Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1051
Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Minerii greviºti au fost la muncã în week-end
P
rotestele de la începutul sãptãmânii trecute când toate schimburile de la exploatarea minierã Lonea, dar ºi cele de la Vulcan, au rãmas blocate în subteran s-au rãsfrâns tot împotriva minerilor ºi asta pentru cã sâmbãtã ºi duminicã ortacii au fost la ºut pentru a recupera producþia care nu s-a dat în cele douã zile de grevã. Administraþia a hotãrât cã zilele în care minerii au protestat trebuiesc recuperate, iar ortacii nu au avut ce face decât sã vinã la muncã. În cele douã zile de proteste producþia de cãrbune a scãzut cu 2500 de tone. De exemplu, la mina Lonea într-o zi normalã se dau circa 750 de tone de cãrbune. Dacã nu s-au lucrat douã zile înseamnã cã, Complexul Energetic Hunedoara a pierdut undeva la 1500 de tone de cãr-
Pragmatism, transparenþã ºi... audit economic, la Universitatea Petroºani
bune. Aºa s-a întâmplat ºi la Vulcan unde s-au pierdut 1000 de tone de cãrbune. Recuperarea producþiei de cãrbune reprezintã o manã cereascã pentru termocentralele Mintia si Paroºeni care acum îºi refac acel stoc minim. În cazul în care protestele ar fi continuat, chiar ºi o zi în plus, cele douã termocentrale riscau sã îºi blocheze activitatea pentru cã nu aveau ce cãrbune sã ardã. Adina PÃDURARU
N
oul rector al Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, conform planului managerial care a devenit ”lege” parafatã prin alegerea sa, ºi-a propus sã ridice UP în calitate ºi imagine prin punerea în valoare ºi promovarea întregului corp profesoral, implementarea celor mai moderne cãi de acces la informaþie pentru studenþi, armonizarea programelor de studiu cu cererile angajatorilor, deschiderea cãtre lume prin parteneriate cu mediul de afaceri ºi crearea unui consorþiu, puternic activat, cu INSEMEX ºi alte instituþii de cercetare, cu scopul angajãrii studenþilor absolvenþi. Radu Sorin a declarat cã va cere un audit pe toate activitãþile economice ale universitãþii pentru a se cunoaºte de unde se pleacã pe noul drum. >>> PAGINA A 3-A
Palesicã rãmâne în arest ºi fãrã plângerea Mirunei
onstantin Palesicã, de acum celebrul C „bãtãuº” din Straja, care
a creat o adevãratã isterie naþionalã, dupã ce a lovit cu brutalitate o tânãrã salvamontistã, a fost vineri la un pas de libertate. Asta, dupã ce Miruna Inel a vrut sã îºi retragã plângerea împotriva lui. Magistraþii de la Petroºani, însã, nu i-au acordat libertatea, la finele sãptãmânii trecute, aºa cum poate spera.
Constantin Palesicã a ajuns vineri în jurul prânzului la Judecãtoria Petroºani, însã, judecãtorul de camerã preliminarã nu l-a lãsat în libertate, în ciuda faptului cã tânãra bãtutã de el ºi-ar fi retras plângerea. Cel puþin asta reiese din declaraþiile unui notar din Lupeni, care uluit de ceea ce se întâmplã a fãcut public evenimentul ce a avut loc în biroul sãu, joi la prânz. Notarul Grigore Mãrginean a primit joi vizita Mirunei ºi a avocatului lui Constantin Palesicã ºi, când a aflat cã fata îºi retrage plângerea, a refuzat sã îi
întocmeascã actul notarial. Notarul a povestit cã i-a dat un formular tinerei, iar când a vãzut cã scrie cã vrea sã îºi retragã plângerea împotriva celui care a lovit-o, a refuzat sã facã asta. Nu i s-a pãrut normal ºi nu a vrut sã fie pãrtaº la aºa ceva, aºa încât, împreunã cu avocatul, i-a invitat sã pãrãseascã biroul. Un alt notar din Vulcan, de data aceasta, ar fi refuzat ºi el sã facã acest act notarial, dupã ce la biroul sãu s-a prezentat fata ºi avocatul bãtãuºului. Surse din rândul
poliþiºtilor au susþinut, încã de la început, cã fata nu a vrut în prima zi dupã bãtaie sã depunã plângere la
poliþie ºi tocmai de aceea ei nu s-au sesizat în acest caz deosebit de grav. Nu este exclusã varianta potrivit cãreia fetei sã îi fie fricã ºi acesta sã fie motivul pentru care ar dori acum sã îºi retragã plângerea. Dar, pe lîngã aceastã variantã, se mai vehiculeazã ºi faptul cã fata s-ar fi înþeles cu Palesicã, între cei doi, spun persoane din anturajul lor, existând o relaþie mai veche. Pe numele lui Palesicã mai sunt alte douã plângeri, ale lui Dinu Cornel Toma ºi Lucian Clondireanu, loviþi ºi ei în barul din Straja. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
România fãrã gropi. Centura municipiului Petroºani
entura municipiului C Petroºani aratã ca
dupã un rãzboi mondial. Parcã ar fi fost bombardamente aici, iar localitatea pare a fi pãrãsitã. Aceasta este imaginea care îi întâmpinã pe conducãtorii auto care tranziteazã centura municipiului Petroºani. Administraþia localã este însã legatã de
mâini ºi de picioare pentru cã acest tronson de drum nu îi aparþine. Aparþine însã Drmurilor Naþionale
care nu au nicio tresãrire în ceea ce priveºte implementarea unui proiect pentru reabilitarea carosabilu-
În scurt timp încep lucrãrile la Sala Polivalentã
A
ni de corespondenþe, pentru reabilitarea sãlii polivalente din Petroºani. Aproape 20 de ani de scrisori ºi discuþii au fost necesari pentru a se gãsi fondurile necesare în vederea reabilitãrii sãlii polivalente din Petroºani. Directorul ªcolii Sportive spune cã proiectul se aflã într-o nouã etapã.
