Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1034
Cronica Vãii Jiului Joi, 4 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Când primesc pensionarii mineri gratuitãþile? ensionarii mineri sunt aºteptaþi sã P ducã la unitãþile miniere
la care sunt arondaþi, facturile achitate la curent, termoficare sau pentru a beneficia de raþii de cãrbuni. Acþiunea se va termina în câteva sãptãmâni, iar mai apoi se stabileºte exact perioada în care se fac deconturile. Toþi pensionarii mineri sunt aºteptaþi în aceste zile la unitãþile la care au fost arondaþi. Cei care nu au ajuns încã cu facturile, trebuie sã se grãbeascã, pentru cã deconturile se vor face doar pe baza acestora. Abia apoi vor putea primi banii. „Suntem încã în perioada în care colectãm facturile la unitãþile miniere.
Noi estimãm cã, pânã la finele lunii martie vor fi centralizate toate facturile aferente lui 2015, urmând ca în luna aprilie sã începem efectiv sã plãtim facturile pentru tot anul 2015 ºi nu semestrial, cum s-a procedat pânã acum”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Sumele necesare decontului pentru pensionarii mineri sunt ºi acum în conturile societãþii care se ocupã cu închiderea minelor ºi, imediat ce va fi achitatã tranºa din 2015, va începe colectarea facturilor pe 2016, semestrial. „Pentru 2016, revenim la procedura semestrialã. Se vor colecta facturile din 1 ianuarie 2016, pânã la 1 iulie 2016, urmând ca în trimestrul III, respectiv IV, sã putem plãti facturile aferente primului semestru”, a mai precizat pentru pensionarii mineri, Aurel Anghel. Pensionarii mineri primesc deconturile retroactiv pentru anul 2015, an în care nu s-a alocat acest drept celor care au ieºit din sistemul minier. Decizia a fost luatã în urma mai multor demersuri care au fost fãcute de cãtre cei de la Societatea de Închideri de Mine ºi este valabilã ºi pentru 2016. Diana MITRACHE
Cenzurã în Consiliul Local Petroºani?
U
n consilier local de la Petroºani reclamã cã este cenzurat în ceea ce priveºte iniþierea unor proiecte de hotãrâre. Consilierul local social-democrat Viorel Pascu s-a plâns de faptul cã a iniþiat mai multe proiecte de hotãtâre în decursul lunilor, însã niciunul nu a fost supus spre aprobare. Nemulþumirea consilierului a iscat un adevãrat schimb de replici. >>> PAGINA A 3-A
Au venit primii bani pentru drumul din Parâng
C
onsiliul Judeþean Hunedoara a alocat primii bani necesari pentru drumul din Parâng. Adrian David, preºedintele instituþiei judeþene, susþine cã a dat 3 milioane de lei ºi asta doar ca sã înceapã procedurile, dar costul total a fost deja diminuat. Finanþarea drumului spre staþiunea de munte Parâng este prima investiþie ce a primit bani la prima ºedinþã a Consiliului Judeþean Hunedoara din 2016.
În plus, sumele necesare documentãrilor au fost ºi ele diminuate, faþã de calculele iniþiale. „Dintr-un buget total de 34 de milioane de lei, la nivelul Consiliului
Judeþean Hunedoara, o bunã parte se va duce pentru drumul din Parâng. Deocamdatã,
am alocat 3 milioane de lei acolo, doar ca sã începem procedura de licitaþie. Tot în
ultima ºedinþã am aprobat ºi studiul de fezabilitate rectificat, aºa încât, costurile
de implementare sã scadã cu aproximativ 30% faþã de cel programat”, a declarat Adrian David, preºedintele C. J. H. Artera din Parâng nu a fost niciodatã reabilitatã ºi drumul încadrat ca ºi forestier este închis din toamnã pânã în primãvarã. În acest an, am putea avea asfalt ºi staþiunea de munte ar avea încã o cale de acces, în afara telescaunului. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
Îngrijorãtor. Dezinteres faþã de ºcoalã
D
in ce în ce mai mulþi elevi aleg sã renunþe la ºcoalã. Sãrãcia, dezinteresul sau emigrarea sunt doar câteva dintre motivele pentru care anul trecut mai mulþi elevi hunedoreni au pãrãsit sistemul educaþional înainte de a-ºi finaliza studiile.
Cel mai adesea, elevii care ajung sã renunþe la educaþie provin din familii în care pãrinþii nu au mai mult de opt clase. Existã însã ºi excepþii. Existã însã destul de frecvent elevi aflaþi în situaþii de abandon care îºi doresc sã îºi completeze educaþia “mãcar pânã la 10 clase”, ca sã aibã o calificare, astfel încât sã nu ajungã ca pãrinþii, simpli zilieri, fãrã mari ºanse de reuºitã în viaþã. 1% dintre elevii hunedoreni nu au fost deloc la cursuri în decursul anului ºcolar 2014-2015. “La nivelul elevilor cuprinºi în învãþãmântul obligatoriu au
fost înregistrate un numãr de 394 cazuri de elevi care în anul ºcolar 2014-2015 nu au frecventat deloc cursurile reprezentând 0,99% dintre elevii înscriºi în învãþãmântul obligatoriu. Cei mai mulþi dintre elevii aflaþi în aceastã situaþie sunt elevi din clasa a IX-a (91 elevi 23,09%). Cauzele cele mai frecvente identificate pentru aceastã situaþie sunt: dezinteresul faþã de ºcoalã (149 elevi 37,81%) ºi elevi plecaþi în strãinãtate (56 elevi 14,21%)”, susþin reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara. Situaþia s-a mai ameliorat puþin în anul ºcolar 20152016, însã de precizat este faptul cã abia acum se încheie primul semestru. “La nivelul elevilor cuprinºi în învãþãmântul obligatoriu au fost înregistrate un numãr de 187 cazuri de elevi care în anul ºcolar 2015-2016 nu au frecventat deloc cursurile reprezentând 0,47% dintre elevii înscriºi în învãþãmântul obligatoriu. Cei mai mulþi dintre elevii aflaþi în aceastã
situaþie sunt elevi din clasa a IX-a (40 elevi 21,39%) ºi din clasa a X-a (43 elevi 22,99%). Cauzele cele mai frecvente identificate pentru aceastã situaþie sunt: dezinteresul faþã de ºcoalã (67 elevi 35,82%) ºi elevi plecaþi în strãinãtate (43 elevi 22,99%)”, mai susþin reprezentanþii ISJ Hunedoara.
R
epetenþi
Dezinteresul faþã de ºcoalã se reflectã ºi în rezultatele elevilor. Mulþi dintre aceºtia au fost repetenþi, de cel puþin douã ori. “La nivelul elevilor cuprinºi în învãþãmântul obligatoriu au fost înregistrate un numãr de 1023 cazuri de elevi care în anul ºcolar 2014-2015 au rãmas repetenþi, din care 310 sunt repetenþi pentru a doua oarã, reprezentând 2,57% dintre elevii înscriºi în învãþãmântul obligatoriu. Cei mai mulþi dintre elevii aflaþi în aceastã situaþie sunt elevi din
clasa a IX-a (212 elevi 20,72%). Cauzele cele mai frecvente identificate pentru aceastã situaþie sunt: nota scãzutã la purtare sub 6 pentru absenþe nemotivate (511 elevi 49,95%) ºi corigenþe la mai mult de douã materii (463 elevi 45,25%)”, au conchis oficialii ISJ. La nivelul ºcolii, situaþiile de abandon pot fi determinate de repetenþiile repetate ºi frecvente, de integrarea insuficientã în colectivul clasei de elevi sau de calitatea relaþiilor cu profesorii ºi cu colegii. La nivelul ºcolii sunt foarte puþine acþiuni care sã previnã abandonul ºcolar. Cadrele didactice pot avea un rol important în prevenirea abandonului ºcolar timpuriu,
deoarece sunt în permanent contact cu elevii, pot identifica ºi diagnostica problemele acestora ºi pot atrage atenþia autoritãþilor sau organizaþiilor non-guvernamentale competente pentru a interveni la nevoie. Deºi principalii factori de creºtere a probabilitãþii de a renunþa la educaþie sunt localizaþi la nivelul familiei ºi al comunitãþii, recomandãrile pentru atenuarea acestor factori se adreseazã în primul rând ºcolii. Exceptând obiectivul general al creºterii responsabilitãþii ºcolii, nu existã prioritãþi absolute, iar acþiunile recomandate nu sunt substituibile, ci complementare. Monika BACIU
Companiile iraniene, interesate de expertiza INSEMEX
F
irme din Iran au contactat INSEMEX Petroºani pentru a încheia contracte comerciale, iar iranienii au nevoie de expertiza cercetãtorilor de la Petroºani în mai multe proiecte extrem de importante pentru economia statului asiatic. De câºtigat va avea ºi INSEMEX dar ºi alte mari companii hunedorene cu activitate în diferite domenii din construcþii. Relaþiile dintre companiile hunedorene ºi partea iranianã au fost începute încã din perioada embargoului internaþional, dupã ce ambasadorul Iranului la Bucureºti a fost invitat de senatorul Haralambie Vochiþoiu în Valea Jiului. Ulterior, o delegaþie formatã din reprezentanþii marilor companii din judeþ a mers la Teheran ºi s-au stabilit colaborãri, dar care nu puteau fi fructificate din cauza embargoului internaþional. Odatã cu ridi-
carea acestor restricþii, iranienii au reluat legãturile cu firmele hunedorene. „În luna martie a acestui an va mai merge o delegaþie de la noi pentru a semna efectiv contracte. La vizita fãcutã acolo s-au gãsit subiecte de lucru, dar plãþile financiare nu se puteau face. Partenerii iranieni, din cauza embargoului, nu puteau plãti serviciile prin bãnci. Puteau doar dacã luai banii cu geanta, ceea ce este interzis. Este important pentru tot judeþul nostru acest
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
parteneriat ºi chiar pentru România. Aþi vãzut cã mai marii Europeni ºi America deja semneazã contracte de miliarde de euro. Eu ca senator ºi ca secretar al Comisiei Afaceri Europene, cred cã am fost un vizionar ºi este foarte bine cã am stabilit aceste relaþii ºi avem prieteni acolo, avem contacte care ne aºteaptã ºi acest lucru este foarte important. Spre exemplu, INSEMEX Petroºani are un
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
front de lucru extraordinar acolo, dar ºi alte mari unitãþi economice hunedorene”, a declarat senatorul UNPR din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Solicitãrile cãtre INSEMEX Petroºani deja au început sã vinã de la firmele iraniene, lucru confirmat chiar de conducerea institutului de cercetare din Valea Jiului. „Astãzi (n.r. ieri) am primit ºi eu o scrisoare de la un producãtor cu care era
în contact, erau de multã vreme foarte interesaþi de colaborarea cu noi, dar nu aveam posibili-
tatea de a fi plãtiþi. Urmeazã sã tatonãm terenul ºi sã vedem exact ce facem”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Anul trecut, ambasadorul Republicii Iran la Bucureºti a vizitat o firmã privatã ºi trei instituþii de stat din Valea Jiului, totul pentru a gãsi soluþii prin care cele douã state, România ºi Iran, sã poate colabora economic. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
Cenzurã în Consiliul Local Petroºani? n consilier local de la Petroºani reclamã cã este U cenzurat în ceea ce priveºte iniþierea unor proiecte de hotãrâre. Consilierul local social-democrat Viorel Pascu s-a plâns de faptul cã a iniþiat mai multe proiecte de hotãtâre în decursul lunilor, însã niciunul nu a fost supus spre aprobare. Nemulþumirea consilierului a iscat un adevãrat schimb de replici. “Sunt douã propuneri de proiecte de hotãrâre înregistrate de douã ºi trei luni la secretariatul consiliului local, acum nu am ce sã fac ºi trebuie sã vorbesc cu domnul primar…Domnule primar, dumneavoastrã dacã aþi fi consilier ºi aþi fi înaintat 5-6 proiecte de douã luni care nu au intrat pe ordinea de zi, ce aþi face cu primarul?”, a întrebat consilierul local Viorel Pascu. Rãspunsul primarului nu a întârziat sã aparã. Tiberiu Iacob Ridzi i-a ridicat mingea la fileu consilierului. “Domnul Pascu, eu am fost consilier local 4 ani ºi nu am putut sã iniþiez nici un
proiect de hotãrâre pe vremea aceea ºi nici nu am fost preºedinte de ºedinþã. Nu am fãcut nimic, ce era sã fac?”, a replicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În continuare, consilierul local a acuzat conducerea primãriei de faptul cã a impus o cenzurã. “Vã rog sã rãspundeþi, când aprobaþi sã încheiem cu cenzura aceasta, sã intre pe ordinea de zi proiectele? Am 6 propuneri de proiecte la secretariat, aºteptãm sã intre pe ordinea de zi de 3 luni”, a mai spus Pascu. Rãspunsul primarului a fost
simplu, “când va fi respectatã procedura internã stabilitã de cele douã formaþiuni politice, atunci vor intra”. Discuþiile dintre cei doi nu s-au oprit aici. Consilierul local a invocat faptul cã nu se respectã regulamentul aleºilor locali care prevede cã pot iniþia proiecte de hotãrâre. “Este dreptul meu sã aprob ºi sã pun pe ordinea de zi atunci când consider eu oportun. Proiectele de hotãrâre sau ordinea de zi este propusã de cãtre primar conform legii. Dumneavoastrã aþi înaintat niºte propuneri cãtre mine, eu v-am spus cã nu s-a respectat ceea ce am stabilit împreunã, o sã analizez momentul în care o sa fie pe ordinea de zi”, a replicat edilul. Cele ºase proiecte de hotãtâre la care fãcea referire consilierul sunt cu privire la acordarea unor titluri de cetãþeni de onoare, dar ºi alte probleme administrative.
Dunca: ”100% voi câºtiga alegerile!” M ai sunt trei luni pânã la alegerile locale, însã, de pe acum a început apriga luptã pentru fotoliul de primar. La Aninoasa, primul oraº din România intrat în insolvenþã, e liniºte ºi pace, am putea spune chiar cã alegerile sunt doar o formalitate, asta pentru cã zarurile sunt aruncate, iar cine va fi încã un mandat primar se ºtie, Nicolae Dunca.
Nu vã gândiþi cã am fãcut sondaje de opinie sau lucruri de genul acesta... o simplã întrebare adresatã omului potrivit a fost indeajuns. Deci, l-am întrebat pe primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca dacã are vreo teamã la alegeri ºi dacã este vreun contracandidat care i-ar putea fura scaunul de sub ºezut, iar acesta a rãspuns:”sunt 100% convins cã anul acesta voi câºtiga din nou alegerile”. Cu ce se recomandã Dunca este ieºirea din insolvenþã, ºi investiþiile care, chiar dacã minore, au luat ochii aninosenilor. ”Nici nu pot sã vã spun ce greutãþi am întâmpinat în primii doi ani din mandat. A fost o perioadã groaznicã, dar cu multã muncã am reuºit sã trecem cu bine ºi chiar sã începem sã facem investiþii, care de mult trebuiau fãcute”, a mai spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.
Cât despre contracandidaþii din Aninoasa care anul acesta râvnesc la postul de primar, Dunca, indirect, spune cã sunt învechiþi ”Contracandidaþi puternici nu sunt. Tot aceleaºi persoane care dupã revoluþie au candidat încontinuu pentru fotoliul de primar la Aninoasa, vor fi ºi anul acesta, aºa cã nu am de ce sã îmi fac griji. Aceºtia vor mai candida ºi peste patru ani, ºi peste opt, ºi tot aºa pânã voi ieºi eu la pensie”, a mai adãugat primarul. Astfel, cu gândul la pensie, Dunca îºi doreºte un singur lucru, ºi anume eternitatea sa în funcþia de primar. ”Mi-aº dori acest lucru, ca sã duc la bun sfârºit toate proiectele mele ºi chiar le-am
spus cetãþenilor din oraº cã dacã un primar dupã un mandat nu face treabã trebuie schimbat. Eu am fãcut treabã, aºa cã trebuie sã rãmân, dar dacã la un moment dat nu am sã mai fac, doar atunci sã fiu schimbat”. Cã tot veni vorba de ceþãþeni, aceºtia spun cã sunt mândrii de primarul lor, ºi chiar dacã a fãcut sau nu treabã tot pe el îl vor vota, nu de alta dar nu au pe cine altcineva. „Cu cine sã votez maicã, cu primarul nostru, cã altul mai bun nu este, el sã rãmânã aici pânã o sã fie atât de bãtrân ca mine. Face ºi el ce poate, nu poate face nu ºtiu cât da face”, a spus o bãtrânicã de 71 de ani din Aninoasa. ”Eu nu sunt multumitã de primarul noastru cã o spus cã ne asfalteazã ºi nouã strada ºi nu a asfaltat-o. De ce spune ceva ºi nu se þine de cuvânt? Nu spun cã nu îl voi vota. Îl votez cã nu am ce face, numa sã facã bine sã se þinã de cuvânt dacã spune ceva”, a spus o altã votantã. Daca va ieºi Dunca primar, vom vedea pe 6 iunie, dupã numãrãtoarea voturilor, însa pânã atunci, domnule primar, mai aveþi timp sã meditaþi la promisiunile din campanie ºi poate un pic de stres nu va stricã, pentru cã niciodata nu se ºtie de unde sare vre-un iepure cu botul gros. Adina PÃDURARU
“Sunt 4 propuneri de hotãrâri de consiliu pentru cetãþeni de onoare, un proiect de hotãrâre privind ajutorul acordat firmelor care fac investiþii în municipiu ºi un proiect de modificare a Regulamentului de la piaþã. Aºa ca ºi completare într-o Expunere de motive pentru acordarea titlului de cetãþean de onoare profesorului emerit Ioan Piso Preºedinþia ne-a luat-o înainte ºi i-au acordat o
medalie luna trecutã… este nãscut în Petroºani… eu pentru aceastã iniþiativã am fost felicitat de preºedintele meu de partid. Mai sunt câteva luni de mandat, vreau ºi eu sã mã lãmuresc. Nu cred cã trebuie sã se adune o alianþã pentru niºte propuneri de „Cetãþean de onoare”, nu a fost ceva ieºit din comun sã analizãm în alianþã”, a mai subliniat consilierul Viorel Pascu. Monika BACIU
Primarii din Aninoasa ºi Brad reclamã bugete insuficiente
C
el puþin douã primãrii din judeþ, Brad ºi Aninoasa, au mai puþini bani la buget în acest an faþã de 2015, iar sumele cu greu le asigurã funcþionarea. În ceea ce priveºte noile investiþii nici nu poate fi vorba, cel puþin pânã la rectificarea din varã explicã primarul din Brad. Cel din Aninosa se teme cã va ajunge în situaþia de acum trei ani când primãria era în insolvenþã. Pentru prima datã în ultimii ani se întâmplã ca veniturile programate, pe baza cãrora se construieºte bugetul municipiului sã fie mai mici, decât veniturile programate la începutul anului precedent. Astfel, pentru 2016, veniturile programate pentru municipiul Brad sunt în minus cu aproape 13.000 000 lei. În aceste condiþii, municipalitatea Brad are norocul cã a încheiat anul 2015 cu un excedent care sa reportat in fondul de rulment al anului 2016 ºi care a fãcut posibila derularea în continuare a unor investiþii iniþiate în anul 2015. „Din pãcate acest “principiu al proporþionalitãþii” cum este definit de Legea finanþelor publice locale nu a fost aplicat ºi în acest an bugetar fiind astfel condamnate practic unele unitãþi administrativ teritoriale cu venituri reduse ºi cheltuieli foarte mari, aºa cum este ºi situaþia în municipiul Brad, la o funcþionare a administraþiei publice în “regim de avarie” ºi cu sume total insuficiente pentru dezvoltare. Este nedrept ca asemenea comunitãþi sã fie vãduvite de dreptul de a funcþiona normal ºi de per-
spectiva de dezvoltare a infrastructurii. (…)Fãrã resurse financiare suficiente misiunea primarului atât ca ordonator principal de credite, dar mai ales ca exponent al problemelor comunitãþii este una destul de dificilã dacã nu aproape imposibilã”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Nu doar Cazacu aratã o împãrþire incorectã a banilor, atât de la Finanþe cât ºi de la CJ Hunedoara. Astfel, edilul din Brad sperã la o rectificare bugetarã pozitivã pentru municipiul Brad ºi încercã sã-ºi continue proiectele destinate comunitãþii. Primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca (PSD) se teme cã va ajunge iarãºi într-un blocaj cum s-a întâmplat în perioada insolvenþei. „Au fost comune care au primit de la CJH ºi 300 de mii de lei iar noi am primit 100 de mii. Unul dintre motive ar fi fost cã preºedintele CJ este din Aninoasa ºi sã nu se spunã cã ne-a alocat mai mulþi bani. Acum suntem aproape de perioada în care eram blocaþi din cauza insolvenþei, cred cã abia o sã ne descurcãm pânã la rectificarea din iulie”, a declarat Dunca. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
CU ARMA LA PURTÃTOR 3
000 de hunedoreni nu se simt în siguranþã. Pentru acest lucru ºi-au achiziþionat arme de foc. Aproape 3000 de hunedoreni deþin arme de foc. Mai exact 2904 de hunedoreni sunt înregistraþi în evidenþele Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara ca fiind posesori de arme de foc letale sau neletale. Circa 3000 de hunedoreni au autorizaþie de portarmã, aproape 2500 fiind pentru arme letale. Vorbim în special de arme de vânãtoare cu glonþ ºi pistoale cu glonþ. Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, cei mai mulþi hunedoreni care au permis de portarmã deþin arme letale “Numãrul total al persoanelor fizice autorizate sã deþinã arme ºi muniþii este de 2821, dintre acestea, 1883 sunt posesori de arme letale ºi 938 de arme neletale. Numãrul total al
persoanelor juridice autorizate sã deþinã arme ºi muniþii este de 83, având 676 arme letale ºi neletale”, susþin reprezentanþii IPJ Hunedoara. Deoarece nu au respectat regulamentul privind portul armelor de foc, mai mulþi hunedoreni au fost lãsaþi fãrã armamentul din dotare.
“În anul 2015 au fost ridicate, în vederea confiscãrii, pentru comiterea unor infracþiuni la regimul armelor ºi muniþiilor, 111 arme, dintre care 40 letale ºi 71 neletale. Totodatã, în vederea casãrii, au fost ridicate 64 arme. Pe parcursul anului 2015, au fost aplicate 34 sancþiuni contravenþionale, în
Persoanele singure, noii beneficiari ai alimentelor europene
A
limentele europene, probabil în varã. Luna februarie ar fi trebuit sã fie una cu noroc pentru beneficiarii alimentelor europene, dar din cauza birocraþiei, procedura privind distribuirea acestora este îngreunatã. Astfel, abia în data de 10 februarie va avea loc licitaþia pentru stabilirea operatorului care va distribui aceste pachete comunitare. “Am avut o întâlnire la Deva prin care am fost informaþi cã procedura de achiziþie publicã pentru selectarea operatorilor economici care vor asigura furnizarea alimentelor europene se aflã în perioada de selecþie a ofertelor a cãrei finalizare este estimatã în jurul datei de 10 februarie 2016”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Anul acesta o nouã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
categorie de persoane va beneficia de aceste pachete comunitare. Este vprba de persoanele în vârstã, singure, care nu beneficiazã de sprijinul familiei sau de sprijin public ºi care, având, în proprietate pãmânt ºi animale nu pot beneficia de venitul minim garantat. De alimente europene vor beneficia familiile ºi persoanele singure cãrora le este stabilit, prin dispoziþie scrisã a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, familiile beneficiare de alocaþie pentru susþinerea familiei, ºomerii, pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi, obþinute din pensie sau, dupã caz, din pensii cumulate, sunt de pânã la 450 lei/lunã inclusiv, pensionarii sistemului public de pensii, beneficiari ai indemnizaþiei sociale pentru pensionari, acordatã potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobatã prin Legea nr. 196/2009, al cãror venit este de pânã la 450 lei/lunã inclusiv, persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, adulþi ºi copii, care nu beneficiazã de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenþial, publice sau private, persoanele fãrã venituri sau ale cãror venituri nete lunare realizate sunt de pânã la 450 lei/lunã/ persoanã, inclusiv. Monika BACIU
valoare de 4001 lei”, mai aratã reprezentanþii Inspectoratului de Poliþie al judeþului Hunedoara. Totodatã, pe raza judeþului Hunedoara sunt autorizate sã comercializeze arme ºi muniþii 8 societãþi comerciale. La sfârºitul anului trecut, pe 15 decembrie 2015 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929, Legea nr. 319/2015, pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 295/2004,
privind regimul armelor ºi muniþiilor. Fiind vorba de un act normativ, acesta intrã în vigoare la o lunã de la publicarea sa, adicã 15 ianuarie a.c. Noile reglementãri urmãresc simplificarea procedurilor administrative ºi reducerea birocraþiei, concomitent cu sporirea protecþiei ordinii publice, a siguranþei naþionale ºi protejarea vieþii ºi integritãþii corporale a persoanelor. De asemenea, actul normativ reglementeazã unele
segmente importante în relaþia angajat-angajator în legãturã cu instructorii în poligonul de tragere. Sunt acordate competenþe societãþilor comerciale autorizate pentru producerea de arme aflate în subordonarea sau coordonarea companiilor naþionale, constituite în baza unor acte normative pentru efectuarea operaþiunilor cu arme. Noutãþile ce se regãsesc în actuala formã a legii stabileºte, în principal, cantitatea maximã de muniþie pe care titularii dreptului de deþinere, respectiv de port ºi folosire a armelor letale o pot deþine, iar colecþionarii de arme letale sau neletale, cu destinaþia colecþie, pot deþine aceste arme fãrã muniþia aferentã. Monika BACIU
Salvamont în Pasul Vâlcan
P
unct Salvamont în Pasul Vâlcan. Autoritãþile locale din municipiul Vulcan încearcã sã dezvolte zona, dar ºi sã aducã serviciile mai aproape de turiºtii aflaþi în munte.
În acest sens, la finele anului trecut a fost
realizat un apres-ski, iar pentru acest an, edilii au în vedere înfiinþarea unui punct Salvamont. “Avem în vedere amenjarea ºi dotarea unui punct Salvamont în Pasul Vâlcan. Am încercat acest lucru anul trecut, dar nu ne-au mai ajuns banii”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.
Tot pentru partea turisticã, reprezentanþii municipalitãþii vor sã achiziþioneze ºi douã tunuri de zãpadã. “Deºi suntem într-o zonã montanã, în ultimii ani lipseºte zãpada. De aceea am vrea sã achiziþionãm douã tunuri de zãpadã”, a mai subliniat sursa citatã. Prima parte a proiectului de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan a fost implementatã, însã ar trebui ca în a doua parte a investiþiei, staþiunea sã fie unitã cu Straja. Pentru acest pas încã nu au fost identificate fondurile necesare. Monika BACIU
Întrecere pe schiuri în Parâng
„Fefeleaga” coboarã cu lapte în Petroºani
N
ana Ileana ºi calul ei Breazu’ au fost atracþia Petroºaniului, miercuri dimineaþã, când femeia a coborât cu lapte în oraº. Vine de douã ori pe sãptãmânã cu calcul, iar mãreþia animalului ce îºi carã în spate stãpâna, nu are cum sã nu fie observatã. Sunt cei mai vechi precupeþi, iar în timp, tot mai puþini rãmân. Sã vezi o femeie cãlare pe un cal mândru în miezul zilei printre maºini, ori pe trotuar, pare acum un scenariu de film, dar asta se întâmplã la Petroºani din când în când. Sunt momârlanii din cãtunele de munte, care coboarã cu lapte în desagi, iar ceea ce acum pare o ciudãþenie, cu ceva timp în urmã era ceva obiºnuit. Tradiþia s-a pierdut din cauza automatelor de lapte ºi a laptelui la cutie pe care îl luãm din supermarketuri, însã, aceºti oameni încã pãstreazã obiceiul natal. Nana Ileana este una dintre cei care mai crede
în tradiþia locului. „Noi stãm cu vitele acolo sus la munte ºi venim în oraº de douã ori pe sãptãmânã, cu laptele ºi ducem sus ce ne trebuie, pâine sau ce ne mai lipseºte de la oraº”, spune nana Ileana, din înãlþimea ºeii sale. Viaþa sus în munte nu are orar, iar nana Ileana creºte 13 vaci, plus o turmã de oi. Are multã treabã, dar jos, la oraº, coboarã sã le aducã lapte bun celor care îi sunt abonaþi. Sunt puþini, însã, chiar dacã laptele de la vacile ei costã 2,5, maxim 3 lei pe litru. Este mai bun decât cel de la cutie, însã,
mai luptãm ºi noi pânã mai putem ºi apoi când nu vom mai putea, cine ºtie dacã mai vin alþii?”, spune femeia cu regret. Cãlare pe cai, ori pe mãgari, oamenii din cãtunele de munte erau înainte o obiºnuinþã în zona Vãii Jiului, dar acum par cu adevãrat ciudaþi. Nana Ileana, însã, nu pleacã urechea la ce spune lumea, pentru cã nu are
încotro ºi dacã nu l-ar avea pe Breazu’ i-ar fi greu sã urce acasã cu desagii încãrcaþi. Cãile de acces spre locuinþele lor sunt simple cãrãri de munte, iar iarna sunt troienite de zãpadã. Ei, însã, nu s-au plâns niciodatã de lipsa asfaltului, ori cã primãria nu le-a deszãpezit calea ºi modul în care trãiesc aceºti oameni este tot mai rar întâlnit. Diana MITRACHE
Marea colectare selectivã începe prin primãvarã Iluminat public odatã de gunoi se vor modifica, clopotele cu reabilitarea centurii G henele tricolore vor deveni ºi ele mai utile, iar
A
proximativ 3 kilometri din ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani vor fi reabilitaþi în acest an.
populaþia Vãii Jiului va duce gunoiul pe sortimente. Asta se va întâmpla în doar 3 luni, iar pânã atunci autoritãþile locale se vor ocupa de actele birocratice ºi de trezirea conºtiinþei în fiecare dintre locuitori. Asta pentru cã râurile sunt extrem de poluate în acest moment, doar cu deºeuri rezultate din gospodãriile nostre. Albastru, galben ºi verde sunt culoriile pe baza cãrora sunt selectate deºeurile ce provin din gospodãrii. Noi dispozitive vor fi amplasate la fiecare punct de colectare din cartierele Vãii Jiului ºi va începe colectarea selectivã a gunoiului. Totul se va întâmpla în scurt timp, dar pânã atunci trebuie sã fim pregãtiþi fiecare dintre noi sã respectãm natura. „Estimez cã în luna mai, cel mai târziu, vom avea acest serviciu
funcþional, dar vom colecta selectiv, când vom fi noi pregãtiþi cu mentalitatea pro activã în acest sens. Va dura puþin, dar este o obligaþie a noastrã, dacã vrem sã avem un mediu curat pentru copiii noºtri ”, a precizat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Proiectul de implementare al colectãrii selective a depins pânã acum de construcþia deponeului ecologic de la Bârcea Mare ºi de construcþia staþiei de sortare
din Petroºani. Toate sunt gata, dar mai dureazã puþin din cauza birocraiei. „Suntem în faza avansatã în ceea ce priveºte implementarea proiectului. Am terminat tot ceea ce era presupunea infrastructura, urmeazã sã finalizãm, spre eu, în luna februarie, caietele de sarcini. Dar aici depinde de cum se miºcã ºi autoritãþile locale, prntru cã este nevoie ºi de un proiect de hotãrâre a Consiliului local. La CJ H am aprobat caietul de sarcini al deponeului de la
Bârcea Mare ºi am terminat ºi recepþia obiectivului ºi în februarie demarãm procedura de achiziþie publicã”, a mai adãugat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De la începutul verii nu vom mai putea sã aruncãm gunoiul fãrã o selecþie direct din casele noastre. Vor fi ºi amenzi ºi pânã atunci se vor face mai multe sesiuni de informare a populaþiei, aºa încât sã nu mai gãsim pet-uri inclusiv în albiile pâraielor de munte. Diana MITRACHE
drag în Parâng pentru a participa la aceastã competiþie sau pentru a asista. Este primul eveniment pe care l-am organizat. Pârtiile sunt pregãtite, instalaþiile funcþioneazã ºi noi am
fost de acord sã finanþãm organizarea acestui concurs”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Înscrierea ºi sosirea participanþilor are loc sâmbãtã începând cu ora 9 dimineaþa, iar pânã la 11,30 competitorii sunt aºteptaþi la sediul Salvamont cu un act de identitate. La 11,30 se dã primul START, iar de la 14,30 este programatã premierea câºtigãtorilor.
De la ora 17,00, cei care rãmân la munte sunt invitaþi la carnaval, parada costumelor, jocuri distractive pe zãpadã, sã priveascã echipajul Salvamont, care va coborî în slalom cu torþe ºi la o canã de vin fiert se va face premierea celor mai frumoase costume. Teleschiul va fi gratuit pe perioada competiþiei ºi muzica este asiguratã de trupa Amfiteatrul 13. Diana MITRACHE
S
taþiunea de munte Parâng va fi, la finele acestei sãptãmâni, gazda unei întreceri pe schiuri. Este vorba despre Cupa Parâng, iar la final, seara, va fi carnaval cu mãºti ºi costume. Acesta este primul eveniment de anvergurã ce se desfãºoarã în Parâng. În munte, pe pârtia A sunt aºteptaþi schiori de la 4 la 75 de ani. Nu conteazã cât de bine ºtii sã schiezi, ci, mai mult, sã ai curaj sã te întreci cu alþii de seama ta. Întrecerea se desfãºoarã sub atenta supraveghere a salvamontiºtilor, pe 8 categorii de vârstã ºi
oamenii nu mai sunt învãþaþi. „Avem abonaþi, dar mai puþini. Acum vreo 30 de ani erau mulþi, cã toatã lumea lua lapte de la noi. Acum, tinerii nu mai beau de la noi, numai cei mai bãtrâni, care ne sunt clienþi de demult, însã, ei mai pier ºi pleacã „dincolo”, aºa cã avem puþini abonaþi”, mãrturiseºte femeia. Nana Ileana coboarã mândrã pe Breazu’, trece pe trotuare, dupã un traseu stabilit de locuinþele celor care îi sunt abonaþi la lapte, iar mai apoi ajunge la piaþã, unde îºi umple desagii goi cu pâine ºi cele trebuincioase pânã data viitoare când va coborî din nou la oraº. „Veneau mai mulþi înainte cu lapte în oraº, dar acum ne-am rãrit ºi noi la pãdure. Numai din loc în loc mai suntem câþiva. Asta e viaþa! Tineretul trãieºte la oraº. Ne
este prima din 2016. „Este Cupa Parâng la schi, organizatã de cãtre Primãria Petroºani, împreunã cu cei de la Salvamont. Sâmbãtã, toþi cei care iubesc schiul ºi muntele sunt aºteptaþi cu
Municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean, iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare, anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile de benzinã din Aeroport ºi sensul giratoriu cu avion. În tot acest timp, consilierii locali vin cu propunerea de a se monta ºi stâlpuri de iluminat în zona cartierului Dacia. “Am ºi eu o rugãminte, dacã tot intrã în reabilitare porþiunea de la “avion” pânã la OMV, trebuie sã ne gândim cã sunt … 3, cu cea de la pod 4 treceri
de pietoni. Nu existã nici un stâlp de iluminat la Dacia, nici pe partea stângã, nici pe partea dreptã, este ºi staþie de maxi – taxi acolo, trebuie sã ne gândim ce facem, sã punem semafor cu buton, trebuie ºi într-o parte ºi în alta”, a subliniat consilierul local Marcel ªipeþan. În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile vor avea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurã implicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþia judeþeanã pentru implementarea acestui proiect. Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitatea drumului în grija autoritãþilor publice. Monika BACIU
4 Actualitate
CU ARMA LA PURTÃTOR 3
000 de hunedoreni nu se simt în siguranþã. Pentru acest lucru ºi-au achiziþionat arme de foc. Aproape 3000 de hunedoreni deþin arme de foc. Mai exact 2904 de hunedoreni sunt înregistraþi în evidenþele Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara ca fiind posesori de arme de foc letale sau neletale. Circa 3000 de hunedoreni au autorizaþie de portarmã, aproape 2500 fiind pentru arme letale. Vorbim în special de arme de vânãtoare cu glonþ ºi pistoale cu glonþ. Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, cei mai mulþi hunedoreni care au permis de portarmã deþin arme letale “Numãrul total al persoanelor fizice autorizate sã deþinã arme ºi muniþii este de 2821, dintre acestea, 1883 sunt posesori de arme letale ºi 938 de arme neletale. Numãrul total al
persoanelor juridice autorizate sã deþinã arme ºi muniþii este de 83, având 676 arme letale ºi neletale”, susþin reprezentanþii IPJ Hunedoara. Deoarece nu au respectat regulamentul privind portul armelor de foc, mai mulþi hunedoreni au fost lãsaþi fãrã armamentul din dotare.
“În anul 2015 au fost ridicate, în vederea confiscãrii, pentru comiterea unor infracþiuni la regimul armelor ºi muniþiilor, 111 arme, dintre care 40 letale ºi 71 neletale. Totodatã, în vederea casãrii, au fost ridicate 64 arme. Pe parcursul anului 2015, au fost aplicate 34 sancþiuni contravenþionale, în
Persoanele singure, noii beneficiari ai alimentelor europene
A
limentele europene, probabil în varã. Luna februarie ar fi trebuit sã fie una cu noroc pentru beneficiarii alimentelor europene, dar din cauza birocraþiei, procedura privind distribuirea acestora este îngreunatã. Astfel, abia în data de 10 februarie va avea loc licitaþia pentru stabilirea operatorului care va distribui aceste pachete comunitare. “Am avut o întâlnire la Deva prin care am fost informaþi cã procedura de achiziþie publicã pentru selectarea operatorilor economici care vor asigura furnizarea alimentelor europene se aflã în perioada de selecþie a ofertelor a cãrei finalizare este estimatã în jurul datei de 10 februarie 2016”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Anul acesta o nouã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
categorie de persoane va beneficia de aceste pachete comunitare. Este vprba de persoanele în vârstã, singure, care nu beneficiazã de sprijinul familiei sau de sprijin public ºi care, având, în proprietate pãmânt ºi animale nu pot beneficia de venitul minim garantat. De alimente europene vor beneficia familiile ºi persoanele singure cãrora le este stabilit, prin dispoziþie scrisã a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, familiile beneficiare de alocaþie pentru susþinerea familiei, ºomerii, pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi, obþinute din pensie sau, dupã caz, din pensii cumulate, sunt de pânã la 450 lei/lunã inclusiv, pensionarii sistemului public de pensii, beneficiari ai indemnizaþiei sociale pentru pensionari, acordatã potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobatã prin Legea nr. 196/2009, al cãror venit este de pânã la 450 lei/lunã inclusiv, persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, adulþi ºi copii, care nu beneficiazã de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenþial, publice sau private, persoanele fãrã venituri sau ale cãror venituri nete lunare realizate sunt de pânã la 450 lei/lunã/ persoanã, inclusiv. Monika BACIU
valoare de 4001 lei”, mai aratã reprezentanþii Inspectoratului de Poliþie al judeþului Hunedoara. Totodatã, pe raza judeþului Hunedoara sunt autorizate sã comercializeze arme ºi muniþii 8 societãþi comerciale. La sfârºitul anului trecut, pe 15 decembrie 2015 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929, Legea nr. 319/2015, pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 295/2004,
privind regimul armelor ºi muniþiilor. Fiind vorba de un act normativ, acesta intrã în vigoare la o lunã de la publicarea sa, adicã 15 ianuarie a.c. Noile reglementãri urmãresc simplificarea procedurilor administrative ºi reducerea birocraþiei, concomitent cu sporirea protecþiei ordinii publice, a siguranþei naþionale ºi protejarea vieþii ºi integritãþii corporale a persoanelor. De asemenea, actul normativ reglementeazã unele
segmente importante în relaþia angajat-angajator în legãturã cu instructorii în poligonul de tragere. Sunt acordate competenþe societãþilor comerciale autorizate pentru producerea de arme aflate în subordonarea sau coordonarea companiilor naþionale, constituite în baza unor acte normative pentru efectuarea operaþiunilor cu arme. Noutãþile ce se regãsesc în actuala formã a legii stabileºte, în principal, cantitatea maximã de muniþie pe care titularii dreptului de deþinere, respectiv de port ºi folosire a armelor letale o pot deþine, iar colecþionarii de arme letale sau neletale, cu destinaþia colecþie, pot deþine aceste arme fãrã muniþia aferentã. Monika BACIU
Salvamont în Pasul Vâlcan
P
unct Salvamont în Pasul Vâlcan. Autoritãþile locale din municipiul Vulcan încearcã sã dezvolte zona, dar ºi sã aducã serviciile mai aproape de turiºtii aflaþi în munte.
În acest sens, la finele anului trecut a fost
realizat un apres-ski, iar pentru acest an, edilii au în vedere înfiinþarea unui punct Salvamont. “Avem în vedere amenjarea ºi dotarea unui punct Salvamont în Pasul Vâlcan. Am încercat acest lucru anul trecut, dar nu ne-au mai ajuns banii”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.
Tot pentru partea turisticã, reprezentanþii municipalitãþii vor sã achiziþioneze ºi douã tunuri de zãpadã. “Deºi suntem într-o zonã montanã, în ultimii ani lipseºte zãpada. De aceea am vrea sã achiziþionãm douã tunuri de zãpadã”, a mai subliniat sursa citatã. Prima parte a proiectului de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan a fost implementatã, însã ar trebui ca în a doua parte a investiþiei, staþiunea sã fie unitã cu Straja. Pentru acest pas încã nu au fost identificate fondurile necesare. Monika BACIU
Întrecere pe schiuri în Parâng
„Fefeleaga” coboarã cu lapte în Petroºani
N
ana Ileana ºi calul ei Breazu’ au fost atracþia Petroºaniului, miercuri dimineaþã, când femeia a coborât cu lapte în oraº. Vine de douã ori pe sãptãmânã cu calcul, iar mãreþia animalului ce îºi carã în spate stãpâna, nu are cum sã nu fie observatã. Sunt cei mai vechi precupeþi, iar în timp, tot mai puþini rãmân. Sã vezi o femeie cãlare pe un cal mândru în miezul zilei printre maºini, ori pe trotuar, pare acum un scenariu de film, dar asta se întâmplã la Petroºani din când în când. Sunt momârlanii din cãtunele de munte, care coboarã cu lapte în desagi, iar ceea ce acum pare o ciudãþenie, cu ceva timp în urmã era ceva obiºnuit. Tradiþia s-a pierdut din cauza automatelor de lapte ºi a laptelui la cutie pe care îl luãm din supermarketuri, însã, aceºti oameni încã pãstreazã obiceiul natal. Nana Ileana este una dintre cei care mai crede
în tradiþia locului. „Noi stãm cu vitele acolo sus la munte ºi venim în oraº de douã ori pe sãptãmânã, cu laptele ºi ducem sus ce ne trebuie, pâine sau ce ne mai lipseºte de la oraº”, spune nana Ileana, din înãlþimea ºeii sale. Viaþa sus în munte nu are orar, iar nana Ileana creºte 13 vaci, plus o turmã de oi. Are multã treabã, dar jos, la oraº, coboarã sã le aducã lapte bun celor care îi sunt abonaþi. Sunt puþini, însã, chiar dacã laptele de la vacile ei costã 2,5, maxim 3 lei pe litru. Este mai bun decât cel de la cutie, însã,
mai luptãm ºi noi pânã mai putem ºi apoi când nu vom mai putea, cine ºtie dacã mai vin alþii?”, spune femeia cu regret. Cãlare pe cai, ori pe mãgari, oamenii din cãtunele de munte erau înainte o obiºnuinþã în zona Vãii Jiului, dar acum par cu adevãrat ciudaþi. Nana Ileana, însã, nu pleacã urechea la ce spune lumea, pentru cã nu are
încotro ºi dacã nu l-ar avea pe Breazu’ i-ar fi greu sã urce acasã cu desagii încãrcaþi. Cãile de acces spre locuinþele lor sunt simple cãrãri de munte, iar iarna sunt troienite de zãpadã. Ei, însã, nu s-au plâns niciodatã de lipsa asfaltului, ori cã primãria nu le-a deszãpezit calea ºi modul în care trãiesc aceºti oameni este tot mai rar întâlnit. Diana MITRACHE
Marea colectare selectivã începe prin primãvarã Iluminat public odatã de gunoi se vor modifica, clopotele cu reabilitarea centurii G henele tricolore vor deveni ºi ele mai utile, iar
A
proximativ 3 kilometri din ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani vor fi reabilitaþi în acest an.
populaþia Vãii Jiului va duce gunoiul pe sortimente. Asta se va întâmpla în doar 3 luni, iar pânã atunci autoritãþile locale se vor ocupa de actele birocratice ºi de trezirea conºtiinþei în fiecare dintre locuitori. Asta pentru cã râurile sunt extrem de poluate în acest moment, doar cu deºeuri rezultate din gospodãriile nostre. Albastru, galben ºi verde sunt culoriile pe baza cãrora sunt selectate deºeurile ce provin din gospodãrii. Noi dispozitive vor fi amplasate la fiecare punct de colectare din cartierele Vãii Jiului ºi va începe colectarea selectivã a gunoiului. Totul se va întâmpla în scurt timp, dar pânã atunci trebuie sã fim pregãtiþi fiecare dintre noi sã respectãm natura. „Estimez cã în luna mai, cel mai târziu, vom avea acest serviciu
funcþional, dar vom colecta selectiv, când vom fi noi pregãtiþi cu mentalitatea pro activã în acest sens. Va dura puþin, dar este o obligaþie a noastrã, dacã vrem sã avem un mediu curat pentru copiii noºtri ”, a precizat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Proiectul de implementare al colectãrii selective a depins pânã acum de construcþia deponeului ecologic de la Bârcea Mare ºi de construcþia staþiei de sortare
din Petroºani. Toate sunt gata, dar mai dureazã puþin din cauza birocraiei. „Suntem în faza avansatã în ceea ce priveºte implementarea proiectului. Am terminat tot ceea ce era presupunea infrastructura, urmeazã sã finalizãm, spre eu, în luna februarie, caietele de sarcini. Dar aici depinde de cum se miºcã ºi autoritãþile locale, prntru cã este nevoie ºi de un proiect de hotãrâre a Consiliului local. La CJ H am aprobat caietul de sarcini al deponeului de la
Bârcea Mare ºi am terminat ºi recepþia obiectivului ºi în februarie demarãm procedura de achiziþie publicã”, a mai adãugat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De la începutul verii nu vom mai putea sã aruncãm gunoiul fãrã o selecþie direct din casele noastre. Vor fi ºi amenzi ºi pânã atunci se vor face mai multe sesiuni de informare a populaþiei, aºa încât sã nu mai gãsim pet-uri inclusiv în albiile pâraielor de munte. Diana MITRACHE
drag în Parâng pentru a participa la aceastã competiþie sau pentru a asista. Este primul eveniment pe care l-am organizat. Pârtiile sunt pregãtite, instalaþiile funcþioneazã ºi noi am
fost de acord sã finanþãm organizarea acestui concurs”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Înscrierea ºi sosirea participanþilor are loc sâmbãtã începând cu ora 9 dimineaþa, iar pânã la 11,30 competitorii sunt aºteptaþi la sediul Salvamont cu un act de identitate. La 11,30 se dã primul START, iar de la 14,30 este programatã premierea câºtigãtorilor.
De la ora 17,00, cei care rãmân la munte sunt invitaþi la carnaval, parada costumelor, jocuri distractive pe zãpadã, sã priveascã echipajul Salvamont, care va coborî în slalom cu torþe ºi la o canã de vin fiert se va face premierea celor mai frumoase costume. Teleschiul va fi gratuit pe perioada competiþiei ºi muzica este asiguratã de trupa Amfiteatrul 13. Diana MITRACHE
S
taþiunea de munte Parâng va fi, la finele acestei sãptãmâni, gazda unei întreceri pe schiuri. Este vorba despre Cupa Parâng, iar la final, seara, va fi carnaval cu mãºti ºi costume. Acesta este primul eveniment de anvergurã ce se desfãºoarã în Parâng. În munte, pe pârtia A sunt aºteptaþi schiori de la 4 la 75 de ani. Nu conteazã cât de bine ºtii sã schiezi, ci, mai mult, sã ai curaj sã te întreci cu alþii de seama ta. Întrecerea se desfãºoarã sub atenta supraveghere a salvamontiºtilor, pe 8 categorii de vârstã ºi
oamenii nu mai sunt învãþaþi. „Avem abonaþi, dar mai puþini. Acum vreo 30 de ani erau mulþi, cã toatã lumea lua lapte de la noi. Acum, tinerii nu mai beau de la noi, numai cei mai bãtrâni, care ne sunt clienþi de demult, însã, ei mai pier ºi pleacã „dincolo”, aºa cã avem puþini abonaþi”, mãrturiseºte femeia. Nana Ileana coboarã mândrã pe Breazu’, trece pe trotuare, dupã un traseu stabilit de locuinþele celor care îi sunt abonaþi la lapte, iar mai apoi ajunge la piaþã, unde îºi umple desagii goi cu pâine ºi cele trebuincioase pânã data viitoare când va coborî din nou la oraº. „Veneau mai mulþi înainte cu lapte în oraº, dar acum ne-am rãrit ºi noi la pãdure. Numai din loc în loc mai suntem câþiva. Asta e viaþa! Tineretul trãieºte la oraº. Ne
este prima din 2016. „Este Cupa Parâng la schi, organizatã de cãtre Primãria Petroºani, împreunã cu cei de la Salvamont. Sâmbãtã, toþi cei care iubesc schiul ºi muntele sunt aºteptaþi cu
Municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean, iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare, anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile de benzinã din Aeroport ºi sensul giratoriu cu avion. În tot acest timp, consilierii locali vin cu propunerea de a se monta ºi stâlpuri de iluminat în zona cartierului Dacia. “Am ºi eu o rugãminte, dacã tot intrã în reabilitare porþiunea de la “avion” pânã la OMV, trebuie sã ne gândim cã sunt … 3, cu cea de la pod 4 treceri
de pietoni. Nu existã nici un stâlp de iluminat la Dacia, nici pe partea stângã, nici pe partea dreptã, este ºi staþie de maxi – taxi acolo, trebuie sã ne gândim ce facem, sã punem semafor cu buton, trebuie ºi într-o parte ºi în alta”, a subliniat consilierul local Marcel ªipeþan. În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile vor avea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurã implicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþia judeþeanã pentru implementarea acestui proiect. Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitatea drumului în grija autoritãþilor publice. Monika BACIU
6 Actualitate
Zece familii din Petroºani sunt izolate din cauza noroiului de pe stradã
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
Î
n anul 2016, strada Sirenei, ce aparþine municipiului Petroºani aratã ca dupã bombardament. Noroiul de pe stradã ajunge în unele locuri ºi la jumãtate de metru, motiv pentru care nici un autoturism nu urcã în aceastã zonã. Lucrul cel mai grav este cã cele zece familii care locuiesc pe aceastã stradã sunt practic izolate, pentru cã în eventualitatea producerii vreunui incident ambulanþele sau maºinile de pompieri nu pot urca. ”Suntem nevoiþi sã umblãm doar cu cizme de cauciuc. Mãºinile nu pot urca. Dacã chemãm un taxi, ºoferii spun cã nu pot urca. Azimâine nu mai vine nici ambulanþa pentru cã rãmâne blocatã. Suntem ai nimãnui. Aºa ne chinuim de vreo trei patru ani, însã nimeni nu ne bagã în seamã”, a spus un localnic Drumul a ajuns aºa din cauza condiþiilor meteo, dar ºi a unor mãºini de mare tonaj, din cadrul SPADPP, care, de câteva zile, duc în zona Dâlja tone de moloz, pãmânt ºi resturi menajere. „De douã zile niºte maºini de la primãrie, încãrcate, unele, ºi cu 18 tone de moloz, cãci aºa ne-au spus ºoferii duc sus, în Dâlja Mare, tot felul de gunoaie. Nu ºtiu ce este acolo, nu am fost, dar din ce spun vecinii este ca o groapã de gunoi”, a mai spus
localnicul. Oamenii nu au pretenþia ca drumul sã fie asfaltat. Tot ceea ce îºi doresc sunt câteva mãºini de piatrã, care sã niveleze calea de acces ºi sã o facã cât de cât practicabilã. ”Nu ne trebuie asfalt, vrem numai câteva maºini de piatrã, ca ºi pânã acum, însã slabe ºanse cã le vom primi, poate doar prin varã atunci înainte de alegeri, cã aºa s-a
Administrarea a Domeniului Public ºi Privat, a spus cã ºtie situaþia de pe strada Sirenei, iar sãptãmâna viitoare, drumul va fi pietruit. ”Am fost ºi eu pe acestã stradã cu câteva persoane care se ocupã de administrarea drumurilor din municipiul Petroºani, dar ºi cu o firmã de întreþinere ºi reparaþii a drumurilor, cu care avem contract ºi probabil, sãptãmâna viitoare, vom interveni cu utilajele pe aceastã stradã iar pãrþile de
Pompierii ar putea face specializare la INSEMEX
D
Judecãtorii de la Curtea de Apel Alba n-au fost îngãduitori
P
rocurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au obþinut condamnarea minorului care a comis în decurs de numai câteva luni mai multe tâlhãrii pe raza Vãii Jiului. Prima instanþã îl condamnase la o pedeapsã sub supravegherea pãrinþilor. Adolescentul în vârstã de 17 ani, Wilmuº Argyo, s-a ales cu douã dosare penale, acesta fiind judecat pentru tâlhãrie calificatã ori furt. Tânãrul a primit pedepse blânde, judecãtorii de la Petroºani considerând cã minorul se va îndrepta. Numai cã, îngãduinþa judecãtorilor a fost încurajatoare pentru adolescent, iar la finele anului trecut a lovit din nou. Prin urmare, procurorii au considerat cã individul este un real pericol ºi au cerut judecãtorilor Curþii de Apel Alba Iulia, sã-l condamne la o pedeapsã privativã de libertate. Astfel, magistraþii Curþii de Apel au schimbat mãsura educativã aplicatã tânãrului de cãtre Judecãtoria
întâmplat ºi acum patru ani, în campanie”, a spus un alt cetãþean Dupã zeci de sesizãri fãcute cãtre administraþia publicã localã, cetãþenii au fost informaþi cã drumul se va face însã când, nu ºtie nimeni. ”Sesizãri sunt fãcute de fiecare familie în parte, ne-au rãspuns prin niºte hârtii, însã niciodatã nu au fãcut nimic, numai ne-au minþit. Suntem vai de steaua noastrã”, spune un alt localnic. Daniel Viºan, directorul Serviciului Public de
Petroºani, cu mãsura educativã a internãrii într-un centru de detenþie pe o perioadã de 2 ani. Argyo Wilmuº a scãpat de mai multe ori de închisoare, dupã ce pãrþile au renunþat la acuzaþii, însã în afara acestei pedepse, minorul mai are un dosar pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Acesta este acuzat tot de tâlhãrie dupã ce a pândit o pensionarã din localitatea Vulcan ºi i-a luat banii. Femeia a mers sã scoatã niºte bani dintr-un ATM din centrul municipiului ºi dupã ce a fãcut doi paºi, înainte sã-ºi dea seama, tânãrul s-a nãpustit ºi i-a smuls din mânã banii iar apoi s-a fãcut nevãzut. Maximilian GÂNJU
iscuþiile privind o colaborare cu privire la perfecþionarea angajaþilor Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, cu atribuþii în investigarea cauzelor unor dezastre, au trecut de primul prag. Astfel, în curând, la INSEMEX Petroºani, pompierii ar putea face o pregãtire alãturi de experþii centrului de cercetare. O delegaþie din cadrul IGSU a fost sãptãmâna trecutã în Valea Jiului ºi s-a întâlnit cu conducerea Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani, tema
drum care sunt foarte afectate le vom pietrui. Legat de maºinile de mare tonaj care merg în Dâlja sunt ale primãriei da, ºi ele transportã moloz, rezultat în urma renovãrilor pe care cetãþenii municipiului Petroºani le fac. Acolo nu este o groapã de gunoi. Este un teren privat, avem o convenþie cu proprietarul, deci nu este nici o groapã de gunoi” a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Adina PÃDURARU stre. La INSEMEX sunt instruiþi ºi pregãtiþi periodic ºi salvatorii minieri, pirotehniºtii, specialiºti în producþia extractivã, dar alte categorii de persoane care activeazã în domenii ce au un grad ridicat de risc. Maximilian GÂNJU
fiind posibilitatea de a colabora cu privire la perfecþionarea pompierilor în anchetarea unor dezastre. „Este adevãrat cã fost o delegaþie de la IGSU, doresc sã încheie un protocol de colaborare cu noi. Practic, doresc sã facã vã oferã zilnic, prin magazinul un centru naþional de trainning, aici, în alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Petroºani, iar noi sã fim lectori. Urmãresc CELE MAI IEFTINE sã-i pregãteascã pe cei SORTIMENTE care intervin la stingerea incendiilor, DE CARNE DE PORC astfel încât aceºtia sã poatã face un - Pulpã porc cu os - 8.50 lei raport profesionist de - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei constatare, sã înveþe - Fleicã porc - 10.00 lei din experienþa noas- Carne tocatã - 10.90 lei trã. Mai urmeazã sã ne parvinã protocolul - Cotlet porc cu os - 12..00 lei de la IGSU ºi noi - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei studiem proiectul în - Ceafã porc cu os - 12.00 lei care ne încadrãm”, a - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei declarat directorul - Costiþã porc cu os - 8.50 lei general al INSEMEX - Ciolan porc - 5,00 lei Petroºani, Artur - Grãsime pentru topit - 3,00 lei Gãman. Institutul de cercetare deþine logistica NOI SUNTEM MEREU ÎN necesarã, o serie SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! întreagã de laboratoare ºi chiar ºi un Telefon util: 0733.960311 poligon de încercare, pe lângã experienþa SERVIRE PROMPTÃ cercetãtorilor în 0735.183175 - IREPROªABILÃ! anchetarea unor deza-
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Februarie 2016
Un PSD-ist rupe ”legea supunerii” ºi candideazã pentru fotoliul de primar
U
n vechi membru PSD, Francisc Gerschner, a spart ”legea supunerii” ºi ºi-a anunþat candidatura pentru funcþia de primar, la Petroºani, pe o reþea de socializare, pentru cã este foarte posibil ca PSD Petroºani sã-l susþinã pe Tiberiu Iacob Ridzi. Ca ºi în noul PNL (PDL+PNL), ºi în PSD s-a nãscut rezistenþa la alianþele atipice, deºi organizaþia de la Petroºani nu a vrut cu adevãrat sã-ºi creascã un candidat. Mulþi, social democraþi ºi simpatizanþi, au nostalgia a ceea ce a fost cândva PSD Petroºani, cea mai puternicã organizaþie din teritoriu prin oamenii pe care i-a dat judeþului ºi Bucureºtiului, ºi nu se vãd în situaþia de a þine trena actualului primar. În timp ce noul PNL face un tur de forþã, în þarã, pentru a-ºi lansa candidaþii pentru funcþiile de primari, PSD încã lucreazã pentru alianþe. La nivel central, UNPR pare a fi singurul partid care riscã sã-i scape PSDului, deºi sãptãmâna trecutã cele douã formaþiuni politice au lãsat la latitudinea celor din plan local, acolo unde colaborarea este bunã, o susþinere reciprocã, deºi s-a hotãrât cã se merge separat fiecare cu candidatul lui acolo unde acesta are ºanse reale în faþa alegãtorilor. La Petroºani, se contureazã, în princi-
pal, alianþa UNPRPSD, în sensul suþinerii aceluiaºi candidat – Tiberiu Iacob Ridzi, motivul fiind cã actualul primar este cel mai bine situat în preferinþele
cetãþenilor. ªi cum nici un candidat nu se apropie de procentele acestuia, PSD considerã cã o luptã fãrã speranþã, doar din orgoliu, ar fi cea mai proastã alegere. Ca urmare, existã posibili-
tatea susþinerii lui Ridzi, pentru cã unul fãrã celãlalt ar duce la eºec. Tiberiu Iacob Ridzi nu are oameni în UNPR, numãrul membrilor acestui partid
fiind insuficient chiar ºi pentru o campanie localã în care el este favoritul, iar PSD are oameni, dar n-are candidat puternic, în viziunea lor. Ca ºi în noul PNL, unde contopirea
vechiului PNL cu PDL a nãscut supãrãri, considerând înfãþirea ca fiind anormalã, ºi în PSD existã rezistenþã. În spaþiul virtual, un membru vechi al PSD, Francisc Gerschner ºi-a anunþat candidatura pentru fotoliul de primar al Petroºaniului, iar acest anunþ, postat pe profilul sãu de facebook, este aprobat de destui simpatizanþi ai sãi, chiar ºi de unii colegi de partid. Francisc Gerschner ºi-a dorit mereu sã candideze, dar partidul sãu nu l-a susþinut invocându-se sondajele de opinie, dar nici alþi candidaþi nu ºi-a crescut. Ca ºi în cazul PDL-
Administratorii CEH vin la Petroºani
unt mulþi, dar niciunul nu comunicã. Presiunea care stã pe angajaþii S Complexului Energetic Hunedoara apasã cu fiecare zi tot mai mult. Deºi societatea aflatã în insolvenþã are nenumãraþi decidenþi (director general, administrator judiciar, administrator special), niciunul nu a gãsit linia comunicãrii cu reprezentanþii angajaþilor. Administratorul judiciar ºi cel special care se ocupã de insolvenþa
Complexului Energetic Hunedoara vor veni la Petroºani, în cursul
sãptãmânii viitoare. Atunci se vor decide mãsurile care se impun pentru reducerea cheltuielilor la societatea energeticã. “În cursul sãptãmânii viitoare vom veni la Petroºani ºi împreunã cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi administratorul special, domnul Agriºan pentru a decide ce mãsuri se impun pentru a reduce cheltuielile ºi care vor fi urmãtorii paºi în acest proces”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Mirela Durlãnescu, lichidator judiciar al Casei de Insolvenþã GMC Craiova. De cealaltã parte,
angajaþii Complexului Energetic Hunedoara se tem pentru locurile lor de muncã, mai ales cã niciunul dintre reprezentanþii cei mulþi nu le comunicã nimic. “Cu administratorul special am discutat acum douã sãptãmâni la Bucureºti, iar cu cel judiciar sãptãmâna trecutã. Nu ºtim nimic despre startegia lor de a reduce cheltuielile. Mi-e teamã cã primul contract denunþat va fi contractul colectiv, iar atunci existã posibilitatea ca în Valea Jiului sã fie miºcãri ample”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit lui Nica, conducerea complexului ºi administratorii
PNL, mulþi social democraþi considerã anormalã alãturarea de cel cu care s-au luptat ani de zile, lupte în care au fost atacuri belicoase ºi de o parte ºi de alta. Dar politicienii ºi politica înghit multe... De precizat cã Francisc Gerschner a fost consilier judeþean, iar pe vremea când Haralambie Vochiþoiu conducea Organizaþia PSD Petroºani, Gerschner a fost desemnat, pe lângã alþi doi PSD-iºti cu mare credibilitate în plan local, sã-ºi construiascã notorietatea pentru ca apoi, cel mai bine cotat în sondajele ce urmau realizate, sã fie desemnat candidatul. Doar cã scandalul scoaterii lui Vochiþoiu din PSD a împãrþit organizaþia în trebuie sã gãseascã soluþiile pentru reducerea cheltuielilor. “Noi eventual putem sã agreem sau nu propunerile lor de reducere a cheltuielilor, nu noi sã venim cu ele. Din pãcate propunerile conducerii executive se îndreaptã tot cãtre zona de drepturi ºi facilitãþi ale
tabere, luptele interne au erodat serios imaginea organizaþiei ºi toatã acea construcþie pentru ”creºterea” unui candidat pentru Primãria Petroºani a cãzut. ªi de atunci, cãzutã a rãmas. Luptele interne au continuat în toþi aceºti ani, pânã în ziua de azi. Dacã Tiberiu Iacob Ridzi va cere PSD-ului ajutorul, este mai mult ca sigur cã îl va primi, iar o altã parte a social democraþilor, care nu agreeazã ideea, se vor pierde subþiindu-se ºi mai mult rândurile unei organizaþii care pe vremuri a fost cea mai puternicã prin oamenii pe care i-a dat judeþului ºi Bucureºtiului. Ileana FIRÞULESCU angajaþilor care sunt convenite în CCM. Ar trebui sã se denunþe anumite contracte care nu sunt obligatorii”, a mai subliniat Nica. În momentul de faþã, cheltuielile Complexului Energetic Hunedoara cu forþa de muncã sunt undeva la 65%. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 februarie 2016
Henþ cu mâna
Living in America? Acum 16 ani, prin toamna lui 1999, un tânãr om de afaceri la ora aceea, Alin Simota, sãrea în ajutorul echipei Jiul Petroºani, salvând-o
de la desfiinþare. Au urmat ani de speranþe ºi îndoieli, echipa fiind plimbatã prin toate eºaloanele fotbalistice, din B în C, apoi din B
în A ºi pânã în noroiul Ligii a IV-a. Dezavuat ºi cu afacerile în pionezã, lui Simota nu i-a mai ars de fotbal, politica l-a bãgat ºi ea în belele ºi pânã la urmã omul s-a lepãdat de echipã. A supravieþuit cu greu (echipa, pe Simota nu-l
plângem...), nimeni n-a mai vrut echipa, pânã la urmã a luat-o administraþia localã. Alin Simota a fost „transferat” la altã „echipã”, la „facultatea” Penitenciar, având în urma sa o grãmadã de tinichele. I-au dat drumul sã respire de sãrbãtori,
bine pregãtit (...), alþii însã n-au fost de acord ºi l-au chemat înapoi. Moment în care fostul om de fotbal a dispãrut, zice-se spre Lumea Nouã, acolo unde, în America va putea trãi liniºtit (?), pânã la adânci bãtrâneþi.
Lupte libere
BRONZ LA NAÞIONALE P
este 250 de sportivi de la 50 de cluburi din þarã au luat parte la Campionatul Naþional de la Craiova (29 – 31 ianuarie a.c.), competiþie la care au participat ºi trei sportivi de la secþia de lupte libere a C.S.S. Petroºani.
Competiþia a fost una bine organizatã, unul dintre reprezentanþii Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, juniorul Ionuþ Borbely, reuºind un excelent loc 3 la cat. 70 kg, el participând în postura de senior.
S
atisfacþia unui antrenor
Antrenorul Gheorghe „Lele” Rãducu, care deþine ºi funcþia de preºedinte al Asociaþiei Judeþene de Lupte Libere
ani) reuºind la acest concurs locul 2 ºi medalia de argint la cat. 55 kg. Laura Gavriliuc a fost componentã a C.S.S. Petroºani.” Urmãtoarea competiþie va avea loc în luna martie a.c., Campionatul Naþional pe echipe ºi individual la cadeþi ºi juniori, la Câmpulung Muscel.
Antrenorul Gheorghe „Lele” Raducu, „motorul” luptelor libere la CSSP Hunedoara, a declarat: „Sunt mulþumit de acest rezultat al acestui bãiat serios ºi disciplinat, Ionuþ Borbely. Pe lângã acest aspect, o mare satisfacþie este faptul cã douã sportive care au activat mulþi ani în judeþul Hunedoara, laura Gavriliuc ºi Simona Pricop, îºi continuã cu succes cariera ºi la alte echipe. Ambele se aflã acum la C.S.M. Timiºoara, Laura Gavriliuc (23
„O
surprizã plãcutã”
Profesorul Zoltan Toth, director C.S.S. Petroºani, a declarat, legat de acest succes de început de an: „Faptul cã Ionuþ Borbely, care este junior, a reuºit o astfel de performanþã la seniori, locul 3 pe þarã, este o surprizã plãcutã pentru noi. Este rezultatul seriozitãþii sale de-a lungul timpului ºi a preocupãrii antrenorilor sãi de la secþia de lupte libere. Sunt convins cã Ionuþ Borbely va avea ºi în continuare rezultate bune, sãnãtos sã fie! Din
Ionuþ Borbely (CSSP) pe podiumul Naþionalelor de la Craiova pãcate, ca ºi la handbal de pildã, nu putem þine sportivii la
Petroºani la momentul ieºirii din juniorat. Este cazul Laurei Gavriliuc,
o sportivã excepþionalã, care evolueazã la Timiºoara pe un salariu. Dacã noi am fi reuºit sã o þinem la Petroºani, Laura Gavriliuc ar fi fãcut performanþe de rezonanþã internaþionalã. Deocamdatã, sã ne bucurãm de Ionuþ Borbely”.
Prof. Zoltan Toth, director CSSP
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
MEREU CAMPIONI
Lupte libere la C.S.S.P.
Secþia de lupte libere a C.S.S.P. este una din secþiile de mare performanþã de aici. O serie de sportivi precum Mircea Risipitu, Aron Cândea, Nicolae Marmaliuc, Romeo Sãpânþan, Vasile Plugar ºi alþii au fost pionierii acestui sport în anii `70-`80. În prezent secþia dispune de un total de 92 de sportivi, împãrþitã în douã grupe de performanþã (16 sportivi), o grupã de avansaþi (12 sportivi) ºi patru grupe de începãtori (64 sportivi), aflaþi sub pregãtirea antrenorilor Gh. „Lele” Rãducu, Cristian Popa ºi Vasile Fãgaº.
O imagine de acum ºapte ani, cu antrenorii Gh. Rãducu ºi Cristian Popa, alãturi de echipa de lupte libere a CSSP – Laura Gavriliuc, Elena Balea, Alexandra Ozarchevici, Claudia Olaru – la momentul cuceririi titlului naþional pe echipe la fete, jun. II, la Botoºani, în anul 2009.