CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1036

Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Fosta companie de turism, scoasã la vânzare

D

irecþia Regionalã a Finanþelor Publice Timiº scoate la vânzare Compania de Turism Valea Jiului. Sediul companiei a fost scos spre valorificare de cãtre reprezentanþii AFP Petroºani contra sumei de 80 de mii de lei.

Biroul unde a funcþionat Compania de Turism Valea Jiului are o suprafaþã de 26,13 metri pãtraþi.

Compania de Turism Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1999. din structura acþionariatului au fãcut parte primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care în urmã cu doi ani ºi-a retras sprijinul financiar. În 1999 s-a stabilit plata unei cotizaþii anuale astfel încât Compania de Turism Valea Jiului sã poatã funcþiona, însã reprezentanþii acestei societãþi susþineau

cã doar primãriile au respectat, parþial, înþelegerea. Asociaþi la Compania de Turism sunt toate primãriile din Valea Jiului. La început ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut parte din acþionariat însã anul trecut a încetat colaborarea dintre cele douã pãrþi. O altã soluþie pentru ºtergerea datoriilor ar fi preluarea sediului de cãtre administraþiile locale.

Monika BACIU

Muzeul, punct vulnerabil atrimoniul istoric, P punct vulnerabil. La Petroºani funcþioneazã un muzeu, Muzeul Mineritului, însã acesta nu este pãzit.

Legea spune cã fiecare muzeu din þarã, ar trebui sã aibã pazã. Având în vedere cã la alineatul 1 al articolului nr.11 al Legii nr.311/2003, Legea muzeelor ºi a colecþiilor publice se prevede cã “proprietarii ºi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor ºi colecþiilor

publice au, potrivit Codului civil ºi prezentei legi, urmãtoarele obligaþii. Sã asigure paza muzeului sau a colecþiilor publice ºi dotarea acestora cu sisteme de protecþie eficiente” La Petroºani, nu existã niciun paznic angajat care sã deserveascã Muzeul Mineritului. Singurii care vegheazã la securitatea obiectivului sunt poliþiºtii locali. “Nu avem pazã la muzeu, dar nici nu au existat probleme. Existã patrule ale Poliþiei Locale care sunt în teren ºi ziua ºi

Salvamontistã bãgatã în spital de un bãtãuº

U

n interlop din municipiul Lupeni a provocat un scandal monstru în staþiunea din vestul Vãii Jiului ºi a bãtut mai mulþi turiºti.

Individul a lovit o salvamontistã din staþiune pe care a lãsat-o inconºtientã.

Un jandarm aflat în timpul liber, care stãtea cu agresorul la masã, a fost aproape impasibil la scenã ºi nu a intervenit pentru a-l opri pe individul care a mai bãtut ºi alte persoane. >>> PAGINA A 3 A noaptea”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

I ntrã în reabilitare

Municipalitatea de la Petroºani a depus un proiect prin care are în vedere reabilitarea ºi modernizarea Muzeului Mineritului. În aceastã axã de finanþare vor fi accesate fonduri europene pentru modernizare.

“Vom reabilita ºi moderniza muzeul la standarde înalte. Vor fi efectuate schimbãri majore acolo”, a

mai spus sursa citatã.

Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente origi-

nale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Cuprinde o secþiune de geologie reprezentatã prin roci ºi fosile vegetale ºi animale, evoluþia tehnicii miniere în Valea Jiului reprezentatã prin unelte ºi maºini alãturi de diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cu prezentarea evoluþiei vieþii sociale din Valea Jiului din cele mai vechi timpuri pânã în prezent, evidenþiatã prin documente, fotografii ºi carte veche.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cum a câºtigat Zoltan Lacataº 200 de mii de lei de la SNÎMVJ?

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016

Z

ilele trecute Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat câºtig de cauzã lui Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului într.-un proces cu Societatea Naþionalã e Închideri Mine Valea Jiului. De precizat este faptul cã Lacataº nici mãcar nu mai fãcea parte din dialogul social în momentul înfiinþãrii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

C

um a convins judecãtorii?

În data de 26 noiembrie 2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A.- persoana juridicã românã cu capital integral de stat, acþionar unic statul român prin Ministerul Economiei, având formã juridicã de societate comercialã pe acþiuni îºi desfãºoarã activitatea în conformitate cu legile române. Societatea s-a desprins din Compania Naþionalã a Huilei, fiind o societate DIFERITà ºi NU CONTINUATORUL CNH-ului.

Societatea de închideri a primit bunurile prin dare în platã de cãtre statul roman prin Ordonanþa de Urgenþã OUG 84 din 29.09.2011 care spune “prin derogare de la prevederile art. 175 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, la cererea Companiei Naþionale a Huilei — S.A., denumitã în continuare companie, creanþele fiscale administrate de Ministerul Finanþelor Publice prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã se sting prin trecerea în proprietatea publicã sau privatã a statului ºi în administrarea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri a unor bunuri aferente unor active definite conform art. 3 lit. d) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.

88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale, aprobatã prin Legea nr. 44/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aflate în proprietatea companiei”, se aratã în OUG. În cadrul aceleiaºi ordonanþe, “stingerea creanþelor fiscale se va face la valoarea bunurilor ce intra în componenþa activelor stabilitã prin raportul de evaluare întocmit de cãtre un evaluator independent”.

Astfel, activele care au trecut în domeniul public al statului au fost Mina Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

C

e a vrut Lacataº?

Zoltan Lacataº a cerut sã i se acorde plata sumelor aferente fondului de 3,7 la mie. Doar cã LSMVJ nu mai era sindicat reprezentativ.

Intervine o nouã ordonanþã, OUG 68 din 14.11.2012 care prevede modificarea ºi completarea unor acte normative ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale.

Articolul 5 face referire la modul de înfiinþare al SNÎMVJ ºi modul de preluare al angajaþilor.

“Societãþile comerciale constituite conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2011 privind preluarea de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a unor creanþe deþinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ºi pentru reglementarea unor dispoziþii

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

referitoare la înfiinþarea unei societãþi comerciale, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.

143/2012, preiau, potrivit legii, personalul necesar desfãºurãrii activitãþii proprii de la societatea comercialã care a stins obligaþiile fiscale prin procedura de dare în plata, în termen de 30 de zile de la data înmatriculãrii societãþii, cu acordul adunãrii generale a acþionarilor”, se aratã în OUG 68 din 14 noiembrie 2012.

Astfel, s-a obþinut o derogare de la Codul Muncii privind preluarea salariaþilor.

“Personalul preluat potrivit alin. (1) îºi pãstreazã drepturile ºi obligaþiile ce decurg din contractele individuale de muncã ºi din contractul colectiv de muncã aplicabil la societatea comercialã care a stins obligaþiile fiscale prin procedura de dare în platã, existente la data preluãrii, pânã la expirarea acestuia. Prin derogare de la prevederile art. 27 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, certificatele medicale, necesare la angajarea în munca a personalului preluat de cãtre noile societãþi comerciale potrivit alin. (1), existente la societatea comercialã care a stins obligaþii fiscale prin procedura de dare în platã, îºi menþin valabilitatea pânã la expirarea termenelor prevãzute de lege”, aratã alineatele 2 ºi 3 din art.