“Am trecut de faza licitaþiei pentru proiectul care are o valoarea de un milion de euro. Dupã ce lucrãrile vor fi finalizate vom avea cea mai modernã ºi dotatã salã de sport din judeþ”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani.
lui. Chiar ºi aºa edilii locali dela Petroºani vor începe din primãvarã un proiect pentru reabilitarea unei porþiuni a drumului. Aproximativ 3 kilometri din ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani vor fi reabilitaþi în acest an. Municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean, iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare, anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile
Sala polivalentã va intra în reparaþii capitale, în cadrul unui proiecte de peste 1,1 milioane de euro. “Au fost cinci ani de discuþii ºi nouã ani de contacte scrise, dar într-un final am reuºit sã obþinem finanþare”, a mai spus sursa citatã. Reabilitarea sãlii de sport polivalente din Petroºani era o necesitate absolutã. Asta pentru cã aici îºi desfãºoarã antrenamentele copiii de la handbal. Care din lipsa investiþii sunt nevoiþi de multe ori sã se antreneze afarã sau în sãlile de sport ale unitãþilor de învãþãmânt pentru cã în salã este foarte frig. Monika BACIU
Interlopii din Aninoasa ºi Vulcan se “încaierã” la judecãtorie
C
lanul de interlopi din Aninoasa a fost trimis în judecatã. 14 persoane din Aninoasa au fost trimise în judecatã în calitate de inculpaþi. Obiectul dosarului în care sunt judecaþi este de încãierare, potrivit noului Cod Penal. În vara anului trecut, mascaþii au descins în Aninoasa de unde au ridicat zeci de persoane. Aceºtia sunt cercetaþi în mai multe dosare penale pentru infracþiuni care pleacã de la furt ºi pânã la cele cu violenþã. Acþiunea în forþã derulatã, în vara anului trecut, de cãtre poliþiºtii din Aninoasa, Vulcan, dar ºi o echipã
de la Petroºani, a fost necesarã dat fiind faptul cã indivizii sunt extrem de violenþi, lucru dovedit de un scandal de proporþii fãcut de aceºtia pe data de 17 august Atunci, clanurile de interlopi din Vulcan au tãbãrât peste rivalii din Aninoasa ºi s-au rãzboit cu bâtele pe strãzile din Iscroni. Totul a pornit de la o
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
adolescentã din Colonia de la Iscroni care s-ar fi încurcat cu un tânãr ce face parte din clanul din Vulcan. Individul, aflat sub control judiciar într-un alt dosar, a descins împreunã cu amicii sãi la Aninoasa ºi a pornit un scandal monstru pe strãzile Coloniei. Conflictul a fost aplanat de jandarmi, poliþiºtii din
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
de benzinã din Aeroport ºi sensul giratoriu cu avion. Pozele au ajuns în mediul virtual, unde comentariile au curs. “Aºa aratã un drum naþional. În fiecare zi ne rupem maºinile prin gropile astea. Pe noi cine ne despãgubeºte, bani pe impozite ºi taxe plãtim. Aratã de parcã ar fi uliþa satului pe vremea lui ªtefan cel Mare”, spune un internaut. Situaþia este criticã în
zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi. Drumul naþional se aflã în proprietatea Companiei Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi. Cei câþiva kilometri din DN66, care strãbat municipiul Petroºani, nu au fost incluºi în proiectul de reabilitare a Defileului Jiului. Guvernul nu are nicio soluþie pentru Drumul Naþional. Monika BACIU
Aflãm operatorul care va ridica gunoaiele
C
olectarea deºeurilor din judeþul Hunedoara, încã un pas. Consiliul Judeþean Hunedoara a implementat un proiect european pentru închiderea ºi ecologizarea gropilor de gunoi neconforme din judeþ. Acum, procedura mai face un pas. “Urmeazã sã stabilim operatorul zonal care va colecta deºeurile”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În ceea ce priveºte colectare, în Valea Jiului, cetãþenilor li se va percepe o taxã specialã în sensul cã aceasta va fi achitatã de primãrii care apoi îºi vor recupera banii de la beneficiari. Proiectul a vizat rezolvarea problemelor ecologice ºi operaþionale semnificative asociate generãrii ºi gestionãrii deºeurilor, precum ºi dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor la nivelul judeþului, care sã îmbunãtãþeascã nivelul de trai al cetãþenilor. Sistemul propus cuprinde toate elementele gestionãrii deºeurilor, de la prevenire ºi colectare pânã la eliminare ºi este adaptat nevoilor judeþului, fiind identificat drept cel mai rentabil ºi accesibil pentru locuitorii judeþului. Monika BACIU
Aninoasa ºi Vulcan, însã taberele au continuat sã se ameninþe ºi chiar plãnuiau o nouã rãfuialã. Ambele tabere ºi-au promis un adevãrat mãcel, mãrturie fiind probele aflate în dosarul penal deschis, însã planurile le-au fost dejucate de poliþiºti. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
Pragmatism, transparenþã ºi… audit economic, la Universitatea Petroºani N oul rector al Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, conform planului managerial care a devenit ”lege” parafatã prin alegerea sa, ºi-a propus sã ridice UP în calitate ºi imagine prin punerea în valoare ºi promovarea întregului corp profesoral, implementarea celor mai moderne cãi de acces la informaþie pentru studenþi, armonizarea programelor de studiu cu cererile angajatorilor, deschiderea cãtre lume prin parteneriate cu mediul de afaceri ºi crearea unui consorþiu, puternic activat, cu INSEMEX ºi alte instituþii de cercetare, cu scopul angajãrii studenþilor absolvenþi . Radu Sorin a declarat cã va cere un audit pe toate activitãþile economice ale universitãþii pentru a se cunoaºte de unde se pleacã pe noul drum. În urma alegerilor, care au avut loc la Universitatea Petroºani, pentru structurile de conducere, au fost desemnaþi conf.univ.dr.ing. Nicolae Pãtrãºcoiu – preºedinte al Senatului ºi prof.univ.dr.ing. Radu Sorin – rector al UP. În ce priveºte funcþia de rector, alegerile au fost extrem de importante pentru cadrele universitare pentru cã de ani buni din interiorul Universitãþii au rãzbãtut nemulþumiri ºi revoltã ca urmare a unor practici de genul interesului personal ºi de grup prin metode care otrãveau colectivul ºi care aduceau mari deservicii imaginii instituþiei de învãþãmânt. Apelurile repetate au determinat profesorii sã se mobilizeze ºi sã-ºi decidã singuri soarta ºi n-a fost uºor, pentru cã PSD prin preºedintele tinerilor social democraþi, aflat în funcþia de director general administrative, susþinea un anume candidat. Mobilizarea cadrelor didactice a fost exemplarã, prezenþa la vot fiind de 98%, iar cei doi candidaþi pentru funcþia de rector, care nu au intrat în turul doi, respectiv prof.univ.dr.ec. Eduard Edelhauser ºi prof.univ.dr.ing. Roland Moraru, au susþinut candidatura prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, care a obþinut 103 voturi ale profesorilor surclasându-l pe contracaditatul sãu conf.univ.dr.ing. Marius Marcu, care a obþinut 85 de voturi. Noul rector a UP a avut un program managerial pragmatic ºi îndrãzneþ care sã ridice UP în calitate ºi imagine prin punerea în valoare ºi promovarea întregului corp profesoral. Radu Sorin a declarat cã va cere un audit pe toate activitãþile economice ale
universitãþii pentru se cunoaºte de unde se pleacã pe noul drum. Acesta a precizat cã pentru relansarea UP va crea un grup din cadre universitare ºi studenþi doctoranzi care vor avea ca menire gândirea ºi întocmirea de granturi pentru universitate. ”Când am întocmit Programul de management nu mi-am propus sã fie unul populist ºi sã transmitã mesaje ca fiecare sã audã ce i-ar plãcea, în beneficiul numãrului de voturi, în dauna coerenþei ºi seriozitãþii. Acesta este un program pragmatic, cu indicatori operaþionalizaþi care pot fi uºor monitorizaþi, care combinã experienþa mea internaþionalã cu experienþa din sistemul naþional de învãþãmânt. Existã în lume mai multe modele de succes privind conducerea unei universitãþi. Acest program reprezintã o alegere din perspectiva mea, perspectivã despre care cred cã se potriveºte cel mai bine Universitãþii Petroºani. El urmãreºte sã continue ce a fost bine dezvoltat în aceastã universitate ºi sã dezvolte lucrurile care, din diverse motive, au funcþionat mai puþin bine. Este, aºadar, un program de dezvoltare cumulativã ºi inovativã în acelaºi timp” – a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. Programul de management, care a devenit ”promisiune legalizatã”, este amplu detaliat pe obiective ºi acþiuni, cu multe noutãþi ce pot plasa Universitatea Petroºani aproape de nivelul ºcolilor de prestigiu din Europa. Dar pentru cã ºtia bine faptul cã timpul colegilor sãi este limitat, Radu Sorin le-a ieºit în întâmpinare trimiþând fiecãruia o sintezã a proiectului sãu
privind viitorul Universitãþii ºi cu intenþia de a-i convinge cã este cea mai bunã opþiune pentru cã: “- Are cea mai mare vizibilitate pe plan local, regional, naþional ºi internaþional dintre toþi candidaþii; - Este profesor universitar din 2003 ºi conducãtor de doctorat din 2007, elemente care permit abordarea problematicilor universitare de la egal la egal cu alþi colegi din Consiliul Naþional al Rectorilor ºi cu Conducerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii; - A adus oferte de studenþi în domeniile de tradiþie ale Universitãþii (mine, mediu, maºini ºi echipamente electromecanice miniere) din Angola, Vietnam, Senegal, China, Iran, etc. care din pãcate nu au fost receptate pozitiv de foºtii manageri din ultimii 8 ani. Pentru studenþii vietnamezi a perfectat împreunã cu Preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie Belfort, Franþa ca studiile universitare sã se desfãºoare la Petroºani, iar practica în Franþa. Se impune (ºi o susþine din 2012) acreditarea a douã programe în limba englezã; - Se bazezã în procesul managerial pe principiul lucrului în echipã ºi chiar dacã nu a promis nici o funcþie colegilor ºi nu a încheiat nici un parteneriat cu contracandidaþii sãi, face asigurãri cã din echipa managerialã (prorectori, decani) vor face parte cei mai apreciaþi colegi ai noºtri … ; - Porneºte de la principiul cã Universitatea trebuie condusã de cadre didactice, cu consultarea studenþilor, iar administraþia doar deserveºte interesele acestora. De aceea va face o analizã a acestui sector ºi va pro-
mova la funcþia de Director General Administrativ un cadru didactic (ca la majoritatea universitãþilor din þarã) cu studii ºi competenþe în domeniu; - Poate contribui la dezvoltarea cercetãrii universitare prin aducerea de contracte ºi granturi în Universitate ºi poate realiza un consorþiu cu principalul partener din Valea Jiului recunoscut pe plan naþional ºi internaþional, INSEMEX Petroºani, dar ºi cu alþii din þarã; - Poate, împreunã cu Departamentele, crea un colectiv de cadre didactice ºi studenþi doctoranzi, care sã scrie propuneri de granturi cu care sã se poatã participa la competiþiile din domeniul cercetãrii, lansate pe plan naþional sau internaþional; - Poate aduna anual, la Universitate, pe cei mai reprezentativi angajatori din Judeþul Hunedoara ºi din judeþele limitrofe pentru a crea o legãturã realã, directã, învãþãmântcerinþele economiei-piaþa forþei de muncã; - Aplicã transparenþa tuturor proceselor decizionale din Universitate; - Prin participarea periodicã la întrunirile Departamentelor poate contribui la implicarea tuturor colegilor la actul decizional din Universitate”- a spus, printre altele, Radu Sorin în scrisoarea adresatã fiecãrui coleg din cadrul UP. Pregãtirea profesionalã ºi activitatea academicã a lui Radu Sorin îþi ia ceva timp doar ca s-o lecturezi, iar din CV-ul sãu lipsesc multe activitãþi pentru cã formularul nu are prevãzute rubrici specifice. Prof.univ.dr. Radu Sorin a desfãºurat activitãþi didactice, activitate de
cercetare ºtiinþificã, conducator de doctorat, coordonare granturi ºi proiecte de cercetare naþionale ºi internaþionale, organizare manifestãri ºtiintifice locale sau naþionale. Este doctor în ºtiinþe tehnice, specializarea „Utilaj tehnologic”. A coordonat proiecte europene ca TEMPUS, SOCRATES ºi LEONARDO, este „Evaluator de competenþe profesionale”, „Formator de formatori”, „Manager de proiecte”, are Master Specializat în Modernizare Industrialã ºi Reconversie, cu competenþe în discipline tehnice, economice, ingineria mediului, etc./Competenþe în reconversia industrialã a regiunilor cu tradiþie în industria grea - minerit ºi siderurgie. Urmând ªcoala Superioarã de Mine din Nancy ºi ªcoala Naþionala Superioarã de Mine din Paris, Franta, a legat amiciþii ºi colaborãri, devenind profesor asociat la ºcolile respective. Este membru al Asociaþiei Europene pentru Învãþãmânt Internaþional, Amsterdam, Olanda; Ambasador HampshireAnglia în România; a fost director pentru România a Companiei Pannonian Internaþional LTD, Colorado, S.U.A.; director pentru relaþii internaþionale, cercetare ºtiinþificã al Universitãþii
din Petroºani. Este membru al Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare, în cadrul Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, etc., etc.. Noul rector al UP, Radu Sorin, este ºi inventator, cu cinci invenþii premiate cu medalia bronz la Budapesta ºi medalii de argint ºi bronz la Bruxelles. Este membru a diverse academii ºi asociaþii internaþionale, membru în alte 41 contracte ºtiinþifice cu parteneri economici sau granturi de cercetare. I s-au acordat distincþii de cãtre ªcoala de Mine din Ales-Franþa, de Universitatea din AssiutEgipt, Medalia Consiliului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei ”Pentru merite deosebite la creºterea prestigiului ºi afirmarea în þarã ºi strãinãtate a CNR-CME” etc. Este autor ºi coautor al peste 100 de lucrãri ºtiinþifice publicate în volumele conferinþelor internaþionale sau în publicaþii ºi reviste de circulaþie internaþionalã indexate ISI, alte 200 publicaþii ºtiinþifice la conferinþe ºi reviste ºtiinþifice, 16 cãrþi… Ileana FIRÞULESCU
4 Administratie
Cronica V達ii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
Admnistratie 5
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
„Dincolo de zare”, un alt fel de spectacol, la Petroºani
Inspiraþie în educaþie, proiect gândit de profesorii din Valea Jiului
Cu lacrimi în ochi au plecat spectatorii, care au amuþit minute bune, când momentul o cerea, au aplaudat prestaþia actorilor ºi au gustat, minut cu minut, fiecare gest al lor. Nu a fost un text uºor, dar de asta ne-au avertizat actorii la repetiþia generalã, însã, a fost o poveste despre viaþã, iubiri neîmplinite, pãmânt ºi curiozitatea pentru ceea ce este „dincolo de zare”. „Ce este „Dincolo de zare”? o întrebare care s-ar putea traduce prin: „Ce este dincolo de ceea ce ne este permis sã sperãm?””, ne-au îndrumat la început actorii de la Petroºani ºi tânãrul regizor, care a ales un decor simplu, iar la pauza dintre acte, a adoptat o idee
Vor sã le dea copiilor posibilitatea sã se afirme cu ceea ce ºtiu ei mai bine ºi pentru asta au luat parte la un proiect internaþional de amploare. Practic, ªcoala Gimnazialã „Sfânta Varvara” din Aninoasa a fost gazda ºi a organizat, la finele sãptãmânii trecute, o acþiune denumitã generic „Training and demonstration workshop „Inspiring Science Lessons – Big ideas of Science in interdisciplinary approaches” in the Inspiring Science Education Project”. „Am avut astãzi onoarea de a deschide larg porþile lãcaºului nostru de educaþie ºi de a împãrtãºi bucuria ºi dorinþa de a fi colaboratorii acestui proiect internaþional. În calitate de mentori ai tinerei generaþii, avem ºansa sã ne îndrumãm ºi sã-i inspirãm pe elevii noºtri sã realizeze propriile descoperiri ºtiinþifice, sã observe ºi sã înþeleagã modul în care se manifestã fenomenele naturale ºi ºtiinþifice, sã
S
pectacolul de sâmbãtã searã de la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani a ridicat o salã întreagã în picioare, iar asta i-a dat girul proaspãtului regizor de doar 23 de ani, George Crintã, care, la finele sãptãmânii trecute, ºi-a dat licenþa cu aceastã reprezentaþie.
originalã, aduncând tineri liceeni, care sã mute piesele de pe scenã, pe ritm de muzicã, momente apreciate ºi ele la fel de mult de sala plinã de spectatori. „A fost debutul meu regizoral într-un teatru profesionist ºi þin sã mulþumesc domniºoarei directoare Nicoleta Bolcã, pentru ºansa de a-mi oferi teatrul pentru a-mi susþine spectacolul de licenþã aici ºi
mulþumesc ºi întregii echipe artistice ºi tehnice, care a colaborat cu mine aici. A fost o experienþã extraordinarã. Pot sã spun cã este cea mai frumoasã experienþã din viaþa mea. E prima datã, când un proiect de al meu este reprezentat pentru un public plãtitor de bilet”, a spus George Crintã, regizorul piesei. Diana MITRACHE
S
-a vorbit mereu despre idei noi în educaþie, despre îndrumarea tinerilor spre ceea ce au înclinaþie, fie cã vorbim de artã, fie de plãcerea de a descoperi noi înþelesuri în fenomenele naturii, iar dascãlii din Valea Jiului tocmai acest lucru au fãcut.
Vor sã vadã cum e la ºcoalã oamna se numãrã bobocii, T dar acum e momentul
sã afle ºi ei cum va fi la ºcoalã. Zeci de copii de grãdiniþã au venit la ºcoalã în prima lor vizitã, au pãºit în clase ºi sunt pregãtiþi sã înveþe. Cred ºi sunt convinºi cã ºcoala ãi va face mari ºi mai deºtepþi, iar vineri dimineaþã au venit pentru prima datã la o ºcoalã. Au intrat în clase, au vãzut cum este sã fii elev ºi acum sunt gata sã îºi cumpere ghiozdane. Doar cã mai au puþin pânã la toamnã, iar emoþiile îi copleºesc. „Am venit ºi eu la ºcoalã. Eu mã aºteptam sã gãsesc tot ce felul de sporturi, de activitãþi ºi tot felul. Sunt la grãdiniþã acum, cã am 5 aniºori ºi
acum sunt la ºcoalã în vizitã ºi imediat voi împlini 6. Abia aºtept sã înceapã ºcoala”, a spus unul dintre micuþii vizitatori. „Este frumos la ºcoalã ºi vreau sã îmi cumpãr ghiozdan”, a spus un alt copilaº. „Am venit la ºcoalã ºi am crescut de tot ºi anul care vine, sunt elevã”, ne-a explicat o altã micuþã vizitatare. „Eu am vrut sã vin la ºcoalã ca sã mã fac deºtept ºi isteþ”, a conchis un alt bãieþel de doar 5 aniºori. Nici pãrinþii nu au fost
mai puþin emoþionaþi. Tãmici ºi tãtici, toþi ºi-au fãcut timp sã vinã la primul contact cu ºcoala al celor mici. „Tragem puternic cu juniorul, sã o luãm de la început. Sã vadã ºi el ce este ºcoala ºi, încet –încet mergem mai departe. Aceastã ºcoalã este, din toate recomandãrile pe care le-am primit, cred cã cea mai bunã din Petroºani”, a mai adãugat ºi Mircea Cofaru, tãtic. Ziua Porþilor deschise este o activitate privitã cu mare interes ºi de dascãlii
din ºcoli, care vin ºi în acest an cu diverse oferte educaþionale, menite sã îºi atragã viitorii bobocei. „Oferta noastrã educaþionalã þine de clasa pregãtitoare care, ca ºi anul trecut, cuprinde foarte multe materii opþionale. Este posibil ca ºi din toamnã sã avem opþionalul de limba germanã cu care am început, iar pe de altã parte, avem 4 clase de pregãtitoare ºi îi aºteptãm la noi în ºcoalã”, a declarat ºi Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã I.G.Duca din Petroºani. Toate ºcolile din Petroºani au avut o zi dedicatã porþilor deschise pentru boboceii pe care îi aºteaptã din toamnã. Cei mici au ocazia ca, împreunã cu pãrinþii, sã treacã pragul ºcolilor ºi, mai apoi, sã se înscrie în clasele de aici. Diana MITRACHE
aibã acces la instrumente interactive de ultimã generaþie chiar din sala de clasã. Este o ocazie unicã de a ne reorienta dorinþa de educare spre noi cãi de afirmare a tinerei generaþii, de dezvoltare a unor individualitãþi puternice, cu minte iscoditoare ºi competenþe reale”, a declarat profesoara Ramona Estera Inþa. Prin acest proiect, care oferã acces la resurse digitale ºi noi oportunitãþi de învãþare, dascãlii cred cã vor reuºi mai mult decât pânã acum, ca sã
gãseascã, împreunã cu copiii, calea cea bunã spre o activitate experimentalã transdisciplinarã, sã stimuleze participarea efectivã, ºi de ce nu? ºi cea afectivã a elevilor la orele de curs, motivându-le în permanenþã dorinþa de a descoperi ºi curiozitatea pentru nou. La proiect au luat parte dascãlii din toatã Valea Jiului ºi directorii unitãþilor de învãþãmânt, care sunt pregãtiþi sã aducã noutãþi în sistemul de învãþãmânt prãfuit din România. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
Restructurãri masive pentru eficientizarea CEH omplexul Energetic C Hunedoara urmeazã sã fie restructurat masiv, pentru ca apoi sã devinã eficient. Ministerul Energiei nu vrea lichidarea societãþii energetice, însã se impune o restructurare masivã a CEH. Informaþia este cuprinsã în analiza stadiului actual al strategiei energetice. “Huila extrasã este livratã sub formã de huilã energeticã sortatã ºi huilã energeticã mixtã cãtre CEH, pentru sucursalele Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva. Oferta de huilã la nivelul actualilor producãtori din România este mai micã decât cererea. Gradul de asigurare la nivelul actual de producþie (1,5 mil tone anual) este de 36 ani. La începutul lunii ianuarie 2016, CEH a intrat în procedurã de insolvenþã. Compania are circa 6.000 de angajaþi la exploatãrile miniere Livezeni,
Lupeni, Lonea ºi Vulcan ºi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Este de aºteptat ca procesul de restructurare sã ducã la o reducere a dimensiunilor CEH, în scopul eficientizãrii sale economice”, se aratã în strategia energeticã. Dacã nu se vor gãsi soluþii pentru continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilã nu vor mai ajunge la lumina soarelui. Potrivit strategiei energetice care se aflã în reactualizare, reprezentanþii ministerului de resort susþin cã în Valea Jiului existã
Romeo Beja este susþinut de Cozma
F
ostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, considerã cã aghiotantul sãu a fost condamnat, la fel ca ºi el, pentru o infracþiune comunistã. Cozma spune cã este alãturi de Beja, chiar dacã acesta l-a abandonat când el se afla în puºcãrie. Miron Cozma crede cã arestarea lui Romeo Beja s-a dorit a fi ºi un mesaj transmis minerilor din Valea Jiului, pentru cã infracþiunea pentru care a fost condamnat fostul sãu aghioant nu mai existã în codul penal ºi, în plus, fapta s-a prescris. ”Eu cred cã este o exagerare, cã prin arestarea lui Beja vor sã dea o lecþie minerilor din Valea Jiului care, din pãcate, nu mai pot sã ridice capul din pãmânt. Au ajuns sã stea în greva foamei, sã se blocheze în pãmânt, aºa ceva nu fãceau pe vremea mea. Romeo Beja venise în þarã tocmai în ideea cã vrea sã-ºi facã, nu reabilitare, vroia sã se judece faptul cã infracþiunea nu mai existã în codul penal. Condamnarea lui fiind ºi foarte micã, de cinci ani, s-a gândit cã poate face un demers legal de a anula acel mandat de executare”, a declarat, Miron Cozma, fost lider al minerilor. Acesta spune cã îl va sprijini pe Romeo Beja dacã va trebui sã execute condamnarea de cinci ani. ”Sunt alãturi de el chiar dacã eu am
peste 100 de mii de tone de huilã exploatabile. “Existenþa unei rezerve exploatabile concesionate de peste 100 mil. tone, concentratã într-un zãcãmânt unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani. Infrastructura deja existentã, atât ca facilitãþi de suprafaþã, cât ºi ca lucrãri miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung, atât pentru extracþia propriu-zisã, cât ºi pentru transportul cãtre beneficiari, pe calea feratã; Existenþa de personal calificat în activitatea minierã, tradiþie ºi expertizã
profesionalã; Contribuþie esenþialã la securitatea energeticã naþionalã în situaþii de crizã, comparativ cu alte resurse”, sunt doar câteva din punctele tari ale huilei. Studiu din anul 2014 mai aratã ºi câteva deficienþe. Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza conþinutului ridicat de gaze explozive al zãcãmântului, cu predispoziþie la autoaprindere ºi explozii. “Putere calorificã scãzutã comparativ cu oferta internaþionalã; Grad de mecanizare a exploatãrii redus, utilaje uzate fizic ºi moral; Dificultãþi în exploatarea selectivã a cãrbunelui; Posibilitãþi reduse de îmbunãtãþire semnificativã a calitãþii productiei cu actuala tehnologie de exploatare; Competiþie redusã în extracþia cãrbunelui; Cost de producþie ridicat”, sunt deficienþele identificate în actuala versiune a strategiei energetice. Divizia Minierã a Complexului Energetic
Hunedoara dispune de peste 87.927 m de lucrãri miniere subterane (puþuri, galerii, plane înclinate, suitori, etc.) precum ºi de construcþiile de suprafaþã (corpuri administrative, staþii de ventilatoare, ateliere mecanice, electrice etc.) la toate cele patru exploatãri miniere. “Huila extrasã este livratã, sub formã de huilã energeticã sortatã ºi huilã energeticã mixtã, Complexului Energetic Hunedoara SA, pentru sucursalele Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva. Oferta de huilã la nivelul actualilor producãtori din România este mai micã decât cererea, iar gradul de asigurare la nivelul actual de producþie (1,5 mil tone anual) este de 36 ani”, mai aratã actualul studiu. La momentul actual, Sucursala Divizia Minierã are în exploatare douã abataje cu complex mecanizat ( E.M. Livezeni ºi E.M. Lupeni), echipate cu stâlpi SVJ ºi grinzi GSA. Monika BACIU
În ºase ani, producþia de huilã s-a diminuat cu peste 1,2 milioane de tone
P
roducþia de huilã din Valea Jiului a scãzut în ºase ani cu peste un milion de tone. Lipsa investiþiilor în minerit se resimte acut, iar cifrele oficiale ale fost supãrat pe el, pe liderii de sindi- Ministerului Energiei cat care m-au lãsat în puºcãrie. Eu aratã cã producþia de nu pot sã fac acelaºi lucru ºi Beja, huilã s-a diminuat pentru mine, este un erou al miºcãrii drastic. sindicale din România, pentru cã a avut curajul, cel puþin cât eram eu în închisoare, sã iasã cu minerii în stradã”, a mai declarat Cozma. Romeo Beja a fugit din þarã imediat dupã ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul Mineriadei din 1999. A reuºit sã stea ascuns timp de 11 ani ºi a primit statut de refugiat politic în Austria. A fost depistat de poliþiºti, sãptãmâna trecutã, ºi a ajuns direct în Penitenciarul Rahova pentru a-ºi executa pedeapsa. Beja a fost prins dupã ce s-a dus la Curtea de Apel Bucureºti unde se prezentase la termenul de judecatã în dosarul în care fãcuse contestaþie la executarea pedepsei. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar, el fiind dat în urmãrire de cãtre autoritãþi timp de 11 ani. Maximilian GÂNJU
Minerii ºi-au strigat nemulþumirile de sute de ori, au tras semnale de alarmã prin care au spus cã nu au cu ce lucra, dar nu a interesat pe nimeni. Situaþia le-a fost favorabilã unora care s-au folosit de aºa-zisa lipsã a cãrbunelui pentru a importa. Dacã în anul 2008 în Valea Jiului s-au explotatat 2.809.925 de tone de huilã, în 2014 doar 1.583.350 de tone de huilã au ajuns la lumina zilei. Asta înseamnã cã producþia de huilã din Valea Jiului în decurs de ºase ani a scãzut cu 1.226.575 de tone de cãrbune, adicã s-a înjumãtãþit. Declinul a început din anul 2012, atunci când
producþia de huilã din Valea Jiului a ajuns la 1.876.062 de tone. De atunci, în fiecare an, minerii din Valea Jiului au început sã scoatã din ce în ce mai puþin cãrbune. Astfel, în 2013, producþia a fost de 1.839.667 tone, iar în 2014 aceasta a ajuns la 1.583.350 tone. Paradoxal, în timp ce
minerii îºi strigau disperarea cã nu mai au cu ce lucra sau condiþiile din subteran le pun viaþa în pericol, pe stocurile unitãþilor miniere existã echipamente de peste un milion de euro, echipamente pe care nu le-a deranjat nimeni pentru a le utiliza. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016
Henþ cu mâna
ªi totuºi, Pintilii... În cei 97 de ani de existenþã a echipei Jiul Petroºani, au existat destule momente când jucãtori ai echipei în alb-negru au fost trans-
feraþi la echipe în Divizia „A”, la ora respectivã, mai titrate decât cea din Valea Jiului. Desigur, în sertarul
de istorie, greu de reamintit faptul cã am avut ºi un jiulist care a ajuns – cã tot e la modã... – la celebra F.C. Barcelona! Se întâmpla în anul 1933, când jiulistul E. Berkessy ajungea la celebrul club catalan. I-a urmat ºase ani mai
târziu, în 1939, Iuliu Farkas (I), care a ajuns la Ferencvaros Budapesta. Apoi anii `60-`70 sau `80 au „luat” de la Jiul mulþi jucãtori spre echipele din Capitalã, dar nu a fost un lucru rãu, unii dintre ei – Mircea Popa, Gigi
Jiul Petroºani într-o finalã de Cupã Europeanã! Î FINALA CU TREI GOLURI ANULATE Este aproape neverosimil pentru generaþia mai tânãrã de suporteri a echipei Jiul Petroºani, ca aceastã echipã aflatã acum în faþa unui colaps iminent a jucat la un asemenea nivel, european, finala Cupei Balcanice! Dupã acele competiþii puternice la acea orã – C.C.E., Cupa Cupelor, Cupa U.E.F.A., Cupa Inter Toto –, Cupa Balcanicã avea ºi ea o tradiþie în plan regional, unde evoluau puternice echipe de club din Grecia, Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia sau România. Pentru sezonul 1977-1978, Jiul Petroºani care obþine locul 5 în sezonul anterior în Divizia „A”, fusese înscrisã de F.R.F. în aceastã competiþie. Competiþia care a debutat în 1963, (prima
n anii `70 ai secolului trecut, Europa fotbalisticã era „bântuitã” de o serie de competiþii, mult mai concentrate decât în zilele noastre. În afara celor trei mari competiþii, Cupa Campionilor Europei (actuala Liga Campionilor), Cupa Cupelor ºi Cupa U.E.F.A., existau ºi competiþii în plan regional, dar cu un mare grad de interes. În sezonul 1978-1979 a participat ºi Jiul Petroºani la o astfel de competiþie, ajungând pânã în finala Cupei Balcanice.
ediþie câºtigatã atunci de Steagul Roºu Braºov) avusese o câºtigãtoare din România, de douã ori, pe Rapid Bucureºti, în 1965 ºi 1966. În sezonul 19771978 competiþia se aflã la cea de-a 16-a ediþie. Fusese o toamnã nu prea strãlucitã pentru echipele de club româneºti în cupele europene, Jiul trebuia sã apere prestigiul acestui fotbal. Dupã o calificare în dubla cu echipa
bulgarã Slavia Sofia (02 ºi 3-0), pe 16 noiembrie 1978, este programatã prima manºã a finalei, la Petroºani. Adversar, echipa iugoslavã (acum din Croaþia), N.K. Rejeka, înfiinþatã în 1946, ocupantã la acea orã a locului 9 în campionat. Ca o curiozitate, în lotul antrenat de I. Spasoevici, se afla ºi unicul fotbalist surdomut din lume, component al echipei naþionale iugoslave, Desnita, care marcase anterior un gol în meciul România – Iugoslavia! Printre componenþii echipei iugoslave, Avramovici, Hristici, Þukrov sau Desnita, nume respectate în fotbalul iugoslav la ora aceea, fiind componenþi ai echipei naþionale! Pânã la meciul cu Jiul, iugoslavii eliminaserã
echipele Skanderbeu (Albania) ºi Aris Salonic (Grecia). Jiul începe jocul ofensiv, cu o mare ocazie a lui Sãlãgean (min. 2), Bucurescu ratând ºi el (min. 30), dupã o combinaþie Stoichiþã – Mulþescu – Ciupitu. Introducerea lui
Mulþescu, Dumitriu II, Daniel Timofte, Bicfalvi – ajungând la Naþionalã. În prezent, doar Mihai Pintilii mai este purtãtorul unui astfel de mesaj, de la Petroºani, spre Capitalã. ªi de acolo, la Naþionalã. Dumitrache dupã pauzã dinamizeazã jocul Jiului în atac, vine golul lui Gigi Mulþescu (min. 54), vor mai înscrie Dumitrache ºi Sãlãgean, dar golurile sunt anulate pe motiv de ofsaid.
SCORUL A RÃMAS 1-0... Returul, pe 13 decembrie 1978, va gãsi la Rijeka o echipã gazdã mult mai motivatã, dar ºi cu un arbitraj pãrtinitor. Stadionul „Kantrida” de pe malul Adriaticii a adunat vreo 8.000 de spectatori, care se bucurã de un gol de 1-0 în min. 11, autor Tomici, marcat dintr-un flagrant ofsaid nesemnalizat de arbitrul grec Moshopoulos. În min. 25 va fi 2-0 pentru iugoslavi (gol Desniþa), lui Tr. Stoica i se anuleazã un gol perfect valabil. Sãlãgean va reduce din handicap, 2-1, gol cu capul în min. 54, apoi Gigi Mulþescu (min. 56) este eliminat nejustificat, Desniþa va majora (min. 70) dintr-un penalty care nu a fost, pentru ca tot Desniþa (min. 74) sã pecetluiascã scorul
final de 4-1 ºi câºtigarea Cupei Balcanice. Aºa s-a încheiat aventura Jiului într-o finalã de cupã europeanã.
GIGI MULÞESCU: „NE-AU TOCAT DE NE-AU RUPT!” Gigi Mulþescu era în 1978 cãpitanul echipei Jiul. κi aduce aminte perfect de acea dublã din finala Cupei Balcanice, împotriva croaþilor de la N.K. Rijeka. „Era o echipã extrem de bãtãioasã, putem spune, durã chiar. La Petroºani, în tur, am deschis scorul imediat dupã pauzã, apoi arbitrul bulgar ne-a fãcut praf, douã goluri anulate aiurea la Dumitrache ºi Cornel Sãlãgean. În retur, la Rijeka, ne-au tocat de ne-au rupt! Gol anulat la Traian Stoica, penalty inventat, eu eliminat. Ce mai, a fost un coºmar. Am pierdut nemeritat trofeul”, a spus Gigi Mulþescu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Gigi Mulþescu ca fotbalist la Jiul