic revizie ºi un electrician revizie, doi mecanici troliºti ºi patru supraveghetori de imbarcare. ªi telescaunul este deservit de 9 persoane.

Acestora li se mai adaugã douã persoane la staþia de pompe, douã persoane pentru

deservirea ratracului, douã persoane pentru întreþinerea pârtiilor ºi patru persoane pentru pazã.

La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja.

Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg,

SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti.

De când a fost adjudecat proiectul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri.

Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu

program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþii de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de

schi. De asemenea, staþiunea a fost dotatã cu instalaþii de produs zãpadã artificialã. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 de kilometri de domeniu schiabil. Este dotatã cu o telegondolã, iar Pârtia Straja, cea mai lungã din staþiune, depãºeºte opt kilometri.

Straja se aflã la circa 10 kilometri de municipiul Lupeni, accesul în staþiune fiind posibil pe un drum judeþean ºi cu telegondola.

Monika BACIU

MIRUNA VA RÃMÂNE CU SECHELE

Recidivistul Palesicã, prea beat sã ºtie ce a fãcut R

ecidivistul Sorin Constantin Plaesicã regretã ce a fãcut ºi spune acum cã era prea beat în momentul în care a lovit-o pe Miruna Inel, salvamontista angajatã ca voluntar, care a cãzut inconºtientã în barul din Straja. Agresorul a fost adus luni la prânz la Judecãtoria Petroºani, iar înainte de aflarea sentinþei, acesta a susþinut cã îºi regretã faptele pe care le-a comis la beþie. „Nu am avut nimic, niciodatã cu nimeni din barul acela. Foarte rãu îmi pare. Pur ºi simplu ea m-a agresat.

Mi-a spus cã îi închis barul ºi sã ies afarã, nu am înþeles nici eu exact ce a vrut. Eram ºi foarte beat ºi era insistentã. Eram bãut recunosc. Nu mai ºtiu pe cine am lovit. Nu îmi mai amintesc cã eram bãut”, a spus Sorin Constantin Palesicã, recidivistul agresor din barul din Straja.

Palesicã nu prea ºtie acum bine ce a fãcut ºi drept dovadã, judecãtorii l-au trimis în arest preventiv pentru urmãtoarele 30 de zile.

El a plecat cu cãtuºele la mâini la Centrul de Reþinere ºi Arest Prevenetiv Târgu Jiu, unde va petrece urmãtoarea lunã dupã gratii. „Fiind sesizatã cu propunerea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, de arestare preventivã a inculpatului Palesicã Sorin Constantin, instanþa a dispus arestarea preventivã a inculpatului pe o duratã de 30 de zile, începând cu data de 8 februarie, pânã în 8 martie 2016, inclusiv.

De asemenea, s-a respins cererea formulatã de inculpat prin apãrãtor privind luarea mãsurii arestului preventiv la domiciliu, sau a controlului judiciar. De asemena, menþionãm faptul cã inculpatul a formulat contestaþie împotriva încheierii judecãtorului de drepturi ºi libertãþi care a dispus asupra

mãsurii arestãrii preventive”, a declarat la finalul ºedinþei de judecatã, judecãtor Cristina Curuia, purtãtor de cuvânt al Judecãtoriei Petroºani.

Palesicã a dat declaraþii la Parchet, dupã ce a fost adus din arestul Poliþiei Lupeni ºi

procurorilor le-a spus acelaºi lucru, legat de regretele sale. „Persoanele vãtãmate au fost examinate medico-legal. La douã dintre ele s-au constatat leziuni care necesitã 4, sau 5 zile de îngrijiri medicale. A fost identificat agresorul, Palesicã Sorin Constantin, care a recunoscut comiterea faptelor. Nu a dat detalii cu privire la agresiune, dar dã vina pe nervozitate, ca ºi pe consum de bãuturi alcoolice”, a spus ºi Alin Sfetcovici, procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Palesicã este un adevãrat pericol public ºi asta au constatat ºi judecãtorii, dupã ce au analizat brutalitatea cu care a gresat o femeie fãrã apãrare. Toate cele 3 victime ale recidivistu-

lui au depus luni dimineaþã plângere ºi, chiar dacã se teme în continuare, Miruna Inel a spus cã nu va renunþa la ideea de a-l vedea dupã gratii. Fata a venit singurã la Parchet, purta ochelari de soare ca sã nu i se vadã vânãtãile ºi a spus cã

încã nu se simte bine ºi cã avut curaj sã îl înfrunte singurã, pentru cã face asta mereu în munte, în timpul jobului sãu. „ Am spus ºi în faþa procurorilor cã nu îmi voi retrage plângerea ºi voi merge înainte.

Mi-este teamã, dar nu voi da înapoi. Nu îl cunoºteam personal pe acest om, dar m-am dus la el, pentru cã vorbesc zi de zi cu oamenii din jur ºi nu mi se pare aiurea sã îi zici la un om sã nu mai înjure. El a intrat cu forþa acolo, în bar. Era închis localul, cã era ziua DJ-ului ºi era o petrecere privatã ºi el nu era invitat”, a spus Miruna Inel, la ieºirea de la la declaraþii din sediul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Colegii ei salvamon-

tiºti sunt uluiþi de cele întâmplate ºi spun acum cã ar vrea ca aºa ceva sã nu se mai întâmple.

George Resiga spune cã ei sunt în munte ca sã apere vieþile turiºtilor, nu sã fie agresaþi ºi recunoaºte cã au mai fost situaþii, când s-a fãcut chiar uz de armã.

„Noi avem o experienþã de peste 30 de ani de salvare montabã.

Nu s-a întâmplat nimic, cu o singurã excepþie.

Acum câþiva ani buni, un salvator din cadrul echipei a fost agresat în zona turisticã Straja ºi unul dintre jandarmii montani a fost nevoit sã facã uz de armã pentru a restabili ordinea”, a spus George Resiga, ºef ul serviciului Salvamont din Straja.

Miruna va mai avea nevoie de investigaþii medicale ºi colegii sãi spun acum cã o vor susþine. „Existã posibilitatea sã aibã repercursiuni pe viaþã. Ea, la ora actualã, este stabilã, dar este cu un traumatism cranian, cu pierderea temporarã a cunoºtinþei. Marþi ne vom duce cu ea din nou la investigaþii medicale ºi un RMN ºi sperãm din tot sufletul sã fie totul ok”, a mai adãugat George Resiga.

Cât priveºte culpa jandarmului, care a asistat la întreaga scenã ºi care nu a reacþionat, fiind în timpul liber, acesta a fost dat pe mâna Parchetului Militar, la finalizarea anchetei interne, în cursul zilei de luni. „În aceastã situaþie, conducerea Inspectoratului Judeþean de Jandarmi s-a autosesizat, a dispus constituirea unei comisii care sã verifice comportamentul subofiþerului aflat în club, pe timpul

agresiunii. Comisia ºi-a încheiat activitatea în cursul zilei de duminicã, iar mãsurile propuse au fost ca, în acest moment, cercetãrile sã fie continuate de cãtre Parchetul Militar Timiºoara, având în vedere competenþa extinsã a acestei instituþii, în comparaþie cu posibilitãþile prevãzute de lege pentru instituþia noastrã”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

Palesicã a atacat-o pe tânãra de 21 de ani cu pumnii, iar imaginile surprinse de camerele din barul în care acesta a intrat cu forþa, ne aratã comportamentul deviant al omului.

Acesta este un recidivist, ce a fost închis, dupã ce a bãtut cu bestialitate un jurnalist din Valea Jiului, a pus câinii sã-l muºte ºi apoi l-a abandonat în Defileul Jiului.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Poliþiºtii, jandarmii, angajaþii MAI, datori sã intervinã la stoparea infracþiunilor L ipsa de acþiune a jandarmului implicat involuntar în scandalul din clubul Taho din Straja, nu poate fi justificatã prin faptul cã militarul se afla în timpul liber a explicat un ofiþer în rezervã din MAI.

Un colonel care a condus Biroul din Valea Jiului al Direcþiei Generale de Informaþii ºi Protecþie Internã, în prezent aflat în rezervã, a explicat cã jandarmul montan avea obligaþia ºi mai multe forme de a interveni pentru aplanarea conflictului în care Miruna Inel, salvamontista de 21 de ani, a fost lãsatã inconºtientã de interlopul care a lovit-o în plinã figurã pentru simplu motiv cã i-a cerut sã nu mai înjure.

Colonelul (R) Nicolae Brãniºteanu mai aratã ºi alte posibile lacune în sistem care duc la astfel de situaþii cum a

fost cea din Straja. „Nu existã starea de „timp liber” pentru niciun lucrãtor MAI când în proximitatea sa se întâmplã un act injust, în general ºi de niciun fel, când e vorba de integritatea sau viaþa vreunei persoane. Se

ridicã o serie de întrebãri: Dacã cei doi se cunoºteau?

Dacã da, cum de ºi-a permis, pe de o parte, sã se deda la astfel de fapte în prezenþa jandarmului, iar pe de altã parte, de ce a asistat „apãrãtorul legii”, nepãsãtor la agresiune? Dacã Nu, de ce nu ºi-a declarat competenþa rãspicat ºi sã-i cearã ferm sã înceteze? Care e raþiunea pentru care se cheltuieºte banul public( dotare cu echipament montan, salarii, sporuri ...) dacã viaþa turiºtilor este pusã în pericol, în orice clipã ? Cunoaºterea elementelor pretabile comiterii de fapte ilegale,

mai ales, a celor aflate într-un regim special de libertate, pentru fapte cu violenþã comise anterior ... este obligatorie pentru cei plãtiþi din banul public, pentru a preveni orice situaþie dincolo de limita legii”, a precizat colonelul (r) Nicolae Brãniºteanu. Colegii jandarmului Sorin Moldovan spun cã în realitate lucrurile stau diferit. „Este adevãrat ceea ce spune, în principiu nu existã starea de timp liber pentru un angajat al MAI. Trebuie þinut cont de faptul cã jandarmul, chiar dacã nu era beat, bãuse alcool, se relaxa cu o bere în timpul

liber. O intervenþie în forþã ar fi putut avea alte consecinþe la cercetarea ulterioarã, iar intervenþia sa justificatã s-ar fi putut întoarce împotriva sa. Într-o situaþie idealã lucrurile stau aºa cum aratã fostul colonel, în realitate pot fi extrem de complicate.

Avem situaþii chiar în Straja, în care jandarmul a folosit forþa justificat ºi apoi, prin diferite intervenþii ºi jocuri de culise, a fost scos oarecum vinovat”, a declarat sub anonimat unul dintre jandarmii montani. Mai trebuie precizat cã Sorin Moldovan, jandarmul cercetat acum de procurorii militari, a fost la un pas de moarte dupã ce a intervenit împreunã cu un alt coleg la aplanarea unei bãtãi generale. Se întâmpla în urmã cu circa zece ani de zile, iar Moldovan se afla împreunã cu un alt coleg când a primit alerta de a interveni la un scandal. Nu s-a temut sã intre între interlopii care se rãzboiau, pentru a opri conflictul, însã unul dintre bãtãuºi a spart o sticlã ºi l-a tãiat extrem de grav în zona gâtului pe militar.

Maximilian GÂNJU

Domeniul schiabil Straja, servicii licitate de municipalitate

M

unicipalitatea de la Lupeni a încheiat un contract de prestãri servicii în vederea asigurãrii functionarii Domeniului Schiabil Straja Lupeni.

Contractul a cãrui valoare este de 2,298,000 RON a fost adjudecat de SC Comexim R Lupeni care va trebui sã asigure buna funcþionare a instalaþiilor în aceastã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016

perioadã. Astfel, în baza contractului, operatorul care a câºtigat licitaþia a venit ºi cu personalul.

Pentru telegondolã au fost necesare 10 persoane, ºi anume un câte un ºef de staþie, un mecanic revizie ºi un electrician revizie, doi mecanici troliºti ºi patru supraveghetori de imbarcare. ªi telescaunul este deservit de 9 persoane.

Acestora li se mai adaugã douã persoane la staþia de pompe, douã persoane pentru

deservirea ratracului, douã persoane pentru întreþinerea pârtiilor ºi patru persoane pentru pazã.

La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja.

Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg,

SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti.

De când a fost adjudecat proiectul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri.

Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu

program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþii de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de

schi. De asemenea, staþiunea a fost dotatã cu instalaþii de produs zãpadã artificialã. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 de kilometri de domeniu schiabil. Este dotatã cu o telegondolã, iar Pârtia Straja, cea mai lungã din staþiune, depãºeºte opt kilometri.

Straja se aflã la circa 10 kilometri de municipiul Lupeni, accesul în staþiune fiind posibil pe un drum judeþean ºi cu telegondola.

Monika BACIU

MIRUNA VA RÃMÂNE CU SECHELE

Recidivistul Palesicã, prea beat sã ºtie ce a fãcut R

ecidivistul Sorin Constantin Plaesicã regretã ce a fãcut ºi spune acum cã era prea beat în momentul în care a lovit-o pe Miruna Inel, salvamontista angajatã ca voluntar, care a cãzut inconºtientã în barul din Straja. Agresorul a fost adus luni la prânz la Judecãtoria Petroºani, iar înainte de aflarea sentinþei, acesta a susþinut cã îºi regretã faptele pe care le-a comis la beþie. „Nu am avut nimic, niciodatã cu nimeni din barul acela. Foarte rãu îmi pare. Pur ºi simplu ea m-a agresat.

Mi-a spus cã îi închis barul ºi sã ies afarã, nu am înþeles nici eu exact ce a vrut. Eram ºi foarte beat ºi era insistentã. Eram bãut recunosc. Nu mai ºtiu pe cine am lovit. Nu îmi mai amintesc cã eram bãut”, a spus Sorin Constantin Palesicã, recidivistul agresor din barul din Straja.

Palesicã nu prea ºtie acum bine ce a fãcut ºi drept dovadã, judecãtorii l-au trimis în arest preventiv pentru urmãtoarele 30 de zile.

El a plecat cu cãtuºele la mâini la Centrul de Reþinere ºi Arest Prevenetiv Târgu Jiu, unde va petrece urmãtoarea lunã dupã gratii. „Fiind sesizatã cu propunerea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, de arestare preventivã a inculpatului Palesicã Sorin Constantin, instanþa a dispus arestarea preventivã a inculpatului pe o duratã de 30 de zile, începând cu data de 8 februarie, pânã în 8 martie 2016, inclusiv.

De asemenea, s-a respins cererea formulatã de inculpat prin apãrãtor privind luarea mãsurii arestului preventiv la domiciliu, sau a controlului judiciar. De asemena, menþionãm faptul cã inculpatul a formulat contestaþie împotriva încheierii judecãtorului de drepturi ºi libertãþi care a dispus asupra

mãsurii arestãrii preventive”, a declarat la finalul ºedinþei de judecatã, judecãtor Cristina Curuia, purtãtor de cuvânt al Judecãtoriei Petroºani.

Palesicã a dat declaraþii la Parchet, dupã ce a fost adus din arestul Poliþiei Lupeni ºi

procurorilor le-a spus acelaºi lucru, legat de regretele sale. „Persoanele vãtãmate au fost examinate medico-legal. La douã dintre ele s-au constatat leziuni care necesitã 4, sau 5 zile de îngrijiri medicale. A fost identificat agresorul, Palesicã Sorin Constantin, care a recunoscut comiterea faptelor. Nu a dat detalii cu privire la agresiune, dar dã vina pe nervozitate, ca ºi pe consum de bãuturi alcoolice”, a spus ºi Alin Sfetcovici, procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Palesicã este un adevãrat pericol public ºi asta au constatat ºi judecãtorii, dupã ce au analizat brutalitatea cu care a gresat o femeie fãrã apãrare. Toate cele 3 victime ale recidivistu-

lui au depus luni dimineaþã plângere ºi, chiar dacã se teme în continuare, Miruna Inel a spus cã nu va renunþa la ideea de a-l vedea dupã gratii. Fata a venit singurã la Parchet, purta ochelari de soare ca sã nu i se vadã vânãtãile ºi a spus cã

încã nu se simte bine ºi cã avut curaj sã îl înfrunte singurã, pentru cã face asta mereu în munte, în timpul jobului sãu. „ Am spus ºi în faþa procurorilor cã nu îmi voi retrage plângerea ºi voi merge înainte.

Mi-este teamã, dar nu voi da înapoi. Nu îl cunoºteam personal pe acest om, dar m-am dus la el, pentru cã vorbesc zi de zi cu oamenii din jur ºi nu mi se pare aiurea sã îi zici la un om sã nu mai înjure. El a intrat cu forþa acolo, în bar. Era închis localul, cã era ziua DJ-ului ºi era o petrecere privatã ºi el nu era invitat”, a spus Miruna Inel, la ieºirea de la la declaraþii din sediul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Colegii ei salvamon-

tiºti sunt uluiþi de cele întâmplate ºi spun acum cã ar vrea ca aºa ceva sã nu se mai întâmple.

George Resiga spune cã ei sunt în munte ca sã apere vieþile turiºtilor, nu sã fie agresaþi ºi recunoaºte cã au mai fost situaþii, când s-a fãcut chiar uz de armã.

„Noi avem o experienþã de peste 30 de ani de salvare montabã.

Nu s-a întâmplat nimic, cu o singurã excepþie.

Acum câþiva ani buni, un salvator din cadrul echipei a fost agresat în zona turisticã Straja ºi unul dintre jandarmii montani a fost nevoit sã facã uz de armã pentru a restabili ordinea”, a spus George Resiga, ºef ul serviciului Salvamont din Straja.

Miruna va mai avea nevoie de investigaþii medicale ºi colegii sãi spun acum cã o vor susþine. „Existã posibilitatea sã aibã repercursiuni pe viaþã. Ea, la ora actualã, este stabilã, dar este cu un traumatism cranian, cu pierderea temporarã a cunoºtinþei. Marþi ne vom duce cu ea din nou la investigaþii medicale ºi un RMN ºi sperãm din tot sufletul sã fie totul ok”, a mai adãugat George Resiga.

Cât priveºte culpa jandarmului, care a asistat la întreaga scenã ºi care nu a reacþionat, fiind în timpul liber, acesta a fost dat pe mâna Parchetului Militar, la finalizarea anchetei interne, în cursul zilei de luni. „În aceastã situaþie, conducerea Inspectoratului Judeþean de Jandarmi s-a autosesizat, a dispus constituirea unei comisii care sã verifice comportamentul subofiþerului aflat în club, pe timpul

agresiunii. Comisia ºi-a încheiat activitatea în cursul zilei de duminicã, iar mãsurile propuse au fost ca, în acest moment, cercetãrile sã fie continuate de cãtre Parchetul Militar Timiºoara, având în vedere competenþa extinsã a acestei instituþii, în comparaþie cu posibilitãþile prevãzute de lege pentru instituþia noastrã”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

Palesicã a atacat-o pe tânãra de 21 de ani cu pumnii, iar imaginile surprinse de camerele din barul în care acesta a intrat cu forþa, ne aratã comportamentul deviant al omului.

Acesta este un recidivist, ce a fost închis, dupã ce a bãtut cu bestialitate un jurnalist din Valea Jiului, a pus câinii sã-l muºte ºi apoi l-a abandonat în Defileul Jiului.

Diana MITRACHE

6 Administratie

Mobilierul aduce finalizarea lucrãrilor la Palatul Cultural Lupeni

P

alatul Cultural Lupeni la un pas de inaugurare. Mici detalii mai trebuie puse la punct pentru a putea fi inaugurat Palatul Cultural din municipiul Lupeni. Dupã ani de zile în care s-a lucrat la aducerea într-o stare care sã îi facã cinste, clãdirea mai aºteaptã doar sã fie mobilatã.

“Palatul e pe terminate.

Mai avem de pus scaunele ºi de fãcut mici rectificãri. Încã nu am stabilit data la care vom face inaugurarea”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Dezvoltare socialã ºi economicã, aºa sunã proiectul demarat de municipalitatea de la Lupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au demarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni” ºi “sistem de supraveghere video urbanã” Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã.

Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50000 de oameni care

locuiesc in localitãþile învecinate municipiului Lupeni.

Aceastã instituþie împlineºte 89 de ani de când a fost construitã.

Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor.

Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare.

Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de

9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale.Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor bucuria de a savura acustica sãlii. Acest a caracteristicã va fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare si video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016 un rol important în aspectul unui amfiteatru. activitãþile viitoare ale De-a lungul vremii i s-au Palatului Cultural. date mai multe denumiri Valoarea totalã a proiecdupã regimurile politice tului este 9.124.522,89 lei. care s-au perindat la Investiþiile care vizeazã conducerea þãrii, de la reabilitarea centrelor vechi, denumirea iniþialã de amenajarea spaþiilor verzi Teatru Minier, trecând în sau a oricãrui efort munici1948 la numele de Palat al pal de reabilitare urbanã, Muncitorilor, iar prin anii trebuie întreþinute. Acest 70 fiind numit Palatul proiect va contribui Cultural “Minerul”. Dupã nemijlocit la pãstrarea clãdirilor 1990 nu a mai existat ºi aspectului oraºului, dupã niciun interes al conducerii intervenþiile investiþionale. minei Lupeni, în posesia Acest proiect poate fi realizat cãreia se afla din 1948, de în mod independent ºi îºi va a-l mai îngriji. Astfel, s-a produce efectele imediat ce va degradat în anul 1999, fi finalizat. când a fost dat ca locaþie Palatul Cultural Lupeni, de întâlnire ºi manifestare a numit în perioada disponibilizaþilor. interbelicã Teatrul Miner, a Monika BACIU fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”.

Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti.

Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiectie. Desi proiectatã dupã Sala vã oferã zilnic, prin magazinul de aur a Filarmonicii din Viena, sala de alimentar Nr 16, Piaþa Centralã spectacole a fost modificatã, scaunele CELE MAI IEFTINE fiind ridicate, dând

Gaz metan pentru blocurile de la EM Lupeni

G

az metan pentru lupeneni.

Autoritãþile locale de la Lupeni încearcã sã creascã gradul de confort al cetãþenilor ºi sã le ofere acestora acces la utilitãþile publice. Nu toate blocurile din localitate sunt racordate la reþeaua de gaz metan, astfel cã edilii fac

demersurile necesare pentru racordarea acestora.

“Mai trebuie sã racordãm blocurile de la minã. Acolo este conducta, este o lucrare în continuare. Trebuie sã vedem când vine constructorul sã facã lucrarea. Probabil în primãvarã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Toate aceste lucrãri se fac cu bani de la buget ºi vor fi finalizate în perioada urmãtoare. În prezent, cu excepþia celor douã blocuri de lângã EM Lupeni, toate celelalte blocuri din localitate beneficiazã de gaz metan.

Monika BACIU

SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Februarie 2016

PILE, ªPÃGI ªI ILEGALITÃÞI

Angajãri în minerit cu mari semne de întrebare 62

de persoane au fost angajate la unitãþile miniere fãrã nicio bazã legalã. Un mare semn de întrebare stã asupra acestor încadrãri pe posturi, mai ales în condiþiile în care aceste persoane NU AU PARTICIPAT LA NICIUN CONCURS sau mai mult decât atât nici mãcar NU SUNT SEMNATARII CERERILOR DE ANGAJARE.

Puhoiul a atras dupã sine ºi ilegalitãþile. Dupã zeci de ani, primele angajãri în minerit au avut loc în anul 2014. Acestea au fost controversate ºi la acea datã, iar acum, dupã doi ani de zile ies la ivealã ilegalitãþi crase. Sute de persoane ºi-au depus dosarele pentru a participa la concursul pentru ocuparea celor 90 de posturi de muncitori necalificaþi din anul 2014, dar alþii au avut noroc.

Nu au participat la concurs, dar au fost angajaþi.

A

ngajãri fãrã nicio bazã legalã, doar pe semnãturã

Corpul de control al directorului general a efectuat mai multe verificãri la unitãþile miniere din cadrul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara. Pe lângã angajãrile care s-au realizat pe bazã de concurs, pe posturi au fost încadrate ºi persoane pe baza unei simple cereri, fapt nelegal.

ivezeni, 12 persoane angajate, L nu se ºtie cum

În perioada 1 ianuarie 2014 – 31 iulie 2015 au fost angajate un numãr de 114 persoane. 37 de persoane au fost angajate în urma cererilor întocmite de aceºtia, aceste persoane fãcând parte dintr-un total de 90 de persoane care au fost angajate la cele patru exploatãri miniere.

Potrivit raportului Corpului de Control al directorului general “aceste persoane au participat la concursul pentru angajare la EM Lonea ºi EM Vulcann organizat în perioada 26 mai 2014 – 29 mai 2014, aflându-se pe lista de respinºi în primele 100 de poziþii”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general.

Cele 37 de persoane au fost angajate pe o perioadã determinatã de 6 luni în funcþia de muncitori necalificat front, iar apoi acestora le-a fost prelungit contractul de muncã.

La mina Livezeni au mai fost angajate 12 persoane care nu au susþinut niciun concurs, NIMIC. “În urma verificãrilor s-a constatat cã în afara celor 102 persoane au mai fost angajate un numãr de 12 persoane pentru sucursala EM Livezeni nu a fãcut niciun fel de demers pentru angajarea acestora”, se aratã în raportul întocmit în cursul anului trecut.

Aceste persoane au fost angajate doar în baza unor cereri aprobate de conducerea CEH SA, adicã de directorul general de la acea vreme Aurel Niculescu.

Responsabilii de la Serviciul de Resurse Umane au dat cu subsemnatul în acest caz, iar explicaþia a fost “pentru cei 12 noi angajaþi EM Livezeni nu a întocmit documente, cei 12 s-au

prezentat cu cereri de angajare semnate, înregistrate ºi aprobate de directorul general”.

La data realizãrii controlul directorul general al CEH, Emil Floruþ sublinia cã “8 din cele 12 cereri sunt semnate de ing.

Niculescu Aurel-directorul general al CEH la acea datã. În cazul celor 4 cereri s-a constatat cã acestea sunt semnate de ing. Drãgoi Nicolae – director general adjunct al CEH” Potrivit raportului, Nicolae Drãgoi nu avea niciun fel de atribuþii în semnarea unor cereri de angajare.

Ca o concluzie angajarea celor 12 persoane nu a întrunit condiþiile legale ºi mai mult decât atât “angajarea de personal subteran/suprafaþã în afara celor angajaþi prin concursurile organizate ºi desfãºurate în cadrul societãþii de la înfiinþare, atrage riscuri asociate depãºirii fondului de salarii admisibil ºi a numãrului de personal aprobat prin BVC”. Opt dintre cele 12 persoane angajate fãrã bazã legalã au fost încadrate în subteran ºi patru la suprafaþã.

upeni, persoanã absentã la L concurs, angajatã la minã

Angajãrile din minerit au fost blamate ºi contestate. S-a vorbit de ºpãgi ºi carnete de partid. În ceea

ce priveºte unitatea minierã de la Lupeni au fost angajate nouã persoane care nu au susþinut un concurs.

“Nouã persoane au fost angajate fãrã a fi participat la concursul organizat în luna mai 2014, fiind angajaþi doar pe baza unor cereri aprobate de ing. Drãgoi Nicolae, director general adjunct la acea datã. Precizãm cã cinci cereri din cele 9 poartã rezoluþia funcþie de calificarea din partea ing.

Niculescu Aurel – director general al CEH SA”, se aratã în raportul de fond de la Mina Lupeni O persoanã a fost angajatã pe postul de electrician de suprafaþã pe baza unei cereri aprobate de Nicolae Drãgoi, fãrã a fi participat la concurs, figurând absent pe lista persoanelor respinse în urma concursului de angajare derulat în perioada 26 – 29 mai 2014.

La fel ca în cazul angajãrilor de la Mina Livezeni, Nicolae Drãgoi nu avea atribuþii în angajarea de personal.

onea, angajãri de personal L fãrã ºtiinþa

responsabililor minei

La Mina Lonea, responsabilii unitãþii doar s-au trezit cu noii angajaþi. Într-una din zile 7 persoane au apãrut fãrã ca nimeni sã aibã cunoºtinþã de vreun concurs pentru ocuparea unor posturi. “ªapte persoane au fost angajate fãrã sã fi participat la concursul organizat în luna mai 2014, aceºtia fiind angajaþi doar pe baza unor cereri aprobate de conducerea CEH SA. În cazul acestora s-a constatat cã nu au fost solicitãri scrise din partea conducerii EM Lonea ºi nici din partea Diviziei Miniere adresate directorului general al CEH pentru angajarea celor 7 persoane”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general. ªi aici, reprezentanþii unitãþii miniere au dat declaraþii pentru cei 7 noi angajaþi. Astfel, Gabriel

Puiu Petrescu, directorul Diviziei Miniere de la acea datã a precizat cã “nu am cunoºtinþã de angajarea celorlalte 7 persoane”. ªi ºeful Serviciului Resurse Umane a fost nevoit sã dea cu subsemnatul ºi a declarat cã “pentru cei 22 de noi angajaþi EM Lonea nu a întocmit documentele, 15 au fost angajaþi în baza cererilor personale ºi 7 cereri aprobate de cãtre conducerea CEH SA”.

unctul comun al angajãrilor P este Nicolae Drãgoi.

“Precizãm cã 5 din cele 7 cereri sunt semnate de ing. Niculescu Aurel – directorul general al CEH SA, iar 2 sunt semnate de ing. Drãgoi Nicolae – director general adjunct al CEH SA, în condiþiile în care dl. Ing. Niculescu Aurel a lipsit din unitate, acesta figurând pontat în delegaþie”, se mai aratã în raport.

Culmea este faptul cã în cazul uneia dintre cereri persoana care a fost angajatã pe post nici mãcar nu a depus cererea, ci a avut mesageri.

“Menþionãm cã doup cereri de angajare semnate de ing. Niculescu Aurel nu sunt întocmite ºi semnate de cãtre persoanele care au fost angajate, în cazul domnului (...) cererea a fost întocmitã de cãtre mama acestuia, iar în cazul angajatului (...) cererea a fost întocmitã de cãtre tatãl acestuia, semnãtura angajaþilor neregãsindu-se pe respectivele cereri”, mai aratã în raportul de control.

Oficialii CEH menþioneazã cã “în opinia echipei de control cele 7 angajãri pe bazã de cerere nu au respectat prevederile art. 35, pct.

1, 3 ºi 4 din CCM în vigoare la acea datã”.

V

ulcan, nouã angajãri fãrã concurs

La Mina Vulcan au fost angajate nouã persoane care nu au susþinut concursul din luna mai a

anului 2014.

“9 persoane au fost angajate fãrã a fi participat la concursul organizat în luna mai 2014, fiind angajate doar pe baza unor cereri aprobate de conducerea CEH SA. În cazul acestora s-a constatat cã nu au fost solicitãri scrise din partea conducerii EM Vulcan ºi nici din partea Diviziei Miniere adresate directorului general al CEH pentru angajarea celor 9 persoane”, se aratã în raportul Corpului de control al directorului general.

rãgoi ºi Niculescu, D puncte comune

Aurel Niculescu, directorul general al CEH de la acea vreme, ºi Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct, sunt cei care au reprezintã numitorul comun al acestor angajãri care stau sub semnul ilegalitãþii. Unele dintre cererile de angajare sunt semnate de Niculescu, iar altele de Drãgoi. Care au fost criteriile pe baza cãrora au fost angajate aceste persoane sunt încã neelucidate. Pe lângã cele 90 de persoane care au fost angajate în urma concurului din perioada 26-29 mai 2014, alte 62 au intrat în CEH fãrã bazã legalã, doar pe baza semnãturilor oficialilor CEH. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 februarie 2016

Henþ cu mâna

fraierii care îl finanþeazã cât s-o putea de-aici încolo. ªi vor mai venit de-aºtia. Auzi vrãjealã, dragoste subitã pentru echipa Naþionalã ºi Campionatul European! ª-atunci de ce sã mai privim cu ironie cã Gabi Trestian, Marius

EI DE CE NU? Tot citim ºi vedem tam-tam-ul cu celebrii reveniþi – oare nu cumva alungaþi? – pe meleagurile natale, ale

unui Adrian Mutu, Bourceanu sau Marica.

Niºte fâsuri de talie mondialã, care mai pãcãlesc fotbalul ºi pe

Cucãilã, Traian Câmpean sau Cornel Irina mai joacã pe la vârsta lor? La urma urmei, ei o fac chiar din plãcere la acest nivel divizionar, unde oricum totul este un amatorism. Ei de ce sã nu aibe dreptul de a se

bucura în continuare de fotbal?

Nu cer nici valutã, nici altceva, ºi-au asigurat traiul pânã la aceastã vârstã. Sã nu ne mai legãm cu atâta rãutate, cã n-or fi cel mai mare pãcat pe lumea asta.

Fotbal. Pregãtiri. Minerul Uricani.

Început cu prima zi a lui februarie M

inerul Uricani, cea mai vesticã echipã a Vãii Jiului, este echipa care a demarat cel mai târziu pregãtirea de iarnã, alegându-ºi ca datã de start 1 februarie. Echipa s-a reunit la stadionul din oraº, anunþând despãrþirea de unul dintre jucãtorii sãi importanþi, Elian Proteasa (23 ani), care a ales sã meargã la muncã în Anglia.

Douã stagii de pregãtire Programul pe care ºi l-au propus cei de la Uricani este împãrþit pe douã etape, pânã la reluarea campionatului pe 12 martie a.c. Într-o primã fazã, antrenamentele se vor desfãºura marþi, mier-

curi ºi joi, în perioada 1-6 februarie, dupã care se va intra într-un semi cantonament la baza de la stadion, cu antrenamente dimineaþa ºi dupã-amiaza. În staff-ul echipei se aflã Vasile Scurtu (preºedinte), Viorel Mihãilescu (antrenor juniori A1), Alin Horvath

(vicepreºedinte), Dumitru Panþi (organizator), Alexandru Sultan (antrenor juniori mici). Antrenorul Neculai Baltaru (59 ani) ºi-a anunþat intenþia de a renunþa la activitatea competiþionalã, în locul sãu

„ÎMPLINESC 40 DE ANI. LA VARÃ MÃ RETRAG” declarã Cornel Irina, antrenor-secund ºi jucãtor la Minerul Uricani

C

fiind posibilã învestirea cuplului Cornel Irina – Traian Câmpean, încã jucãtori în activitate.

„Sperãm într-un retur mai bun” Minerul Uricani a avut unul dintre cele mai slabe sezoane din ultimii 30-40 de ani.

Fosta divizionarã „C” din anii `90 ºi de la mijlocul anilor

ornel Irina a împlinit în luna decembrie 39 ani. Deci, a intrat în anul 40! ªi totuºi, nu renunþã!

Reporter: Cornele, la mulþi ani, e drept mai târziu, dar sã fie bine. Ce faci... spre 40 de ani?

Cornel Irina: Joc în continuare, dar rãmân ºi antrenor secund la Minerul Uricani. E un microb la care se renunþã greu.

Rep.: Ok, 40 de ani, cât mai joci?

C.I.: Împlinesc anul acesta 40 de ani, gata, la varã mã retrag. Vreau sã duc acest campionat pânã la capãt, sã nu las echipa acum la greu.

Rep.: Care este în continuare politica Uricaniului?

C.I.: Numai tineri! Va fi greu, dar oricum, am stabilit cã nu ne intereseazã rezultatele, oricum am avut un tur slab. Important este sã aducem la echipã cât mai mulþi tineri, sã putem face în urmãtorii ani la Minerul Uricani din nou o echipã puternicã. „Material” este, trebuie doar ºlefuit. Veþi vedea cã în urmãtorii ani, lucrurile vor sta altfel.

2000 nu a reuºit în turul acestui campionat decât o poziþie modestã la coada clasamentului. Am purtat un dialog cu Vasile Scurtu, preºedintele Minerului Uricani, legat de acest aspect: Reporter: Va mai fi Uricaniul echipa puternicã de altãdatã? Ce i-a lipsit în tur?

Vasile Scurtu: E greu în aceste vre-

muri sã mai vorbim de performanþã. Totul se reduce acum la pasiune sau practicarea sportului în timpul liber. Nimeni nu mai vine la fotbal fãrã vreo motivaþie financiarã puternicã, ori la Liga a IV-a, de unde bani? Ca ºi toate celelalte echipe din Valea Jiului, ne bucurãm cã mai supravieþuim. Pânã la urmã, om scoate-o la capãt cumva... Uite, sunt de admirat, ºi Dan Voicu la Lupeni, Tudorache ºi Ghiþan la Jiul. Ce i-a lipsit Uricaniului? Vreo câþiva jucãtori de valoare ºi puþin noroc. Dar nu facem o tragedie, mergem înainte!

Rep.: Cum þi se pare lupta la locul 1 în Liga a IV-a Hunedoara?

V.S.: Deschisã între primele trei locuri dar cu un procent în plus pentru ªoimul Bãiþa, care are o echipã foarte omogenã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU