CVJ Nr 1049, joi 25 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1049

Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Adolescent din Petroºani condamnat pentru omor

A

dolescentul de 16 ani, elev la un liceu bun din Petroºani, a fost judecat de Tribunalul Gorj, dupã ce a omorât-o în bãtaie pe amanta tatãlui sãu.

Teofil Vodislav Miodrag a fost condamnat la o pedeapsã de ºapte ani de închisoare, sentinþã pe care o va executa într-un penitenciar pentru minori ºi tineri.

Adolescentul va trebui sã achite, în solidar cu mama sa, Elvira Teodorescu, o sumã totalã de 65.000 de lei, constând în daune morale ºi materiale cãtre membrii familiei victimei, conform deciziei instanþei.

Tânãrul a fost elev în clasa a IX-a la Colegiul Naþional de Informaticã

din Petroºani ºi a ajuns în arest, anul trecut, pentru crimã.

Procurorii au stabilit cã adolescentul a lovit-o pe iubita tatãlui sãu de trei ori cu pumnul în zona capului. Femeia s-a prãbuºit inconºtientã, dar adolescentul a continuat sã o loveascã cu picioarele. Legiºtii au explicat cã loviturile au fost atât de dure încât i-au rupt femeii patru coaste ºi splina. Sentinþa de ºapte ani poate fi atacatã cu apel.

Maximilian GÂNJU

Directorii penali de la CEH, primii care pãrãsesc barca

D

irectorii cercetaþi penal trebuie sã disparã de la Complexul Energetic Hunedoara. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, susþine cã vor exista investigaþii ample la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, iar toþi cei care au dosare penale vor fi înlãturaþi. Primii care vor trebui sã pãrãreascã “barca” numitã Complexul Energetic Hunedoara sunt cei care au condus-o, ºi anume directorii. >>> PAGINA A 3-A

Protestele au scãzut producþia de huilã cu 2500 de tone

A

proximativ 2500 de tone de huilã s-au pierdut în urma protestului minerilor. Prin miºcarea de protest la care au recurs minerii, producþia de huilã s-a diminuat cu aproximativ 2500 de tone, iar acest lucru nu face altceva decât sã afecteze veniturile societãþii.

“La mina Lonea producþia zilnicã este de 700 de tone, iar la Vulcan de 1000 de tone. La Lonea vorbim de douã zile de protest, adicã undeva la 1400 de tone de cãrbune s-au pierdut”, declarã surse din cadrul CEH. Sindicatele susþin cã

zilele de protest urmeazã a fi recuperate la sfârºitul acestei sãptãmâni, astfel încât sã se recupereze ºi producþia de huilã. Mai mult decât atât, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat cã protestul minerilor nu face altceva decât sã reducã dramatic

veniturile societatii.

Blocarea activitãþii miniere face ca producþia de huilã sã scadã, astfel cã termocentralele nu pot produce

energie pe care sã o vândã pentru a asigura veniturile societãþii.

“Blocarea activitãþii ºi blocarea oamenilor în minã

duce la lipsa cãrbunelui în termocentrale, la incapacitatea societãþii de a-ºi asigura venituri ºi de a plãti salarii. Atunci sã ne întoarcem sã facem import, în loc sã oferim aceºti bani mineritului românesc?”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu la TVR1.

Ministrul a mai subliniat cã din luna decembrie ºi pânã acum, CEH a ajuns de la ZERO lei în conturi la o situaþie stabilã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Cabanierii contestã în Marius Marcu versus instanþã amenzile din Straja Radu Sorin, în

lupta finalã pentru funcþia de Rector al Universitãþii Petroºani

i s-a pãrut un abuz din partea celor de la ANAF, care au luat duminica trecutã L cu asalt staþiunea din Lupeni, iar acum vor

sã conteste amenzile de zeci de mii de lei, în instanþã. Toþi cabanierii care au fost controlaþi ºi amendaþi spun cã nu plãtesc amenzile, pentru cã le-au primit pe nedrept.

Asociaþia Cabanierilor din Straja s-a reunit pentru a discuta situaþia creatã în rândul investitorilor din turism, dupã descinderea în forþã a comisarilor de la ANAF. Peste 60 de angajaþi ai acestei instituþii au periat Straja ºi au dat amenzi, pe care acum cabanierii le vor contesta în instanþã, pentru cã, spun ei, mulþi au lucrat un an întreg, pentru a achita doar amenda primitã acum. „Le vom contesta pentru cã, din punctul meu de vedere, am luat 3 amenzi din 10 locuri ce au fost con-

trolate, dar toate cred cã sunt date greºit, din cauza legislaþiei proaste, sau o fi alt motiv, pentru cã eu sunt nevinovat. Fiecare ºtie dacã a greºit sau nu, dar eu ºtiu cã nu am greºit ºi în douã dintre cazuri, orice judecãtor de bunã-credinþã ne va da câºtig de cauzã”, a menþionat Emil Pãrãu, investitor în Straja, care a spus cã acum se gândeºte serios sã renunþe la investiþiile de viitor în turism, din acest motiv.

Echipele ANAF au descins în Straja duminicã, 20 februarie, ºi au ras toate

Niciunul din cei patru candidaþi înscriºi în cursa pentru funcþia de Rector al Universitãþii din Petroºani nu a reuºit sã obþinã, ieri, majoritatea voturilor. localurile ºi pensiunile ce ofereau servicii turiºtilor. Iniþial, inspectorii chiar ºi-au cumpãrat cartele de teleschi, au cãutat sã se cazeze, au mâncat ºi apoi ºi-au schimbat hainele ºi au dat amenzi usturãtoare. Emil Pãrãu a luat una dintre sancþiuni pentru cã ar fi dat pachete la un târg de turism din noimebrie ºi nu a avut la târg casã de marcat. Justiþia, însã, va fi cea care va delibera ºi în acest caz.

Diana MITRACHE

dministraþia localã de la Lupeni a început A anul în forþã. Primarul

municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, ºi-a gândit deja planul de acþiuni pentru acest an, iar odatã ce condiþiile meteorologice vor permite, localitatea se va transforma în ºantier.

ºi se aºteaptã achiziþionarea mobilierului”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilii sunt impulsionaþi ºi de faptul cã municipalitatea nu are nicio datorie, astfel toþi banii vor putea fi utilizaþi pentru proiectele de dezvoltare localã.

Monika BACIU

“Întrucât anul 2015 s-a încheiat fãrã datorii, primãria va putea derula mai multe programe de investiþii, se vor efectua lucrãrile de lãrgire a drumului din ªtefan, se va derula contractul de asfaltare a trotuarelor, contractul fiind semnat din toamnã anului trecut dar pentru cã era deja noiembrie nu au putut fi efectuate lucrãrile din cauza frigului, se vor construi 4 locuri de joacã pentru copii, parcãri lângã blocuri, se vor asfalta strãduþele dintre blocuri. Se lucreazã intens ºi sperãm cã în

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

M

embrii PNL Petroºani au început sã pãrãseascã partidul, dezamãgiþi de jocurile de culise pe care le fac liderii lor.

În aceastã sãptãmânã mai mulþi membrii PNL, dintre care doi chiar din Comitetul Executiv al partidului au renunþat la carnetul de partid de culoare galbenã, aceºtia motivând cã nu sunt de acord cu decizia pe care a luat-o Þâmpãu, Gligor ºi David, în momentul în care Tiberiu Iacob Ridzi l-a înlocuit pe Adrian Rus. Aceºtia susþin cã aceastã decizie a fost una abuzivã, impusã în mod dictatorial, fãrã sã se ia în calcul dorinþa membrilor PNL Petroºani care, cu doar câteva zile înainte, l-au ales pe Adrian Rus. În organizaþia PNL Petroºani existã în prezent o stare de lehamite, iar tot mai mulþi membrii intenþioneazã sã pãrãseascã partidul.

Mama criminalã mai stã acasã

F

emeia care ºi-a ucis 3 copii, a asistat cum concubinul îi ucide un altul ºi a torturat un bãieþel de 7 este încã în libertate. Instanþa douã luni sã inaugurãm gradiniþa de la Petroºani a amânat marþi cauza ºi femeia de pe strada Parângului ºi va afla dacã va face puºcãrie abia în aprilie, Palatul Cultural Minerul care a când i s-a fixat un nou termen. fost racordat la apã ºi gaz

Municipiul Lupeni se transformã

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin (de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã) a obþinut 57 de voturi, prof.univ.dr.ing. Eduard Edelhauser (de la Facultatea de Mine), 33 de voturi, prof.univ.dr.ing. Roland Moraru (de la Facultatea de Mine), 18 voturi, iar cele mai multe voturi, 79, conf. univ. dr. ing. Marius Marcu (de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, actualul Rector interimar al instuþei). Pentru a fi desemnat câºtigãtor al alegerilor, unul dintre candidaþi trebuia sã obþinã în cadrul alegerilor de ieri un numãr de 50%+1 din voturile exprimate. În acest caz alegerile urmeazã a fi reluate, vineri, pe 26 februarie 2016, între primii doi clasaþi, adicã între Radu Sorin ºi Marius Marcu. Noul Rector al Universitãþii din Petroºani va fi validat la începutul lunii martie, dupã confirmarea rezultatului alegerilor de cãtre Ministerul Educaþiei.

Membrii PNL Petroºani pleacã rând, pe rând

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Alina Ardeleanu, femeia care era prea beatã sã-ºi salveze copiii din flãcãri, era aºteptatã marþi la Judecãtoria Petroºani, ca sã afle dacã va fi arestatã.

Instanþa de aici s-a întrunit ca sã îi dea pedeapsa, ea fiind acuzatã într-un dosar în care a fost condamnatã pentru lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenþe. Practic, aceasta a torturat un copil de 7 ani, sub pretextul cã avea o rãfuialã cu el, dar la termenul de marþi nu a venit.

Procesul a fost amânat pentru data de 4 aprilie 2016 ºi poate atunci va afla dacã face ºi puºcãrie

pentru cã l-a torturat pe acel bãieþel. În acest dosar, la instanþa de fond, judecãtorul de caz a stabilit o pedeapsã rezultantã de 3 ani ºi 4 luni închisoare, dar dupã contestaþie, la Curtea de Apel Alba Iulia, sentinþa finalã a fost de 2 ani ºi 11 luni

închisoare, de asemenea cu suspendare.

Alina Ardeleanu este, de asemena, cercetatã de Parchetul de pe Lângã Tribunalul Hunedoara, pentru omor calificat, dupã ce toþi cei 3 copii ai sãi au murit în timp ce implorau sã fie salvaþi din flãcãrile iscate de lumânarea ce le-a lãsat-o ea pe o pãturã.

Asta, în timp ce, un alt copil i-a fost ucis de un concubin, acum mai mulþi ani.

Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Directorii penali de la CEH, primii care pãrãsesc barca

D

irectorii cercetaþi penal trebuie sã disparã de la Complexul Energetic Hunedoara. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, susþine cã vor exista investigaþii ample la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, iar toþi cei care au dosare penale vor fi înlãturaþi. Primii care vor trebui sã pãrãreascã “barca” numitã Complexul Energetic Hunedoara sunt cei care au condus-o, ºi anume directorii.

“Uneori, oamenii mai trebuie sã plece pentru cã nu au dovedit cã pot sã facã performanþã. Ce manager sã mai aducem la Hunedoara, pentru cã în ultimii 15 ani mai toþi managerii, într-un fel sau altul s-au perindat în funcþii de conducere în zona de minerit. Unii dintre ei probabil nu au luat decizii greºite, unii dintre ei probabil cã au ºtiut cã lucrurile nu sunt pe o pantã pozitivã ºi nu au avut posibilitatea sã spunã cã lucrurile nu sunt în regulã. Alþii au ignorat. Sunt instituþii care se vor uita în spate sã vadã unde s-au dus banii din anii din urmã.

Importul de cãrbune a secat disponibilitãþile financiare ale companiei. Unde e profitul pe care l-am fãcut cu acel cãrbune ieftin?

Presupunem cã am adus 100 de mii de tone de cãrbune la un preþ foarte avantajos, mã aºtept cã am fãcut un profit sau am redus o pierdere. Dar unde îl

regãsim în situaþiile financiare ale societãþii?

Nu sunt eu specialist în analizã contabilã, dar existã instituþii. Oamenii care au dosar penal nu au ce sã caute în funcþii de conducere.

Deschidem partea de achiziþii publice cãtre transparenþã. Trebuie sã îi scoatem din sistem pe cei care s-au dovedit incapabili sã facã ceea ce trebuie ºi sã îi recrutãm pe cei care au dorinþã ºi capacitate”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, în cadrul buletinului de ºtiri de la TVR. Restructurãrile sunt luate în calcul la Complexul Energetic Hunedoara. Vor urma restructurãri, însã momentan se face o analizã coerentã în acest caz.

“Munca trebuie recompensatã ºi trebuie sã îi stimulãm financiar pe cei care aduc performanþe, dar cred în egalã mãsurã cã atunci când avem semnale clare cã

aceºtia nu aduc performanþã trebuie sã luãm mãsuri imediate. Vor urma restructurãri.

Restructurãrile se fac în urma analizei corecte, cu specialiºti ºi aceste analize trebuie fãcute cu rãbdare, chiar dacã rãbdarea astãzi lipseºte. Eu cred cã vor începe mult mai devreme restructurãrile. Cheia succesului a acestei restructurãri ºi aceastã reaºezare a companiei, vorbim de un schimb al fluxului de producþie, vorbim de o regândire în modului în care compania se aflã în piaþã, dar trebuie fãcute într-un acord cu toþi partenerii implicaþi”, a mai precizat ministrul.

A

ni de pierderi

CEH s-a afundat în datorii ºi nimeni nu a luat nicio mãsurã pentru a redresa balanþa societãþii. Ministrul este de pãrere cã în urma intrãrii în insolvenþã a societãþii, situaþia a fost

stabilizatã, astfel cã oamenii îºi pot lua salariile.

“Am o imagine corectã asupra situaþiei din Valea Jiului. Aceastã societate s-a dus cãtre dezastru. De ani de zile este în pierdere. În 2014 vorbeam de aproape 100 ºi ceva de milioane de dolari, în 2015 vorbeam de pierderi de aproape 100 de milioane de euro ºi anul acesta pierderile se vor accentua într-o primã fazã. În anii trecuþi am importat cãrbune. În loc sã exploatãm din exploatãrile noastre miniere am importat cãrbune. Am importat sute de mii de tone.

Soluþia pentru CEH nu stã doar la Ministerul Energiei, stã în multe lopcuri, stã la autoritãþile locale, stã în parteneriatul cu sindicatele, care este SINGURA soluþie pentru ca aceastã societate sã continue sã existe ºi sã funcþioneze.

Termocentrala Mintia a rãmas fãrã conducere

P

rotestele angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara pun presiune pe conducãtorii lor. Astfel, dupã ce energeticienii de la Mintia au protestat douã zile la rând, primii care ºi-au depus mandatele au fost conducãtorii termocentralei.

Pe fondul protestelor, directorul termocentralei Mintia, Nicolae Codreanu, dar ºi alte persoane din structura de conducere ºi-au dat demisia.

Ceilalþi conducãtori ai termocentralei care au renunþat la funcþii sunt Ioan Conþ - Inginer ªef Reparaþii, Alexa Nicula inginer ºef exploatare, ºefa

Serviciului de Resurse Umane, Daniela Sav, dar ºi Aurel Niculescu - director Energie pe Complexul Energetic Hunedoara.

“Noi continuãm protestele pânã când toatã conducerea

CEH îºi dã demisia. Cei de la noi nu au fost aºa vinovaþi. cei din minerit sunt vinovaþi pentru situaþia actualã a CEH. Acum ne punem speranþele în mineri, cã ei erau o forþã odatã.

Sã sperãm cã reuºesc ei sã schimbe conducerea”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Paroºeni.

La termocentrala Paroºeni au protestat circa 400 de energeticieni. Aceºtia au cerut demisia tuturor celor care au condus CEH, separarea mineritului de energie, dar ºi elaborarea unui plan de restructurare pentru ambele societãþi (minierã ºi energeticã).

Monika BACIU

Cred cã aºezarea corectã, pe baze economice corecte e soluþia. Anul acesta am folosit strict cãrbune românesc, am fãcut-o aplicând un ciclu simplu, al unei exploatãri raþionale, eficiente pentru a þine costurile sub control.

Garanþia locurilor de muncã etse ca oamenii sã munceascã, sã producã cãrbune pentru ca mai apoi sã o transformãm în termocentrale ºi sã o vindem pe piaþa de energie”, a mai subliniat ministrul.

ocietãþile de termoficare, S datoare la CEH

Societãþile de termoficare din Valea Jiului, dar ºi de la Deva au datorii de 40 de milioane de euro la Complexul Energetic Hunedoara ºi nimeni nu a luat nicio mãsurã pentru a recupera aceste sume. Mai mult, ministrul aruncã responsabilitate ºi în sarcina primarilor care au preferat sã bage societãþile de termoficare în insolvenþã pentru a nu plãti datoriile cãtre CEH. “Banii pe care CEH trebuie sã îi recupereze pentru agentul termic livrat ºi vorbim de 152 de milioane de lei la

sfârºitul lunii octombrie anul trecut, bani care provin de la radeturile din zonã, vorbim de apropae 40 de milioane de euro pe care aceastã societate nu i-a recuperat de la societãþile de termoficare. Unele primãrii au preferat sã introducã aceste companii de termoficare în insolvenþã astfel încât Complexul sã nu recupereze niciun ban, nu au existat eforturi pentru a asigura un flux de plãþi. Cum sã funcþioneze CEH atâta timp cât nu recupereazã 40 de milioane de euro de la aceste societãþi?

Lucrurile sunt dramatic de simple. Soluþia este ca fiecare sã îºi aducã o contribuþie astfel încât societatea sã intre pe un drum corect. E nevoie de o restructurare. Unul din primele lucruri care l-am spus este cã într-un proces de restructurare primii care trebuie sã îºi asume greul sunt liderii care trebuie sã îºi reducã salariile, beneficiile”, a mai subliniat ministrul.

Ministerul Energiei poartã discuþii cu reprezentanþii Comisiei Europene pentru transformarea ajutorului de salvare în ajutor de restructurare. Anul trecut, CEH a primit un ajutor de salvare pentru achiziþionarea certificatelor de carbon.

Pentru cã societatea s-a aflat în imposibilitatea de a returna ajutorul, Ministerul încã poartã discuþii la nivelul Comisiei Europene pentru transformarea acestuia în ajutor de restructurare. Totodatã, se are în vedere accesarea unor fonduri pentru disponibilizãri.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Liderul minerilor, Minerii protestatari vor FALIMENTA CEH, prin nemuncã Vasile Pãduraru a demisionat devãrul dministratorul judiciar al CEH contestã protestul minerilor ãtul de intrigile din jurul sãu ºi mai ales dupã ce a constatat A lichidatorului A care poate duce societatea direct în FALIMENT. Într-o manierã cã mai mulþi colegi sindicaliºti au pactizat cu politicienii S tranºantã, fãrã niciun fel de “înfrumuseþare” a realitãþii Complexului despre CEH locali, liderul greviºtilor de la mina Lonea, Vasile Pãduraru a Lichidatorul CEH, tranºant!

Energetic Hunedoara, reprezentanþii Casei de Insolvenþã GMC Craiova îi acuzã pe minerii care au protestat cã nu fac altceva decât sã arunce compania DIRECT ÎN FALIMENT. Oficialii casei de insolvenþã precizeazã cã minerii erau baza planului de reorganizare, iar acum ei ARUNCÃ ÎN AER viitorul societãþii.

“Toate mãsurile privind reducerile de cheltuieli cu munca vie — necesare pentru cã CEH sã poatã rezista în perioada de observaþie — nu vizeazã personalul direct productiv ºi pe cel ce deserveºte personalul direct productiv, tocmai aceia care acum au încetat lucrul. Nu minerii au fost beneficiarii salariilor mari din CEH, ci dimpotrivã, pe munca lor s-au fãcut averi.

Din pãcate, în acest moment, minerii reprezintã veriga slabã în încercarea de salvare a CEH pânã la un Plan de Reorganizare în care sã se implice Ministerul Energiei sau guvernul.

Bineînþeles cã „se solidarizeazã cu protestul minerilor” toate celelalte categorii — personalul TESA, personalul de la suprafaþã, personalul din termocentrale, cu toþii beneficiari ai prevederilor comune din Contractul Colectiv de muncã, dar care nu presteazã aceeaºi muncã cu minerii ºi care în acest moment este direct vizat de mãsurile de reducere a cheltuielilor cu munca vie - reduceri aºa cum am arãtat imperativ necesare, dacã se doreºte salvarea CEH”, se aratã în comunicatul de presã al Casei de Insolvenþã GMC Craiova.

Dacã se dorea falimentul Complexului Energetic Hunedoara acesta putea fi declarat încã de la finele anului.

Numai cã nici statul ºi nicio societate nu a solicitat acest lucru.

“Era de ajuns ca vreunul din furnizorii de materiale sau prestãri de servicii de dupã deschiderea procedurii de insolvenþã sã nu fie achitat mai mult de 60 de zile pentru a cere direct fali-

mentul CEH - nu s-a întâmplat. Era de ajuns ca ANAF pentru impozitele ºi contribuþiile neachitate sã cearã direct falimentul CEH - nu s-a întâmplat.

Era de ajuns ca dintr-o cauzã sau alta sã se opreascã activitatea termocentralelor ieºind din sistem ca producãtori de energie electrica - nu s-a întâmplat. S-a întâmplat cã tocmai minerii - cei pe care

se baza întregul plan de menþinere a CEH în funcþiune pânã la propunerea unui Plan de Reorganizare ºi cel pentru care se formulau toate aceste planuri sã cedeze, sã fie veriga slabã, deoarece „nu mai au siguranþa locului de muncã”.

Credem cã protestul minerilor va simplifica ecuaþia CEH de o manierã radicalã. Nu se va mai produce cãrbunele necesar funcþionarii celor douã termocentrale. Acestea se vor opri ºi vor ieºi din sistem. Nu va mai fi nevoie de eforturi la nivelul Ministerului Energiei sau/ºi a altor ministere pentru gãsirea de soluþii de reorganizare a activitãþii în Valea Jiului. Nu va mai fi nevoie de eforturi ºi sutineri la Bruxelles pentru transformarea ajutorului de stat în ajutor de restructurare.

Nu va mai fi nevoie de niciun Plan de Reorganizare.

Vom constata falimentul CEH. ªi din asta va pierde toatã lumea. Se va opri termoficarea în Deva ºi Valea Jiului. Minerii vor fi disponibilizaþi ºi îºi vor pierde locurile de muncã.

Energeticienii vor fi disponibilizaþi ºi îºi vor pierde locurile de muncã.

CEH va fi radiat ca entitate juridicã. Liderii de sindicat îºi vor pierde membrii ºi li se vor

desfiinþa sindicatele. O mulþime de alte societãþi comerciale ce deserveau într-un fel sau altul activitãþile CEH îºi vor reduce sau înceta activitatea.

Mineritul în Valea Jiului va deveni istorie. Aveþi, domnilor, în cele de mai sus adevãrul despre situaþia CEH ºi aveþi o proiecþie, cât se poate de adevãratã a consecinþelor imediate ale protestului dvs, în situaþia ca el nu înceteazã pânã la epuizarea stocului de cãrbune. Acum, în cunoºtinþã de cauzã, vã rugãm sã reluaþi munca, sã asiguraþi producþia de cãrbune necesarã funcþionãrii celor douã termocentrale. ªi aºa ºansele implementãrii unui Plan de Reorganizare sunt mici — dar ele existã. Este pãcat sã le daþi cu piciorul, sã nu încercaþi, cât încã se mai poate!”, mai aratã reprezentanþii lichidatorului judiciar al CEH.

Lichidatorul judiciar le aratã minerilor protestatari ºi câteva aspecte poate neºtiute de unii. Administratorul judiciar vrea astfel sã facã luminã în ceea ce priveºte situaþia dramaticã cu care se confruntã societatea.

“De circa o lunã ºi jumãtate CEH este în insolventã la propria sa cerere, deoarece nu mai fãcea faþa datoriilor cãtre creditori. Administratorul judiciar numit de instanþã nu are menirea de a salva CEH, ci el reprezintã interesele creditorilor, analizeazã situaþia debitorului ºi o raporteazã judecãtorului

sindic ºi creditorilor, notifica creditorii, analizeazã cererile de creanþa ºi întocmeºte lista creditorilor, apreciazã în funcþie de constatãrile fãcute ºansele de reorganizare sau de faliment ale debitorului etc,etc. Este adevãrat cã în situaþia fericitã în care debitorul are resurse pentru a se redresa prin implementarea unui Plan de Reorganizare prin care sã poatã convinge creditorii cã le achita într-un interval de 3-4 ani cea mai mare parte din datorii, administratorul judiciar poate propune acel Plan de Reorganizare, dupã cum un Plan de Reorganizare poate propune debitorul însuºi, prin administratorul special sau chiar creditorii Condiþia este ca acel plan sã fie votat de creditori ºi confirmat de judecãtorul sindic. Altfel, se trece la faliment. Din constatãrile noastre, ºansele de reorganizare ale CEH în actuala

structurã, ºi contând numai pe resursele proprii, sunt nule. Acest lucru este cunoscut de orice persoanã ce are tangenþã cu energia ce se produce în Hunedoara, de orice persoanã interesatã din Valea Jiului ºi sigur ºi de dumneavoastrã”, aratã oficialii Casei de Insolvenþã GMC. Pierderile CEH sunt de circa un milion de lei pe zi, iar acestea trebuie reduse astfel încât societatea sã nu intre în faliment. Mai mult, este nevoie de producþie de cãrbune, lucru care nu poate fi posibil dacã minerii protesteazã.

“Funcþionarea CEH înseamnã pierderi de circa un million de lei/zi. Prin bugetele anuale în ultimii ani s-a aprobat o pierdere de cca.300 milioane lei anual ºi CEH a reuºit în fiecare an sã-ºi depãºeascã bugetul - pentru anul 2015 cifrele previzionate aratã o pierdere de circa 900 milioane lei. Rezultã de aici cã falimentul CEH ar însemna pentru stat – acþionarul unic al CEH o economie de cca.1 milion de lei/zi.

CEH nu ºi-a plãtit niciodatã impoziteie ºi contribuþiile aferente salariilor, cu excepþia reþinerilor la sursa necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate ( ex. asigurarea stagiului complet în vederea pensionãrii,etc.). Orice SRL din aceastã þarã, dacã declarã un impozit ºi nu ºi-l achitã, a doua zi dupã scadenþã este somat de cãtre ANAF ºi se încep procedurile de recuperare a sumelor datorate. Acest lucru nu s-a întâmplat ºi în cazul CEH. CEH nu are resursele necesare pentru a-ºi achiziþiona certificatele verzi ºi certificatele de CO2, nu are resursele necesare pentru a-ºi realiza investiþiile prin care sã se conformeze cerinþelor de mediu ºi nici mãcar resursele pentru a finaliza investiþiile de la termocentrala Paroºeni (realizate deja în proporþie de peste 90%). CEH nu are are în momentul de faþã autorizaþie de mediu pentru termocentrale, iar Garda de mediu a dispus sus-

pendarea activitãþii mãsura în prezent contestatã. ªi toate acestea, deoarece CEH trebuie sã producã energie pe care sã o vândã pe o piaþã concurenþialã uncle preþurile medii de tranzacþionare sunt mai mici de jumãtate din preþul de cost la care produce CEH energia”, mai precizeazã administratorul judiciar.

Angajãri care nu erau necesare, achiziþii inutile, asta au constatat ºi administratorii judiciari ai societãþii.

“Este adevãrat cã pe aceastã „struþo-cãmilã” s-au grefat ºi alte nenorociri — aprovizionãri care nu se justificau ºi ºa preþuri mari fãrã a respecta procedurile de achiziþie, salarii mari pentru personal nenecesar, angajãri pe posturi ce nu aveau legãturã cu producþia, avantaje materiale ºi de altã naturã etc.etc, toate acestea fiind cercetate de-a lungul anilor de cãtre corpurile de control ale directorului CEH, ale ministrului energiei, de cãtre Curtea de Conturi, organe de cercetare penalã, DNA. Aceasta este situaþia CEH ºi este necesar sã vã obiºnuiþi cu adevãrul.

Dincolo de toate aceste neajunsuri arhicunoscute, dar nu îndeajuns recunoscute pânã în prezent, situaþia ecomico-financiara a CEH, dupã deschiderea procedurii de insolventa era sub control ºi anume, zilnic se extrãgea cantitatea de cãrbune necesarã pentru funcþionarea celor douã termocentrale - este adevãrat, nu la randamentul optim. Termocentralele încã funcþioneazã, produc energie electricã ºi asigurã energie termicã pentru Deva ºi Valea Jiului ºi încaseazã contravaloarea acestor servicii ºi chiar mai mutt de atât. Din sumele obþinute s-au achitat salariile ºi furnizorii pentru materiale ºi prestãri servicii curente strict necesare funcþionãrii CEH”, aratã lichidatorul judiciar.

Astfel, lichidatorul judiciar al CEH trimite minerii la muncã, în caz contrar, societatea va intra în FALIMENT FÃRÃ DREPT DE APEL. Monika BACIU

demisionat. El susþine cã va rãmâne preºedinte al sindicatului minerilor de la Lonea ºi cã nu mai ocupã de miercuri dimineaþã funcþia de vicepreºedinte al Sindicatului Muntele.

Dupã ce a cãutat sã se consulte pe problema grevei ce are loc acum în minele din Valea Jiului la sediul Sindicatului Muntele, Vasile Pãduraru spune cã nu mai poate face parte din aceeaºi structurã cu o parte dintre colegii sãi. Nu toate unitãþile miniere au

fãcut front comun în acest protest, iar cei care nu s-au alãturat ar fi, în opinia lui Pãduraru, înregimentaþi politic ºi nu îºi pot înºela ºefii de partid, care le-au cerut sã nu protesteze. „Mi-am dat demisia din Sindicatul Muntele, din calitatea de vicepreºedinte. Nu

pot sã fac parte dintr-o organizaþie sindicalã care mai bine aº zice cã este organizaþie politicã. Unii aºa-ziºi lideri de sindicat fac ºi sunt implicaþi în politicã. Mai puþin le apãrã drepturile membrilor de sindicat”, a precizat Vasile Pãduraru, preºedintele

Sindicatului EM Lonea.

Gestul lui Vasile Pãduraru a fost salutat de liderul Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele, care a spus cã aºteaptã ca acesta sã revinã, dar nu neagã cã ar avea dreptate. „Niciodatã carnetul de

membru de partid nu va face casã bunã cu funcþia într-o organizaþie sindicalã, pentru cã eºti într-o organizaþie ce are un statut ce trebuie respectat ºi nu poþi respecta douã statuturi o datã. Ori interesul unui lider de sindicat

Negocieri fãrã rezultat, mineri – administraþie

protesteze în continuare”, a declarat Vasile Pãduraru, preºedintele sindicatului EM Lonea.

Petre Nica susþine, la rândul sãu, cã protestul va continua pe la fiecare unitate minierã, dar minerii vor reuºi sã recupereze producþia pierdutã, pentru cã vor lucra în week-end, însã, nu neagã cã prevederile contractului de muncã ar putea sã fie afectate. „Cel mai mare pãcat este cã, cei care ne conduc nu mai reuºesc sã vinã cu soluþii la problemele noastre ºi cã starea de tensiune nu este una care sã se fi diminuat neapãrat. Din cauza stãrii de sãnãtate a salariaþilor, protestul s-a diminuat, dar oamenii sunt încã nemulþumiþi de situaþia în care ne aflãm ºi nu ºtiu dacã locurile de muncã le vor fi salvate, mai ales dupã discuþiile pe care le-au avut cu

inerii nu au fost convinºi sã renunþe la protest, chiar dacã marþi seara, M atât administratorul Dan Agriºan, cât ºi

mai mulþi directori au coborât în mina Lonea ºi apoi la Vulcan, sã stea de vorbã cu protestatarii. Protestul lor continuã, dar pentru cã starea de sãnãtate nu le mai permite, la aproape 40 de ore de stat sub pãmânt, vor protesta în abataj, pe schimburi, pentru cã au aflat cã rãmân fãrã gratuitãþi ºi alte drepturi.

O delegaþie condusã de administratorul Dan Agriºan, Viorel Stancu ºi Constantin Jujan, s-a deplasat la mina Lonea, iar mai apoi la Vulcan, pentru a vorbi cu minerii protestatari. Nu mai puþin de 50 dintre

protestatari au fost monitorizaþi de echipajele de la ambulanþã, pe tot parcursul acestui protest, dar dupã ce au aflat cã vor avea de suferit din cauza declarãrii insolvenþei, au decis sã protesteze, dar

pe schimburi. Motivul este legat de contractul colectiv de muncã ce va fi denunþat de administratorii CEH, iar ortacii vor pierde din drepturi ºi facilitãþi. „Se vor tãia multe drepturi din

HAIDEÞI LA TEATRU! z Sâmbãtã 27 febr. 2016, ora 18:00 - PREMIERA

„DINCOLO DE ZARE” (preþ bilet - 20 lei)

z Duminica 28 febr. 2016, ora 12:00 - Spectacolul „Frumoasa ºi Bestia” (preþuri bilete - 10 lei/ adult, 8 lei/ copil)

Contractul Colectiv de Muncã ºi minerii nu sunt de acord. De exemplu Gigacaloria, gratuitãþile la curent, sporul de fidelitate ºi mai multe ºi nu suntem de acord ºi au decis sã

este acela al salariatului.