5 al OUG 68 din 14.11.2012.

Mai exact, angajaþii

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

SNÎMVJ îºi pãstrau drepturile din contractul colectiv de muncã în baza cãruia ºi-au desfãºurat activitatea.

Adicã este vorba de CCM negociat de Sindicatul Muntele în anul 2012 împreunã cu administraþia Companiei Naþionale a Huilei, societate din care s-a desprins SNÎMVJ.

A

ici intervine LSMVJ

Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a chemat în judecatã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului solicitând obligarea acesteia sã-i achite suma de 193.648 lei cu titlu de fond destinat activitãþilor în domeniul negocierii ºi urmãririi contractului Colectiv de Muncã, calculat la fondul de salarii pentru perioada sepmtebrie 2010 – iulie 2011, sumã ce urmeazã a fi actualizatã cu indicele de inflaþie de la data scadenþei fiecãrei luni pânã la plata efectivã. doar cã angajaþii SNÎMVJ lucrau deja dupã un contract colectiv de muncã încheiat în anul 2012 între CNH ºi Sindicatul Muntele.

Instanþa de la Tribunalul Hunedoara nu a luat în seamã actele normative prin care s-a înfiinþat SNÎMVJ care prevãd cã aceasta NU ESTE SUCCESOAREA CNH ºi nu s-a înfiinþat prin divizarea sau fuziunea CNH-ului, ci ESTE o societate nouã.

Totodatã, instanþa se contrazice singurã.

“SNÎMVJ nu a fost înfiinþatã ca urmare a unei reorganizãri a CNH

SA Petroºani care sã aibã ca rezultat un transfer al activului ºi pasivului, aceasta nefiind succesoare în drepturi ºi obligaþii a CNH SA Petroºani, ci fiind o entitate juridicã distinctã. Astfel, în temeiul art. 2 alin. 5 din OUG 84/2011, CNH SA Petroºani a predat cãtre MECMA activele ale cãror bunuri fac obiectul trecerii din proprietatea companiei, în domeniul public al statului, respectiv EM Petrila, EM Paroºeni ºi EM Uricani. MECMA a predat activele care se constituie aport în naturã la capitalul social al societãþii, respectiv EM Petrila, EM Paroºeni ºi EM Uricani”, se aratã în motivarea instanþei.

Aceeaºi instanþã precizeazã cã “urmare a reorganizãrii CNH SA Petroºani prin separarea activelor viabile de cele neviabile au fost constituite Societatea Naþionalã a Huilei ºi Societatea Naþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului care a preluat de la CNH urmãtoarele active: Exploatarea Minierã Petrila, Exploatarea Minierã Paroºeni ºi Exploatarea minierã Uricani” Tot instanþa precizeazã, la întâmpinarea formulatã de SNÎMVJ, cã “reclamanta nu face dovada îndeplinirii condiþiior pentru a fi îndreptãþitã sã primeascã fondul de 193.648 lei solicitat, ºi reclamanta n-a avut ºi nu are nicio legãturã cu societatea pârâtã în acest litigiu, respective, nu a avut reprezentativitate la nivel de societate, nu a avut ºi nu are membri de sindicat la societatea pârâtã ºi societatea pârâtã nu era înfiinþatã la data promovãrii acþiunii”.

Astfel, potrivit soluþiei, SNÎMVJ trebuie sã plãteascã cãtre Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului aproape 200 de mii de lei.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016

Salvamontistã bãgatã în spital de un bãtãuº U

n interlop din municipiul Lupeni a provocat un scandal monstru în staþiunea din vestul Vãii Jiului ºi a bãtut mai mulþi turiºti. Individul a lovit o salvamontistã din staþiune pe care a lãsat-o inconºtientã. Un jandarm aflat în timpul liber, care stãtea cu agresorul la masã, a fost aproape impasibil la scenã ºi nu a intervenit pentru a-l opri pe individul care a mai bãtut ºi alte persoane.

IJJ Hunedoara a demarat o anchetã internã ºi-l cerceteazã pe subofiþer.

Miruna Inel, o salvamontistã de 21 de ani din staþiunea montanã Straja a fost bãtutã crunt de Constantin Sorin Palesicã, cunoscut interlop din Lupeni, aflat dupã miezul nopþii într-un bar din staþiunea Straja, la doi paºi de sediul Salvamont, iar, în urma altercaþiei, femeia a fost transportatã în stare de inconºtienþã la spital. Totul s-a petrecut sub privirile lui Sorin Moldovan, un jandarm, care era în timpul liber, dar care nu a intervenit, fiind la masã chiar cu bãrbatul care a lovit-o crunt pe tânãra salvamontistã.

Scandalul a pornit de la faptul cã femeia i-a cerut agresorului sã vorbeascã mai încet, pentru

cã era ora 2.40.

Individul a avut un schimb de replici cu tânãra, Miruna Inel, de la Postul Salvamont Straja ºi i-a cerut sã se apropie de masa sa.

Agresorul s-a ridicat ºi a lovit-o pe femeie cu palma, dar a considerat cã nu este suficient ºi i-a dat un pumn direct în faþã tinerei. Lovitura a fost atât de puternicã încât salvamontista a cãzut inconºtientã. În tot acest timp, jandarmul Sorin Moldovan a asistat la incident fãrã a schiþa mãcar o intenþie de a-l tempera pe agresorul cu care petrecea la masã.

Interlopul nu s-a oprit aici ºi l-a mai bãtut ºi pe un angajat al clubului.

Jandarmii ºi poliþia au demarat cercetãrile ºi,

deocamdatã, femeia este în spital, în timp ce agresorul sãu a primit doar o amendã de 1.000 de lei. Asta, dupã ce ºi unul dintre angajaþii barului a încasat câþiva pumni, pentru cã a sunat la 112. „Jandarmii montani s-au deplasat în localul respectiv ºi au identificat un tânãr de 33 ani, domiciliat în

municipiul Lupeni, care lovise mai multe persoane, printre care ºi o tânãrã aflatã în stare de inconºtienþã, care a fost preluatã de un echipaj SMURD ºi transportatã la spital. Jandarmii montani l-au încãtuºat pe agresor ºi l-au condus la sediul Postului de jandarmi din staþiune, unde l-au sancþionat cu

„Bonnie ºi Clyde ai Estului”- încã n-au plãtit pentru crima de la Hunedoara

C

uplul mortal care a jefuit o casã de amanet din Hunedoara, aflat dupã gratii în Ungaria, încã n-a dat socotealã pentru crima comisã acum nouã ani. ªandor Varga ºi Emese Turi au fost trimiºi în judecatã de autoritãþile hunedorene, însã lipsa de procedurã a fãcut ca procesul sã se amâne. Cei doi criminali sunt acuzaþi de tentativã de omor deosebit de grav. ªandor Varga ºi iubita lui Emeºe Turi sunt poate cei mai sadici criminali din estul Europei, faptele lor fiind greu de imaginat pentru cineva normal, însã în ciuda cruzimii de care au dat dovadã specialiºtii au concluzionat cã amândoi au fost lucizi ºi au acþionat cu intenþie la fiecare atac.

Cei doi n-au ajuns la nici un termen stabilit de instanþa hunedoreanã din simplul motiv cã sunt în puºcãriile din Ungaria. ªandor Varga ºi iubita lui Emeºe Turi au jefuit

în decembrie 2007 o casã de amanet din municipiul Hunedoara ºi au fost arestaþi în Ungaria, pentru comiterea a ºapte jafuri armate ºi patru crime. ªandor Varga era liderul unei grupãri denumitã „Brigada morþii”, grupare la care a aderat atât iubita sa, Emese, cât ºi alte persoane.

Dupã mai multe crime ºi jafuri au fost prinºi ºi condamnaþi de judecãtorii maghiari, ªandor Varga primind închisoare pe viaþã, iar iubita lui, Emese Turi, 17 ani de puºcãrie. În anul 2007, cei doi au dat patru lovituri la casele de amanet din mai

multe zone ale þãrii.

Ultimul jaf armat a avut loc la Hunedoara în 17 decembrie 2007, iar ªandor Varga a împuºcat în cap o tânãrã care era angajata unitãþii din Hunedoara.

Femeia a supravieþuit, însã a rãmas cu un handicap permanent la ochiul stâng.

A

u îngrozit Ungaria

În decembrie 2008, gruparea a început seria de jafuri de pe teritoriul Ungariei. ªandor Varga ºi Emeºe Turi trãiau în Ungaria din 2003, însã pânã în 2007, au comis jafuri doar

amendã contravenþionalã în valoare de 1.000 lei, în conformatate cu Legea 61/1991. Apoi, jandarmii montani au predat agresorul Poliþiei municipiului Lupeni”, se aratã în comunicatul remis presei de IJJ Hunedoara.

Mai mult, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara s-a autosesizat ºi a dispus constituirea unei comisii pentru efectuarea verificãrilor cu privire la comportamentul unui subofiþer din cadrul unitãþii, aflat în club, în timpul liber, în momentul comiterii agresiunii. În acest caz, în funcþie de rezultatele verificãrilor, urmeazã sã fie dispuse mãsurile legale faþã de subofiþerul care nu a avut un comportament corespunzãtor calitaþii de jandarm.

Poliþiºtii fac ºi ei cercetãri, iar bãrbatul, care nu are nicio ocupaþie, este cercetat acum pentru scandalul provocat. „Poliþiºtii i-au întocmit bãrbatului de 33 de ani dosar penal sub

pe teritoriul României. Doar în perioada august-decembrie 2007, ªandor ºi iubita sa au pãtruns în incinta a patru case de amanet, aflate pe raza diferitelor judeþe din þarã. Casierele erau ameninþate cu arma ºi nevoite sã le dea jefuitorilor toþi banii din casã, dar ºi bijuterii. În Ungaria, Varga ºi ceilalþi membri ai bandei au spart o bijuterie, de unde au furat bani ºi bunuri în valoare de 35 milioane de forinþi, dar ºi poºeta vânzãtoarei.

Mai apoi, în aprilie 2009, au jefuit o altã bijuterie, unde l-au agresat pe vânzãtor ºi au furat, apoi, bani ºi obiecte în valoare totalã de 13 milioane de forinþi. A urmat apoi, în vara aceluiaºi an, un jaf din care au câºtigat 24 milioane de forinþi, însã în timpul cãruia au ucis douã persoane – atât pe patronul unitãþii jefuite, cât ºi pe proprietarul spaþiului în care era deschisã bijuteria respectivã. În februarie 2010, a urmat jefuirea cazinoului „Las Vegas“, tot din Ungaria, de unde au sustras 1,3 milioane de forinþi, iar seria infracþiunilor s-a încheiat în luna mai a

aspectul comiterii infracþiunilor de loviri sau alte violenþe ºi ameninþare.

Tânãra agresatã a fost transportatã la Spitalul Municipal Lupeni ºi, ulterior, transferatã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, pentru acordarea de îngrijiri medicale. Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea clarificãrii tuturor circumstanþelor faptei”, a spus ºi Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cursul zilei de ieri (n.r. duminicã), judecãtorii au emis pe numele autorului agresiunii din Straja un mandat de reþinere pentru 24 ore, acesta fiind cercetat pentru lovire ºi amenintare.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

aceluiaºi an, cu uciderea unei familii de vietnamezi, soþ ºi soþie care lucrau împreunã într-un complex comercial.

P

uºi sã-ºi sape singuri groapa ºi apoi împuºcaþi în cap Cei doi au fost urmãriþi ºi atacaþi, dupã încheierea programului de lucru, iar dupã sechestrare au fost duºi la marginea localitãþii. Degeaba le-au explicat agresorilor, cei doi soþi vietnamezi, cã nu au prea mulþi bani asupra lor, cãci încasãrile sunt lãsate în magazin. Membrii „Brigãzii morþii“ i-au obligat sã-ºi sape singuri mormintele, dupã care i-au împuºcat în cap.

N-au gãsit asupra victimelor decât 120.000 forinþi. ªandor le-a declarat oamenilor legii cã vietnamezii trebuiau împuºcaþi, indiferent de câþi bani aveau asupra lor. Întrebat dacã are vreo urmã de regret, românul nu s-a obosit nici mãcar sã mimeze o pãrere de rãu, iar specialiºtii l-au încadrat în categoria indivizilor extrem de periculoºi, a ucigaºilor cu sânge rece.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

MINERII AU LUAT UN ªUT ÎN FUND DE LA ADMINISTRATORI

z Administratorii au apãrut ca o boare într-o zi de vineri z Angajaþii CEH, bãtaia de joc a administratorilor z Administratori surzi ºi nepãsãtori la cerinþele oamenilor z Directorul general Viorel Stancu, dezarmat z Nimeni nu promite funcþionarea CEH z Existã riscul neplãþii salariilor z Falimentul e iminent Vãduvã la 30 de ani, tatãl unui copil cu dizabilitãþi, mineri întreþinãtori de familii, angajaþi cu probleme financiare ºi o mare incertitudine la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Este tabloul care apasã peste angajaþii Complexului Energetic Hunedoara ºi peste întreaga Vale a Jiului. Dupã aproape un ªUT petrecut în curtea Complexului Energetic Hunedoara în aºteptarea unui rãspuns clar, angajaþii minei Livezeni ºi nu numai ºi-au luat un ªUT ÎN FUND de la administratorii judiciari ºi cel special care i-au tratat cu indiferenþã pe cei care îºi strigau nemulþumirile.

CEH V iitorul nu sunã bine

Soarta Complexului Energetic Hunedoara este în mâinile a trei administratori judiciari FEMEI care se tem ºi li se înroºesc obrajii atunci când aud cã trebuie sã dea cu ochii de puhoiul de mineri, iar administratorul special, Dan Agriºan, caracterizat ca un bãieþaº pe care îl poate sufla ºi vântul considerã cã nu se poate coborî la nivelul unor muncitori.

lunã de O insolvenþã, niciun plan

A trecut o lunã de la

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016

deschiderea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara ºi încã nimeni nu a venit cu un plan pentru salvarea societãþii. Mai grav este cã la felul în care se miºcã lucrurile salvarea va coincide cu MOARTEA, adicã cu FALIMENTUL Administratorii judiciari, trei doamne ºi toþi trei, au venit la sediul Complexului Energetic Hunedoara într-o seninã zi de vineri. Acesora li s-a alãturat ºi administratorul special Dan Agriºan.

Au poposit, ca într-o plimbare, la Complexul Energetic Hunedoara unde ar fi trebuit sã caute soluþii pentru reducerea cheltuielilor. ªi CULMEA, ANGAJAÞII sunt primii cãrora le sunt afectate drepturile. EI sunt de vinã pentru dezastrul economic al societãþii.

EI, ANGAJAÞII, trebuie sã tragã ponoasele pentru mânãrelile fãcute în trei ani de activitate la Complex.

Astfel a fost identificatã prima soluþie pentru reducerea cheltuielilor.

Personalul TESA ar fi trebuit trimis acasã de luni.

Mãsura a nemulþumit salariaþii de la Mina Livezeni care au ieºit în curtea CEH însoþiþi chiar de directorul unitãþii miniere, Radu Lupuleac. La sfârºitul sãptãmânii trecute, minerii de la Livezeni ºi-au strigat nemulþumirile în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Ortacii s-au

alãturat personalului TESA care de astãzi ar fi trebuit sã intre ºomaj tehnic pentru reducerea cheltuielilor.

Oamenii sunt nemulþumiti cã mãsurile de restructurare încep cu ei ºi cã de luni personalul indirect productiv ºi TESA stã 10 zile acasã cu 75% din salariu.

“Eu sunt tatãl a doi copii, unul este cu handicap. Ce fac dacã mã trimiteþi acasã, doar eu muncesc. Cum mai pot asigura tratamentul copilului ºi cum aº mai putea sã îmi întreþin familia? Cine îmi plãteºte mie transportul la clinici pentru tratament, cine îmi plãteºte facturile?”, întreba unul dintre angajaþii Minei Livezeni.

O altã femeie, cu lacrimi în ochi, spunea cã este vãduvã. Mina i-a rãpit soþul ºi de atunci aceasta creºte singurã cei doi copii.

“Am rãmas vãduvã la 30 de ani cu doi copii.

Soþul mi-a murit în minã, iar acum ne aruncaþi ºi pe noi afarã din sistem”, striga femeia.

Mulþi dintre salariaþii CEH au rate de plãtit, iar aceºtia susþin cã nu vor mai putea face datoriilor.

“Avem rate de plãtit. În fiecare lunã ne vin plicurile acasã. Ce sã le spunem celor de la bancã, sã îi trimitem la dumneavoastrã, cã ºi aºa câºtigaþi sute de milioane pe lunã”, îi spunea un alt angajat directorului general al CEH, Viorel Stancu.

întregi de O reaºteptare S tancu, DEZARMAT Oamenii au aºteptat cât un ºut întreg pentru ca administratorii, fie ei speciali sau judiciari, sã vinã în faþa lor ºi sã le comunice mãsurile luate, dar s-au ales cu un ªUT în FUND. Cei în mâinile cãrora stã soarta Complexului Energetic Hunedoara au stat nepãsãtori într-un birou ale cãrui geamuri dau tocmai cãtre curtea CEH fãrã a le pãsa de oamenii peste care stã sabia.

Dupã aproape opt ore de aºteptare în curtea Complexului Energetic Hunedoara, niciunul din cei patru administratori nu a vrut sã iasã la discuþii.

Doamnele s-au intimidat, iar reprezentantul statului, adicã DAN AGRIªAN, ADMINISTRATORUL SPECIAL, a refuzat categoric orice discuþie cu angajaþii.

“Nu vor sã iasã.

Cele trei doamne de la firma din Craiova s-au înroºit când le-am cerut sã iasã, iar administratorul special a zis cã nu vrea sã vorbeascã cu voi”, au transmis liderii de sindicat angajaþilor.

Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, a ieºit în douã rânduri la discuþii cu angajaþii care protestau nemulþumiþi în curtea CEH. Acesta le-a explicat cã este absolute necesarã reducerea cheltuielilor pentru ca societatea sã nu intre în faliment, la cererea vreunuia dintre creditori. ªi culmea, salariaþii trebuie sã suporte consecinþele huzurului.

“Trebuie sã aducem cheltuielile ºi veniturile la acelaºi nivel. Perioada asta de trei luni pânã se stabileºte programul de reorganizare trebuie sã fim pe zero. Oricine ne poate cere falimentul pentru orice sumã neplãtitã la scadenþã în aceastã perioadã. Am avut o listã cu cheltuielile minime necesare ºi posibile venituri de realizat. Aceastã mãsurã a fost cerutã de administratorul judiciar care ne-a explicat foarte simplu cã trebuie sã avem veniturile egale cu cheltuielile în aceastã perioadã, astfel orice firmã care este neplãtitã ºi care are o facturã scadentã în aceastã perioadã ne poate cere falimentul ºi nu avem nicio ºansã de izbândã sã scãpãm.

Pe TESA 10 zile este 1,2 milioane reducerea.

Nu este suficient. Trebuie automat urmatã de alte mãsuri. Trebuie sã ajungem la o renegociere a contractului colectiv de muncã.

Le spuneam colegilor cã eu nu am avut mandate sã renegociez o clauzã din contractul colectiv de muncã”, a declarat

Viorel Stancu, directorul general al CEH. Cheltuielile depãºesc cu mult veniturile societãþii, astfel, orice societate poate cere oricând intrarea în faliment a Complexului Energetic Hunedoara.

“Diferenþa între venituri ºi cheltuieli e foarte mare. E undeva la 10-15 milioane. Încercãm sã gãsim soluþii sã reducem cheltuielile ca în aceste trei luni de zile sã fim echilibraþi. Sunt douã mãsuri care se pot lua fãrã a face atingere contractului colectiv de muncã, aceastã trimitere în concediu de aºteptare ºi reorganizarearestructurarea pe organigrame. Vizeazã absolut toatã lumea din cadrul Complexului, astfel încât sã nu se scadã producþia de cãrbune”, a mai subliniat Stancu.

Potrivit directorului general, orice angajat al societãþii poate sã intre în programul de aºteptare de 10 zile, mai puþin minerii care trebuie sã asigure producþia astfel încât sã nu scadã veniturile societãþii.

“Poate sã intre în cele 10 zile, orice persoanã ca sã menþinem veniturile. Nu poate sã plece niciun miner acasã cã ar duce la scãderea producþiei, scãderea producþiei înseamnã MWh”, a mai subliniat directorul general al CEH. Stocurile cu miºcare lentã, estimate la aproape 50 de milioane de lei.

Complexul Energetic Hunedoara detine stocuri cu miºcare lentã în valoare de 49.856.166,09 de lei.

La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie. Potrivit unui

rãspuns primit de la CEH, societatea deþinea la data de 31 octombrie 2015 pãcurã în valoare de 143.651 lei, materiale de 11.891.432,55 dintre care 10.135.437,94 pe partea energeticã ºi 1.755.994,61 pe partea minierã. Acestea însã nu se pot valorifica pânã când judecãtorul sindic nu îºi dã acceptul.

“Avem stocuri fãrã miºcare ºi stocuri cu miºcare lentã ºi toate acestea sunt luate în calcul ºi acestea vor intra în planul de reorganizare cu valorificarea acestora. Nu poate sã înceapã nici administratorul judiciar cu acestea pânã nu se prezintã la judecãtorul sindic ºi toate acestea trec în programul de reorganizare”, a mai subliniat Stancu.

C

onsilierii consilierilor, trimiºi acasã

Oamenii sunt nemulþumiþi ºi de faptul cã în organigramã existã posturi de consilieri ai directorului general care nu s-au remarcat cu nimic. Singurul aspect care a sãrit în ochi este salariul acestora care este de ordinal zecilor de de mii. Oamenii susþin cã reaºezarea grilei de salarizare ar trebui sã se facã de sus în jos.

“Sigur cã m-am gândit sã renunþ ºi la o parte din consilieri. Din pãcate, eu am fost coleg cu toþi ºi eu sunt cel care dau veºtile proaste. Vor fi multe persoane care vor ieºi din schemã”, a conchis Stancu.

utodenunþã contractul A de muncã?

Pentru ca personalul TESA sã nu fie trimis acasã, minerii sunt dispuºi sã renunþe la o parte din

drepturile lor prevãzute în contractul colectiv de muncã. Astfel, ei ar putea chiar autodenunþa contractul colectiv de muncã.

“Renunþãm la masã, renunþãm la transport dacã e cazul numai sã nu trimiteþi oamenii acasã. Începeþi cu personalul TESA ºi veþi ajunge la noi în ritmul acesta”, spun minerii.

U

n alt protocol, praf în ochi

În cele din urmã, dupã ore întregi de negocieri s-a semnat un nou protocol… discuþiile cu administratorii vor fi reluate astãzi.

“Au fost purtate discuþii privind reducerea cheltuielilor societãþii, discuþii care vor fi reluate marþi, 09.02.2016.

mãsurile propuse pentru reducerea cheltuielilor societãþii nu vor fi puse în aplicare decât dupã finalizarea discuþiilor. Acesta este protocolul semnat cu ei”, au spus liderii minerilor.

Amânarea de pe o zi pe alta a mãsurilor de reorganizare ºi reducere a cheltuielilor va duce la FALIMENTUL CEH.

M

inistrul Energiei, atac la directorii CEH

Frãmântârile sociale din curtea Complexului Energetic Hunedoara nu l-au lãsat indiferent pe tehnocratul Victor Grigorescu, ministrul Energiei, care a ripostat pe site-ul sãu de socializare, cu adresã directã la CEH. În fapt, ministrul le cere celor care se gândesc la reorganizarea societãþii, încercând sã facã economii diminând salariile muncitorilor, sã se uite în punga lor.

Mai exact, sã ia în calcul diminuarea consistentã a veniturilor celor din conducerea unitãþilor miniere. „În întreprinderile care trec prin perioade dificile (insolvenþã, pierderi financiare mari), primii care trebuie sã-ºi reducã salariile, sã renunþe la avantaje financiare, sunt directorii ºi consilierii acestora. Ne-am obiºnuit sã încãrcãm schemele de conducere cu adjuncþi ºi consilieri. Celor care se concentreazã sã-ºi aprobe cumparare de maºini scumpe, sponsorizãri fãrã rost în timp ce întreprinderea trimite oameni în ºomaj, le atrag atenþia cã aºa ceva nu vom tolera”, a spus ministrul Victor Grigorescu.

La protestele ce au avut loc la sediul CEH în ultimele zile, muncitorii le-au strigat directorilor sã îºi dea demisia, iar în tot acest timp, directorul general Viorel Stancu nu le-a putut oferi o explicaþie oamenilor.

Stancu le-a spus doar cã „nu poate el sã decidã asta”, iar mai apoi i-a pãcãlit pe protestatari cu un protocol ridicol, în care îi amânã pânã mâine (n.r marþi 8 februarie). În acest moment, numai în aparatul director al CEH sunt cel puþin 180 de pensionabili, iar o parte sunt directori ºi consilieri ai acestora, ce primesc mii de lei lunar.

venituri au C edirectorii?

Andronache Daniel Costel avea, în septembrie 2014, o indemnizaþie de 8.012 lei ºi membrii CA Preda Mihaela – 11.660 de lei, Sorin Iuliu Mangu – 14.120 de lei, Elena Popescu – 27.884 de lei, Ion Stamin Purcaru – 31.388 de lei ºi Ovidiu Demetrescu – 31.388 de lei. Numai în luna octombrie 2014, aceºtia au câºtigat în total suma de 124.452 de lei. Costel Alic a stat la conducerea CEH de la înfiinþarea acestuia, în noiembrie 2012, pânã în martie 2013. Lunã de lunã, în toatã aceastã perioadã, a încasat câte 19.500 de lei lunar, sumã ce reprezintã salariul de încadrare. Dupã Alic a venit Daniel Andronache, care a condus CEH din aprilie

2013 pânã în martie 2014.

Câteva luni a mers pe salariul de încadrare stabilit iniþial, pentru ca, în luna decembrie 2013 salariul de încadrare al acestuia sã creascã la 24.300 de lei.

Aceeaºi sumã a luat-o ºi Aurel Niculescu. În septembrie 2014, însã, lui Niculescu i-a scãzut puþin retribuþia, la fix 19.440 de lei, dar asta numai pânã în luna ianuarie 2015, când s-a revenit la 24.300 de lei. În luna martie Aurel Niculescu este schimbat din funcþie ºi în locul lui este adus, de la Petrila, Costantin Jujan. Cu un salariu de încadrare tot de 24.300 de lei, pe care l-a încasat pânã în luna iunie inclusiv, dupã care acesta a demisionat. A urmat Emil Floruþ pe aceleaºi venituri, iar acum CEH este condus interimar de Viorel Stancu ºi toþi ceilalþi mai sus amintiþi sunt fie consilieri, fie încadraþi pe diverse posturi de conducere.

de la P eºtele cap se împute

Ministrul Energiei face, cumva, o aluzie la situaþia Complexului Energetic Hunedoara, companie în cadrul cãreia s-au acordat prime membrilor Consiliului de Administraþie chiar înainte de declararea insolvenþei.

Nu diriguitorii CEH au fãcut legea, ci statul român. Cei care au primit acele compensaþii financiare doar au beneficiat de prevederile legislative. Conform legii, ºi dacã managerii CEH sau membrii Consiliului de Administraþie realizau 1% din plan sau chiar ºi 0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componenta variabilã.

“Aceste drepturi bãneºti reprezintã plata componentei variabile acordatã în funcþie de îndeplinirea nivelului þintã al indicatorilor de performanþã aprobaþi prin Planul de administrare.

Componenta variabilã are douã subcomponente.

Subcomponenta anualã NU S-A ACORDAT întrucât este condiþionatã de îndeplinirea nivelului þintei anuale a indicatorilor de performanþã.

Subcomponenta trimestrialã - acordatã în tranºe trimestriale în condiþiile prevãzute dupã cum urmeazã dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã 100% sau peste - se acordã

trimestrial 100%, iar dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã sub 100% - se acordã trimestrial 75%. Aceste drepturi de naturã salarialã nu au fost acordate trimestrial având în vedere cã societatea nu a avut Buget de Venituri ºi Cheltuieli aprobat. În luna noiembrie prin HG 942/11.11.2015 publicatã în M. Of. 863/19.11.2015 s-a aprobat Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În aceste condiþii, achitarea acestor

drepturi bãneºti a devenit obligatorie, fapt materializat în achitarea celor 3 tranºe aferente componentei variabile, subcomponenta trimestrialã, în condiþiile prevãzute de aliniatul b)”, se aratã într-un rãspuns al CEH. Repartizarea trimestrialã a acestor drepturi a fost dupã cum urmeazã, trimestrul I 2015 - 38.275 lei;, trimestrul II 2015 41.156 lei ºi trim. III 2015 - 36.452 lei.

Monika BACIU Diana MITRACHE

Ne mai pasã de minerit?

V

asile Pãduraru liderul minerilor de la Lonea a lansat, ieri, un apel cãtre cetãþenii Vãii Jiului, care încã mai sunt interesaþi de locurile de muncã din minerit, sã vinã într-o zi de duminicã pentru a-ºi arãta susþinerea.

La apelul lansat de Pãduraru au rãspuns prezent circa 70 de persoane. Femei, bãrbaþi, dar ºi copiii acestora au fost în curtea Complexului Energetic Hunedoara unde au zãbovit preþ de câteva minute pentru a le arãta cã le pasã de ceea ce se întâmplã în Valea Jiului. Întâlnirea de astãzi vine pe fondul nemulþumirilor în rândul angajaþilor CEH care sunt primii vizaþi pentru reducerea cheltuielilor.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016

Pãducel a preluat organizaþia lui Avram z În politicã e ca-n dragoste: niciodatã sã nu spui niciodatã!

C

andidatul noului PNL la funcþia de primar, Ilie Pãducel, a devenit automat preºedintele organizaþiei locale, conform unei decizii a Consiliului naþioanal PNL. Fostul preºedinte al liberalilor petrileni, Costel Avram, i-a ºi predat filiala imediat dupã lansarea oficialã. Cei care au jurat cã primarul în funcþie, I. Pãducel, nu va fi niciodatã liberal acum stau ºi se crucesc precizând cã în politicã e ca-n dragoste - se nasc cele mai ciudate situaþii. Fostul preºedinte ales, Costel Avram, nu va pleca din PNL Petrila.

O directivã a Consiliului Naþional al noului PNL, din decembrie 2015, prevede ca un candidat desemnat pentru funcþia de primar devine automat unic preºedinte al organizaþiei locale din care face parte. Se eliminã astfel termenul, ºi implicit conducerea bicefalã, de co-preºedinte datorate fuziunii PNL cu PDL. La Petrila, primarului în funcþie ºi candidatului noului PNL la aceeaºi Primãrie, Ilie Pãducel, i-a fost predatã organizaþia ºi cheile sediului, singurul din oraº vizibil ºi pus la punct. ”S-a fãcut predarea, 103 membrii PNL. Intenþionez, sãptãmâna viitoare, sã propun biroului o ºedinþã, la Casa de Culturã, pentru a mobiliza sã vinã ºi alþii alãturi de noi. Existã circa 200 de persoane care ºi-au completat adeziunea la PNL. Au venit cãtre noi ºi Ioan Temneanu, ºi dr. Dana

Popa, ºi alte persoane cunoscute din cadrul mineritului. Dacã vom avea în jur de 300 de persoane, trebuie sã aºezãm structurile organizaþiei – cea de femei, de tineret ºi pensionari, sã alegem preºedinþii pentru cele 16 secþii de vot pentru ca apoi sã întocmim un tabel nominal, în ordine alfabeticã, ºi subliniez: în ordine alfabeticã, a candidaþilor pentru consiliul local” – a declarat Ilie Pãducel.

Zvonurile cã fostul

preºedinte PNL, ales, al Petrilei, Costel Avram, va pãrãsi organizaþia condusã acum de Ilie Pãducel, circulã în voie ºi în gura mare, chiar printre membrii liberali de vreme nouã. Avram a infirmat acest lucru. L-am întrebat dacã într-adevãr pleacã ºi dacã regretã cã nu mai e preºedintele PNL Petrila. ”Sunt simplu membru PNL, dar nu voi pleca din organizaþia de la Petrila.

Existã acolo oameni de excepþie, care atunci când îi

chemam ziua, noaptea, oricând era necesar, cel puþin 50 dintre ei, erau prezenþi. Aºa ceva nu se uitã, apoi plecarea mea ar semãna cu o trãdare a lor.

Nu voi face asta. Nu, n-am nici o problemã cã nu mai sunt preºedinte ºi nici nu plec din PNL, cum s-a mai vehiculat” – a precizat Costel Avram. În urmã cu mai bine de patru ani, decembrie 2012, când liberalii treziserã la viaþã Petrila prin

Cum ajungi pilot de planor?

C

el mai tânãr pilot de planor din judeþul nostru are doar 16 ani, dar este la îndemâna oricãrui pasionat de zbor sã intre în acest clasament. În plus, totul e gratuit ºi cursanþii sunt deja aºteptaþi sã se înscrie. Începe partea teoreticã, iar în câteva luni, puteþi sã zburaþi ºi sã obþineþi brevetul.

Nu ai nevoie decât de câteva cunoºtinþe de fizicã, meteorologie, mult curaj ºi timp liber în weekend. De restul se ocupã o echipã de specialiºti, care, la final, le dau temerarilor brevetul de pilot.

Cursurile sunt foarte interesante ºi la ele pot veni tinerii liceeni, dar nu numai ei, care

vor sã aibã, chiar înainte de permisul de conducere al maºinii, brevetul de pilot. „Statul român acordã subvenþii tinerilor între 16 ºi 23 de ani, liceeni sau studenþi. Sunt cursuri de teorie, care încep la mijlocul lunii februarie ºi se terminã cu examinarea teoreticã ºi practicã undeva în octombrie, noiembrie”, a spus Andrei Miu, voluntar la Aeroclubul Hunedoara.

