CVJ Nr 1035, vineri 5 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1035

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

EXPLOZIV!

Drum spre modernism?

S

cãri spre civilizaþie?

Treptele care duc spre cartierul Micro 3B din Vulcan par a fi din alt film. Imaginea duce cu gândul spre niºte tranºee dintr-un teatru de operaþiuni.

Doar niºte denivelãri mai aduc aminte de faptul cã în zonã, odinioarã au existat niºte trepte care duceau spre un cartier muncitoresc.

Acum, priveliºtea este dezarmantã. Parcã nu ar mai locui nimeni în zonã, parcã o bombã atomicã ar fi devastat regiunea. Cetãþenii se declarã total nemulþumiþi de administrarea zonei respective.

“Treptele alea din Dallas sunt aºa de 20 de ani... dacã nu mã înºel, din pãcate”, spune un vulcãnean.

Un alt cetãþean al municipiului Vulcan este nemulþumit de felul în care se

AGENÞIA DE VOIAJ CEH SA

administreazã taxele ºi impozitele locale.

“E bine cã avem strãzi de secolul XIX ºi impozite municipale, de secolul XXI”, spune un alt cetãþean al municipiului Vulcan.

Fiind an electoral, sunt voci care susþin cã cei din zona Dallas sunt folosiþi pe post de masã de manevrã.

“Cei din Dalas sunt buni la vot ca îi cumpãrã! Dar nu pe toþi ca sunt oameni ªi de foarte bunã calitate!”, mai spune un alt cetãþean.

De cealaltã parte, reprezentanþii municipiului Vulcan susþin cã treptele sunt incluse într-un amplu proiect de dezvoltare a localitãþii.

“Proiectul a fost licitat încã din toamnã.

Când vremea ne permite vom demara lucrãrile. Este un amplu proiec pe care îl vom realiza cu fonduri de la bugetul local”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Monika BACIU

ªefii minerilor au cheltuit zeci de mii de lei pe plimbãri

B

ucureºti, Sinaia, Bruxelles sau alte destinaþii, toate ale ºefilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoar, dar plãtite de angajaþi. Au vizitat Statele Unite ale Americii timp de cinci zile, în timp ce simpozionul a durat douã zile, au vizitat China pentru atragerea de investitori, dar NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC! Adicã s-a întâmplat ... DEZASTRU ECONOMIC! >>> PAGINILE 4-5

Concurs pentru copii la Straja

S

âmbãtã la Straja sunt aºteptaþi copiii de toate vîrstele, pentru cã aici are loc Cupa Bamby, o întrecere pentru cei mai mici schiori. Vor fi premii ºi mulyte surpize ºi, organizatorii spun cã nimeni nu va pleca acasã cu mâna goalã, pentru cã orice efort va fi rãsplãtit aºa cum se cuvine.

Cupa Bamby, cea care poartã numele celebrului pui de cãprioarã din desenele animate este., de altfel, ºi prima întrecere din aceastã iarnã dedicatã

copiilor, care vor fi deja în vacanþã. „Sâmbãtã are loc Cupa Bamby la Straja pentru cei mai mici schiori. E o competiþie care se desfãºoarã pe 3 cate-

gorii de vârstã: 3 – 5 ani, 6- 7 ani ºi 8 – 9 ani. Am profitat ºi cã acum este vacanþa copiilor ºi sunt foarte multe tabere de schi în Straja ºi, cu siguranþã, vom avea ºi mulþi concurenþi”, a spus Emil pãrãu, organizatorul competiþiei din munte.

De altfel, luna februarie ºi apoi luna martie este plinã de întreceri pe schiuri,

iar la Straja toþi vor intra în concurs, indiferent ce vârstã au. „Va urma Cupa Baloo, pentru copiii mai mari. Urmeazã

apoi în 5 martie sã fie Cupa Comexim la care vom avea toate categoriile de vârstã.

La Straja vom avea în 19 martie, tradiþiona-

la Cupa Veteranilor, care este o tradiþie aici. Sâmbãtã 13 februarie, vom avea Festivalul Oamenilor de Zãpadã ºi apoi aºteptãm câteva mii de turiºti la Straja”, a mai adãugat Emil Pãrãu. ªi în parâng are loc, la finele acestei sãptãmâni, prima întrecere pe schiuri, iar la final va fi carnaval cu mãºti ºi costume.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Februarie 2016

Crucea Roºie a deschis un centru de zi la Lupeni proximativ 500 de copii ºi pãrinþii lor vor avea un sprijin la Lupeni, acolo unde de astãzi s-a A deschis un centru dedicat lor. Va fi un loc în care vor primi o masã caldã, dar vor avea, împreunã cu pãrinþii lor, acces la educaþie ºi la socializare în comun. Totul a fost posibil graþie unui proiect finanþat printr-o fundaþie din Danemarca ºi dupã 2017 ar putea sã continue.

Prin deschiderea acestui nou serviciu, copiii ºi tinerii din comunitãþi dezavantajate, cu vârste cuprinse între 6 ºi 19 ani, din municipiul Lupeni ºi oraºul Uricani ºi familiile acestora, vor fi incluºi în activitãþi care au ca scop prevenirea abandonului ºcolar, dobândirea de noi abilitãþi de viaþã, precum ºi îmbunãtãþirea competenþelor personale ºi sociale. Zilnic, 50 dintre

aceºtia, elevi în clasele I-IV vor beneficia de o masã caldã ºi de ajutor în pregãtirea temelor ºcolare.

Toate aceste activitãþi vor fi susþinute de voluntari ai subfilialei de Cruce Roºie Lupeni ºi Uricani - cadre didactice, cadre medicale, studenþi ºi elevi. „Ne dorim sã schimbãm ceva, atât în viaþa copiilor, cât ºi în viaþa familiilor lor. Este motivul pentru care facem cursuri.

Cãtre Redacþia cotidianului ”Cronica Vãii Jiului”

- DREPTUL LA REPLICÃ S.C. Gerom Internaþional S.A., În virtutea dreptului la replicã la articolul intitulat: “Culmea absurdului.

A sãpat o gropa de miliarde ºi acum vrea garanþie pe lucrare”, publicat în data de 01.02.2016 în cotidianul Cronica Vãii Jiului, precizãm urmãtoarele aspecte care nu au fost evidenþiate, rezultatul fiind dezinformarea opiniei publice: În data de 17.04.2008 a fost încheiat Contractul de lucrãri nr. 5/6053 între Municipiul Petroºani ºi S.C. Roconstruct MBS S.R.L. în calitate de executant al lucrãrilor în asociere cu S.C. Acomin

S.A., contract preluat în continuare de cãtre S.C. Gerom Internaþional S.A. Pe perioada derulãrii contractului au fost executate lucrãri conform contractului amintit, proiectului ºi cerinþelor beneficiarului, fiind întocmite devize, executate lucrãri ºi în urma acestora s-au întocmit situaþii de lucrãri, respectiv: sãpare ºi turnare fundaþie, turnare radier, stâlpi, planºeu, zid de sprijin.

Situaþiile de lucrãri pe structura executatã pânã la data încetãrii contractului au fost în concordata cu proiecul, au fost avizate de dirigintele de ºantier ºi aprobate de beneficiar: deviz structura de rezistenþã, deviz

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Ei nu vor veni aici doar sã ia masa, vor învãþa lucruri de viaþã, îºi vor face lecþiile ºi vor veni ºi pãrinþii lor ºi vor urma cursuri pentru care are autorizaþie crucea roºie ºi, sigur, lucrul acesta sperãm sã schimbe ceva în mentalitatea acestor familii.

Ne dorim ca la final, autoritãþile sã ne sprijine, aºa încât acest centru sã contiue, ca un palat al copiilor”, a declarat al Lupeni Ioan Silviu Lefter, director general al Societãþii Naþionale de Cruce Roºie din România.

Carsten Mahnfeld, reprezentant al Crucii Roºii Daneze, a sosit personal la inaugurarea acestui centru din Lupeni ºi a vorbit despre viitorul acestor copii, dupã

fundaþii, situaþiile de lucrãri în numãr de 7 fiind înregistrate la beneficiar. Precizãm cã lucrãrile au fost executate strict la indicaþiile ºi solicitãrile beneficiarului, lucrãri acceptate ºi achitate.

Conform clauzelor contractuale din Contractul de lucrãri nr.5/6053/2008, garanþia de bunã execuþie este constituitã de cãtre executant, adicã de societate, pentru o perioadã de 24 luni. Solicitarea noastrã priveºte restituirea garanþiei de bunã execuþie care a fost constituitã de cãtre societate conform clauzelor contractuale la momentul încheierii contractului ºi reprezintã parte din lucrãrile executate. Având în vedere perioada pentru care aceasta a fost constituitã, respectiv 24 luni, termenul pentru

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

ce vor avea de învãþat, alãturi de familiile lor, lucruri noi la acest centru. „Visul meu este ca aceºti copii ºi familiile lor sã gãseascã aici un spaþiu în care pot veni ºi în afara orelor de program, sã îºi desfãºoare activitãþi ºi în afara orarului ºi sã creeze o reþea socialã pe care altfel nu o au ºi pe care sã o poatã menþine. Pe pãrinþi, vrem sã îi învãþãm sã gãteascã împreunã cu copiii lor, sã se ajute împreunã la astfel de activitãþi, sã socilizeze ºi sã lucreze pe computere”, a declarat ºi Carsten Mahnfeld, reprezentant al Crucii Roºii Daneze.

Autoritãþile de la Lupeni au pus la dispoziþie spaþiul ºi, pe viitor, vor avea grijã ca aici lucrurile sã meargã

eliberarea garanþiei a expirat, fiind depãºit termenul legal ºi contractual pentru care a fost constituitã. În mod cu totul eronat în cuprinsul articolului metionati “dupã ce a primit bani pentru a realiza construcþia, a rezultat o groapã, iar acum vrea banii înapoi”. Aºa cum am menþionat, lucrãrile au fost executate conform contractului, proiectului, la indicaþiile ºi solicitãrile beneficiarului, lucrãri care au fost achitate, iar solicitarea noastrã priveºte restituirea garanþiei de bunã execuþie care a fost constituitã de societate la momentul încheierii contractului, respectiv în anul 2008, ºi, repetãm, perioada pentru care a fost constituitã, de 24 luni, a fost depãºitã.

Precizãm cã întreruperea lucrãrilor nu s-a

aºa cum au fost ele programate. „Crucea Roºie trebuie sã se adapteze permanent pentru a rãspunde unor cerinþe fundamentale pentru activitatea ei, ºi anume, alinarea suferinþei umane.

Suferinþa umanã a cunoscut multe forme de manifestare ºi, dacã iniþial, Crucea Roºie s-a înfiinþat pentru a le alina suferinþa celor rãniþi pe front, astãzi discutãm despre o suferinþã generatã de neajunsuri, de lipsuri în educaþie. Suferã pãrinþii care nu-ºi pot educa copiii, nu-i pot trimite la ºcoalã, sau nu îi pot hrãni”, a adãugat Dan Terteci, preºedintele Filialei de Crucea Roºie Hunedoara.

Tocmai pentru a eradica o astfel de suferinþã, la centrul din Lupeni vor veni copiii ºi pãrinþii lor din Lupeni ºi Uricani, iar pânã în 2017 vor avea parte de un program deja stabilit.

Astfel de centre mai sunt în acest moment susþinute prin acest program la Craiova ºi la Botoºani, iar continutatea lor va depinde mult pe viitor ºi de implicarea autoritãþilor locale.

datorat executantului, ci beneficiarului. Lipsa fondurilor nu poate fi imputatã executantului lucrãrii. În consecinþã, din articolul dvs. se înþelege faptul cã societatea doreºte sã încaseze banii pe lucrãri, precum ºi cã din vina societãþii lucrãrile nu au fost continuate, inducând în eroare opinia publicã.

Am precizat cã solicitãm restituirea garanþiei constituitã de societate, iar întreruperea lucrãrilor se datoreazã lipsei

Diana MITRACHE fondurilor la momentul respectiv.

Considerãm cã aceste aspecte, pentru lãmurirea situaþiei ºi pentru o corectã informare, trebuie sã facã obiectul unui drept la replicã pe care solicitãm sã îl publicaþi în aceleaºi condiþii în care s-a publicat articolul menþionat.

S.C. Gerom Internaþional S.A. manager, ec.

Leca Andrei Raoul

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Februarie 2016

TESA a oprit lucrul la minele din Valea Jiului ersonalul indirect productiv a oprit joi P la prânz lucrul în mai multe unitãþi miniere din Valea Jiului, din cauzã cã oamenii au aflat cã urmeazã sã stea în concediu fãrã platã 10 zile. Liderii de sindicat încearcã sã poarte negocieri cu reprezentantul administratorului judiciar pe acest subiect, pentru cã, spun ei, minerii nu pot lucra fãrã aceastã categorie de personal.

Situaþia a devenit incendiarã în mai multe sãli de apel de la minele din Valea Jiului, la ora prânzului, când angajaþii din biroruri, maºiniºtii ºi manipulatorii de la suprafaþã au început un protest.

Oamenii sunt nemulþumiþi cã vor fi trimiºi acasã ºi implicit vor primi mai puþini bani.

Liderii lor spun cã îi cer acum demisia celui care a gândit un astfel de plan. „Am aflat de pe surse cã se doreºte punerea în aplicare a unor mãsuri pentru anumite categorii profesionale, mãsuri care, din punctul meu de

vedere, vor genera mari nemulþumirti.

Este vorba despre acel concediu de aºteptare de 10 zile, perioadã în care oamenii vor fi plãtiþi cu 70% din salariul tarifar ºi sã stea acasã”, a declarat Darius Câmpean, lider sindical la Mina Lupeni.

Liderii minerilor spun cã oamenii din subteran nu se vor descurca fãrã cei de la suprafaþã ºi au cerut ca întreaga conducere sã plece dacã acestea sunt deciziile lor. „Am cerut demisia conducerii CEH pentru cã aceste mãsuri sunt dis-

criminatorii, iar dacã ei au impresia cã ne iau pe noi cu mângâiatul cã ne aburesc cu TESA ºi personalul indirect productiv, noi nu credem cã minerii nu vor fi afectaþi.

Nu poate minerul sã scoatã cãrbunele afarã, fãrã ãla de la suprafaþã”, a adãugat ºi Vasile Pãduraru, lider la Mina Lonea.

Liderii minerilor din Valea Jiului au acceptat cã minele sunt în insolvenþã, dar nu pot agrea astfel de mãsuri, mai ales cã au aflat cã nu vor fi plãtiþi corespunzãtor atunci când lucreazã sâmbãta sau duminica ºi când ºuturile în subteran se plãtesc dublu. „ªi la preparaþie, ca ºi la toate unitãþile miniere este o situaþie de neliniºte, creatã din cauza unor ciudaþi de pe aici, care nu înþeleg cã nu rezolvã nimic.

Vom fi alãturi de toþi cã nu putem aºtepta aºa sfârºitul. Sã ne spunã cã nu mai lucrãm de mâine ºi gata, nu sã taie câte puþin azi, apoi mâine

ºi tot aºa”, a precizat ºi Dorin Vezure, lider al angajaþilor de la Preparaþia Paroºeni.

Liderii de la Sindicatul Muntele au intrat sã discute cu cei veniþi la CEH sã facã un plan de reabilitare a societãþii. Asta pentru cã toatã lumea este nemulþumitã, iar tensiunea pluteºte în aer.

A

proximativ 50 de angajaþi...

...de la suprafaþa minei Vulcan au venit dupã program, cu un autobuz, la sediul Complexului Energetic Hunedoara ºi au cerut sã discute cu conducerea. În holul unitãþii a venit directorul general Viorel Stancu ºi oamenii i-au cerut sã nu înceapã restructurarea cu salariile lor. „Nu puteþi începe cu noi! De ce faceþi economie cu salariile noastre? Nu suntem de acord sã plãtim doar noi!”, au spus oamenii care au ajuns în sediul CEH, dupã programul de lucru de la minã. În principal, protestatarii i-au cerut direc-

Apelul la insolvenþa CEH a fost înregistrat pel la insolvenþa A CEH. ªase dintre pãrþile implicate în

dosarul de insolvenþã al Complexului Energetic Hunedoara au depus apel care a fost înregistrat, cu întârziere.

Pãrþile care au declarat apel sunt Complexul Energetic Hunedoara, societate în insolvenþã, Sindicatul Noroc Bun, SC Constantin Grup, SC Armor Security în insolvenþã prin Capi Sonoc Dorin

ºi Sonoc Rodica ºi SC HIDROCONSTRUCÞIA SA Bucureºti.

Complexul Energetic Hunedoara a depus la Registraturã Tribunalului Hunedoara, o cerere de apel prin care contestã hotãrârea instanþei în dosarul declanºãrii insolvenþei la acest agent economic, conducerea CEH fiind nemulþumitã de firma desemnatã de judecãtorul sindic ca administrator judiciar provizoriu în derularea procedurii de insolvenþã.

ªi ceilalþi creditori ai societãþii se aratã nemulþumiþi de decizia judecãtorului de la Tribunalul Hunedoara în ceea ce priveºte desemnarea Casei de Insolvenþã GMC Craiova ca administrator judiciar al CEH. Monika BACIU

torului Stancu sã îi scoatã la pensie pe cei care au îndeplinit aceastã condiþie ºi sã taie din salariile mari ale directorilor, însã, nu au reuºit sã îl convingã cã aceasta ar fi o mãsurã. În fapt, Viorel Stancu spune cã acum îndeplinesc condiþiile de pensionare aproximativ 800 de angajaþi, iar dacã personalul TESA ºi

Actualitate 3 muncitorii indirect productivi ar sta acasã 10 zile, economia la buget ar fi de aproximativ un milion ºi douã sute de mii de lei. ”Sã plece cei care stau pe aici ºi ar trebui sã se pensioneze de câþiva ani!

De ce nu îi scoateþi pe ei? De ce nu începeþi cu salariile directorilor?”, au protestat oamenii, care spun cã sunt deciºi sã protesteze, atâta timp cât mãsurile impuse îi vizeazã în mod direct ºi îi ating la salarii.

Discuþiile s-au purtat pe un ton aprins, directorul general fiind flancat de liderii din energie ºi minerit ºi nu este exclus ca în aceastã dimineaþã sã fie ºi mai mulþi în curtea CEH. Diana MITRACHE

Pensionarii mineri rãspund prezent la apelul “Muntelui”

P

ensionarii mineri se alãturã angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara. Îngrijoraþi de soarta Vãii Jiului pensionarii mineri vor rãspunde prezent chemãrii Sindicatului Muntele ºi vor participa la mitingul organizat sâmbãta viitoare la Petroºani.

“Am discutat cu oamenii ºi sunt de acord sã participãm la acel miting. Vorbim de salvarea Vãii Jiului, de salvarea locurilor de muncã, de salvarea mineritului. Eu sunt de acord ca la conducerea Complexului Energetic Hunedoara sã fie Remus Borza dar ºi doi pensionari”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Foºtii ortaci sunt îngrijoraþi de direcþia pe care se aflã Complexul Energetic Hunedoara.

Cândva o industrie înfloritoare a ajuns astãzi o ruinã.

“Este deplorabilã situaþia în care a ajuns Complexul Energetic Hunedoara ºi totul se datoreazã dispersãrii sindicatelor. În loc sã fie uniþi ºi sã lupte pentru salvarea locurilor de muncã ei au fost dezbinaþi”, a mai subliniat sursa citatã. În data de 13 februarie, începând cu ora 11, Sindicatul Muntele face apel la toþi cetãþenii Vãii Jiului sã ia parte la mitingul organizat pentru salvarea locurilor de muncã.

Monika BACIU

4 Actualitate

AGENÞIA DE VOIAJ CEH SA

!

V I Z O L P X E ªefii minerilor au cheltuit B

ucureºti, Sinaia, Bruxelles sau alte destinaþii, toate ale ºefilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoar, dar plãtite de angajaþi. Au vizitat Statele Unite ale Americii timp de cinci zile, în timp ce simpozionul a durat douã zile, au vizitat China pentru atragerea de investitori, dar NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC! Adicã s-a întâmplat ... DEZASTRU ECONOMIC! Plimbãrile ºefilor de la Complexul Energetic Hunedoara au costat peste 100 de mii de lei.

S-au plimbat ba pe la Bucureºti, Bruxelles sau Sinaia, pe banii societãþii pentru cã doar încercau sã salveze societatea, nu? Pentru unii au fost decontate ºi deplasãrile spre casã pentru cã veneau de la sute de kilometri pentru a salva mineritul. Încã din primul an de la înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara s-au fãcut deplasãri. Astfel, dacã Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinþat la data de 1 noiembrie 2012, directorul general de la acea vreme, Costel Alic în ultimele douã luni ale acelui an a “spart” 5000 de lei doar pe delegaþii.

2013, DOI DIRECTORI Anul 2013 a adus Complexului Energetic

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Februarie 2016

Hunedoara doi directori. Pe Costel Alic ºi pe Daniel Andronache.

Acest an a fost primul din declinul economic al societãþii. La finele anului 2013, dupã ce termocentralelel au fuzionat cu Societatea Naþionalã a Huilei, CEH avea pierderi de 147.644.355 de lei. chiar ºi aºa directorii generali au fost în deplasãri. Costel Alic în perioada ianuarie – februarie 2013 a avut delegaþii în valoare de 3000 de lei, în timp ce Daniel Andronache a decontat pentru delegaþiile

zeci de mii de lei pe plimbãri înregistrat pierderi de 352.308.913 de lei.

Daniel Andronache a fost director al Complexului Energetic Hunedoara pânã în luna martie a anului 2014.

Astfel, în primele trei luni ale anului acesta a avut delegaþii care au costat 2000 de lei, toate delegaþiile au fost spre Bucureºti.

interne 9200 de lei.

adicã nu a mai existat.

Indiferent de cum s-au numit directorii generali ai societãþii, cu toþii au “cãutat”, dar într-un final nu au gãsit investitori în altã parte.

Astfel, în perioada 11 mai -16 mai 2013, Daniel Andronache s-a aflat în Republica Popularã Chinezã.

Delegaþia a costat nu mai puþin de 29.623 de lei. La acel moment Daniel Andronache, fostul director general al CEH ºi-a luat o MARE ÞEAPÃ de la chinezi.

Investiþiile lor în retehnologizarea minelor din Valea Jiului a fost anunþatã cu surle ºi trâmbiþe, dar concretizarea nu a mai existat, astfel s-a înregistrat un mare eºec.

Dupã amânãri ºi tergiversãri contractul de 65 de milioane de euro pentru retehnologizarea unitãþilor miniere a fost ARUNCAT ÎN AER,

O altã deplasare al lui Daniel Andronache dateazã din perioada 20 – 25 octombrie 2013 ºi a fost în Statele Unite ale Americii. La acel moment în SUA avea loc US Romania Business Forum.

Doar cã perioada de desfãºurare a simpozionului a fost de douã zile, adicã în perioada 21-22 octombrie. La acel simpozion Daniel Andronache a fost împreunã cu fostul ministru al Energiei, Constantin Niþã. Nici pânã astãzi nu se ºtie care a fost rolul deplasãrii în Statele Unite ale Americii.

Cert este cã pentru deplasarea de cinci zile, cu trei mai multe decât prevede calendarul simpozionului, fostul director al CEH, Daniel Andronache a decontat

33.283 de lei. astfel, cele douã delegaþii externe pentru NIMIC sau mai bine spus pentru vizitele din Washington ºi Beijing au costat 62.906 de lei.

2014, DOI DIRECTORI, DEPLASÃRI DE 100 DE MILIOANE În anul 2014, Complexul Energetic Hunedoara a avut doi directori. Pe Daniel Andronache ºi Aurel Niculescu. Cei doi s-au plimbat prin þarã, dar ºi peste hotare. Normal, în interes de serviciu pentru a rezolva problemele societãþii care s-au acutizat într-un an de zile. Pierderile CEH au crescut, la fel ºi nevoile societãþii, adicã delegaþiile directorilor. La finele anului 2013, CEH a

Aurel Niculescu este cel de-al treilea director al Complexului Energetic Hunedoara.

De numele acestuia se leagã mult discutatul ºi disputatul contract

colectiv de muncã, dar ºi planurile fanteziste ale directorului de a readuce în prim-plan chinezii. Delegaþiile interne ale lui Aurel Niculescu au costat 10.180 de le pentru perioada martie – decembrie 2014. Din cele 30 de delegaþii ale lui Niculescu doar una a fost la Mediaº, iar aceasta a costat 200 de lei. Aurel Niculescu nu s-a oprit doar la delegaþiile din þarã, spre Bucureºti, ci a fost în China ºi Belgia, iar pentru cele douã deplasãri visteria CEH s-a uºurat cu încã 2.311,59 de lei.

Aurel Niculescu a fost cel de-al doilea director care a readus în primplan afacerile cu

chinezii. De aceastã datã Niculescu a fost în Republica Popularã China cu fostul premier Victor Ponta. Punctul comun al delegaþiei a fost tot fostul ministru al Energiei, Constatin Niþã. Atunci, oficialii Guvernului anunþau cã China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 ºi va realiza instalaþiile de desfãºurare a Grupurilor 3 ºi 4 de la Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane dolari.

Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Ponta ºi va fi semnat în cursul zilei de luni de cãtre directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng.

Niþã a mai arãtat cã România cautã investitori ºi în industria extractivã minierã, mai ales în domeniul modernizãrii minelor, pentru modernizarea ºi crearea unor structuri de producþie moderne în prelucrarea cuprului precum ºi privind metale neferoase.

Contractul de la acea vreme a intrat ºi în atenþia organelor de anchetã.

“Contractul dintre SC Complexul Energetic Hunedoara SA ºi comapnia chinezã China National Electric Engineering Co Ltd. Având ca obiect lucrãri la termocentrala Deva

privind reabilitarea grupului numãrul 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr. 4 a fost semnat la data de 1. 09.2014 la Beijing ºi pentru intrarea în vigoare a acestuia trebuiau îndeplinite o serie de condiþii ºi mãsuri.

Pentru intrararea în efectivitate a contractului au fost fãcute mai multe demersuri ºi au fost refãcute ºi actualizate documentaþii.

Toate acestea au avut un parcurs dificil datoritã situaþiei economice a societatãþii, confruntatã cu necesitatea de restructurare ºi eficientizare ºi au condus la situaþia în care, la finele lunii ebruarie a.c. expira perioada contractualã de îndeplinire a condiþilor de intrare în vigoare, fãrã sã reuºeascã finalizarea demersurilor. În plus, înþelegerea semnatã cu compania chinezã stipula intrarea în vigoare în termen de 6 luni la data semnãrii de cãtre pãrþi, data de 1 septembrie 2014, numai dupã îndeplinirea cumulativã a unor condiþii ºi garanþii”, se aratã într-un document al Ministerului Energiei.

Deci, vizita fostului director al CEH în China fost un eºec rãsunãtor

2015, APOGEUL DEZASTRULUI Anul 2015 este echivalentul dezastrului economic la Complexul Energetic Hunedoara.

Ceea ce se dorea a deveni o societate profitabilã a ajuns un dezastru. Anul 2015 s-a încheiat cu datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cu zeci de cereri de intrare în insolvenþã.

Delegaþiile la Bucureºti, la SINAIA, Satu-Mare sau Oradea erau “justificate” datã fiind situaþia dezastruoasã a societãþii. Toþi directorii generali ai Complexuluui au cãutat soluþiile pentru salvare ba pe la Bucureºti, ba la MUNTE sau la Bruxelles. Aurel Niculescu a mai rezistat în fruntea Complexului Energetic Hunedoara pânã în luna februarie a anului trecut. Delegaþiile acestuia au costat 1000 de lei ºi toate drumurile au dus la Bucureºti.

Din martie ºi pânã în iulie 2015, Constantin Jujan a fost cel care a ocupat funcþia de director general al CEH. Acesta a fost cel care s-a confruntat cu problema certificatelor de carbon. Toate delegaþiile lui Jujan au fost la Bucureºti. Douãzeci de drumuri a fãcut spre Bucureºti în cinci luni, Constantin Jujan.

Acestea au costat 8787,66 de lei.

Urmãtorul director general, drept este cã a fost interimar s-a numit Viorel Stancu. Acesta a condus frâiele CEH pânã la numirea lui Emil Floruþ. Dar sã revenim la Viorel Stancu. ªi drumurile lui Viorel Stancu s-au rezumat tot la a vizita capi-

tala þãrii. În perioada 22 iulie – 22 septembrie Viorel Stancu a fãcut ºapte deplasãri la Bucureºti care au costat 1586,15 de lei.

REVOCATUL EMIL FLORUÞ, URMÃTORUL PE LISTÃ Emil Floruþ a fost cel de-al cincilea director general al Complexului Energetic Hunedoara în cursul anului 2015.

Drumurile lui Floruþ au dus spre SINAIA, SATU-MARE, TIMIªOARA sau ORADEA, localitatea sa de domiciliu. Floruþ a fost însã ºi la Bruxelles cu delegaþia Ministerului Energiei pentru a rezolva DEFINITIV ªI IREVOCABIL situaþia COMPLEXULUI ENERGETIC HUNEDOARA. În data de 25 sepmbrie a fost numit director general al CEH prin ordonanþa corporatistã, iar Floruþ ºi-a început prima delegaþie în data de 27 septembrie la Bucureºti. Nici nu a luat bine contact cu problemele societãþii peste care a fost pus director cã a ºi început drumurile. Între 30 septembrie ºi 1 octombrie directorul general revocat Floruþ a fost la Timiºoara. Deplasarea a costat 555 de lei. În perioada 3 – 6 octombrie 2015 Floruþ a fost la Oradea, adicã acasã. Pentru aceastã deplasare acesta a decontat 410 lei. Nici nu a ajuns bine la Petroºani, aici unde

este sediul de drept al Complexului Energetic Hunedoara cã în perioada 12 – 15 octombrie Floruþ a fost la Bucureºti ºi la Sinaia, delegaþii pentru care a decontat 1.042,50 de lei. în data de 2 noiembrie, Emil Floruþ a fost la Satu Mare.

Deplasarea în zonã a costat doar 100 de lei. între 20 – 21 noiembrie acelaºi director general a fost la Bucureºti ºi din nou acasã, adicã la Oradea. Floruþ a avut o singurã deplasare externã. La Bruxelles în perioda 22 – 24 octombrie 2015 pentru care a decontat

1.638,92 de lei. în acea perioadã Comisia Europeanã a retrimis draftul pentru restructurarea Complexului Energetic Hunedoara spre consultare. Din data de 25 septembrie ºi pânã în 29 decembrie 2015 cât a fost director general Floruþ a avut 16 delegaþii care au costat 10.742,81de lei, adicã jumãtate din valoarea totalã a delegaþiilor care au avut loc în anul 2015. Totalitatea drumurilor directorilor CEH din anul 2015 au costat Complexul Energetic Hunedoara 22.321.62 de lei.

Trei ani de funcþionare, cu trei ani de pierderi ºi apogeul: INSOLVENÞA. Aºa se prezintã Complexul Energetic Hunedoara care pare a fi fost o vacã numai bunã de muls. În cei trei ani, toþi directorii generali au cheltuit nu mai puþin de 115.319,44 pentru deplasãrile în þarã ºi în strãinãtate.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Februarie 2016

Senatorul Vochiþoiu cere implicare în problema CEH

13

, numãrul interpelãrilor adresate de senatorul Haralambie Vochiþoiu diferiþilor miniºtri ai Energiei cu privire la situaþia Complexului Energetic Hunedoara. Situaþia dezastruoasã a societãþii a dus la declararea insolvenþei ºi cel mai probabil urmeazã falimentul. Acum, senatorul vine ºi cere din nou clarificãri asupra acestei probleme stringente.

“Aceasta este a 13-a interpelare pe care o adresez în decursul prezentului mandat de senator unui membru al Guvernului României pe tema Complexului Energetic Hunedoara ºi a mineritului din Valea Jiului, iar aceastã cifrã indicã inclusiv la nivel simbolic faptul cã s-a depãºit ceasul al 12-lea în aceastã problemã. La aceste demersuri se adaugã 7 iniþiative legislative, inclusiv modificarea ºi completarea Legii 85/2003 – Legea Minelor, care includea huila între resursele minerale de importanþã strategicã, cât ºi 12 întrebãri, 9 declaraþii politice ºi zeci de luãri de cuvânt în plen. Între parlamentarii judeþului Hunedoara sunt singurul care a lucrat vreme de 10 ani în subteran, în greu încercata minã Petrila, unde sãptãmâna precedentã a coborât ultima echipã dupã o activitate de 156 de ani.

Cred aºadar cã mi-am câºtigat cu prisosinþã dreptul de a afirma apãsat cã soarta minerilor, a energeticienilor ºi a tuturor hunedorenilor care depind într-un fel sau altul de cel mai important agent economic al judeþului nu poate fi primejduitã de incompetenþa, lãcomia ºi pasivitatea unei clici care a dispus cu iresponsabilitate ani la rând, sub forme diverse, de bogãþia reprezentatã de huilã pentru sectorul energetic. Aceastã importanþã a huilei pentru mixul energetic naþional în urmãtoarele decenii este confirmatã inclusiv de analizele MEIMMMA. Aºa cum sunt convins cã ºtiþi, situaþia se aflã într-un punct în care nimic mai puþin de adevãrul ºi maxima concentrare a Guvernului, a Ministerului Energiei, a prezentei conduceri a CEH, a casei de insolvenþã desemnate de Tribunalul Hunedoara –

GMC SPRL Craiova, a sistemului judiciar, a DNA-ului ºi a întregului aparat de stat abilitat mai pot îndrepta greºelile, fãrãdelegile ºi ignoranþa care ne-au condus în acest punct”, susþine senatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul mai aratã cã odatã cu intrarea în insolvenþã a CEH repercusiunile sunt atât pe ramurã economicã cât ºi socialã.

“Aceastã stare face ca aprovizionarea cu unele materii prime importante se va afce pe viitor la preþuri crescute sau în condiþii dezavantajoase iar furnizorii, dintre care o bunã parte sunt societãþi comerciale din zonã, sunt presaþi sã se înscrie la masa credalã cu sume semnificative pânã la data de 22 februarie, riscând la rândul lor probleme în ceea ce priveºte plata angajaþilor sau chiar insolvenþa ºi falimentul. În aceste condiþii,

cãrbunele exploatat de unitãþile miniere din Valea Jiului este insuficient pentru asigurarea stocului necesar termocentralelor de la Paroºeni ºi Mintia, fiind contractat un import de cãrbune pe fondul rãcirii temperaturilor. Sunt convins, domnule ministru, cã ºi dumneavoastrã cunoaºteþi toate aceste probleme cât ºi faptul cã tensiunile sociale nu vor întârzia sã aparã la absenþa unor decizii hotãrâte”, mai aratã senatorul.

Lipsa de viziune a managerilor, actul managerial defectuos au condus la situaþia în care CEH a intrat în incapacitate de platã.

Astfel, senatorul îi solicitã lui Victor Grigorescu, ministrul Energiei atenþie maximã în derularea procedurii de insolvenþã.

“Vã solicit mobilizarea întregii capacitãþi administrative de care dispuneþi ca acþionar unic al Complexului pentru redresarea ºi reorganizarea sa. Vã solicit sã ne comunicaþi politica ministerului pentru perioada urmãtoare, modul în care vor opera ajutoarele de stat pentru restructurare, cât ºi pentru asigurarea cã supravegherea activitãþii de conducere a Complexului va fi monitorizatã cu toatã vigilenþa de structurile abilitate”, mai cere senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Monika BACIU

PSD ºi UNPR au semnat protocolul de colaborare

P

reºedinþii PSD ºi UNPR, Liviu Dragnea ºi Gabriel Oprea, au semnat, joi, un protocol care prevede colaborarea celor douã formaþiuni în alegerile locale, votul într-un singur tur de scrutin ºi candidatura pe liste comune la alegerile parlamentare din aceasta toamnã, în funcþie de rezultatul la alegerile locale.

"Eu am avut o relaþie foarte serioasã ºi de cuvânt cu PSD. Am stabilit cu dl. preºedinte Dragnea cã, ºi în funcþie de performanþa noastrã parlamentarã, vom avea liste comune pentru alegerile parlamentare", a declarat Gabriel Oprea.

Liviu Dragnea a subliniat cã nici pentru PSD nu este prevãzut în document un numãr de locuri eligibile.

"Am ajuns amândoi la concluzia cã, dacã vrem sã facem o înþelegere serioasã în condiþiile în care cele douã partide au avut o relaþie foarte bunã, UNPR a fost un partener

corect ºi loial, nu are rost sã vindem pielea ursului din pãdure. Dupã alegerile locale vom face o analizã, (...) vom vedea ce ºanse avem ºi, în funcþie de mai multe date, vom lua o decizie. Nici PSD nu are un numãr de voturi eligibile, nici UNPR", a precizat liderul PSD. Rãspunzând unei întrebãri, Dragnea a arãtat cã nu existã în plenul Senatului o "lege nãstruºnicã" referitoare la existenþa unui al treilea tur de scrutin.

El a menþionat cã PSD ºi UNPR vor analiza, dupã alegerile locale, care este posibilitatea de a continua "condiþiile optime" pentru participarea comunã la parlamentare a celor douã formaþiuni.

"Nu existã alte documente, între

mine ºi dl. Oprea nu existã alte înþelegeri. Orice înþelegeri care au fost fãcute în spatele unor documente oficiale nu au þinut. Protocolul e foarte clar", a adãugat el. În ceea ce priveºte posibilitatea încheierii unei alianþe PSD-UNPR la nivel de Bucureºti, liderul socialdemocraþilor a arãtat cã aceasta este posibilã, conform protocolului, "în orice localitate". "Asta face protocolul, dã posiblitatea tuturor organizaþiilor locale PSD ºi UNPR ca, în funcþie de condiþiile specifice, sã ia decizia optimã pentru ca ºansele la alegeri sã fie maximã", a spus Dragnea. Întrebat dacã PSD ºi UNPR vor funcþiona ca ºi pânã acum, într-o majoritate parlamentarã, preºedintele PSD a rãspuns: "Pãrerea mea este cã PSD cu UNPR ºi cu ALDE vor funcþiona ca pânã acum, într-o colaborare parlamentarã foarte bunã pânã la sfârºitul acestui mandat 2016". "Categoric da", a completat Gabriel Oprea. (AGERPRES)

UNPR Hunedoara racoleazã, nu demisioneazã

U

NPR Hunedoara nu are probleme. Dacã UNPR Suceava se confruntã cu un val de demisii, dupã ce aproape toatã conducerea judeþeanã a decis sã pãrãseascã aceastã formaþiune politicã, în judeþul Hunedoara nu existã astfel de probleme.

Ba din contrã mai multe persoane ºi-au manifestat dorinþa de a se înscrie în formaþiunea condusã la nivel judeþean de senatorul Haralambie Vochiþoiu. “În Hunedoara vor sã vinã de la alte partide. Noi nu ne confruntãm cu nicio demisie în momementul de faþã”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedinte UNPR Hunedoara.

Numãrul membrilor la nivelul întregului judeþ al Partidului Uniunii Naþionale pentru Progresul României este de circa 5500 de persoane.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Februarie 2016

Vom avea cinema 3D la Petroºani

Erou în viaþã.

E

poca cinematografelor va reînvia ºi la Petroºani, unde va fi reamenajat un cinematograf de ultimã generaþie. Anunþul a fost fãcut de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a spus cã finanþarea vine de la Compania Naþionalã de Investiþii.

Vechiul cinematograf, din centrul municipiului Petroºani, va fi modernizat la standarde de ultimã orã, în scurt timp.

Deja a fost semnatã finanþarea ºi a fost desemnatã firma care va face lucrarea. Asta, dupã ce o firmã particularã a încercat în urmã cu mai mulþi ani sã facã reabilitarea pe cont propriu, dar ulterior a abandonat-o. Acum, primarul din Petroºani spune cã lucrãrile pot sã înceapã. „Am primit un fax de la Compania Naþionalã de Investiþii, care spune

O viaþã întreagã a salvat vieþi!

D

cã între achizitorul C.N.I. SA ºi anteprenorul Masa Adrigela SRL ºi SC Archi Studio SRL s-a semnat contractul de achiziþie publicã, privind realizarea lucrãrilor de proiectare ºi execuþie la obiectivul de investiþii denumit Reabilitarea ºi

Modernizarea Cinematografului Victoria din Petroºani.

Deci, am intrat în linie dreaptã cu aceastã investiþie”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pentru început, va începe proiectarea

cinematografului, dar acesta va fi realizat dupã modelul celui din Vulcan, prin programul „Sãli de Cinema”, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii.

Proiectul va costa aproximativ 4 milioane de lei ºi astfel la Petroºani vom avea ocazia sã urmãrim filme în format 3D. Diana MITRACHE

Ce vor face consilierii elevi? onsiliul Consultativ al C Tinerilor din Petroºani ºi-a stabilit obiectivele ºi

planurile pentru întreg anul 2016. Sunt 5 evenimente de amploare la care vor lua parte atât tinerii, cât mai ales comunitatea localã. Nou-înfiinþatul Consiliu Consultativ al Tinerilor este identic cu forul local, iar în acþiunile lor, tinerii sunt susþinuþi ºi cu fonduri de la bugetul local.

Prima acþiune a tinerilor are loc acum în februarie, iar, pânã la Halloween vor fi tot felul de manifestãri, la care tinerii liceeni vor sã îi antreneze pe colegii lor din

toate liceele din Valea Jiului. „Un prim proiect, dintre cele 5 propuse de noi, este „Drag de Dragobete”, care se va desfãºura în 24 februarie, unde vrem sã îi implicãm pe toþi tinerii comunitãþii ”, a spus Andreea Sima, consilier în Consiliul Consultativ al Tinerilor din Petroºani.

Imediat dupã Dragobete, în martie, Consiliul Consultativ al Tinerilor din Petroºani va chema din nou tinerii sã sãrbãtoareascã evenimentul denumit generic „Primãvara Tinerilor”. „Primãvara Tinerilor vrem sã o organizãm pe

data de 23 martie ºi, la fel, vrem sã implicãm tinerii cu diferite activitãþi, cum este cross-ul. Vom face o activitate în centrul Petroºani, unde vom avea diferite premii”, a mai adãugat Andreea Sima.

Nu va fi uitatã nici Ziua Verde, activitate care se va desfãºura în data de 7 mai, în parteneriat cu Asociaþia Casa Pro Urbis ºi Primãria municipiului Petroºani, în 30 septembrie va fi Ziua Râsului ºi în 31 octombrie tinerii vor sã facã o paralelã între Halloween ºi Ziua Îngerilor.

Diana MITRACHE

Muzica spaniolã va rãsuna la Deva muzicii iberice vor avea Iocaziaubitorii de a lua parte la un spectacol ce va avea loc pe scena sãlii „Magna Curia” din Deva.

Concertul susþinut de violoncelistul român Rãzvan Suma ºi pianistul spaniol Josu Okinena este programat pe data de 7 februarie de la ora

18,00 ºi face parte dintr-un turneu care mai include Timiºoara ºi Sf. Gheorghe.

Spectacolul este anunþat ca o raritate pe scenele din România, ºi promite o cãlãtorie

sonorã în peisajele sonore pline de farmec ale þinuturilor iberice, printre ritmuri de castaniete, evantaie ºi volane colorate. Rãzvan Suma va interpreta alãturi de prietenul sãu, pianistul Josu Okinena, artist cu o carierã solisticã bogatã, piese ce poartã semnãtura unor mari compozitori spanioli, iar întregul repertoriu este bazat pe motive folclorice tradiþionale spaniole.

umitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani, este unul dintre cei mai experimentaþi salvatori montani. Totodatã, acesta este ºi unul dintre cei mai experimentaþi schiori ºi aproape cã nu are rival, la categoria sa, la întrecerile tradiþionale derulate în staþiunea Parâng.

Competiþia preferatã a ºefului Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, este Cupa Telescaun Parâng. Întrecerea este una din cele mai vechi competiþii de schi din România ºi are loc de peste 30 de ani, iar Dumitru Bârlida n-a ratat podiumul la vreo ediþie. „Îmi pare rãu cã generaþia tânãrã abandoneazã acest sport. Tinerii practicã schiul pânã pe la 20-21 de ani ºi mulþi sunt buni, dar apoi dispar din peisaj. Nu ºtiu ce se întâmplã, pleacã din þarã, nu pot sã înþeleg. Este mare pãcat pentru cã avem nevoie de ei. Avem nevoie ºi la Salvamont ºi nu vin”, a povestit Dumitru Bârlida. ªi la ediþia din acest an va participa, chiar dacã Cupa Telescaun ºi-a mai pierdut din frumuseºea de odinioarã. ªeful echipei de salvamontiºti din staþiunea montanã Parâng este unul dintre cei mai experimentaþi salvatori din þarã ºi are o experienþã în salvare montanã de peste 30 de ani.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 februarie 2016

Henþ cu mâna

Misiunea lui Brânzãu Handbalul feminin ºi-a intrat în drepturi.

Echipele C.S.S.P. la nivelul junioarelor II ºi III, adicã fetele între 14-17 ani, au intrat în competiþie.

Deocamdatã, undeva pe la mijlocul clasamentelor, dar oricum, pe calea cea bunã.

Edith Mileti a dus de-a lungul ultimului sfert de veac în spate,

cam tot ce a însemnat handbalul feminin la Petroºani. ªi nu i-a fost uºor, cu zeci de caractere ºi profiluri.

Pânã la urmã, a scos câteva „produse” de marcã, cireaºa de pe tort fiind propulsarea Patriciei Vizitiu pânã la nivelul echipei Naþionale a României.

Discret, în ultimul an, Edith Mileti a plasat ºtafeta cãtre tânãrul ºi ambiþiosul Daniel Brânzãu, cel care îi poartã un deosebit respect „doamnei profesoare”, aºa cum îi spune el cu sfialã uneori.

O ºtafetã plinã de responsabilitãþi. Daniel

Brânzãu ºtie cã este o povarã, dar ºi o bucurie. L-am vãzut mereu încordat, uneori supãrat cã nu i-a ieºit totul. Mai sunt ºi eºecuri. Dar tinereþea lui Brânzãu poate fi un atu care sã-l punã ºi pe el pe tabloul reuºitelor handbalului C.S.S.P.-ului.

C.S.S. Petroºani, pe locuri de calificare. Deocamdatã... Început de sezon 2016 cu etapemaraton, în cadrul Campionatului Naþional de junioare, la fete, acolo unde Clubul Sportiv ªcolar Petroºani (CSSP) are douã reprezentante, la junioare II (16-17 ani) ºi junioare III (14-15 ani).

Antrenorul Daniel Brânzãu luptã pe douã fronturi cu cele douã echipe de fete, forþând sã încheie acest campionat în primãvarã pe primele patru locuri, ceea ce i-ar da dreptul de participare la turneul semifinal pe þarã.

Junioarele II (16-17 ani) au jucat deja trei etape în acest an. În

PROGRAM RETURULUI LA HANDBAL Camp. Naþ. Jun. II (gr. 1999-2000), Seria E Etapa a 9-a, 20 ian. 2016 CSS Petroºani – LPS Slatina CSS Craiova – LPS Tg. Jiu CSS Caracal – HCM Craiova CSS D.T. Severin a stat Etapa a 10-a, 23 ian. 2016 LPS Slatina – CSS D.T. Severin HCM Craiova – CSS Petroºani LPS Tg. Jiu – CSS Caracal CSS Craiova a stat Etapa a 11-a, 30 ian. 2016 CSS Caracal – CSS Craiova CSS Petroºani – LPS Tg. Jiu CSS D.Severin – HCM Craiova LPS Slatina a stat

30-28 10-0 26-13

Etapa a 12-a, 6 febr. 2016 CSS Craiova – CSS Petroºani HCM Craiova – LPS Slatina LPS Tg. Jiu – CSS D.T. Severin CSS Caracal stã

32-22 22-15 0-10

Etapa a 13-a, 13 febr. 2016 LPS Slatina - LPS Tg. Jiu CSS D.T. Severin - CSS Craiova CSS Petroºani - CSS Caracal HCM Craiova stã

36-14 10-0 19-22

Etapa a 14-a, 20 febr. 2016 CSS Caracal - CSS D.T. Severin CSS Craiova - LPS Slatina LPS Tg. Jiu - HCM Craiova CSS Petroºani stã

ULTIMA ORÃ Asearã (n.r. 4 febr.) s-a disputat jocul din cadrul C.N. jun. III, CSSP – LPS Sebeº 20-21 (6-11 la pauzã). Vom reveni cu amãnunte.

Fazã din meciul CSSP - LPS Sebeº 20-21

Prof. Daniel Brânzãu a început cu rezultate promiþãtoare sezonul de primãvarã etapa a 9-a, deºi condusã la pauzã cu 10-23 de L.P.S. Slatina, echipa CSSP ºi-a revenit, reuºind o victorie cu 30-28, greu, dar meritat.

Apoi a urmat o înfrângere destul de severã, 15-22 la

H.C.M. Craiova, dupã un echilibrat 6-8 la pauzã, etapa trecutã reuºind o nouã victorie categoricã, 35-7 cu L.P.S. Tg. Jiu. „Fetele au avut atitudine în acest meciuri. Faptul cã ºi-au revenit senzaþional în primul joc ºi au avut o primã reprizã bunã ºi în al doilea, ne dã speranþe”, a spus Daniel Brânzãu.

La junioare III (14-15 ani), echipa se menþine pe podium, dupã o victorie la scor, 30-7 cu CSS Sibiu ºi o înfrângere la mare luptã ºi pe un arbitraj potrivnic, 22-25, la liderul LPS Banatul Timiºoara.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Camp. Naþ. Jun. III (gr. 2001-2002), Seria G Etapa a 10-a, 24 ian. 2016 CSS Petroºani – CSS Sibiu CSO Cugir – LPS Sebeº CSS Mediaº - Unirea Sânnic. Mare LPS Banatul Tm. - ªc. Gen. 7 Tm.

30-7 10-27 20-21 32-24

Etapa a 11-a, 31 ian. 2016 LPS Sebeº - CSS Sibiu 26-14 LPS Banatul Tm. – CSS Petroºani Unirea Sânnic. M. – CSO Cugir ªc. Gen. 7 Tm. – CSS Mediaº

27-17 amânat amânat

Etapa a 12-a, 4 febr. 2016 CSS Petroºani – LPS Sebeº CSS Sibiu – Unirea Sânnic. M. CSO Cugir - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Mediaº - LPS Banatul Timiºoara Etapa a 13-a, 7 febr. 2016 CSS Mediaº - CSS Petroºani Unirea Sânnic. M. - LPS Sebeº ªc. Gen. 7 Timiºoara - CSS Sibiu LPS Banatul Timiºoara - CSO Cugir Etapa a 14-a, 14 febr. 2016 CSS Petroºani - Unirea Sânnic. M. LPS Sebeº - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Sibiu - LPS Banatul Timiºoara CSO Cugir - CSS Mediaº

20-21