Existã ºi aceastã speculaþie cã politicul a încercat sã determine ºi sã denatureze miºcarea de protest a salariaþilor.

Chiar eu am aceastã suspiciune cã, la nivel politic, s-a încercat þinerea acestei miºcãri de protest într-o zonã neamplificatã”, a adãugat ºi Petre Nica, preºedintele Muntele.

Vasile Pãduraru este unul dintre puþinii lideri de sindicat care a dorit unitatea minerilor ºi care a stat mereu sub pãmânt cu ortacii sãi, pe toatã durata protestului.

Diana MITRACHE administratorul special, care a fost destul de tranºant despre posibilitatea falimentului, a denunþãrii Contractului Colectiv de Muncã sau despre renegocierea unor prevederi din acest act”, a mai adãugat ºi Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Cel puþin la mina Lonea, ortacii au intrat miercuri în minã pe schimburi ºi au protestat acolo, fãrã sã munceascã. Asta pentru cã nu mai pot sta cu zilele sub pãmânt, din cauzã cã starea lor de sãnãtate este ºubrezitã de zecile de ore petrecute sub pãmânt, în tensioune maximã. În plus, directorul general al CEH, Viorel Stancu a fost demis ºi locul sãu a fost luat de Cosmin Chiuzan, fost director al minei Vulcan.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Liderul minerilor, Minerii protestatari vor FALIMENTA CEH, prin nemuncã Vasile Pãduraru a demisionat devãrul dministratorul judiciar al CEH contestã protestul minerilor ãtul de intrigile din jurul sãu ºi mai ales dupã ce a constatat A lichidatorului A care poate duce societatea direct în FALIMENT. Într-o manierã cã mai mulþi colegi sindicaliºti au pactizat cu politicienii S tranºantã, fãrã niciun fel de “înfrumuseþare” a realitãþii Complexului despre CEH locali, liderul greviºtilor de la mina Lonea, Vasile Pãduraru a Lichidatorul CEH, tranºant!

Energetic Hunedoara, reprezentanþii Casei de Insolvenþã GMC Craiova îi acuzã pe minerii care au protestat cã nu fac altceva decât sã arunce compania DIRECT ÎN FALIMENT. Oficialii casei de insolvenþã precizeazã cã minerii erau baza planului de reorganizare, iar acum ei ARUNCÃ ÎN AER viitorul societãþii.

“Toate mãsurile privind reducerile de cheltuieli cu munca vie — necesare pentru cã CEH sã poatã rezista în perioada de observaþie — nu vizeazã personalul direct productiv ºi pe cel ce deserveºte personalul direct productiv, tocmai aceia care acum au încetat lucrul. Nu minerii au fost beneficiarii salariilor mari din CEH, ci dimpotrivã, pe munca lor s-au fãcut averi.

Din pãcate, în acest moment, minerii reprezintã veriga slabã în încercarea de salvare a CEH pânã la un Plan de Reorganizare în care sã se implice Ministerul Energiei sau guvernul.

Bineînþeles cã „se solidarizeazã cu protestul minerilor” toate celelalte categorii — personalul TESA, personalul de la suprafaþã, personalul din termocentrale, cu toþii beneficiari ai prevederilor comune din Contractul Colectiv de muncã, dar care nu presteazã aceeaºi muncã cu minerii ºi care în acest moment este direct vizat de mãsurile de reducere a cheltuielilor cu munca vie - reduceri aºa cum am arãtat imperativ necesare, dacã se doreºte salvarea CEH”, se aratã în comunicatul de presã al Casei de Insolvenþã GMC Craiova.

Dacã se dorea falimentul Complexului Energetic Hunedoara acesta putea fi declarat încã de la finele anului.

Numai cã nici statul ºi nicio societate nu a solicitat acest lucru.

“Era de ajuns ca vreunul din furnizorii de materiale sau prestãri de servicii de dupã deschiderea procedurii de insolvenþã sã nu fie achitat mai mult de 60 de zile pentru a cere direct fali-

mentul CEH - nu s-a întâmplat. Era de ajuns ca ANAF pentru impozitele ºi contribuþiile neachitate sã cearã direct falimentul CEH - nu s-a întâmplat.

Era de ajuns ca dintr-o cauzã sau alta sã se opreascã activitatea termocentralelor ieºind din sistem ca producãtori de energie electrica - nu s-a întâmplat. S-a întâmplat cã tocmai minerii - cei pe care

se baza întregul plan de menþinere a CEH în funcþiune pânã la propunerea unui Plan de Reorganizare ºi cel pentru care se formulau toate aceste planuri sã cedeze, sã fie veriga slabã, deoarece „nu mai au siguranþa locului de muncã”.

Credem cã protestul minerilor va simplifica ecuaþia CEH de o manierã radicalã. Nu se va mai produce cãrbunele necesar funcþionarii celor douã termocentrale. Acestea se vor opri ºi vor ieºi din sistem. Nu va mai fi nevoie de eforturi la nivelul Ministerului Energiei sau/ºi a altor ministere pentru gãsirea de soluþii de reorganizare a activitãþii în Valea Jiului. Nu va mai fi nevoie de eforturi ºi sutineri la Bruxelles pentru transformarea ajutorului de stat în ajutor de restructurare.

Nu va mai fi nevoie de niciun Plan de Reorganizare.

Vom constata falimentul CEH. ªi din asta va pierde toatã lumea. Se va opri termoficarea în Deva ºi Valea Jiului. Minerii vor fi disponibilizaþi ºi îºi vor pierde locurile de muncã.

Energeticienii vor fi disponibilizaþi ºi îºi vor pierde locurile de muncã.

CEH va fi radiat ca entitate juridicã. Liderii de sindicat îºi vor pierde membrii ºi li se vor

desfiinþa sindicatele. O mulþime de alte societãþi comerciale ce deserveau într-un fel sau altul activitãþile CEH îºi vor reduce sau înceta activitatea.

Mineritul în Valea Jiului va deveni istorie. Aveþi, domnilor, în cele de mai sus adevãrul despre situaþia CEH ºi aveþi o proiecþie, cât se poate de adevãratã a consecinþelor imediate ale protestului dvs, în situaþia ca el nu înceteazã pânã la epuizarea stocului de cãrbune. Acum, în cunoºtinþã de cauzã, vã rugãm sã reluaþi munca, sã asiguraþi producþia de cãrbune necesarã funcþionãrii celor douã termocentrale. ªi aºa ºansele implementãrii unui Plan de Reorganizare sunt mici — dar ele existã. Este pãcat sã le daþi cu piciorul, sã nu încercaþi, cât încã se mai poate!”, mai aratã reprezentanþii lichidatorului judiciar al CEH.

Lichidatorul judiciar le aratã minerilor protestatari ºi câteva aspecte poate neºtiute de unii. Administratorul judiciar vrea astfel sã facã luminã în ceea ce priveºte situaþia dramaticã cu care se confruntã societatea.

“De circa o lunã ºi jumãtate CEH este în insolventã la propria sa cerere, deoarece nu mai fãcea faþa datoriilor cãtre creditori. Administratorul judiciar numit de instanþã nu are menirea de a salva CEH, ci el reprezintã interesele creditorilor, analizeazã situaþia debitorului ºi o raporteazã judecãtorului

sindic ºi creditorilor, notifica creditorii, analizeazã cererile de creanþa ºi întocmeºte lista creditorilor, apreciazã în funcþie de constatãrile fãcute ºansele de reorganizare sau de faliment ale debitorului etc,etc. Este adevãrat cã în situaþia fericitã în care debitorul are resurse pentru a se redresa prin implementarea unui Plan de Reorganizare prin care sã poatã convinge creditorii cã le achita într-un interval de 3-4 ani cea mai mare parte din datorii, administratorul judiciar poate propune acel Plan de Reorganizare, dupã cum un Plan de Reorganizare poate propune debitorul însuºi, prin administratorul special sau chiar creditorii Condiþia este ca acel plan sã fie votat de creditori ºi confirmat de judecãtorul sindic. Altfel, se trece la faliment. Din constatãrile noastre, ºansele de reorganizare ale CEH în actuala

structurã, ºi contând numai pe resursele proprii, sunt nule. Acest lucru este cunoscut de orice persoanã ce are tangenþã cu energia ce se produce în Hunedoara, de orice persoanã interesatã din Valea Jiului ºi sigur ºi de dumneavoastrã”, aratã oficialii Casei de Insolvenþã GMC. Pierderile CEH sunt de circa un milion de lei pe zi, iar acestea trebuie reduse astfel încât societatea sã nu intre în faliment. Mai mult, este nevoie de producþie de cãrbune, lucru care nu poate fi posibil dacã minerii protesteazã.

“Funcþionarea CEH înseamnã pierderi de circa un million de lei/zi. Prin bugetele anuale în ultimii ani s-a aprobat o pierdere de cca.300 milioane lei anual ºi CEH a reuºit în fiecare an sã-ºi depãºeascã bugetul - pentru anul 2015 cifrele previzionate aratã o pierdere de circa 900 milioane lei. Rezultã de aici cã falimentul CEH ar însemna pentru stat – acþionarul unic al CEH o economie de cca.1 milion de lei/zi.

CEH nu ºi-a plãtit niciodatã impoziteie ºi contribuþiile aferente salariilor, cu excepþia reþinerilor la sursa necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate ( ex. asigurarea stagiului complet în vederea pensionãrii,etc.). Orice SRL din aceastã þarã, dacã declarã un impozit ºi nu ºi-l achitã, a doua zi dupã scadenþã este somat de cãtre ANAF ºi se încep procedurile de recuperare a sumelor datorate. Acest lucru nu s-a întâmplat ºi în cazul CEH. CEH nu are resursele necesare pentru a-ºi achiziþiona certificatele verzi ºi certificatele de CO2, nu are resursele necesare pentru a-ºi realiza investiþiile prin care sã se conformeze cerinþelor de mediu ºi nici mãcar resursele pentru a finaliza investiþiile de la termocentrala Paroºeni (realizate deja în proporþie de peste 90%). CEH nu are are în momentul de faþã autorizaþie de mediu pentru termocentrale, iar Garda de mediu a dispus sus-

pendarea activitãþii mãsura în prezent contestatã. ªi toate acestea, deoarece CEH trebuie sã producã energie pe care sã o vândã pe o piaþã concurenþialã uncle preþurile medii de tranzacþionare sunt mai mici de jumãtate din preþul de cost la care produce CEH energia”, mai precizeazã administratorul judiciar.

Angajãri care nu erau necesare, achiziþii inutile, asta au constatat ºi administratorii judiciari ai societãþii.

“Este adevãrat cã pe aceastã „struþo-cãmilã” s-au grefat ºi alte nenorociri — aprovizionãri care nu se justificau ºi ºa preþuri mari fãrã a respecta procedurile de achiziþie, salarii mari pentru personal nenecesar, angajãri pe posturi ce nu aveau legãturã cu producþia, avantaje materiale ºi de altã naturã etc.etc, toate acestea fiind cercetate de-a lungul anilor de cãtre corpurile de control ale directorului CEH, ale ministrului energiei, de cãtre Curtea de Conturi, organe de cercetare penalã, DNA. Aceasta este situaþia CEH ºi este necesar sã vã obiºnuiþi cu adevãrul.

Dincolo de toate aceste neajunsuri arhicunoscute, dar nu îndeajuns recunoscute pânã în prezent, situaþia ecomico-financiara a CEH, dupã deschiderea procedurii de insolventa era sub control ºi anume, zilnic se extrãgea cantitatea de cãrbune necesarã pentru funcþionarea celor douã termocentrale - este adevãrat, nu la randamentul optim. Termocentralele încã funcþioneazã, produc energie electricã ºi asigurã energie termicã pentru Deva ºi Valea Jiului ºi încaseazã contravaloarea acestor servicii ºi chiar mai mutt de atât. Din sumele obþinute s-au achitat salariile ºi furnizorii pentru materiale ºi prestãri servicii curente strict necesare funcþionãrii CEH”, aratã lichidatorul judiciar.

Astfel, lichidatorul judiciar al CEH trimite minerii la muncã, în caz contrar, societatea va intra în FALIMENT FÃRÃ DREPT DE APEL. Monika BACIU

demisionat. El susþine cã va rãmâne preºedinte al sindicatului minerilor de la Lonea ºi cã nu mai ocupã de miercuri dimineaþã funcþia de vicepreºedinte al Sindicatului Muntele.

Dupã ce a cãutat sã se consulte pe problema grevei ce are loc acum în minele din Valea Jiului la sediul Sindicatului Muntele, Vasile Pãduraru spune cã nu mai poate face parte din aceeaºi structurã cu o parte dintre colegii sãi. Nu toate unitãþile miniere au

fãcut front comun în acest protest, iar cei care nu s-au alãturat ar fi, în opinia lui Pãduraru, înregimentaþi politic ºi nu îºi pot înºela ºefii de partid, care le-au cerut sã nu protesteze. „Mi-am dat demisia din Sindicatul Muntele, din calitatea de vicepreºedinte. Nu

pot sã fac parte dintr-o organizaþie sindicalã care mai bine aº zice cã este organizaþie politicã. Unii aºa-ziºi lideri de sindicat fac ºi sunt implicaþi în politicã. Mai puþin le apãrã drepturile membrilor de sindicat”, a precizat Vasile Pãduraru, preºedintele

Sindicatului EM Lonea.

Gestul lui Vasile Pãduraru a fost salutat de liderul Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele, care a spus cã aºteaptã ca acesta sã revinã, dar nu neagã cã ar avea dreptate. „Niciodatã carnetul de

membru de partid nu va face casã bunã cu funcþia într-o organizaþie sindicalã, pentru cã eºti într-o organizaþie ce are un statut ce trebuie respectat ºi nu poþi respecta douã statuturi o datã. Ori interesul unui lider de sindicat

Negocieri fãrã rezultat, mineri – administraþie

protesteze în continuare”, a declarat Vasile Pãduraru, preºedintele sindicatului EM Lonea.

Petre Nica susþine, la rândul sãu, cã protestul va continua pe la fiecare unitate minierã, dar minerii vor reuºi sã recupereze producþia pierdutã, pentru cã vor lucra în week-end, însã, nu neagã cã prevederile contractului de muncã ar putea sã fie afectate. „Cel mai mare pãcat este cã, cei care ne conduc nu mai reuºesc sã vinã cu soluþii la problemele noastre ºi cã starea de tensiune nu este una care sã se fi diminuat neapãrat. Din cauza stãrii de sãnãtate a salariaþilor, protestul s-a diminuat, dar oamenii sunt încã nemulþumiþi de situaþia în care ne aflãm ºi nu ºtiu dacã locurile de muncã le vor fi salvate, mai ales dupã discuþiile pe care le-au avut cu

inerii nu au fost convinºi sã renunþe la protest, chiar dacã marþi seara, M atât administratorul Dan Agriºan, cât ºi

mai mulþi directori au coborât în mina Lonea ºi apoi la Vulcan, sã stea de vorbã cu protestatarii. Protestul lor continuã, dar pentru cã starea de sãnãtate nu le mai permite, la aproape 40 de ore de stat sub pãmânt, vor protesta în abataj, pe schimburi, pentru cã au aflat cã rãmân fãrã gratuitãþi ºi alte drepturi.

O delegaþie condusã de administratorul Dan Agriºan, Viorel Stancu ºi Constantin Jujan, s-a deplasat la mina Lonea, iar mai apoi la Vulcan, pentru a vorbi cu minerii protestatari. Nu mai puþin de 50 dintre

protestatari au fost monitorizaþi de echipajele de la ambulanþã, pe tot parcursul acestui protest, dar dupã ce au aflat cã vor avea de suferit din cauza declarãrii insolvenþei, au decis sã protesteze, dar

pe schimburi. Motivul este legat de contractul colectiv de muncã ce va fi denunþat de administratorii CEH, iar ortacii vor pierde din drepturi ºi facilitãþi. „Se vor tãia multe drepturi din

HAIDEÞI LA TEATRU! z Sâmbãtã 27 febr. 2016, ora 18:00 - PREMIERA

„DINCOLO DE ZARE” (preþ bilet - 20 lei)

z Duminica 28 febr. 2016, ora 12:00 - Spectacolul „Frumoasa ºi Bestia” (preþuri bilete - 10 lei/ adult, 8 lei/ copil)

Contractul Colectiv de Muncã ºi minerii nu sunt de acord. De exemplu Gigacaloria, gratuitãþile la curent, sporul de fidelitate ºi mai multe ºi nu suntem de acord ºi au decis sã

este acela al salariatului.

Existã ºi aceastã speculaþie cã politicul a încercat sã determine ºi sã denatureze miºcarea de protest a salariaþilor.

Chiar eu am aceastã suspiciune cã, la nivel politic, s-a încercat þinerea acestei miºcãri de protest într-o zonã neamplificatã”, a adãugat ºi Petre Nica, preºedintele Muntele.

Vasile Pãduraru este unul dintre puþinii lideri de sindicat care a dorit unitatea minerilor ºi care a stat mereu sub pãmânt cu ortacii sãi, pe toatã durata protestului.

Diana MITRACHE administratorul special, care a fost destul de tranºant despre posibilitatea falimentului, a denunþãrii Contractului Colectiv de Muncã sau despre renegocierea unor prevederi din acest act”, a mai adãugat ºi Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Cel puþin la mina Lonea, ortacii au intrat miercuri în minã pe schimburi ºi au protestat acolo, fãrã sã munceascã. Asta pentru cã nu mai pot sta cu zilele sub pãmânt, din cauzã cã starea lor de sãnãtate este ºubrezitã de zecile de ore petrecute sub pãmânt, în tensioune maximã. În plus, directorul general al CEH, Viorel Stancu a fost demis ºi locul sãu a fost luat de Cosmin Chiuzan, fost director al minei Vulcan.

Diana MITRACHE

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Mai puþinã birocraþie în instituþiile publice

C

omisia de Tãiat Hârtii a fost lansatã, ieri, în cadrul ºedinþei de Guvern.

Premierul României, Dacian Cioloº, vrea debirocratizarea administraþiei publice.

“Astãzi (ieri-n.r.) o sã lansãm platforma a ceea ce am numit noi Comisia de Tãiat Hârtii, deci platforma online care va trebui sã ne ajute sã identificãm acele lucruri în funcþionarea administraþiei care sã ducã la o debirocratizare, în relaþia cu cetãþenii mai ales.

Aceastã platformã online are adresa „maisimplu.gov.ro", unde o sã invitãm cetãþenii, contribuabilii, sã ne

împãrtãºeascã din experienþa lor în relaþia cu administraþia ºi care documente sau care tipuri de dosare pe care trebuie sã le depunã la administraþie li se par complicate ºi ar putea fi simplificate”, a declarat premierul României, Dacian Cioloº.

Premierul vrea un sistem informatic corelat între toate instituþiile astfel încât beneficiarii direcþi sã vine cetãþenii.

“Prin sistemele informatice ar trebui sã punem la punct o modalitate prin care sã nu mai trebuiascã oamenii sã ia cazierul de la

un ghiºeu ºi sã-l ducã la celãlalt ghiºeu. Dacã aceste sisteme informative administrative le-am conecta, n-ar mai trebui sã solicitãm atâta birocraþie cetãþenilor.

Deci asta aº vrea, ca prin aceastã platformã sã identificãm ºi prin reacþia cetãþenilor, care sunt acele lucruri pe care le putem simplifica, dar o sã vã rog ºi pe dvs., în interiorul ministerelor, cu administraþiile care lucreazã cu publicul, sã faceþi eforturile pentru a simplifica aceste proceduri.

Vrem sã mergem pe câteva principii în aceastã simplificare birocraticã. În primul rând, ca o instituþie sã cearã o singurã datã o informaþie de la un cetãþean, dupã care, în baza de date se poate valorifica de câte ori e

nevoie; în al doilea rând, sã punem la punct acest transfer electronic al datelor între instituþii ºi sã nu plimbãm cetãþeanul de la un ghiºeu la altul; în al treilea rând, sã înlocuim documentele legalizate, acolo unde este posibil, cu declaraþii pe proprie rãspundere, ca sã evitãm ºi costuri suplimentare ºi birocraþie suplimentarã ºi sã înlocuim sau sã înlãturãm chiar documentele sau procedurile care nu se mai justificã ºi care pot fi înlocuite de proceduri digitale”, a mai spus Cioloº.

Monika BACIU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI INVITAÞIE În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 25 februarie 2016, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 9/ 2016 privind privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2016 a sumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 10/ 2016 pentru aprobarea Convenþiei de parteneriat cu Asociaþia de Voluntariat ”Casa Pollicino” Petroºani.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 11/ 2016 privind modificarea ºi com-

pletarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 73/ 14.10.2014 pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului “Modernizare strada Calea Brãii” Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 12/ 2016 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 74 / 14.10.2016 privind aprobarea cheltuielilor neeligibile în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã aferente obiectivului de investiþii “Modernizare strada Calea Brãii” .

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 13/ 2016 privind acordarea normei de hranã personalului din cadrul Direcþiei Poliþia Localã a Municipiului Lupeni pentru perioada 01.03.2016 – 31.12.2016.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 14/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 3 / 2016 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 15/ 2016 privind aprobarea încetãrii unor contracte de închiriere ºi repar-

tizarea unei locuinþe situate administrativ în blocul 56 – ANL, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 16/ 2016 privind aprobarea unui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren).

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre nr. 17/ 2016 privind închirierea prin licitaþie publicã a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial, în suprafaþã de 14 m2, aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, situat în corpul B al Liceului Tehnologic Lupeni.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 8.50 lei 10 – Proiect de hotãrâre nr. 18/ - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei 2016 pentru modificarea ºi com- Fleicã porc - 10.00 lei pletarea Hotãrârii Consiliului local al - Carne tocatã - 10.90 lei Municipiului Lupeni nr. 64/ 2013 Cotlet porc cu os 12..00 lei privind aprobarea organigramei ºi - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei statului de funcþii a aparatului de - Ceafã porc cu os - 12.00 lei specialitate al Primarului Municipiului Lupeni - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei Iniþiator: Cornel Resmeriþã, - Costiþã porc cu os - 8.50 lei Primar al Municipiului Lupeni - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei 11 – Prezentarea Raportului

privind activitatea asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav pe anul 2015.

12 – Diverse

Lupeni, 19 februarie 2016 PRIMAR, CORNEL RESMERIÞÃ

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Paramedicii SMURD de la Curtea de Apel Alba Petrila, mutaþi la spital ar putea da soluþia în oraºului Petrila, Vasile Jurca, dosarul poliþistului Sucilã V iceprimarul propune mutarea modulului SMURD la spitalul

M

agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia ar urma sã dea astãzi o soluþie în dosarul în care Adrian Sucilã este acuzat de act sexual cu un minor. Dosarul poliþistului din Vulcan este pe rolul Curþii de Apel încã din 2015, iar prima instanþã l-a gãsit vinovat ºi a dictat o condamnare cu executare.

Poliþistul Adrian Sucilã va afla astãzi, în cazul în care magistraþii Curþii de Apel Alb Iulia nu vor amâna încã o datã pronunþarea, dacã este achitat pentru acuzaþia de act sexual cu un minor.

Sucilã a fost condamnat de prima instanþã la doi ani de închisoare cu suspendare, însã a atacat sentinþa judecãtorilor din Petroºani cu apel. Decizia magistraþilor din Alba a fost amânatã în douã rânduri, iar în acest dosar a mai fost condamnatã ºi fiica fostului viceprimar al municipiului Vulcan.

Tânãra a primit tot o pedeapsã de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la infracþiunea de act sexual

cu un minor. Atât poliþistul Adrian Sucilã cât ºi pãrþile vãtãmate au infirmat acuzaþiile iar ofiþerul încadrat la Poliþia Municipiului Vulcan a pus dosarul pe seama unui conflict pe care l-a avut cu conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Dupã începerea urmãririi penale în acest dosar, în anchetã au intervenit ºi procurorii DIICOT. Aceºtia l-au acuzat pe poliþist de pornografie infantilã, iar magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat pe Sucilã ºi în acest dosar, tot la o pedeapsã cu suspendare. ªi aceastã soluþie a fost atacatã, iar apelul se judecã ºi în acest caz la Curtea de Apel Alba Iulia.

Maximilian GÂNJU

din Petrila. Potrivit reprezentanþilor primãriei, mutarea este una beneficã având în vedere cã amenajarea unui nou sediu ar fi presupus cheltuieli foarte mari din bugetul local. “În urma discuþiilor avute cu paramedicii din cadrul modulului SMURD Petrila, cu reprezentanþii SALVITAL, dar ºi cu domnul doctor Tãnase Popa, am întocmit un proiect de hotãrâre prin care voi propune Consiliului Local mutarea modulului SMURD din incinta S.V.S.U. Petrila la Spitalul din Petrila.

Acest lucru este oportun pentru cã se impuneau cheltuieli foarte mari pentru amenajarea unui spaþiu

Iubire autenticã, serbatã la Petroºani

D

rag...de dragobete. Unsprezece cupluri au sãrbãtorit iubirea autenticã.

Asistenta care ºi-a aruncat copilul la gunoi rãmâne în arest

M

agistraþii de la Tribunalul Hunedoara menþin mãsura arestului preventiv împotriva Arabelei ªaran, deºi aceasta a solicitat sã fie plasatã în arest la domiciliu. „Respinge cererea formulatã de inculpatã, prin apãrãtor, de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu. Mãsura se va comunica administraþiei locului de deþinere care o va aduce la cunoºtinþã inculpatului. Cu drept de contestaþie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se aratã în soluþia datã de Tribunalul Hunedoara. Asistenta medicalã a fãcut contestaþie la

pentru paramedici, în condiþiile în care Primãria oraºului Petrila are spaþii

decizia magistraþilor.

Totodatã, instanþa a stabilit ºi primul termen de judecatã în dosarul în care femeia este acuzatã de omor calificat. “În baza art. 346 al.2 C.pr.pen., constatã legalitatea sesizãrii instanþei cu rechizitoriul nr.2/P/2016 din data de

22.01.2016, emis de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara privind pe inculpata ªARAN ARABELA MARIA, pentru comiterea infracþiunii de omor calificat sãvârºit asupra unui membru de familie prev. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a) coroborat cu art. 199 alin. 1 C.pen, a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã. Dispune începerea judecãþii cauzei privind pe inculpata ªaran Arabela Maria ºi stabileºte prim termen de judecatã la data de 10 martie 2016, pentru când se vor cita pãrþile”, se aratã în soluþia instanþei.

Reamintim faptul cã Arabela ªaran ºi-a aruncat pruncul la tomberon chiar în noaptea de anul nou. Bebeluºul a murit din cauza hipotermiei.

Monika BACIU

Actualitate 7 libere care pot fi amenajate, cu cheltuieli minime, în acest sens”, aratã viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca.

Mutarea paramedicilor SMURD din sediul SVSU Petrila a mai fost luatã în discuþie în urmã cu câteva sãptãmâni, când primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel le-a propus consilierilor sã aloce suma de 80 de mii de lei pentru reabilitarea unei clãdiri care nu existã.

Monika BACIU

Pentru cã au vrut sã marcheze ziua dedicatã iubirii, reprezentanþii Consiliului Consultativ al Tinerilor, în parteneriat cu Primãria municipiului Petroºani ºi Casa Pro Urbis au organizat, ieri, o acþiune dedicatã iubirii. Scenete, declaraþii de dragoste ºi cãsãtorii au avut loc la primãrie cu ocazia Dragobetelui.

“Vã felicit pentru acest eveniment pe care îl organizaþi. Este un spectacol de succes, Drag... de dragobete”, spune Eduard Wersanski, preºedintele Casa Pro Urbis.

Declaraþiile de dragoste au fost dintre cele mai haioase sau mai profunde. Tineri ºi-au declarat iubirea pe care le-o poartã iubitelor lor, iar totul a culminat cu câte o cerere în cãsãtorie. La finalul acþiunii, tinerii au fost “cãsãtoriþi” de “un primar”, iar cea mai reuºitã declaraþie de dragoste a fost premiatã.

Monika BACIU

ANGAJÃRI Angajez ºoferi pentru transport internaþional, categorie B, autoutilitare de 3,5 tone.

Relaþii la telefon 0722616697

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Februarie 2016

Henþ cu mâna

MUTU NU SE DEZMINTE. RADE TOT. Dupã atâtea nenorociri din ultimii ani – bãtãi, droguri, beþii, divorþuri etc. –, Adrian Mutu, vagabondul numãrul 1 din fotbalul românesc – s-a

aciuat la A.S.A. Tg. Mureº, echipã aºezatã ºi respectatã. Dar jigodia numitã „Briliant” nu s-a lãsat pânã n-a comis-o ºi în Ardeal.

Era cam singurul loc unde nu mai fãcuse nenorociri, din Republica Dominicanã, pânã în India. ªi a fãcut ce-a fãcut, a produs un puci ºi l-a

Fotbal. Liga a II-a

schimbat pe antrenorul Petre Grigoraº. Grad, nepregãtit ºi prea bãtrân pentru performanþã, Adrian Mutu s-a înjurat la un antrenament cu Grigoraº, dar viceprimarul Claudiu Maior i-a dat credit golanului ºi l-a demis pe antrenor. ªi ce credeþi? Echipa va fi antrenatã de... Adrian

Mutu, împreunã cu Stãncioiu ºi Gabi Mureºan! Ei, sã vedeþi de-acum performanþe, una dupã alta.

Iatã, aºadar, derbedeul cel mai cel din fotbalul românesc a ras tot ºi la Tg. Mureº.

Staþi sã vedeþi, când l-o lua la palme ºi pe Maior, atunci sã te þii caterincã!

Fotbal, Liga a III-a

CONJUDEÞENELE LA ATAC! Au dispãrut din „B”.

Precum Jiul ºi Lupeniul... Î n curând va lua startul ºi Liga a III-a, o ligã unde în urmã cu 10-15 ani erau trei-patru echipe din Valea Jiului! Acum, niciuna...

L

iga a II-a (Divizia „B”) îºi reia drumul competiþiei continuând cu etapa a 19-a, al cãrei start va fi în acest week-end.

Turul ºi etapele 14-17 din retur au avut loc toamna trecutã, acum vor avea loc ultimele 9 etape, urmând ca acest campionat sã se încheie pe 2 aprilie a.c., cu jocurile etapei a 26-a. Va urma ºi aici, ca ºi la Liga I, faza meciurilor play-off (locurile 1-6) ºi play-out (locurile 7-12), echipele de pe locurile 13 ºi 14 de la finalul sezonului regular fiind retrogradate direct. În Seria a 2-a, poziþiile retrogradabile le-au obþinut echipele F.C. Bihor Oradea ºi F.C. Caransebeº, care s-au desfiinþat în pauza de iarnã, ele pierzând toate meciurile returului (et. 14-26) cu 3-0 la „masa verde”. În play-off, cel mai important aspect este cel la promovare, locul 1 promovând direct, iar locul 2 se va disputa ca meci de baraj între cele douã serii. Câºtigãtoarea barajului Ligii a II-a va juca o „dublã” într-un alt baraj, cu ocupanta locului 12 din Liga I. Cele zece etape din playoff ºi play-out vor avea loc în intervalul 9 aprilie – 4 iunie a.c., iar meciurile de baraj pe 8 ºi 11 iunie.

Dupã cum aratã cele douã clasamente, în Seria 1 Dunãrea Cãlãraºi ºi Rapid Bucureºti sunt mari favorite, la numai trei puncte urmându-le echipele din Clinceni ºi Brãila. În Seria a 2-a, tot la egalitate de puncte se aflã CSM Rm. Vâlcea ºi FC Baia Mare, la trei puncte în spate fiind U.T.A.

Antrenorul Ionuþ Popa (fost la Jiul în 2004-2005) încearcã sã menþinã ªoimii Pâncota în Liga a II-a

La nivelul judeþului Hunedoara, echipele F.C. Hunedoara (antrenor Mircea Alic jr.) ºi Cetate Deva (antrenor Marius Sârbu) sunt singurele care ne mai reprezintã la nivel naþional. La F.C. Hunedoara gãsim câþiva foºti jucãtori din Valea Jiului, ex-lupe-

Fostul golgeter al Haþegului, Pribac, acum la Cetate Deva nenii Bozian ºi Robert Cristian ºi foºtii jiuliºti R. Drãgoescu, Graur ºi Oct. Ionicã, dar ºi fraþii D. ºi Cr. Creciunesc de la Mãgura Pui. Cetate Deva îi are

Fostul jiulist Rãzvan Drãgoescu, în prezent titular la FC Hunedoara

în lot pe foºtii haþegani ªaucã ºi Pribac, ºi sperã în continuare sã salte în clasament.

Din pãcate, de la nivelul Vãii Jiului, privim cu nostalgie, în situaþia în care de ani buni nu mai avem nicio echipã în diviziile naþionale.

Cine ºtie, poate teste trei ani, când Jiul Petroºani va împlini venerabila vârstã de 100 de ani, vom reveni mãcar la nivelul eºalonului trei.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

UN VULCAN DE ACUM 35 DE ANI

Aflatã în Divizia „C”, Seria a 8-a în ediþia 1981-1982, echipa Minerul - ºtiinþa Vulcan a avut una dintre cele mai bune evoluþii la acest nivel, ocupând la final locul 5. O echipã în care antrenorul Constantin ªarpe se baza pe nume valoroase, precum Viluþ Oltean, Dan Voicu, Viorel Frãþilã, Mihai Chiþac ºi alþii.