Cursurile sunt gratuite ºi tinerii sunt aºteptaþi sã se înscrie pe site-ul

aeroclubului României, iar pregãtirea practicã va fi la aerodromul de la Sãuleºti, de lângã Deva. Cursurile s-ar putea þine chiar în Valea Jiului ºi ce învaþã ei acolo, ne spun cei care au obþinut deja brevetul de pilot. „Sperãm sã fie un numãr cât mai mare de participanþi din Valea Jiului, ca sã poatã face aici o grupã. Sâmbãta ºi duminica sunt cursurile de teorie ºi, apoi, dupã ce se terminã ºcoala, pe perioada vacanþei sunt cursuri la Deva, de marþi pânã duminicã. Una dintre

acþiuni inteactive, la un spectacol de sãrbãtori, primarul Ilie Pãducel a avut ceva probleme cã s-a afiºat, în glumã, îmbrãcat cu o hainã galbenã. Un cârcotaº i-a pus însemnul liberal pe umeri, iar momentul a fost imortalizat. Mulþi au râs, spunând cã Ilie Pãducel nu va fi niciodatã liberal.

Dar, în politicã e ca-n dragoste: niciodatã sã nu spui niciodatã!

Unii foºti PDL-ºti ºi PSD-iºti au atras atenþia cã este posibil ca noul PNL Petrila sã fie decimat amintind faptul cã pe unde a trecut Ilie Pãducel au fost probleme ºi au precizat cã ei au fost nevoiþi sã-l îndepãrteze. Atenþionarea a fost catalogatã ca fiind o metodã de dezbinare folositã de adversari politici din localitate având în vedere cã este an electoral.

Ileana FIRÞULESCU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

materiile predate este meteorologia, unde înveþi despre nori, naturã. Înveþi comunicaþii radio în limba englezã, apoi trebuie sã ºti ºi limba ºi la sfârºit obþii ºi o licenþã radio, recunoscutã internaþional”, a mai spus Andrei Miu. Cei care doresc se pot înscrie pe site-ul oficial al Aeroclubului Român ºi, cine ºtie? pânã la toamnã îi vedem ºi în zbor, în simplã comandã, la Sãuleºti.

Diana MITRACHE

- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Februarie 2016

Minerii cer ca groparii CEH sã ajungã la închisoare

ei care au C iniþiat acþiunea vor ca

procurorii DNA sã-i bage la închisoare pe patronii care au cãpuºat Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi pe directorii companiei energetice hunedorene care au fost implicaþi în devalizarea ei.

Apelul public fãcut de ortacii de la minele viabile din Valea Jiului a strâns o mulþime de vizualizãri, iar unii dintre mineri spun cã iniþiativa ortacului care a început acþiunea este foarte bunã ºi poate cã la presiunea publicã se va începe o anchetã serioasã la cea mai mare companie din judeþul Hunedoara. „A fost anul trecut un procuror DNA cu doi jandarmi, nici mãcar nu au lãsat impresia cã ºtiu pe cine ºi ce cautã. O armatã de procurori de la DNA nu va reuºi sã facã

luminã în furturile petrecute la CEH, unul singur ce sã facã?”, se întreabã unul dintre mineri.

Apelul „rostogolit” în spaþiul virtual cere verificarea de cãtre DNA, în regim de urgenþã, a modului în care Complexul Energetic Hunedoara a fost îndatorat.

Totodatã, în apelul public se cere verificarea contractelor CEH-ului cu unele

firme cãpuºã, firme care au condus la falimentarea companiei.

Mulþi dintre mineri ar mai vrea ca procurorii sã verifice ºi corectitudinea prin care foºtii directori ai CEH au încasat salarii consistente, dar ºi tragerea la rãspundere a persoanelor ºi instituþiilor implicate în distrugerea companiei energetice. „Rugãm implicarea DNA pentru a salva vieþi ºi pentru a nu

SNÎMVJ, la masa credalã a CEH

L

unã de lunã, salariile angajaþilor de la minele aflate pe programul de închidere au þinut de Complexul Energetic Hunedoara, care a reuºit mereu sã deblocheze situaþia financiarã la limitã. Acum se poartã discuþii cu lichidatorul juridic al CEH, iar la masa credalã s-au înscris cu 44 de milioane de lei ºi cei de la neviabile. Banii sunt necesari pentru plata celor 1.131 de angajaþi.

Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã achite celor de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului suma de 44 de milioane de lei, sumã cu care deja s-au

înscris la masa credalã.

Banii sunt pentru cãrbunele livrat, iar acum la minele neviabile mai sunt puþin peste 1.100 de angajaþi, ale cãror salarii depind lunar de CEH.

„Funcþionãm cu o producþie medie zilnicã de 1.300 de tone pe zi. Legat de intrarea în insolvenþã, s-a complicat procedura de a primi banii de la CEH. Am avut o întâlnire cu administratorul judiciar care administreaza acum CEH, de unde am primit asigurãri cã plata salariilor va fi fãcutã în acelaºi timp în care se face plata celor de la CEH ºi pentru SNÎMVJ, pe facturile curente, dar ºi pe facturile emise de la

stinge lumina în Valea Jiului”, se mai aratã în apelul fãcut cãtre Parchetul Anticorupþie.

Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a decis pe 28 decembrie sã cearã intrarea voluntarã a companiei în insolvenþã, în încercarea de a evita falimentul, lucru care s-a ºi întâmplat în ianuarie a.c. Compania are datorii de 1,2 miliarde de lei ºi popriri pe toate conturile.

Complexul Hunedoara este cel mai scump producãtor de energie din România, cu un preþ de producþie al energiei electrice de peste 300 de lei/MWh, de douã ori mai mare decât tariful mediu de vânzare de pe piaþã.

La CEH lucreazã circa 6.300 de angajaþi la minele de cãrbune Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan ºi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni, iar compania deþine o cotã de piaþã de aproximativ 5% din producþia de energie electricã din România.

Maximilian GÂNJU data intrãrii în insolvenþã ºi pânã în prezent”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. La minele neviabile mai lucreazã acum 1131 de angajaþi, dupã cum urmeazã: la Paroºeni – 610, la Uricani – 49, la Petrila, unde a mai rãmas doar un departament, pentru cã mina a fost închisã – 10 oameni ºi alþi 59 sunt la sediul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Petroºani, în aparatul propriu. Dintre aceºtia, 888 sunt direct angajaþi în producþie, în subteran ºi restul de 243 la suprafaþã.

Societatea a intrat în lichidare ºi, pânã în 2018, vor fi închise ºi ecologizate toate cele 3 unitãþi miniere.

Diana MITRACHE

Administratorul judiciar face bugetul CEH

B

ugetul de venituri ºi cheltuieli pentru Complexul Energetic Hunedoara, încropit de administratorul judiciar ºi cel special.

Dacã anul trecut, bugetul societãþii energetice a fost aprobat la sfârºitul anului cu pierderi de peste 400 de milioane de lei, anul acesta situaþia este diferitã. Odatã cu intrarea în insolvenþã a CEH, administratorul judiciar, împreunã cu cel special se vor ocupa de acest document.

“Anul acesta nu se aprobã niciun buget de venituri ºi cheltuieli de cãtre Ministerul Energiei, Ministerul Finanþelor, lucrãm pe legea insolvenþei. Ani de zile s-a acceptat un buget pe pierdere. Anul acetsa bugetul îl facem cu administratorul special ºi administratorul judiciar. Planul de reorganizare va

prevede niºte pierderi în prima etapã.

Dacã la finalul celor trei ani aratã cã existã o creºtere a veniturilor ºi aratã cã sunt ºanse ca aceºti creditori sã îºi recupereze creanþele atunci existã ºanse ca acest plan sã fie acceptat. Acum nu avem nicio facturã de plãtit scadentã. Nu avem nicio facturã neplãtitã ºi scadentã de la deschiderea insolvenþei”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de 1,6 miliarde de lei cãtre creditori ºi cãtre stat. în trei ani de insolvenþã, asta dacã nu intrã mai repede în faliment, societatea trebuie sã se îndrepte pe un fãgaº normal astfel încât sã demonstreze cã poate fi viabilã.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 februarie 2016

Henþ cu mâna

CUM SE OFILESC LEGENDELE...

Duckadam ºi Piþurcã au fãcut parte din marea echipã a Stelei în acel 7 mai 1986 la Sevilla, când echipa roº-albastrã (cu tricouri

albe atunci) ridica deasupra capului cel mai preþios trofeu al fotbalului european.

Anii au trecut, iatã, 30 în curând, ºi s-a mai

dus din strãlucirea celor douã nume. În primul rând, moral vorbind. ªi-au creat singuri tot felul de probleme. Victor Piþurcã s-a cam fãcut de rahat cu echipa Naþionalã ºi a demonstrat cã nu poate mai mult decât într-un campionat prin deºerturile

Arabiei, cu un campionat în care fotbalul este un moft între douã Ramadam-uri ºi cam atât. Nu tu performanþe, nu tu respect.

Piþurcã dacã era un mare antrenor ar fi ales cel puþin Rusia, Ucraina sau Polonia. Aºa...

Helmuth Duckadam se dã mare director de

imagine la Steaua, dar este evident pentru tot poporul cã nu este decât o marionetã manevratã de soþii Reghecampf ºi omul care-i dã banul, Gigi Becali. Atât ºi nimic mai mult.

Legendarii Sevillei se mulþumesc cu puþin.

Ca oameni.

Fotbal juniori

Radu ªchiopu... picior de aur!

O

primã competiþie de anvergurã a avut loc la finele lunii ianuarie a.c. în sala de sport a Colegiului Tehnic Feroviar din Simeria, cu grupe de copii de 12 ºi 13 ani, la care au participat opt echipe împãrþite în douã grupe.

Trei dintre cei mai buni juniori ai Universitãþii Petroºani, Dragoº Teslici, Rãzvan ªchiopu ºi Rãzvan Teslici

Gabi Niþu, antrenorul juniorilor Universitãþii Petroºani

Universitatea Petroºani, sub îndrumarea inimosului Gabi Niþu a obþinut poziþia secundã în Grupa B, dupã ce a învins cu 2-0 pe Aurul II Brad (autori R. ªchiopu ºi Rãzv.

Teslici), au cedat 0-1 cu CFR I Simeria,

încheind în forþã, 4-0 cu CFR II Simeria (autori R. ªchiopu 3, Teslici) ºi 2-2 cu Arieºul Turda (autori R. ªchiopu, Rãzv.

Teslici), în ultimul meci echipa din Petroºani fiind egalatã în ultimele secunde, în urma unei erori de arbitraj.

În meciul pentru locul 3, „piticii” lui Niþu au cedat greu, 1-2 cu Retezatul Haþeg (gol R. ªchiopu).

Marea bucurie a echipei din „Dealul Institutului” este cã cei dou marcatori, Radu ªchiopu (6 goluri) ºi Rãzvan Teslici (3 goluri), au fost declaraþi ca cel mai tehnic respectiv cel mai muncitor jucãtor al turneului.

Radu ªchiopu este un jucãtor deosebit de înzestrat ºi disciplinat, fiind elev al ªcolii Gimnaziale „Ana Colda” din Petrila (Lonea), fiind un jucãtor care înscrie meci de meci. „A fost un turneu extrem de util, de fapt o pregãtire de iarnã de un bun nivel. Faptul cã jucãtorii noºtri ªchiopu

Handbal junioare III

AU CLACAT LA POTOU...

Echipa de junioare III (14-15 ani) a CSS Petroºani a pierdut, surprinzãtor, pe teren propriu, 20-21 (6-11) în faþa

echipei LPS Sebeº (antr. Octavian Achimescu), în faþa unei sãli cu peste 100 de spectatori frenetici.

Jucãtoarele lui Daniel Brânzãu au fost mereu cu un pas în urma celor de la Sebeº, deºi la scorul de 19-20, doar

Doi antrenori nedumeriþi de evoluþia echipei lor, Edith Mileti ºi Daniel Brânzãu

CUPA PRIETENIEI juniori gr. 2003-2004, Simeria, 30-31 ian. 2016 Grupa B CFR I Simeria – CFR II Simeria Aurul II Brad – Univ. Petroºani Arieºul Turda – Aurul II Brad Univ. Petroºani – CFR I Simeria Arieºul Turda – CFR I Simeria CFR II Simeria – Univ. Petroºani CFR II Simeria – Arieºul Turda Aurul II Brad – CFR I Simeria Aurul II Brad – CFR II Simeria Univ. Petroºani – Arieºul Turda

2-2 0-2 0-0 0-1 1-1 0-4 0-3 0-2 1-1 2-2

CLASAMENT CFR I Simeria 4 2 2 0 6-3 8p.

Univ. Petroºani 4 2 1 1 8-2 7p.

CFR II Simeria 4 0 2 2 3-10 2p. ...........................................................

Joc pentru locul 3 Ret. Haþeg (Gr. A) – Univ. Petroºani 2-1 Finala CFR I Simeria – CFR II Simeria 2-1 ºi Teslici au obþinut ºi cele douã distincþii la categoriile respective nu poate decât sã ne bucure ºi totodatã sã ne dea speranþe cã aceºti jucãtori vor ajunge mai departe în

bara le-a salvat pe sportivele oaspete!

Un joc cu un atac steril, neinspirat, în faþa unei echipe LPS Sebeº, pornitã cu ºansa a doua, care a câºtigat la limitã, dar meritat.

viitor, în dorinþa lor de a deveni buni jucãtori” a spus Gabi Niþu, antrenorul Universitãþii Petroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU