Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1033

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Atenþie mare la valul de gripã porcinã! E pidemia de gripã porcinã de la vecinii ucrainieni, ajunge încet, încet ºi pe teritoriul þãrii noastre. Pânã acum 31 de cazuri au fost depistate în România, dintre care douã în judeþul Gorj.

Dacã aveþi dureri de cap, astenie, dureri musculare ºi febrã, care în prima zi poate ajunge pânã la 39 de grade, prezentaþi-vã de urgenþã la medicul de familie sau la cea mai apropiatã unitate de primiri urgenþe pentru cã aþi putea fi infestaþi cu virusul AH1N1, cunoscut popular sub denumirea de gripã porcinã. Riscul de a contacta acest virus, care face ravagii în Ucraina, este foarte mare, asta pentru cã ºi în þara noastrã au apãrut deja astfel de cazuri. Cele mai multe sunt în Maramureº, Constanþa ºi Dâmboviþa, însã ºi la vecinii noºtri gorjeni, au apãrut douã astfel de cazuri. Pentru a ne feri de acest virus trebuie sã avem o alimentaþie sãnãtoasã, dar ºi sã fim prudenþi la persoanele cu care luãm contact, mai ales în zonele aglomerate. ”Trebuie sã fim în stare de

alertã pentru cã gripa este o boalã infecþioasã acutã a cãilor respiratorii, se transmite pe cale respiratorie, aºa cã trebuie sã ºtim cum sã o prevenim. În primul rând importantã este vaccinarea. Trebuie sã respectãm normele minime de igienã, sã evitãm zonele aglomerate, sã aerisim corespunzãtor încãperile în care stãm ºi neapãrat sã încercãm sã mâncãm sãnãtos”, a spus, Cecilia Birãu- purtãtor ce cuvât DSP Hunedoara. Mai mult autoritãþile române avertizeazã cetãþenii care trebuie sã meargã în Ucraina, sã evite sã facã acest lucru, pentru cã se supun unui risc enorm. Adina PÃDURARU

Apa de ploaie, ne umflã facturile

Amenzi de sute de mii de lei pentru ZMK

hiar dacã problema transportului public în comun s-a rezolvat la Petrila, firma ZMK, cea din cauza cãreia transportul public a fost paralizat mai bine de douã sãptãmâni, mai are de tras ponoasele pentru nerespectarea contactului.

Consiliul Judeþean a amendat societatea cu 10.000 de lei pentru fiecare zi în care transportatorul nu a avut maºinile în teren, aºa cã acum ZMK-ul este bun de platã. 10.000, 20.000, 30.000 ºi tot aºa pânã la 600.000 de lei, atât va avea de plãtit firma ZMK, cea care pânã acum douã sãptãmâni asigura transportul public în comun în oraºul Petrila. Preºedintele

Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David avertizeazã societatea cã amenda zilnicã de 10.000 de lei nu reprezintã o glumã, iar în eventualitatea în care administratorul nu va plãti amenda primitã pentru nerespectarea contractului, ZMK riscã sã fie executat silit. ”Amenda rãmâne valabilã, câte zile au mai rãmas pânã la împlinirea celor 60 de zile. Dacã firma ZMK nu va plãti amenzile zilnice, vom anunþa autoritatea de

stat ºi vom executa silit sociatatea. Banii vor ajunge în patrimoniul public al statului”, a spus Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Realist vorbind este foarte greu de crezut cã transportatorul ZMK, va avea de unde sã plateascã aceastã amendã colosalã, însã în cazul în care nu va face acest lucru, societatea va fi executatã silit. Adina PÃDURARU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Februarie 2016

Apa de ploaie, ne umflã facturile P

lãtim prea mult la apã ºi facturile la acest serviciu sunt subiectul la zi în orice localitate a Vãii Jiului. Oamenii se plâng cã li se calculeazã pierderi, cã au apometre, sau nu, care bat cu cele de la scarã, dar aproape nimeni nu a sesizat cã plãtim o taxã ce aduce profit simþitor firmei, deºi ar putea fi eliminatã, aºa cum au fãcut alte localitãþi din România. Primarii au prins de veste ºi vor sã cearã scoaterea ei din facturã. Mii le lei ajung la operatorul Apa Serv anual, doar pentru cã plouã ºi pe facturã apare lunar taxa pe apa meteoricã, sau pe apa de ploaie cum o numesc generic consumatorii. Societatea de apã are profit ºi asta a recunosct chiar managerul Costel Avram, care a ºi publicat pe site-ul Apa Serv, lunar, buletinul de la ANM prin care ni se aratã cât de mult a plouat. Aºa se face cã, dacã în decembrie anul trecut a plouat cam 9,4 l/mp, în ianuarie 2015, apa de ploaie a fost în cantitate de 112,3 l/mp. ªi toatã s-a regãsit în facurile remise populaþiei.

În 2015, zeci de primãrii au trecut prin consiliile locale decizia de a elimina aceastã taxã ºi acum, cã au aflat, se pregãtesc sã facã asta ºi primãriile din Valea Jiului. „Am discutat cu cei de la Apa Serv ºi ei spun cã existã o lege ºi probabil cã existã legiferatã aceastã taxã, însã, am infornmaþia cã unele primãrii din þarã au renunþat la taxa pentru apa meteoricã. Am dat sã verificãm la departamentul juridc ºi, dacã este aºa ºi se poate, cu siguranþã, voi propune într-un timp cât mai scurt, sã eliminãm aceastã taxã pe apa meteoricã”, a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru cã tot face parte din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã (A.D.I.) pentru Apã ºi Ilie Pãducel a spus cã va face demersurile ca, dacã existã posibilitatea, sã elimine aceastã taxã pe apa de ploaie. „Am vãzut cã mai multe primãrii din România, au luat aceastã iniþiativã, mai mult decât lãudabilã, iar eu am sã discut cu colegii mei primari din Valea Jiului ca sã facem hotãrâri ale Consiliului Local cu care sã ne preentãm în A.D.I. Valea Jiului, cã ºi aºa taxele pentru apã ºi canalizare în

Buget votat în unanimitate

Solicitarea GEROM respinsã la Tribunalul Hunedoara

ererea GEROM Internaþional a fost respinsã. Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii GEROM au depus o opoziþie la procedura intrãrii în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au respins solicitarea, însã soluþia nu este una definitivã. “Respinge opoziþia formulatã de creditoarea SC GEROM INTERNAÞIONAL SA în contradictoriu cu debitorul Complexul Energetic Hunedoara SA ºi administratorul judiciar Casa

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Valea Jiului sunt destul de mari ºi, dacã la alþii s-a putut, trebuie sã se poatã ºi în Valea Jiului ºi cred cã 100%, toþi cei din Valea Jiului vor dori acest lucru”, a spus ºi Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În anumite oraºe din þarã precum Râmnicu Vâlcea, Constanþa, Craiova sau Ploieºti, administraþiile locale au scutit cetãþenii, prin hotãrâri de consiliu, în ultimii ani, de la plata taxei pentru apa meteoricã ºi existã chiar un proiect de

de Insolvenþã GMC SPRL . Cu apel în 7 zile de la publicare în BPI. Cererea se depune la Tribunalul Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei. Pânã la acest moment, singura societate care a depus o opoziþie este firma Gerom. Oficialii GEROM aratã cã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara “nu este decât un mijloc de a suspenda acþiunile întreprinse împotriva sa pentru recuperarea creanþelor înregistrate, de o valoare mare, precum ºi a altor acþiuni judiciare declanºate împotriva CEH SA. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

ugetul municipiului Vulcan a fost votat în unanimitate de voturi. Consilierii locali de la Vulcan s-au întrunit în cadrul unei ºedinþe extraordinare pentru a vota bugetul acestui an. Valoarea bugetului este de 40.379,49 mii lei, cu ceva mai mic faþã de anul trecut. “Proiectul de buget a fost 30 de zile în dezbatere publicã. Investiþiile la care facem referire sunt, în principal, cele începute ºi neterminate, dar avem ºi lucrãri noi pe care vrem sã le începem anul acesta”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul

lege ce a fost trimis în Parlament în noiembrie 2015, prin care operatorilor de apã li se cere eliminarea ei. Taxa este stabilitã la nivel local, cu o formulã în care este luatã în calcul cantitatea de apã care cade pe acoperiº ºi este preluatã de reþelele de canalizare, înmulþitã cu un anumit coeficient raportat la suprafaþa terenului sau a locuinþei ºi cu tariful pentru canalizare. Diana MITRACHE

municipiului Vulcan. Cele mai multe investiþii fac referire la modernizarea drumurilor, aleilor sau a blocurilor din localitate. “Avem în vedere modernizarea drumurilor din localitate, Colonia de Jos, Strada Traian, reabilitarea drumului DJ 664 sau DJ 666”, a mai subliniat sursa citatã. Directorul economic al Primãriei Vulcan a explicat care sunt motivele pentru care anul acesta bugetul este ceva mai redus faþã de anul precedent. “Anul trecut au fost alocaþi mai mulþi bani secþiunii dezvoltare, banii au fost viraþi de Ministerul Turismului, am avut proiecte pe fonduri europene. Bugetul poate varia în funcþie de aceste alocãri”, a subliniat directorul economic al Primãriei Vulcan. Excedentul bugetar al anului trecut a fost la Vulcan de aproape 300 de mii de lei. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Februarie 2016

Premierã în Valea Jiului

Un primar trimis în judecatã pentru delapidare

ostul primar al oraºului Aninoasa, Ilie Botgros a fost trimis în juedcatã pentru delapidare. Este o premierã la nivelul Vãii Jiului, un primar fiind trimis în judecatã pentru faptul cã s-a folosit de sumele de bani ale primãriei. Ilie Botgros, a fost acuzat cã a folosit în mod nejustificat peste 1,5 miliarde de lei din impozitele ºi taxele plãtite de cetãþeni. În urmã cu doi ani de zile, actualul primar al oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca declara cã în urma verificãrilor efectuate s-a constatat cã sunt diferenþe mari în contabilitatea primãriei, drept pentru care a anunþat organele de anchetã.

“În timpul campaniei electorale ºi chiar ºi dupã campanie, am auzit tot felul de zvonuri cã s-ar fi sustras anumite sume de bani din primãrie. Dupã ce am ajuns primar, am fãcut verificãri, mai cu greu, însã, pentru cã nu prea am obþinut infor-

maþiile solicitate. Dar, într-un final, am solicitat Compartimentului de Contabilitate sã-mi dea situaþia pe ultimii doi ani, dacã sunt diferenþe între încasãri ºi depuneri. Am constatat aceste diferenþe ºi am sesizat organele competente despre acest

fapt. Sunt bani care lipsesc din casierie ”, a declarat în urmã cu doi ani, Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Tot la acel moment, procurorul Dumitru Ilinca spunea cã au fost sesizate organelele de la Inspectoratul Judeþean de Poliþie Hunedoara. “În data de 31 ianuarie

2013, primarul Orasului Aninoasa a depus la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petrosani o plângere penalã, fãcând ca obiect infracþiunea de delapidare. Aceasta va fi trimisã la Poliþia Aninoasa pentru efectuarea de cercetãri. În plângere, da, se face referire la o anumitã persoanã ”, a

declarat Dumitru Ilinca, în urmã cu doi ani de zile. La începutul anului 2013, fostul primar Ilie Botgros a fost reclamat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Fostul edil era acuzat cã în peroada ianuarie 2011iulie 2012 ar fi ridicat suma de 1,6 miliarde de lei vechi din fondurile publice, bani pe care nu i-a returnat administraþiei locale ºi pentru care nici nu a depus documente justificative. În dosarul deschis pe rolul Judecãtoriei Petroºani fostul primar al oraºului Aninoasa Ilie Botgros are calitatea de inculpat, iar Primãria Aninoasa calitatea de parte civilã. Monika BACIU

Hunedoara sub lupa detectivilor ªurubelniþe ºi articole roblemele de de îmbrãcãminte, obiecte P cuplu sau cu copiii se rezolvã cu doar un telefon. Chiar în dosare penale dacã pentru unii sunã

urubelniþe, articole de îmbrãcãminte, arme sau sume modice. Toate acestea fac obiectul unor anchete penale ale procurorilor de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Mai multe persoane au rãmas fãrã anumite bunuri dupã ce pe numele lor au fost deschise dosare penale pentru sãvârºirea unor infracþiuni. Pentru a-i deposeda de obiectele cu care au comis faptele, procurorii au apelat la judecãtori. Astfel la Judecãtoria Petroºani au fost deschise mai multe dosare care au ca obiect “confiscare specialã”. În acest sens mai multe persoane au rãmas fãrã anumite bunuri.

mbrãcãmintea, cea mai frecventã

Printre cele mai frecvente solicitãri ale procurorilor se regãsesc dosarele penale cu articole de îmbrãcãminte contrafãcute. Astfel, pe rolul Judecãtoriei Petroºani au fost deschise mai multe dosare care au ca obiect confiscarea ºi distrugerea unor astfel de obiecte. “Admite propunerea formulatã de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani în dosarul nr. 3174/P/2014. În baza art. 5491 alin. (3) lit. b C.proc.pen., art. 112 alin. 1 lit. f C.pen. dispune confiscarea ºi distrugerea urmãtoarelor bunuri contrafãcute: douã treninguri gri cu verde inscripþionate ,,Adidas”; douã

treninguri gri, inscripþionate ,,Adidas”; trei tricouri maro, inscripþionate ,,Adidas”; un tricou albastru, inscripþionat ,,Adidas”; un tricou verde, inscripþionat ,,Adidas” ºi un tricou negru inscripþionate ,,Adidas” - care au fost ridicate de la suspectul Niþã Mihai, ca urmare a reþinerii în sarcina sa a infracþiunii de punere în circulaþie fãrã drept a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã prev. de art. 90 alin.1 lit. b din Legea nr. 84/1998, ºi depuse la Camera de Corpuri Delicte a Poliþiei Municipiului Petroºani, cu procesul verbal seria AB nr. 0017017 din data de 27.05.2014. Distrugerea se va efectua în prezenþa comisiei constituite potrivit art. 1 alin. 3 din O.G. nr. 4/ 2007”, se aratã într-unul din dosare. Alþii au rãmas fãrã ºurubelniþe sau sume modeste. “Admite propunerea formulatã de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani (…). dispune luarea mãsurii confiscãrii speciale cu privire la urmãtoarele bunuri: un cleºte cu mâner galben ºi o ºurubelniþã cu mâner negru, (…) , indisponibilizat ºi depus la camera de corpuri delicte a Poliþiei Municipiului Petroºani, conform procesului verbal seria H nr. 0105223 din 25.03.2015 ( fila 43 d.u.p)”, se aratã în alt dosar. Au existat ºi dosare în care persoanele cercetate în diferite dosare penale au rãmas fãrã armele din dotare. Monika BACIU

fantezist în realitatea vremurilor noastre totul se poate rezolva. Odatã cu tehnologia care este din ce în ce mai performantã ºi afacerile detectivilor particulari sunt din ce în ce mai înfloritoare ºi oferã servicii de calitate ºi discreþie maximã. Astfel ºi judeþul nostru oferã printr-o astfel de firma rezolvarea problemelor de orice naturã ar fi ele. De cele mai multe ori este vorba despre problemele de cuplu când una dintre persoane doreseste sã-ºi mai “condimenteze” viaþa iar partenerul devine suspicios. O altã problemã întâlnitã este cea a pãrinþilor care vor sã ºtie ce fac copiii lor, iar în unele cazuri apeleazã chiar la detectivi. Au mai fost ºi cazuri în care

detectivii au fost angajaþi pentru a cãuta ºi personae disparate. Pentru a putea angaja un detectiv nu mai este nevoie de întâlniri în secret. Este mult mai simplu sã cãutãm pe site-urile cu anunþuri ºi totul se poate rezolva. “Desfãºurãm activitãþi complexe de investigaþii ºi culegere de informaþii realizate prin intermediul detectivilor particulari; investigaþii privind adresa ocupaþia, stilul de viaþã, antecedentele unor persoane; supravegherea copiilor în deplasãri, discoteci, excursii; verificarea anturajului consumului de droguri, alcool, grupãri infracþionale; protecþia personalã împotriva scurgerilor de informaþii din sfera vieþii private; supravegheri audio-video incinte ºi/sau ambientale, investigaþii privind furturi, insalaciuni, persoane dispãrute ºi rãpiri; obþinerea de probe audio-video-foto pentru a fi utilizare în instanþã; verificarea modului în care paza angajatã îºi

îndeplineºte sarcinile; infiltrare de personal &sub acoperire&în societãþi comerciale; verificarea, depistarea ºi neutralizarea mijloacelor de interceptare ºi spionare din birourile ºi sediile companiilor; servicii de verificare a personalului care se declarã bolnav sau invoca diferite motive în vederea neprezentãri la locul de muncã; abordarea celor mai dificile cazuri, probe concludente (maximã discreþie, confidentialtate, opertivitate) echipamente ºi tehnica de înaltã performanþã = Detectivi profesioniºti”, se arãta într-un astfel de anunþ. Multã lume preferã sã apeleze la aceste personae pentru cã sunt încrezãtoare în activitatea acestora. “Aº alege o astfel de firma pentru a-mi rezolva problemele pentru cã sunt discreþi ºi încearcã sã rezolve cât mai repede problema. Dacã ar fi nevoie chiar aº apela la ei înaintea autoritãþilor pentru cã sunt mult mai dotaþi, sunt profesioniºti ºi se ocupã de un singur caz odatã ”, spune o persoanã încântatã de existent firmei de detectivi. ªi în strãinãtate aceste firme existã de foarte mulþi ani ºi de cele mai multe ori sprijinã sau sunt sprijiniþi de cãtre autoritãþi, cu care au o foarte bunã legãturã de înþelegere. Pânã la urma persoanã care apeleazã la aceste servicii trebuie sã fie mulþumitã de rezultate. Monika BACIU

4 Actualitate

asile ºi Lucreþia Nemeº, din Lupeni, au crescut în Case de Copii ºi în prezent conduc Asociaþia Umanitarã Casa de Copii Lupeni. Fiul lor, Adi, a terminat facultatea la Cluj ºi s-a întors pentru a ajuta. ”Familia”, cum o numeºte ”tata Vasile”, are 20 de copii, cu vârste între 3 ani ºi 18 ani, fiecare dintre ei cu câte o poveste impresionantã, copleºitoare. Timp de 17 ani s-au descurcat, au dat societãþii Oameni, suflete ºi caractere frumos modelate . Acum s-a nãscut neliniºtea lipsurilor… venit ”A “nenea” Petre

cu cãruþa, a asezat fânul ca pe o saltea, i-am pus mamei o pernã la cap ºi a plecat condusã de privirile noastre pânã dincolo de linia orizontului. A trecut o sãptamânã, au trecut douã ºi mama nu se întorcea. Fratele meu mai mare, care era în clasa a II-a, i-a scris o scrisoare: ”Vino mamã acasã cã începe ºcoala, ºi o sã înceapã ºi Vasile clasa a I-a. Te aºteptãm sã fii alãturi de noi, ne e dor de tine… te iubim”. A mai trecut o sãptãmânã ºi s-a întors mama acasã, dar nu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Februarie 2016

cum o aºteptam noi. Pe când ne îndreptam spre camionul roºu aºteptând ca ea sã coboare ºi sã ne îmbrãþiºeze, am vãzut cosciugul, iar vecinii ne-au luat în braþe spunându-ne: ”…mama voastra a murit”(…) La groapã a început sã plângã ºi cerul printr-o ploaie mãruntã care se aºeza peste bulgãrii de argilã… A urmat apoi despãrþirea. Pe mine m-a luat fratele conducãtor de bisericã de la baptiºti, pe fratele meu mai mare l-a luat conducãtorul bisericii penticostale, iar pe fraþii mai mici i-au luat douã

ORFANII CARE CRESC ORFANI

mãtuºi. Din când în când mã întorceam singur la casa pãrãsitã. O vreme mã aºtepta pe prispã “credinciosul” câine Vulman, dar apoi a dispãrut ºi el. Dupã câþiva ani am ajuns la un orfelinat al statului comunist unde parcã nici nu contam printre cei 1200 de copii… Pentru mine, totuºi, nu a fost o situaþie aºa de disperatã pentru cã atunci când am plecat de la acei fraþi, la care am stat câþiva ani dupã moartea mamei mele, am primit un mic Nou Testament pe care l-am þinut ascuns cu toatã priceperea mea doar sã nu-mi fie confiscat. Când mã nãpãdeau întristãrile ºi supãrãrile, îl luam pe fratele meu, ne ascundeam în tufiºurile de lângã marginea apei, care trecea pe lângã Casa de Copii, ºi citeam despre Domnul Isus, iar din cer se cobora asupra noastrã pacea, bucuria ºi mângâierea Lui, într-un cuvânt: “Dragostea”.

Anii au trecut, am terminat ºcoala, m-am angajat, iar la vârsta de 24 de ani am întalnit-o pe soþia mea. Am povestit multe împreunã, însã îmi era atât de greu sã-i spun cã am crescut la casa de copii. Într-o zi mi-am luat inima în dinþi ºi am spus: “ªtii multe despre mine, dar un lucru nu ºtii… cã eu am crescut la casa de copii”. Priveam spre ea ºi asteptam o reacþie. Ea ºi-a ridicat ochii spre mine ºi a spus: “ªi eu am fost la casa de copii”. De atunci suntem împreunã, iar Dumnezeu ne-a binecuvântat. Astfel, Dumnezeu a început aceastã lucrare încã din anul 1967. A pregãtit, a modelat oameni care sã poatã sã aibã grijã de aceastã asociaþie, care sã-i înteleagã pe copiii care urmau sã vinã în

acest cãmin. ªi, mai ales, a avut grijã ca aceastã Casã de Copii sã nu fie una lipsitã de dragoste, de pace ºi de bucurii. Dumnezeu s-a îngrijit de tot ceea ce înseamnã astãzi Asociaþia Umanitarã Casa de Copii Lupeni, si Ii mulþumim pentru lucrul acesta”. Povestea scrisã la

nu-l angaja nimeni având cazier, a venit în Valea Jiului. A reuºit sã se angajeze la minã, dar au aflat cã fusese închis… A lucrat pe unde a fost primit. În anul de graþie 1989, clãdirea Bisericii Baptiste din Lupeni era neterminatã. Au venit atunci, prin 1990 un grup de

conducãtorul Bisericii Baptiste din Lupeni i-a propus sã iniþieze un proiect social pentru copii. L-a fãcut, numai el ºtie cum, dar a fost apreciat ºi aprobat. Aºa a luat fiinþã Asociaþia Umanitarã Casa de Copii Lupeni. Primii patru copii au fost aduºi de cei doi soþi

ând am pãtruns în casa lor, am redescoperit armonia ºi cãldura umanã într-o formã rar întâlnitã. Copii sociabili, zâmbitori, care nu se sfiau sã ofere îmbrãþisãri ºi care, întrebaþi fiind ce-ºi doresc, au rãspuns printre altele: ”Nimic. Doar sã mai veniþi voi”. Au cântat, s-au întrecut în a spune poezii… Erau învãþaþi cu blândeþe ºi rãbdare cum sã fie ordonaþi, cum sã-ºi poarte de grijã unul altuia ca într-o familie, iar camerele lor erau primitoare ºi vesele. Fiul familiei Nemeº terminase facultatea la Cluj ºi se întorsese cu soþia lui la Lupeni, la Casa de Copii. Când am vãzut cum micuþii îºi

hãinuþe ºi alte nevoi ale copiilor. Am mai primit sponsorizãri, este un domn din Craiova, acum în Canada, care a auzit de noi ºi ne-a construit dulãpioarele astea ºi ne mai ajutã” – ne-a vorbit cu greu despre lipsuri Vasile Nemeº. Au obþinut fãrã probleme autorizãrile specifice unui asemenea lãcaº, care nu sunt deloc uºor de obþinut, dar existã o problemã. Tavanul camerelor destinate copiilor este confecþionat din lemn lãcuit ºi nu e bine. Familia Nemeº trebuie sã înlocuiascã toþi cei circa 200 mp de tavan, cu un altul care sã nu fie inflamabil. Încã nu ºtiu exact cum vor reuºi. Apoi, baia necesitã renovãri serioase. Orice ajutor ar fi bine venit!

Ultimatum pentru abonaþii serviciului de termoficare de la Vulcan

n copil singur în ploaia rece Povestea uni copil ne-a miºcat profund. Probabil din cauza felului cum ne-a fost redatã, cu pauze lungi ºi ochi aburiþi de lacrimã, de ”tata Vasile”, pentru cã existau cazuri mult mai grave… S-a primit un

t sã plângã La groapã a începu ) (… it” ur m a ã tr bulgãrii de ”…Mama voas re se aºeza peste ca tã un ãr m ie oa -a luat fratele ºi cerul printr-o pl ãrþirea. Pe mine m sp de oi ap at m ur meu mai mare argilã… A baptiºti, pe fratele la de ã ric se bi fraþii mai mici conducãtor de nticostale, iar pe pe ii ric se bi ul or singur l-a luat conducãt nd mã întorceam câ în nd câ in D i. uº sul” prispã “credincio i-au luat douã mat pe a pt te aº ã m e vrem a ani am la casa pãrãsitã. O ut ºi el. Dupã câþiv ãr sp di a oi ap r da ã nici nu câine Vulman, munist unde parc co ui ul at st al at ajuns la un orfelin ” i 1200 de copii… contam printre ce

moment de bilanþ, de privire în oglindã, este firul roºu al vieþii lui ”tata Vasile”, Vasile Nemeº, nãscut în 1960 prin Bistriþa Nãsãud, ºi a soþiei sale Lucreþia, familie de orfani care cresc orfani, modeleazã suflete ºi formeazã caractere. oar cã încercãrile, examenele vieþii nu se terminaserã acolo, unde încheie scrisul despre sine. Se cãsãtorise ºi avea primul copil când a hotãrât sã fugã în Ungaria pentru a munci. Dar a fost prins ºi reþinut de autoritãþi. A urmat represiunea… Au trecut câteva luni bune ºi a venit graþierea lui Ceuºescu. Pentru cã

englezi care au oferit ajutor. A fost voluntar, a pus umãrul la terminarea ei, era una din casele bisericii ce-l ocrotise, ce-l crescuse pânã la un moment dat ºi care îi salvase sufletul de copil în momente de disperare. Mai târziu,

Vasile ºi Lucreþia Nemeº prin anul 1999. ªi ei aveau trei copii… În prezent, Casa lui ”tata Vasile” are 20 de copii, cu vârste între 3 ani ºi 18 ani, fiecare dintre ei cu câte o poveste impresionantã, copleºitoare.

liniºtit cum am putut. A doua zi, m-a luat de mânã sã-mi arate patul lui, camera. S-a integrat frumos, repede. Este de un an ºi jumãtate la noi ºi totul este bine” – ne-a spus Vasile Nemeº, prezentânde-ne un copil blond, cu ochi mari albaºtri, care era tot un zâmbet ºi nu se desprindea de unul dintre vizitatori. Pãrea dragoste la prima vedere pentru cã ºi vizitatorului îi încolþise ideea adopþiei. E vorba de consilierul local Lavinia Grigoriu…

lipesc obrajii de obrazul lor, am înþeles de ce… oar cã vremurile nu mai sunt aºa de sigure, iar neliniºtea lui ”tata Vasile” pare îndreptãþitã. ”Englezii care ne-au sprijinit atâþia ani, ne-au anunþat cã n-o mai pot face mult timp, ajutorul a scãzut, iar Biserica e îmbãtrânitã, s-au împuþinat oamenii, cei tineri au plecat. Avem noroc cã, de doi ani, Consiliul Judeþean ne deconteazã salariile celor 10 persoane, câte avem, aºa cum prevede legea. Dar sunt celelalte cheltuieli… Mâncarea este de 17 lei pe zi pentru fiecare copil. Apoi gazul, curentul, apa, detergenþi, rechizite,

Aceste griji sunt compensate de satisfacþia care se citeºte pe chipul tatãlui Vasile. Vorbea cu mândrie de copiii care au crescut în Casa lor. O parte au familii ºi ºi-au cumpãrat locuinþe, alþii s-au dus prin þãri strine, fiecare s-a descurcat funcþie de potenþial, dar toþi sunt oameni ”în rând cu lumea”, nu s-a rãtãcit nici unul de la drumul drept al vieþii. ªi mulþi îi viziteazã din când în când. ªi acum are fetiþe ºi bãieþi de excepþie, care învaþã bine. Existã, la fel ca ºi în familiile cu pretenþii, ºi probleme specifice vârstelor copilãriei, care sunt tratate cu toatã atenþia…

telefon de la Protecþia Copilului pentru a se interesa dacã mai existã locuri, dacã pot primi un copil de vreo 8 ani. Când s-au dus sã preia micuþul, era o vreme câineascã, de ploaie ºi lapoviþã, cu cerul neguros… ”Am vãzut un copil singur cu douã pungi de haine alãturi… A apãrut apoi ºi domnul la care a stat. Mama copilului murise bolnavã fiind de cancer, tatã nu avea. Am l-am suit în maºinã, iar pe drum m-a întrebat ce vor spune ceilalþi copii, dacã nu-l plac, dacã vor râde. L-am

m plecat de la Casa de Copii a celor crescuþi în case de copii, cu gândul la minunile lui Dumnezeu prin oameni ºi la cât pot face ei, oamenii, în general dacã ºi-ar propune. Tot grupul de vizitatori ne-am întrebat dacã am fi fost în stare sã facem acelaºi lucru ca familia Nemeº ºi nu prea am ºtiut sã rãspundem. Ne-am propus sã ajutãm ºi sã cãutãm ajutor pentru familia orfanilor care cresc orfani de la Lupeni. Ileana FIRÞULESCU

dministratorul judiciar al SC Termoficare Vulcan a cerut sistarea furnizãrii agentului termic cãtre populaþie încã de luni. În acest sens, reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan cautã soluþii urgente pentru a nu opri termoficarea. Astfel, s-a gãsit o soluþie de compromis, aplicabilã în premierã la nivel naþional. “Am primit ieri (luni-n.r.) somaþie cã dacã nu soluþionãm problema se opreºte termoficarea cu data de ieri (luni-n.r.). ne-au lãsat un termen de cinci zile în care sã gãsim o rezolvare. Astfel, am discutat ºi am identificat o variantã prin care noi sã preluãm datoriile rezultate din pierderi. Vorbim de pierderile de la punctul termic pânã la intrarea în bloc”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Sumele estimate din pierderi sunt de circa 80 de mii de lei pe lunã. “S-au fãcut niºte calcule ºi a rezultat o sumã de aproximativ 80 de mii de lei pe lunã. Asta înseamnã undeva la 240 de mii de lei pentru cele trei luni de iarnã. Legislaþia ne permite sã preluãm aceste datorii ºi ar fi o premierã la nivel naþional”, a mai spus sursa citatã. Societatea de termoficare din Vulcan are de recuperat de la rãu-platnici undeva la 1,3 milioane de lei. la rândul sãu aceasta este datoare cãtre Complexul Energetic Hunedoara care se aflã în insolvenþã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Februarie 2016

Cetatea Bãniþa – la faza de evaluare T

Vaccinul hexavalent ajunge la medicii de familie din Valea Jiului

erenul pe care este construitã cetatea dacicã de la Bãniþa este acum problema care þine pe loc punerea în valoare a edificiului istoric. Dupã ce a reuºit sã facã drumul spre cetãþile dacice din nordul judeþului, Consiliul Judeþean spune cã îºi îndreaptã atenþia ºi spre cel de la intrarea în Valea Jiului, dar rãmâne de vãzut cum va face întabularea terenului. Ani de zile, administraþia de la Bãniþa, comunã aflatã la ieºirea înspre Deva din Petroºani, a vrut sã punã în valoare muntele pe care este aºezatã cetatea dacicã. Sub forma unui clopot, plasat într-o zonã de defileu, lângã Drumul Naþional, muntele ar putea sã fie vziitat de turiºtii interesaþi de istoria secularã a locului, însã, nimeni nu poate acum sã urce acolo, fãrã corzi de alpinist. Drumul nu a putut fi reabilitat, iar acum mai apare ºi problema terenului, care, în parte nu este al primãriei. „În proporþie de 80% este al comunei Bãniþa, urmând ca 20% sã vedem cum putem reglementa situaþia juridicã. Am avut discuþii ºi cu domnul Adrian David, vis a vis de aceastã

Referitor la articolul apãrut în data de 28 ianuarie 2016 fac urmãtoarele

PRECIZÃRI: Intervievatul dumneavoastrã din articolul „O haitã de 9 câini terorizeazã cãtunul Dealul – Babii” este un individ mereu cu alcoolul sub nas. Denigreazã cetãþenii locului spunând cã Dealul Babii este un cãtun dar este recunoscut ca sat de sute de ani având 60 – 70 de case (familii). Acest individ care nu ºtie pe ce lume trãieºte ne aºteptãm într-o bunã zi sã ne spunã cã cei care locuiesc în acest sat (numit de el cãtun) sunt ºi primitivi sau cine ºtie ce alte bazaconii. Precizãri: 1) Nu existã nicãieri în satul Dealul – Babii o haitã de 9 câini, aceºtia la care se face referire sunt doar 3. 2 femele ºi un mascul castrat ºi sunt de talie mijlocie ºi nu uriaºi cum i s-au arãtat acestuia prin aburii alcoolului. 2) Nu au mâncat nici un viþel sau câine ºi nu au muºcat pe nimeni sau atacat nici o gospodãrie. 3) Acest mistreþ despre care se vorbeºte cã l-au omorât aceºti câini nu ºtie nimeni. A fost omorât sau sunt resturile de la un braconaj sau chiar o vânãtoare autorizatã deoarece, pielea,

problemã ºi urmeazã sã vedem cum putem reglementa totul, iar dupã aceea cãutãm sã vedem cum accesãm fonduri euopene, pentru punerea în valoare a întregului complex. ªi aici mã refer la cetatea dacicã Bãniþa, dar ºi Peºtera Bolii”, a declarat Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Consiliul Judeþean Hunedoara a reuºit reabilitarea drumului ce duce spre cãtãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, iar acum este deja constituit grupul de lucru ºi pentru alte obiective de acelaºi tip. „Avem un grup de lucru constituit la CJ H cu serviciul nostru de valorificare a patrimoniului ºi cu primãriile, pe raza cãrora existã estigii Dacice, Bãniþa, Boºorod ºi Orãºtioara de Sus. Încã ne strãduim sã clarificãm regimul jurudic al terenurilor, sã întabulãm acele zone care nu sunt întabulate, urmând ca ulterior sã face demersuri pe lângã Ministerul

organele ºi picioarele de la genunche în jos se aruncã când se tranºeazã un animal în pãdure, sau a fost rãnit de braconieri ºi a fost mâncat la urmã de câini ºi vulpi, dar cei care sunt vânãtori cu vechime vã pot preciza cã un mistreþ cât de slãbuþ nu se lasã omorât de urs, nicidecum de câþiva câini! Referitor la câinele mâncat este o minciunã gogonatã pentru cã persoana care spune cã i s-a mâncat câinele, nici nu a avut o perioadã câine pânã când a prins câinele unui vecin ºi l-a pus în lanþ fãrã sã îl mai dea înapoi ºi îl are ºi în prezent. Câinii care sunt catalogaþi uriaºi ºi mare haitã sunt la 2 km de locul unde au fost gãsite acele resturi de mistreþ ºi nimeni nu ºtie dacã aceºtia au fãcut fapta sau alþii de prin împrejurimi. Concluzia este urmãtoarea: Cetãþenii care trãiesc pe aceste meleaguri izolate ºi cu distanþe mai de la o casã la alta, nu are rost sã þinã câine dacã îl þine legat deoarece mistreþii vin ºi mâncã porumbul ºi cartofii la câþiva metri de el, ursul furnicar vine ºi rupe prunii pentru a mânca prunele, vulpea atacã pãsãrile ºi oamenii au rãmas cu câinele. Pe lângã tot ce am relatat mai sus, mai este fenomenul celor care vin în cãutarea fierului vechi ºi ne furã stâlpii de la porþi ºi garouri, furã sârmele din gard ºi tot ce conþine

Culturii, ca acestea sã intre în patrimoniul judeþului Hunedoara, aºa cum este acum Sarmizegetusa Regia”, a menþionat ºi Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Cetatea dacicã de la Bãniþa este una dintre cele ºase fortãreþe dacice din Munþii Orãºtiei, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România ºi dateazã din timpul lui Burebista. Regele Decebal a restaurat-o la vremea lui, dar a fost distrusã de rãzboaiele purtate de daci ºi romani în zona noastrã. Fortificaþiile cuprind construcþii cu scop militar: ziduri de incintã, turnuri, platforme de luptã, val de apãrare. Sarcina cetãþii era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia dinspre sud. În incinta cetãþii a fost construit un turn de veghe, care înlesnea o observaþie satisfãcãtoare a zonei, dar acum nu poate fi vizitatã. Diana MITRACHE

metal. Mai avem pe cei care furã lemnul de prin pãdurile proprietate particularã, iar de când începe sezonul bureþilor ºi pânã vine zãpada toþi amatorii de bureþi pleacã prin grãdinile oamenilor în cãutare de bureþi, iar dacã nu gãsesc se mulþumesc ºi cu un coº de cartofi, fasole, fructe sau ce mai are omul prin grãdinã. Deci un câine sau doi sunt de mare folos pentru a pãzi aceste proprietãþi – nu pot sã nu precizez faptul cã aceºti câini umblã liberi pe terenul nostru ºi al vecinilor de 4 – 5 ani, dar nu au muºcat pe nimeni ºi de când mã ºtiu eu în viaþã nu am auzit ca o haitã de câini sã fi mâncat sau atacat animalele oamenilor din sat. Tot acest scandal porneºte din cauza invidiei ºi a foamei de a face rãu trimiþând hingherii în curtea cãºii cu numãrul 56 din Dealul Babii. Pentru a captura câinii, aceºtia avându-l delegat pe individul din poza articolului redactat de dumneavoastrã în ziarul din data de 28 ianuarie 2016. Prin interviul pe care acest individ l-a dat reporterului dumneavoastrã, el însuºi a creat panicã în rândul cetãþenilor ºi în special în rândul tineretului ºi copiilor care deºi sunt obiºnuiþi cu câinii, pe aceºtia ºi-i imagineazã ca pe ceva din filmele de groazã. Dar la ce se poate aºtepta lumea, dacã acest individ nu ºtie cã trãieºte într-un sat cu 60 – 70 de case ºi

irecþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a trimis cabinetelor de medicinã de familie din judeþ un numãr 1550 doze care au fost primit. Dupã o absenþã de mai bine de jumãtate de an începînd de astãzi medicii de familie ar trebui sã aibã din nou vaccinul hexavalent care previne boli grave precum hepatita B, tusea convulsivã sau poliomielita. Ministerul Sãnãtãþii va asigura un necesar de 107.300 de doze, care vor ajunge la direcþiile de sãnãtate publicã pentru a fi distribuite cabinetelor medicale în vederea continuãrii procesului de imunizare. Mai mult decît atît producãtorul trebuie sã mai punã la dispoziþia Ministerului Sãnãtãþii un numãr de 500 000 de doze de vaccin. Vaccinul hexavalent va fi utilizat pentru recupera-

nu într-un cãtun cu 6 – 7 case. Acest scandal mai are ºi aspectul duºmãniei care mie personal mi-o poartã anumiþi vânãtori pe care eu i-am oprit sã mai treacã cu maºinile de teren pe proprietatea mea, blocândule o intrare de acces pe proprietatea mea. Rezultatul faptului cã m-am opus trecerii ºi vãnãtorii (braconãrii) pe proprietatea mea a fost ruperea porþilor, iar când am atenþionat pe unul din aceºtia cã dacã mai rup poarta vor avea probleme, rãspunsul acestuia a fost sec: dacã mai spui cã eu þi-am rupt poarta o sã pun odatã mâna pe puºcã ºi o sã vezi ce va ieºi! Deci ameninþare cu arma ºi în faþa a doi martori pe care îi aveam în maºinã cu mine, nu dau numele respectivului vânãtor, ºi nu am fãcut sesizare din respect pentru cei care conduc filiala de vânãtoare ºi a celorlalþi vânãtori care în majoritate sunt oameni educaþi ºi consãtenii mei. La fel consider cã nici ºefii al cãrui subaltern este individul din poza interviului din ziar nu l-au trimis în curþile oamenilor dar repet, acesta atât ºtie, atât face! Precizez faptul cã aceºti câini nu sunt înfometaþi pentru cã eu le dau mâncare de când îngrijitorul s-a îmbolnãvit ºi a decedat, iar acest lucru îl pot confirma mai mulþi cetãþeni din zonã ºi care cunosc situaþia realã!

rea copiilor nevaccinaþi, cît ºi pentru vaccinarea de rutinã a nou-nãscuþilor, conform calendarului. Acesta este un preparat utilizat pentru profilaxia specificã a difteriei, tetanosului, tusei convulsive, haemophilus, hepatitei B ºi poliomielitei ºi se administreazã gratuit în calendarul naþional de imunizare al Ministerului Sãnãtãþii. Acesta menþioneazã cã disfuncþionalitãþile înregistrate la livrarea vaccinului s-au datorat imposibilitãþii producãtorului de a produce ºi livra acest produs în timp util, în aceastã situaþie aflîndu-se mai multe state, atît la nivel european, cît ºi mondial. Chiar dacã acest vaccin va fi disponibil medicilor de familie mai sînt încã multe persoane care refuza imunizarea celor mici cu acest vaccin ºi nu numai pe motiv cã nu este sãnãtos pentru organismul micuþului. Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Februarie 2016

O indecizie poate echivala cu restituirea a milioane de euro

NG-urile ºi autoritãþile de la Petrila ar putea pune Societatea de Închideri Mine la platã. Prin revendicarea clãdirilor istorice ºi oprirea programului de demolare, societatea de închideri ar putea plãti foarte scump ºi ar putea rãspunde chiar în faþa Comisiei Europene. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului contestã decizia Ministerului Culturii prin care au clasat mai multe clãdiri aparþinãtoare Minei Petrila. Pentru cã existã un program activ pentru închiderea ºi ecologizarea Minei Petrila, societatea riscã sã dea banii înapoi dacã nu respectã clauzele contractuale, astfel a constat acea decizie a ministerului Culturii. Sumele ce ar trebui restituite sunt de ordinul milioanelor de euro.

“Dacã la data de 31 decembrie 2016 perimetrul nu este închis ºi ecologizat noi va trebui sã restituim întreaga sumã acordatã ca ajutor de stat pentru închiderea unitãþii miniere. La început când s-a decis cã mina Petrila intrã pe progarm de închidere au fost consultaþi ºi cetãþenii ºi edilii de la Petrila în privinþa clãdirilor ºi au spus la acel moment cã nu le revendicã. Astfel ei au emis ºi autorizaþiile pentru demolare”, au declarat reprezentanþi ai

Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. La sfârºitul anului trecut, reprezentanþii Ministerului Culturii au clasificat mai multe clãdiri ale minei Petrila. “Având în vedere referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasare în lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupã valoricã A,

Atac la dozatorul cu lapte?

na sau mai multe persoane au tãiat cablul camerelor de supraveghere din Piaþa Dacia –Petroºani, cu intenþia de a fura banii dintr-un dozator de lapte sau din magazinele aflate în apropiere. Cel puþin acest lucru îl bãnuiesc administratorii pieþei dupã ce au vizionat înregistrãrile pânã la momentul defecþiunii. Totul a avut loc în noaptea de luni spre marþi iar pe imaginile surprinse de sistemul de monitorizare video a unitãþii se vede un individ care pare cã dã târcoale unui dozator de lapte deþinut de o firmã din Þara Haþegului. Apoi, la câteva minute semnalul video este întrerupt, dar pe o altã camerã individul este observat cã pleacã din zona pieþei foarte grãbit. Administraþia pieþelor bãnuieºte cã ar fi vorba de o tentativã de furt întreruptã fie de o patrulã de ordine publicã sau de o altã persoanã, pentru cã la verificãrile efectuate în rândul agenþilor economici nu au fost semnalate spargeri. „Cablul care conecteazã camerele de supraveghere de sistemul de înregistrare au fost smulse azi-noapte (n.r. ieri noapte). La dozatorul de lapte din piaþã se vede cã vine un individ, se fereºte de camere, nu are sticlã ºi dupã ce-l studiazã pleacã. La cinci minute camerele nu mai merg ºi bãnuim cã ar fi vrut sã fure banii din dozator dar nu a putut. Reþeaua a fost fãcutã ºi zona este monitorizatã în continuare. Cert este cã nu au fost înregistrate spargeri printre agenþii

a exploatãrii miniere Petrila, situatã în str. Minei, oraºul Petrila (...) emite urmãtorul ordin se claseazã ca monument istoric în catgoria ansamblu, grupa valoricã A, exploatarea minierã Petrila, având codul în lista monumentelor istorice HD-II-a-A-21106”, se aratã în ordinal publicat în Monitorul Oficial în data de 8 ianuarie 2016.

Dacã exploatarea zãcãmântului de huilã de la mina Petrila a devenit istorie, cinci clãdiri vor face parte din istoria industrialã a localitãþii. Atelierele mecanice au fost încadrate în grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.01. douã dintre componentele minei Petrila au fost catalogate a fi monumente istorice de interes naþional. Este vorba de clãdirea compresoarelor bechi ºi termocentrala cu coºul de fum, dar ºi mina Deak. Astfel, cinci dintre clãdirile minei Petrila au fost încadrate în lista monumentelor istorice. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu

coºul de fum, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A21106.02, mina Deak, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A-21106.03, puþul nou cu schip, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.04, puþul centru (turnul ºi hala), grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.05 ºi preparaþia veche, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.06. Monika BACIU

Birtok Bãneasã, doctorand la Universitatea Politehnicã Timiºoara

eputatul inventator din Deva, premiat la numeroase saloane de inventicã de peste hotare, este doctorand la instituþia timiºoreanã ºi intenþioneazã sã se axeze cu prioritate pe elaborarea tezei de doctorat, în cadrul cãreia se vor regãsi ºi informaþii privind dispozitivul denumit „deflector termic integrat”.

Acest dispozitiv i-a adus lui Corneliu Birtok Bãneasã numeroase aprecieri, ultima recunoaºtere a eficienþei dispozitivului constituind-o medalia de aur obþinutã, în noiembrie 2015, la Salonul Internaþional de Inventicã Innova Bruxelles. În cadrul Innova, tot pentru acest dispozitiv, inginerul a obþinut preeconomici care-li desfãºoarã miul special al delegaþiei activitatea în Piaþa Dacia”, spun Thailandei. „Dispozitivul reprezentanþii Serviciului este o invenþie ce a fost Administraþia Pieþelor Petroºani. testatã în practicã în Situatã în cartierul Aeroport, anul 2010, fiind implePiaþa Dacia a fost de mai multe mentatã pentru prima ori în atenþia hoþilor, ultima datã pe autoturisme ºi datã la mijlocul anului trecut, iar pe autobuzele unei spargerile au fost surprinse de companii de transport sistemul video de monitorizare. local din Alba Iulia. Atunci, hoþul a cotrobãit printre Deflectorul termic mãrfurile comercianþilor ºi a gãsit integrat nu este însã doar mãrunþiºul lãsat de un limitat doar la industria vânzãtor într-o tarabã. auto, ci poate fi aplicat Maximilian GÂNJU ºi în construcþii.

Bineînþeles, cercetãrile se pot extinde ºi se pot diversifica din punct de vedere al utilitãþii acestuia”, a declarat Corneliu Birtok Bãneasã. În 2016, în paralel cu activitãþile de cercetare derulate pentru teza de doctorat, Corneliu Birtok Bãneasã doreºte sã participe la numeroase

saloane de inventicã, la expoziþii sau conferinþe tematice. Începând cu anul 2008, Corneliu Birtok Bãneasã a obþinut la saloane internaþionale de inventicã 26 de medalii de aur, ºase medalii de argint, douã medalii de bronz ºi 22 de premii speciale. Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 februarie 2016

Henþ cu mâna

Interes pentru copii De admirat aceastã triplã de foºti mari jucãtori ai Jiului, Tudorache, Ghiþan ºi Militaru, care de ani de zile cautã soluþii, se bat

cu morile de vânt (de cele mai multe ori...), umblã, aleargã, se agitã ca echipa din Petroºani, înfiinþatã acum 97 de ani sã nu disparã. Cu

mari eforturi, le-a cam ieºit pânã acum. Þinta lor este în ultimii ani latura juvenilã a acestui sport, reuºind sã grupeze mereu zeci ºi zeci de copii în competiþiile oficiale la nivelul judeþului Hunedoara, mereu cu rezultate bune. E

mare lucru sã ai rãbdare mereu, de ani de zile sã o iei de la capãt cu alte ºi alte generaþii. Cu siguranþã, cei care administreazã fotbalul la C.S.M. Jiul Petroºani au realizat acest aspect ºi iatã, odatã cu acest început de an, încet-

încet se apleacã asupra fenomenului. Dacã o vor þine în ritmul ãsta, e de bine. Am s-o repet cât pot de des, poate peste trei ani vom întâmpina anul 100 de la „facerea Jiului” de pe alte coordonate. N-ar fi normal ºi frumos?

Fotbal. Juniori.

PRIMÃVARA ÎNCEPE CU RESTANÞE!

.J.F. Hunedoara a stabilit calendarul de primãvarã al celor mai mici juniori la fotbal – juniorii C, D ºi E –, aflaþi în cele douã serii ale judeþului, Seria Valea Mureºului ºi Seria Valea Jiului. Sezonul de primãvarã se va relua cu disputarea unor restanþe, jocurile din ultima etapã a anului 2015, la nivelul tuturor acestor categorii de juniori. Dacã sezonul de toamnã-iarnã 2015 a cuprins un numãr de 11 etape, cuprinzând mai multe tururi ºi retururi, iatã cã pentru primãvarã au mai

rãmas doar opt etape la juniori C ºi patru etape la juniori D ºi E, urmând apoi ca primele douã locuri din fiecare categorie de grupã sã participe la turneul final judeþean, finalele urmând a avea loc în prima decadã a lunii mai a.c. De reþinut din clasamentele alãturate cã la toate cele trei categorii de juniori, echipele Jiului, pregãtite de Damian Militaru (juniori C), marin Tudorache (juniori D) ºi Petre Ititesc (juniori E) conduc detaºat dupã etapele din toamnã. La polul opus, echipele Dynamic Lupeni (antrenor Florin Bulgaru), Fair Play Vulcan (antrenor Iosif Izsak) ºi Universitatea Petroºani

(antrenor Gabi Niþu) vor încerca, în etapele care au mai rãmas, sã îºi depãºeascã poziþia de ultime clasate, printr-o evoluþie superioarã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Damian Militaru, Marin Tudorache ºi Petre Ititesc, cei trei antrenori de la grupele Jiului de juniori mici care sperã la o calificare în finalele „judeþului Hunedoara”

FOTBAL, CAMP. JUDEÞEAN HUNEDOARA -SERIA VALEA JIULUI, ED. 2015-2016-