CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1048

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Costel Avram rãmâne liberal

M

odul în care se iau decizii în PNL Hunedoara nu l-a convins pe Costel Avram sã plece din acest partid. Potrivit celui care coordoneazã aceastã cativitate în Valea Jiului, faptul cã nu mai este preºedinte la Petrila, nu l-a determinat sã pãrãseascã barca ºi chiar va lupta pentru ca acest partid sã câºtige inclusiv la Petrila, unde candidat este Ilie Pãducel.

Mazilirea lui Adrian Rus la Petroºani a fost precedatã de scoaterea din cursã a lui Costel Avram, cãruia Bogdan Þâmpãu i-a luat organizaþia pe care a dezvoltat-o în ultimii ani la Petrila.

Avram, însã, rãmâne liberal ºi chiar vrea ca noul candidat de la Petrila sã câºtige alegerile, în ciuda faptului cã i-a fãcut, ani de zile, opoziþie lui Ilie Pãducel. „Eu sunt membru al Organizaþiei PNL Petrila ºi chiar asearã (n.r luni) am fost la o ºedinþã convocatã de preºedintele Pãducel.

Joi seara vor fi din nou prezenþi cât mai mulþi, pentru cã important este ca Partidul Naþional Liberal sã câºtige. Cât despre miºcãrile din PNL, vom vedea mai târziu, important este ca sã câºtigãm alegerile. Nu e

vorba de persoanã, e vorba despre PNL”, a spus Costel Avram, PNL. Aºadar, Costel Avram nu este chiar supãrat pe liberali cã l-au dat deoparte, dar poate cã doar aºteaptã sã vadã scorul PNL dupã alegerile locale. În tot acest timp, scandalul generat la Petroºani încã are ecouri ºi este acutizat de mãsura impusã de la centru, care nu i-a convenit niciunui preºedinte PNL. Cu mici excepþii ºi aceºtia au fost detronaþi de candidaþii numiþi pentru funcþiile de primar ºi nu a contat munca lor de ani de zile în interiorul organizaþiei PNL. Deocamdatã, însã, singurul care a rãbufnit ºi a pãrãsit PNL a fost Adrian Rus. Diana MITRACHE

VICTOR GRIGORESCU:

“Cei care au decis sã porneascã acest protest, o fac împotriva propriului interes”

M

inistrul Energiei, Victor Grigorescu, îi îndeamnã pe minerii din Valea Jiului sã munceascã. Doar prin muncã ºi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece peste perioada criticã în care se aflã. >>> PAGINA A 3-A

Energeticienii susþin protestul minerilor

E

nergeticienii de la Mintia au declanºat ºi ei protestele. Angajaþii termocentralei sunt nemulþumiþi de faptul cã nimeni nu le spune nimic din ceea ce se întâmplã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Pentru cã nimeni nu le zice nimic, starea de tensiune în rândul angajaþilor CEH persistã. Dupã mineri a venit rândul angajaþilor termocentralei de la Mintia.

“Nemulþumirile noastre sunt la fel cu cele ale minerilor. De când societatea a intrat în insolvenþã nu s-a luat nicio mãsurã ºi cred cã vor sã ne îndrepte spre faliment. Nu a venit nimeni sã ne zicã nimic, iar acesta este doar

începutul. Peste tot vor fi probleme”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia.

Angajaþii de la Mintia au cerut demiterea conducerii

CEH, separarea mineritului de energie, dar ºi elaborarea unui plan de restructurare pentru ambele societãþi (minierã ºi energeticã).

“Toþi trebuie sã îºi dea demisia pentru cã toþi

sunt vinovaþi pentru ceea ce se întâmplã acum la Complexul Energetic Hunedoara. Pensionabilii ar trebui sã plece acasã. Noi nu le-am pus gând rãu minerilor pentru cã suntem conºtienþi cã fãrã ei nu putem, dar ºi la ei, la fel ca la noi la termocentralã sunt persoane care îndeplinesc condiþiile de pensionare.

Aceºtia ar trebui sã plece acasã”, a mai subliniat energeticianul.

Energeticienii mai solicitã ºi identificarea de urgenþã a resurselor financiare necesare pentru con-

formarea termocentralei Mintia la normele de mediu ºi obþinerea prelungirii termenului de conformare la cerinþele de mediu.

“Revendicãrile salariaþilor sunt asigurarea protecþiei sociale pentru persoanele care urmeazã sã fie disponibilizate, reanalizarea grilei de salarizare ºi reducerea tuturor salariilor mai mari de 3500 de lei, scoaterea din sistem a tuturor salariaþilor care îndeplinesc condiþiile de pensionare fãrã diminuarea valorii punctului de pensie”, se aratã în revendicãrile angajaþilor de la Mintia.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

Eco-turismul - o ºansã pentru micii întreprinzãtori din Valea Jiului datã cu accederea în reþeaua exclusivistã a primelor pensiuni din Retezat, mai mulþi O proprietari de cabane din zona Câmpul lui Neag, au decis sã demareze procedurile de aliniere la cerinþele Pan Parks. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt foºti mineri care au muncit în Italia ºi Spania ºi care s-au întors cu bani pe care i-au investit în pensiuni ºi cabane.

Primii paºi au fost fãcuþi în urmã cu circa cinci ani, însã totul s-a împotmolit în lipsa unui ajutor ºi de la autoritãþi. Pentru aceºti investitori, exact ceea ce i-a ademenit sã investeascã în turism ar putea sã le stea în cale pentru a primi certificarea din partea Pan Parks. Mai exact, construcþia Drumului Naþional 66A prin Parcul Naþional Retezat, lucrare care ar urma sã uneascã Valea Jiului de Bãile Herculane.

Opt pensiuni ºi cabane din Parcul Naþional Retezat au fost primite în reþeaua exclusivistã Pan Parks ºi beneficiazã gratuit de cea mai bunã reclamã în întreaga Europã.

Turiºtii strãini sunt îndrumaþi cãtre pensiunile româneºti din Retezat, în fiecare an, de cãtre fundaþia europeanã Pan Parks care sprijinã eco-turismul. Proprietarii pensiunilor de la poalele Retezatului, pentru a fi primiþi în „elitã” au avut de respectat mai multe cerinþe în materie de protecþia mediului.

Cele opt pensiuni ºi cabane româneºti care fac parte din Pan Parks sunt situate în comunele Sãlaºu de Sus, Râu de Mori, pe Valea Râului Mare, în zona Cârnic (la una din porþile Parcului Naþional Retezat) ºi la cabana Rotunda, la o altitudine cuprinsã între 600 ºi 1.000 de metri.

Toate sunt în vecinãtatea sau chiar în Parcul Naþional Retezat (PNR) zonã care, de asemenea, este integratã alãturi de alte zece rezervaþii din zece state europene în reþeaua exclusivistã.

Pentru acreditare, pensiunile din Retezat au fost supuse unui proces de evaluare de lungã duratã ºi foarte bine pus la punct. Printre criteriile care au trebuit îndeplinite de pensiuni se numãrã cele referitoare la oferirea de bucate tradiþionale, angajarea ºi calificarea personalului, existenþa utilitãþilor ºi, cel mai important, protejarea mediului. Toate cele opt pensiuni româneºti „Pan Parks” au un colþ dedicat special ariei protejate, în care sunt prezentate regulile de vizitare ale Parcului Naþional Retezat.

A

vantaje

Un certificat Pan Parks aduce o serie de avantaje, dar nu imediat.

Cel mai mare atu îl constituie promovarea

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

pe care o face Pan Parks la nivel internaþional. Fundaþia are contracte cu tour-operatori foarte puternici din Danemarca, Norvegia, Olanda, dar ºi alte state din afara continentului, ceea ce înseamnã un mare pas pentru dezvoltarea tuturor comunitãþilor locale de la poalele Retezatului, nu numai pentru cei care deþin pensiuni ºi cabane turistice. Anul trecut, circa 15 mii de turiºti strãini din þãri ca Germania, Ungaria, Cehia, Franþa, Finlanda, Olanda sau Austria, ºi-au petrecut concediul în Retezat.

De altfel, este cunoscut cã Mamaia ºi Retezatul erau pentru vestici, încã din anii ’70, punctele de atracþie ale turismului românesc.

Nemþii, cehii ºi ungurii au fãcut o pasiune pentru Parcul Naþional Retezat, iar în fiecare varã vin cu miile pentru a-ºi petrece concediul de odihnã.

Aceºtia preferã sãlbãticia ºi refuzã staþiunile montane din þãrile lor, tocmai pentru cã nu le

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

mai oferã nimic „virgin” în care sã nu fi intervenit mâna omului pentru aºa –zise „modernizãri”.

U

n colþ de rai

Parcul Naþional Retezat a fost creat în 1935, prin Jurnalul Consiliului de Miniºtri nr. 593, fiind primul parc naþional din România, destinat conservãrii sãlbãticiei Munþilor Retezat, a florei ºi faunei de aici.

Rezervaþia naturalã este cea mai importantã din þara noastrã ºi a fost declaratã monument al naturii fiind recunoscutã pe plan internaþional ca Rezervaþie a Biosferei de cãtre Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaþional de Coordonare a Programului OmBiosferã, de la Paris din 1979. Parcul Naþional Retezat are o suprafaþã de 54400 ha ºi o altitudine cuprinsã între 800 ºi 2509 m ºi, totodatã, mai are

40 de vârfuri muntoase ce trec de 2200 m în medie depãºind 2350 m. Prin peisajul variat ºi relieful semeþ ºi stâncos, Retezatul prezintã o atracþie deosebitã ºi a constituit de timpuriu una dintre principalele regiuni turistice din Carpaþii Româneºti.

Traseele turistice marcate, care totalizeazã peste 200 de km, asigurã o afluenþã mare a turiºtilor. În Parcul Naþional Retezat se aflã 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine) - cel mai mare din þarã (format prin topirea unui gheþar) cu o suprafaþã de 11 hectare ºi o adâncime de pânã la 16 m. Tot aici se gãseºte ºi cel mai adânc lac glacial din Carpaþi - Tãul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafaþã de 7,5 ha. În Retezat sunt rãspândite peste 320 specii de plante dintre care peste 15 la sutã sunt endemisme carpatice, 12 la sutã dacice ºi 4 la sutã

endemisme proprii Retezatului, parte însemnatã gãsite în zona de protecþie Rezervaþia ºtiinþificã Gemenele, categoria I-a IUCN - destinatã cercetãrii ºtiinþifice, cu suprafaþa de 1.630 ha - în care este interzis accesul fãrã o procurã specialã eliberatã de cãtre Academia Românã ºi Comisa Monumentelor Naturii.

Parcul Naþional Retezat este un rai pentru oamenii de ºtiinþã, botaniºti ºi zoologi. Pe crestele Retezatului ºi în Parcul Naþional Retezat se gãseºte o populaþie foarte mare de capre negre, cerb, cãprioara dar ºi marmote care s-au înmulþit dupã ce au fost puse sub ocrotire în anii ’80. Jderul, pisica sãlbaticã, cocoºul de munte, ierunca, vulturul sur ºi acvila de munte, multe dintre aceste animale fiind specii pe cale de dispariþie, ºi-au gãsit habitatul ideal în Retezat.

Maximilian GÂNJU

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru Miercuri, 24.02.2016 în: z VULCAN - între orele 09:30 - 14:30.

Zona afectatã: Str. Crividia, Izvor, Meriºor, Valea Arsului, Retezat, Vâlcelelor, Dâmboviþa, Abator, Jiu-Petroºani.

Motivul restricþiei: Executare branºament str. Meriºor, nr.20/4 Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

VICTOR GRIGORESCU: “Cei

care au decis sã porneascã acest protest, o fac împotriva propriului interes” inistrul Energiei, M Victor Grigorescu, îi îndeamnã pe minerii din Valea Jiului sã munceascã.

Doar prin muncã ºi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece peste perioada criticã în care se aflã.

„Ne confruntãm, în acest moment, cu o situaþie dificilã în Valea Jiului generatã de protestele apãrute în ultimele 24 de ore, care au dus la blocarea în minã a mai multor mineri, fie în subteran, fie în perimetrul minier, fie în zona termocentralelor. O parte dintre ei au decis sã recurgã la o formã extremã de protest ºi au intrat în greva foamei. Le înþeleg supãrarea ºi revolta.

Aºa nu se mai poate! Înþeleg cã din toate promisiunile politice din ultimii 15 ani, aproape niciuna nu a fost onoratã. ªtiu cã niciuna dintre promisiunile politice care li se fac astãzi nu reprezintã o soluþie. Am discutat cu prefectul ºi cu

autoritãþile abilitate pentru ca cei care protesteazã sã nu-ºi punã viaþa în pericol ºi sã li se ofere toatã asistenþa de care au nevoie. Nu putem exclude situaþii neprevãzute, deoarece blocarea în subteran prezintã riscuri deosebite, chiar ºi pentru minerii experimentaþi’, susþine ministrul Energiei Victor Grigorescu.

CEH nu avea niciun leu în luna decembrie, nici banii de salarii nu erau asiguraþi. Potrivit ministrului, dupã toate eforturile depuse visteria societãþii a început sã îºi revinã.

“Am preluat un Complex Energetic fãrã niciun ban în cont, cu un titluri executorii în valoare de zeci de milioane de lei ºi cu circa 30 de cereri de intrare în insolvenþã. În decembrie, nu aveam din ce plãti salarii ºi eram pe cale sã condamnãm la frig toatã Valea Jiului ºi la sãrãcie pe toþi cei care muncesc în minã sau în termocentrale.

Cu eforturi deosebite atât din partea ministerului, din partea societãþii ºi, mai ales, ale

oamenilor care muncesc la Hunedoara, aproape am trecut iarna, am plãtit fiecare leu pe care îl datoram angajaþilor ºi am stabilizat situaþia financiarã, în ciuda tuturor obstacolelor intervenite la nivel local sau central.

Vã reamintesc cã în pragul gerului, furnizorii refuzau sã trimitã masa caldã în minã, iar la miez de noapte, o parte din transportatori erau pregãtiþi sã lase oamenii ieºiþi din turã în frig ºi în beznã”, a mai subliniat ministrul.

N

icio tonã importatã

Ministrul susþine cã minerii au dovedit cã se poate trece peste perioada de iarnã fãrã a fi necesar un import de cãrbune. “În aceastã iarnã nu am adus nicio tonã de cãrbune de import.

Am demonstrat cã se poate pe picioarele noastre, dupã ce în anii din urmã am importat câteva sute de tone de cãrbune.

Toate resursele financiare, toþi banii pe care îi aveam au mers cãtre minele româneºti.

Împreunã am trecut peste toate aceste dificultãþi ce pãreau în prag de iarnã de nerezolvat”, mai spune ministrul.

Grigorescu este de pãrere cã protestele care au loc la Complexul Energetic Hunedoara pot destabiliza ºi mai tare situaþia, care ºi aºa este criticã.

“Am strâns mâna fiecãrui lider sindical cu convingerea cã numai împreunã – minister, administrator judiciar ºi oamenii care muncesc zi de zi în Complexul Energetic – putem îndrepta compania pe drumul cel

Lista cu revendicãri a minerilor de la Lonea unt de zeci de ore S blocaþi în subteran.

Iasã cu rândul afarã pentru a se revigora iar apoi intrã înapoi pentru a-ºi duce protestul pânã la capãt.

În tot acest timp, pentru a fi mai clar înþeleºi, dar ca guvernanþii sã afle concret ce cer ortacii, aceºtia au fãcut o listã cu revendicãri care cuprinde: 1. Desfiinþarea conducerii Complexului Energetic Hunedoara 2. Plafonarea salariului maxim la 5000 de lei 3. Respectarea Contractului Colectiv de Muncã 4. Prezentarea în detaliu a unui program de restructurare si reorganizare a CEH

5. Tragerea la rãspundere a actualei dar ºi a fostei conduceri CEH pentru situaþia actualã 6. Siguranþa locurilor de muncã 7. Pensionarii care îndeplinesc condiþii de pensie adicã au 45 de ani împliniþi ºi 20 de ani de lucru, sã nu mai primeascã funcþii de conducere 8. Sã vinã administratorul special la puþul 12 orizontul 400

9. Revenirea la vechiul calcul al pensiei 10. Protecþie socialã pentru cei care pleacã din sistem Acestea sunt cele 10 revendicãri ale minerilor.

Lista enumeratã mai sus a ajuns la toþi factorii de decizie, însã pânã acum, nicio cerinþã nu a fost îndeplinitã.

Adina PÃDURARU PÃDURARU

bun. Protestele de astãzi îmi zdruncinã încrederea cã acest lucru este cu adevãrat posibil. Rãmânem hotãrâþi sã facem tot ce þine de noi pentru a îndrepta lucrurile.

Cei care au decis sã porneascã acest protest, o fac împotriva propriului interes, iar cei care îi îndeamnã sã continue cu gândul la iluzorii avantaje politice sunt iresponsabili. Ne-am angajat sã plãtim drepturile salariale, sã menþinem un nivel al producþiei, sã creºtem veniturile companiei, dar, mai ales, sã stârpim nemunca ºi ilegalitãþile.

De cealaltã parte, am avut promisiunea pãcii sociale ºi a orientãrii tuturor eforturilor cãtre un singur scop: scoaterea companiei din starea în care se gãseºte. Astãzi, din nefericire, contractul colectiv de muncã de la CEH, care reprezin-

Actualitate 3 tã baza acestui pact pentru supravieþuire, nu mai valoreazã mare lucru”, mai spune ministrul Victor Grigorescu.

Doar prin muncã ºi seriozitate CEH mai poate fi adus pe linia de plutire, astfel cã ministrul îi îndeamnã pe protestatari sã treacã la muncã.

“Responsabilitatea situaþiei de la CEH se întinde în timp ºi numai împreunã putem oferi Vãii Jiului o ºansã – minister, angajaþii care doresc sã munceascã onest, administratorul judiciar ºi autoritãþile locale.

Nu existã astãzi o soluþie politicã pentru situaþia criticã de la CEH. Singura soluþie care poate salva Complexul de la dispariþie este munca ºi seriozitatea. Oricine vã spune cã se poate altfel vã minte. Orice alt drum este un drum spre falimentul Complexului, care trage dupã el întreaga Vale a Jiului. Nu am niciun interes politic, nu îmi doresc sã fac parte din niciun joc ascuns. Cei care vorbesc despre închiderea mineritului în România o fac cu rea-voinþã. Cãrbunele românesc îºi are deja locul sãu în securitatea noastrã energeticã”, a conchis ministrul Energiei.

De douã zile, Valea Jiului fierbe.

Sute de mineri de la exploatãrile miniere s-au blocat în subteran ºi solicitã prezenþa ministrului în Valea Jiului.

Monika BACIU

4 Actualitate

”Statul român e dator sã gãseascã soluþii pentru CEH, nu sã se ascundã în spatele insolvenþei acesteia!”

TIBERIU IACOB-RIDZI:

S

ituaþia generatã de încã un protest al minerilor din Valea Jiului mã determinã sã intervin în mod public pentru a solicita reprezentanþilor Statului Român – proprietarul de drept al CEH – gãsirea imediatã a unei soluþii pentru existenþa, în continuare, a acestui important agent economic pentru Valea Jiului ºi întregul judeþ Hunedoara, dar mai ales pentru garantarea locurilor de muncã ale salariaþilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

Nu fac acest gest din considerente politicianiste, ci pur ºi simplu pentru cã mã simt solidar cu ortacii alãturi de care am lucrat ani la rând în subteran, la mina Livezeni, precum ºi pentru cã, în calitate de primar al municipiului Petroºani, nu-mi este indiferentã situaþia în care se aflã CEH ºi, mai ales, oamenii care lucreazã în cadrul acestuia.

Consider cã acþionarul unic al CEH, care este statul român, prin Ministerul Energiei, are datoria de a gãsi acele soluþii economice prin

care CEH sã redevinã un agent economic viabil pe piaþa româneascã de energie ºi un agent economic capabil sã susþinã în continuare dezvoltarea economiei locale.

Acest lucru este cu atât mai important pentru comunitatea noastrã cu cât, în toþi aceºti ani, în care s-au fãcut planuri de restructurare ºi restrângere a sectorului minier ºi energetic, statul român nu a fãcut foarte multe pentru crearea unor alternative economice care sã asigure transferul social al locuitorilor cãtre alte ramuri industriale ºi econo-

La aproape un an,

Ajutorul de salvare încã nu s-a transformat în restructurare

M

inisterul continuã procedurile pentru transformarea ajutorului de salvare pentru CEH în ajutor de restructurare. Oficialii Ministerului Energiei vãd cu ochi buni intrarea în insolvenþã a CEH. Cristian Buºu, secretar de stat în Ministerul Energiei este de pãrere cã insolvenþa CEH protejeazã societatea în faþa creditorilor.

“Prin deschiderea procedurii insolvenþei, CEH a trecut sub protecþia juridicã asiguratã de lege, participanþii la procedurã fiind instanþele de judecatã, judecãtorul sindic ºi creditorii, precum ºi administratorul special, în limitele atribuþiilor sale stabilite de lege”, aratã secretarul de stat Cristian Buºu într-un rãspuns oferit senatorului Haralambie Vochiþoiu.

Totodatã, oficialul ministerului mai subliniazã cã statul nu poate interveni în procedurã.

“Statul se organizeazã potrivit principiului separaþiei ºi echilibrului puterilor – legislativã, executivã ºi judecãtoreascã – în cadrul democraþiei constituþionale, rezultã cã Guvernul nu poate interveni în procedurã, singurul mod de a acþiona fiind prin intermediul administratorului special, în limitele atribuþiilor sale”, mai aratã secretarul de stat.

Urmeazã ca în scurt timp, administratorul special sã prezinte un plan de restructurare care sã fie supus spre aprobare.

“Planul de reorganizare, propus de debitor prin administratorul special, urmeazã sã fie prezentat la Ministerul Energiei, care, în calitate de unic acþionar, poate interveni cu elemente care sã þinã cont de anumite þinte strategice, atât pentru siguranþa sistemului, cât ºi pentru prezervarea unei protecþii sociale ºi de mediu”, susþine Cristian Buºu.

Anul trecut, CEH a primit un ajutor de salvare pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Pentru cã societatea s-a aflat în

imposibilitatea de a returna ajutorul, Ministerul încã poartã discuþii la nivelul Comisiei Europene pentru transformarea acestuia în ajutor de restructurare.

“Menþionãm faptul cã Ministerul Energiei continuã acþiunea de notificare a Comisiei Europene cu privire la intenþia de transformare a ajutorului de stat individual de salvare, acordat CEH prin OUG nr. 22/2015, în ajutor de restructurare, în baza planului de restructurare care va trebui sã rãspundã observaþiilor formulate de direcþia de specialitate a Comisiei”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Monika BACIU

mice. Statul român trebuie sã înþeleagã cã, în ciuda eforturilor fãcute de reprezentanþi ai comunitãþii locale din Petroºani, Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, noi nu avem nici pârghiile ºi nici calitatea de a soluþiona problemele create în urma unui management defectuos al CEH, girat de reprezentanþii de drept ai statului care este unicul proprietar al CEH. Personal, cred cã actualul Guvern tehnocrat, format în mare parte din specialiºti cu abilitãþi testate în instituþii europene ºi buni cunoscãtori ai mecanismelor de negociere la nivelul Comisiei Europene, trebuie sã caute soluþii pentru viitorul industriei miniere ºi energetice din România, soluþii punctuale pentru CEH, inclusiv în plan european.

Sunt convins cã, aºa cum þãri precum Germania sau Polonia au reuºit sã gãeascã soluþii pentru problemele mineritului, experþii guvernamentali din România pot face cu succes demersuri similare.

Pânã atunci însã statul român trebuie sã gãseascã urgent o soluþie prin care sã dea un rãspuns favorabil oamenilor care îºi riscã viaþa în fiecare zi, în subteranul minelor din Valea Jiului, pentru a da acel cãrbune care asigurã, în bunã parte, independenþa energeticã a României. Statul român are obligaþia moralã ºi responsabilitatea economicã ºi socialã de a le oferi, acum, minerilor

HAIDEÞI LA TEATRU! z Sâmbãtã 27 febr. 2016, ora 18:00 - PREMIERA

„DINCOLO DE ZARE” (preþ bilet - 20 lei)

z Duminica 28 febr. 2016, ora 12:00 - Spectacolul „Frumoasa ºi Bestia” (preþuri bilete - 10 lei/ adult, 8 lei/ copil)

HAOS ÎN MINELE DE HUILÃ

Z

eci de ore petrecute sub pãmânt în minã sunt pentru minerii din Valea Jiului un adevãrat chin, iar oamenii cad unul câte unul. Este o presiune psihicã ºi fizicã la care fac faþã cu greu ºi fiecare cedeazã atunci când soþia sau copiii vin la gura de intrare a minei ºi le aduc câte ceva. Salvarea nu pleacã de acolo ºi, la intervale regulate, ortacii ies, iau aer, acuzã tensiune arterialã ºi cer sã se facã dreptate. Marþi dimineaþã li s-au alãturat ºi cei de la Vulcan, dar ºi cei de la Lupeni, iar mai apoi ºi energeticienii de la Mintia.

care se tem de pierderea locului lor de muncã, garanþii cã acest lucru nu se va întâmpla. Câteva sute de mineri sunt chiar în acest moment, blocaþi în subteran la minele din Valea Jiului, pentru cã au nevoie de aceste asigurãri ºi de multe alte rãspunsuri legale de viitorul lor ºi al familiilor lor. Pentru aceºti mineri, fiecare zi ºi fiecare orã care trece fãrã un rãspuns categoric ºi responsabil al reprezentanþilor în drept sã acþioneze pentru soluþionarea problemelor CEH se poate transforma în accentuarea stãrii de sãnãtate ºi poate conduce chiar la pierderea de vieþi omeneºti.

Invit rerezentanþii Ministerului Energiei, ai Guvenului României, sã analizeze atent, urgent ºi responsabil toate aceste probleme ºi sã acþioneze pe cale de consecinþã, nu sã se ascundã în spatele situaþiei de insolvenþã în care se aflã CEH. Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Situaþia în minele Vãii Jiului a degenerat complet, de la o orã la alta, iar noaptea de luni care a trecut i-a fãcut irascibili ºi porniþi împotriva tuturor. La gura puþului de la Lonea, locul prin care minerii au coborât, luni la ora 4,00 dimineaþa în pãmânt, este mereu o salvare. Paramedicii le dau ajutor ortacilor, care, mai toþi, acuzã puseuri de tensiune ºi stãri de rãu. Alþii ies doar sã ia aer proaspãt ºi sã îºi revinã din starea de tensiune, acumulatã sub pãmânt, dupã atât de multe ore de nesomn, în aer viciat, care le provoacã stãri de rãu. „În minã e foarte rãu...

Sunt oamenii acolo, stresaþi ºi tulburaþi. Nu ºtim ce este afarã. Sperãm sã rezolvãm ceva. Mã simt rãu ºi de fiecare datã când simt asta, ies afarã. Unii sunt mai bine, alþii mai rãu. Încercãm tot ce putem, nu mai e cale înapoi”, a spus unul dintre minerii care au ieºit la ora prânzului, marþi, sã ia aer.

Soþiile le-au venit luni searã ºi le-au adus de mâncare, dar tot mai sunt aproximativ 15 mineri sub pãmânt care refuzã hrana. Pentru ei, echipajul de la salvare are un tratament special ºi liderul lor, Vasile Pãduraru, cautã sã-i liniºteascã mereu. „Minerii au ajuns la disperare. Nu mai rezistã din punct de vedere al sãnãtãþii. Acuzã fel ºi fel de dureri, de stãri, de nervozitate. Sunt în stare de orice ºi, recunosc, mi-e fricã. Am ieºit acum sã

vorbesc cu voi, dar mã întorc la ei, pentru cã mi-e teamã cã nu vor mai suporta ignoranþa. Cer sã le vinã la gura minei soþiile, cã aºa poate se sensibilizeazã cineva ºi ne bagã în seamã”, a declarat Vasile Pãduraru, lider al minerilor de la E.M Lonea.

Minerilor de la Lonea li s-au alãturat, pe rând, cei de la Vulcan, iar mai apoi cei de la Lupeni. Singura unitate minierã, care nu este acum

în grevã este cea de la Livezeni. Toþi trãiesc acum un adevãrat coºmar sub pãmânt, pentru au fost nevoiþi sã stea în galerii cu aer viciat, deoarece pe galeriile principale ar fi prea frig pentru ei. Toþi aºteaptã un rãspuns, dar spun cã dacã responsabilii nu vin la ei, situaþia poate degenera oricând. „Este posibil sã se recurgã ºi alte forme de protest, pentru cã nu este simplu sã stai în minã, într-un loc unde nu te poþi spãla, nu-þi poþi face necesitãþile fiziologice, în care hrana se mãnâncã pe o bucatã de

scândurã ºi este cea pe care le-o duc soþiile minerilor, familiile ºi noi, cei care nu suntem sub pãmânt. Dacã vor sta în minã ºi vor vedea cã nimeni nu îi ia în seamã, este posibil sã se îndrepte cãtre curtea CEH, unde sã se declanºeze o altã formã de protest”, a precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, înainte de întâlnirea cu administratorul juridic.

La mineri nu a venit ministrul Grigorescu, dar acesta a postat pe site-ul sãu de socializare o alocuþiune în care ºi-a exprimat regretul faþã de ceea ce li se întâmplã acum minerilor ce s-au blocat sub pãmânt. „Le înþeleg supãrarea ºi revolta. Aºa nu se mai poate! Înþeleg cã din toate promisiunile politice din ultimii 15 ani, aproape niciuna nu a fost onoratã. ªtiu cã niciuna dintre promisiunile politice care li se fac astãzi nu reprezintã o soluþie. Am discutat cu prefectul ºi cu autoritãþile abilitate pentru ca cei care protesteazã sã nu-ºi punã viaþa în pericol ºi sã li se ofere toatã asistenþa de care au nevoie. Nu putem exclude situaþii neprevãzute, deoarece blocarea în subteran prezintã riscuri deosebite, chiar ºi pentru minerii experimentaþi. (...)

Responsabilitatea situaþiei de la CEH se întinde în timp ºi numai împreunã putem oferi Vãii Jiului o ºansã – minister, angajaþii care doresc sã munceascã onest, administratorul judiciar ºi autoritãþile locale.

Nu existã astãzi o soluþie politicã pentru situaþia criticã de la CEH. Singura soluþie care poate salva Complexul de la dispariþie este munca ºi seriozitatea.

Oricine vã spune cã se poate altfel, vã minte.

Orice alt drum este un drum spre falimentul Complexului, care trage

dupã el întreaga Vale a Jiului.

Nu am niciun interes politic, nu îmi doresc sã fac parte din niciun joc ascuns.

Cei care vorbesc despre închiderea mineritului în România o fac cu rea-voinþã.

Cãrbunele românesc îºi are deja locul sãu în securitatea noastrã energeticã”, a scris Victor Grigorescu, ministrul Energiei, pe site-ul sãu de socializare. Administratorul judiciar a venit sã discute situaþia fãrã precedent a minerilor pe care acum îi gestioneazã, dar se pare cã minerii nu au fost mulþumiþi cu asta. „Aºteptãm mãsuri concrete, cu toate cã nu le

are ºi ºtim cã nu e în stare un aºa-zis specialist sã conducã un mastodont complex, cu minerit ºi energie. Un pui de avocat a fost aruncat în Valea Jiului de cãtre guvernanþi, ca sã distrugã Valea Jiului? Sã vã spun ce le-a zis colegilor mei: Scopul lui aici este ca sã ne mai dea salariile câteva luni ºi pentru a pãstra cât de cât liniºtea.

Doar asta face”, a mai declarat Vasile Pãduraru.

Minerilor li s-au alãturat la protest ºi energeticienii de la Mintia ºi situaþia a scãpat în cursul zilei de marþi de sub control.

Diana MITRACHE

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm pensionarii, beneficiari de gratuitãþi (energie electricã, termicã, raþii cãrbune) înregistraþi la sucursalele minelor Petrila, Paroºeni, Uricani, sã se prezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi pânã la data de 10.03.2016, cu urmãtoarele documente : z Buletin sau carte de identitate în original – soþ, soþie; z Cupon pensie luna anterioarã; z Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere, comodat, etc); z Facturi aferente anului 2015 pentru energie electricã ºi termoficare.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

Apa Serv Valea Jiului, exemplu pentru alþi operatori din România pa Serv Valea Jiului este un A bun exemplu ºi pentru alþi operatori din România, atât cu

privire la atragerea fondurilor europene cât ºi legat de o serie de investiþii fãcute cu resurse proprii ºi care vor fi implementate ºi de alte societãþi de profil, considerã preºedintele Comitetului Teritorial Olt-Jiu din cadrul Asociaþiei Române a Apei.

Zeci de specialiºti din cadrul a 21 de operatori de servicii de alimentare cu apã ºi canalizare din România sunt prezenþi în aceste zile în Valea Jiului, unde au mai multe simpozioane de lucru. În cadrul acestor întâlniri, în care se prezintã diferite soluþii la problemele întâmpinate de operatori, au loc ºi schimburi de experienþã iar specialiºtii Apa Serv Valea Jiului au prezentat o serie de programe care sunt deja implementate de societate ºi care vor fi preluate ºi de alþi operatori.

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã,

SE CONVOACà Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 29 februarie 2016, ora 1200, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind conferirea Titlului de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” domnului Pera Bulz – artist popular; 2. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor Diplome de “EXCELENÞÔ; 3. Proiect de hotãrâre privind încetarea înainte de termen a mandatului

Programul electornic de încasare a facturilor ºi cel de citire ºi transmitere a consumului a fost lãudat de cei prezenþi la întâlnirile de lucru. Costurile pentru realizarea unei astfel de platforme electronice se ridicã la zeci de mii de euro, însã, Apa Serv Valea Jiului a reuºit sã o realizeze ºi dezvolte cu proprii angajaþi, la costuri minimale. ”Aici, în Parâng, are loc ºi reniunea specialiºtilor IT din companiile de apã ºi România ºi am

de consilier judeþean al domnului Bârea Vasile; 4. Proiect de hotãrâre privind constatarea pierderii calitãþii de membru al Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã Hunedoara de cãtre domnul Bârea Vasile; 5. Proiect de hotãrâre privind desemnarea nominalã a unui consilier judeþean ca membru al Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã, organizatã la nivelul judeþului Hunedoara ºi validarea acestuia; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Asociaþia Veteranilor de Rãzboi – filiala Judeþului Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni de interes public judeþean 7. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2015, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare, prevãzute în bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2016;

constatat cã Apa Serv Valea Jiului a reuºit sã implementeze o soluþie de platã a facturilor on-line. O soluþie ”in house ”, fãrã costuri prea mari ºi de aici se va da tonul pentru dezvoltarea ºi altor companii de apã”, a declarat, Thomas Roth, secretar Comitetul Teritorial Olt-Jiu. De cealaltã parte, preºedintele Comitetului Olt-Jiu din cadrul Asociaþiei Române a Apei (ARA), Mircea Niculescu spune cã întrunirea din Valea Jiului ajutã membrii asociaþiei, operatorii de apã ºi canalizare din þarã, sã se punã la curent ºi sã identifice soluþii la o serie de probleme apãrute în acestã activitate. În plus, programele europene de atragere a finanþãrilor pe acest domeniu, unde Apa Serv Valea Jiului este datã ca exemplu de bune practici, este un alt subiect fierbinte discutat la întrunirea din

8. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 9. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Regulamentului privind procedura de atribuire a ”Titlului de Excelenþã”, a titlului de ”Consilier de Onoare” ºi de ”Ambasador” al Judeþului Hunedoara, precum ºi a diplomelor ºi plachetelor omagiale; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii din cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”, cod SMIS – CSNR 49063; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea valorificãrii masei lemnoase pe picior din zona de siguranþã a drumului judeþean DJ 687; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Reparaþii capitale rezervor de apã 150 mc, staþie de tratare apã

la Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Brad; 13. Proiect de hotãrâre privind modificarea inventarului bunurilor care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind retragerea Judeþului Hunedoara, din calitatea de membru asociat în Asociaþia „Fotbal Club Autobergamo” Deva; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea renunþãrii la calitatea de membru asociat a Judeþului Hunedoara în Asociaþia „Clubul Sportiv Fotbal Club Hunedoara”; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea retragerii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara din Acordul de Asociere cu Federaþia Românã de Judo ºi Sport Club Municipal Deva; 17. Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.191/2015 privind stabilirea unor mãsuri pentru funcþionarea Parcului de Afaceri Simeria; PREªEDINTE, Adrian Nicolae David

Valea Jiului.

A

pa Serv Valea Jiului- apã ºi canal pentru aproape 98 la sutã din populaþie

Reprezentantul ARA a mai evidenþiat ºi faptul cã Apa Serv Valea Jiului stã foarte bine în ceea ce priveºte aria de acoperire cu servicii de apã ºi canal.

Astfel, circa 98 la sutã din populaþia Vãii Jiului are acces la aceste servicii dupã investiþiile realiate de societate în ultimii ani, iar la nivel naþional doar Constanþa atinge un asemenea procent. ”ªi noi avem de învãþat din aceste schimburi de experienþã, dar la rândul nostru putem inspira ºi pe alþii. Cu specialiºtii Apa Serv Valea Jiului am implementat o serie de proiecte ºi vreau sã vã spun cã avem oameni foarte buni, foarte bine pregãtiþi care au primit oferte considerabile din alte pãrþi dar au ales sã rãmânã ºi sã lucreze pe bani mai puþini la Apa Serv. Munca în echipã a dus la ascensiunea companiei ºi ne dã posiblitatea sã ne mândrim, pentru cã suntem o companie pe profit. Mai sunt ºi critici, însã de la o firmã falimentarã am reuºit sã fim un exemplu”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Delegaþii companiilor de apã prezenþi la lucrãrile din Valea Jiului mai au în program ºi vizitarea unor investiþii aflate în exploatare cum ar fi noua staþie de tratare a apei de la Jieþ, consideratã la momentul actual printre cele mai moderne din þara noastrã.

Maximilian GÂNJU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

Liber la infracþiuni

Cinci candidaþi pentru un loc de muncã

Poliþia Localã nu are patrule ºi nici combustibil

Concurenþã acerbã pentru angajãrile la Spitalul de Urgenþã din Petroºani proape 100 A de candidaþi pentru 20 de posturi

D

oi litri de combustibil pentru o populaþie de peste 30 de mii de locuitori.

Este vorba de patrula Poliþiei Locale de la Petroºani care are o cotã de combustibil de doi litri pentru o perioadã de 8 ore. Mai grav este faptul cã nici patrule nu existã.

Spre exemplu, la sfârºitul sãptãmânii trecute, un cetãþean al municipiului Petroºani a sesizat Poliþia Localã pentru un conflict care se manifesta în zona Dacia.

Numai cã oamenii legii nu au avut posibilitatea de a trimite o patrulã.

“Am sunat la Poliþia Localã ca sã îi anunþ cã la piaþa Dacia are loc un conflict. Mi s-a spus cã nu au patrule ºi sã sun la Poliþia municipalã”, spune un petroºãnean.

Reprezentanþii Poliþiei Locale confirmã spusele petroºãneanului ºi susþin cã numãrul poliþiºtilor locali este extrem de mic, iar aceºtia nu fac faþã tuturor solicitãrilor.

Abandonul ºcolar scade din cauza laptelui

M

erg la ºcoalã pentru a primi corn ºi lapte. Este vorba de elevii din zonele sãrace ale României, iar reprezentanþii Ministerului Educaþiei susþin cã aceastã mãsurã a fost implementatã în vederea reducerii abandonului ºcolar. În Valea Jiului au existat probleme în ceea ce priveºte calitatea acestor produse.

“Acest program a contribuit la creºterea participãrii ºcolare în special în zonele sãrace ºi în rândul minoritãþii rrome. De asemenea, asigurarea unei gustãri gratuite pentru copiii proveniþi din familii defavorizate socio-economic, în special prin acordarea laptelui, a contribuit la acoperirea necesarului de calciu. În derularea oricãrui program, în scopul creºterii eficienþei este normalã corelarea obiectivelor acestuia cu nevoile concrete ale beneficiarilor ºi cu alte programe adresate acestora”, aratã Adrian Curaj, ministrul Educaþiei. În decursul anului trecut au existat probleme în Valea Jiului atunci când elevii de la mai multe unitãþi de învãþãmânt au primit cornuri mucegãite. (Monika BACIU)

“E adevãrat cã a sunat cineva sã ne sesizeze acele fapte, i s-a spus cã nu avem patrule ºi i s-a recomandat sã sune la Poliþia municipalã. Noi suntem în total 45 de angajaþi la Poliþia Localã dintre care 5 sunt la monitorizare, opt paznici ºi 4 la mediu. Mai avem patrule mixte cu Poliþia municipalã”, a declarat Dorel Neag, comandantul Poliþiei Locale Petroºani.

Mai grav este cã posturile sunt blocate, astfel cã nu se pot face angajãri pentru a acoperi deficitul de poliþiºti locali.

“Posturile sunt blocate. Nu putem face angajãri”, a mai spus sursa citatã. “În administraþia publicã posturile sunt aprobate printr-un ordin al prefectului. Momentan nu se pot face angajãri”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Efectivul biroului Poliþiei Locale este de 25 angajaþi, respectiv 17 poliþiºti locali ºi 8 paznici, activitatea fiind condusã de un ºef de birou. În cursul anului 2015 efectivul biroului s-a redus cu doi angajaþi datoritã suspendãrii raportului de serviciu pentru creºterea copilului.

Monika BACIU

Semnãturi pentru candidatura lui Ridzi

S

emnãturi pentru candidatura la Primãrie. Partidul Naþional Liberal Petroºani a demarat operaþiunea “semnãtura” pentru susþinerea candidatului la alegerile locale.

Conform legii, începând de anul acesta, toþi candidaþii care vor sã ocupe fotoliul de primar trebuie sã aibã

disponibile. Spitalul de Urgenþã din Petroºani a scos la concurs mai multe posturi vacante pentru înfirmiere, îngrijitoare ºi brancardieri. Pentru cele 20 de posturi la concurs s-au prezentat 98 de persoane.

“Avem 14 posturi de infirmiere pentru care sunt 12 candidaþi, ºase posturi de îngrijitoare pentru care s-au înscris 55 de fete, din care sunt prezente 54 ºi 4 posturi de brancardieri pentru care s-au înscris 36 ºi sunt prezenþi 32”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În urma concursului din luna decembrie au existat ºi discuþii în ceea ce-i priveºte pe candidaþii admiºi. Potrivit organizatorilor ºi de aceastã datã procedura a fost identicã, neexistând suspiciuni de fraudare a concursului.

“Nu am schimbat cu nimic procedura. La fel s-a procedat ºi data trecutã, la fel s-a procedat ºi acum. Mai mult decât s-a fãcut nu existã posi-

susþinerea cetãþenilor.

Candidatul PNL la Primaria Petroºani este Tiberiu Iacob Ridzi, iar organizaþia localã a demarat aceastã operaþiune de strângere de semnãturi.

“Potrivit legii de anul acesta candidaþii la fotoliul de primar trebuie sã depunã ºi lista susþinãtorilor”, declarã surse din rândul PNL. Primarii vor fi aleºi într-un singur tur, iar cei care vor candida trebuie sã depunã o listã cu semnãturile a minimum 1% din numãrul total al alegãtorilor, dar nu mai puþin de 100 de susþinãtori pentru comune, 500 pentru oraºe de rangul 2 ºi 3 ºi 1.000 de susþinãtori pentru municipii ºi pentru Bucureºti.

Monika BACIU

bilitatea vizavi de acest concurs ca lucrurile sã meargã bine ºi în condiþii bune pentru candidaþi”, a mai precizat sursa citatã.

D

eficit de personal

La unitatea medicalã din Petroºani ar mai fi nevoie de sute de persoane astfel încât sã fie acoperit deficitul.

“Nu ne acoperim numãrul de posturi libere. Spitalul are în structurã 1028,5 posturi, la ora actualã avem 820 de psoturi acoperite, având în vedere cã mai scoatem acum 20 de posturi suntem departe de a acoperi necesarul. Încercãm sã avem un numãr de personal care sã asigure o activitate acceptabilã, spre decentã”, a mai subliniat Vasilescu.

Potrivit conducerii unitãþii medicale, în perioada urmãtoare vor mai fi organizate concursuri pentru ocuparea unor posturi din spital.

“Vor mai exista o serie de concursuri pentru posturi în partea de muncitori. Va mai trebui organizat încã un concurs pentru asistente medicale, vacante definitiv ºi vacante temporar. Pentru îngrijitoare vom mai organiza concurs, pentru cã acum am scos 6 posturi, pentru posturile infirmiere s-au prezentat 12 candidaþi ºi tot din spital ºi atunci automat mutãm deficitul de pe partea de infirmiere pe partea de îngrijitoare unde vor pleca 12 fete, dacã iau toate concursul”, a conchis managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Monika BACIU

ANGAJÃRI Angajez ºoferi pentru transport internaþional, categorie B, autoutilitare de 3,5 tone.

Relaþii la telefon 0722616697

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016

Henþ cu mâna

Steaua: 2, 3, 4!!!

Nãucitor: în penultima etapã a campionatului regular de Liga I, vedetele (rãsuflate?) de la FCSB Steaua Bucureºti, mânate în luptã de arogantul Laurenþiu

Reghecampf ft.

Anamaria Prodan, s-au fãcut de cacao la Pandele – Voluntari.

Au ºi luat niºte note pe mãsurã în „Gazeta Sporturilor”: Chipciu, Hamroun, Gebhart,

Bourceanu, Fl. Niþã, Momcilovic – 4, Marica ºi Pintilii – 3, iar neînfricatul ºi inutilul Gabi Tamaº,

JIUL 100

Î

n anul 2019, legendara echipã Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani. Pânã atunci, mai e ceva vreme... Dar din când în când, vom þine în prizã iubitorii echipei Jiul, cu câte un episod din centenara existenþã a echipei în alb-negru.

Acum, în plin campionat al Ligii I, ne amintim despre anii - ºi nu au fost puþini, ci exact 42! – când Jiul Petroºani era o echipã respectatã la acest nivel.

1946-1947 REVENIREA DUPÃ RÃZBOI Jiul Petroºani ºi-a obþinut dreptul de promovare în Divizia „A” la finalul campionatului 1940-1941, dar, din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, competiþia nu s-a mai disputat.

Noua orientare politicã ºi ideologicã a României, dupã rãzboi, a impus adoptarea unor noi structuri în mai toate domeniile de activitate ale statului, evident, cu efecte ºi asupra

sportului. În România au activat dupã 1944 o serie de organizaþii în miºcarea sportivã, la un moment dat funcþionând douã instituþii, una U.F.S.R. ce cuprindea vechile federaþii sportive, cu tradiþie ºi o a doua, O.S.P., aflatã sub controlul partidului unic la putere ºi sindicatelor, care încercau, în sprijinul noii ideologii comuniste, sã rãspândeascã sportul în masele muncitoreºti de la oraºe ºi sate.

Astfel, în 7 martie 1946, U.F.S.R. este desfiinþatã, rãmânând doar O.S.P., ca singur organ învestit de lege sã conducã sportul românesc. Se remarcã însã o instabilitate, la nivel de conducere a noului organ, în perioada de început, pânã prin 1950, perindându-se la conducerea O.S.P. (care din 1949 va deveni Comitetul de Culturã Fizicã ºi Sport – CCFS) nume ca Remus Alexandru, Virgil Economu sau Emilian Angheliu. Dispar, din

nota 2! útia-s luptãtorii care vor cu Naþionala la Euro 2016! Iatã cã marea candidatã la laurii fotbalului românesc, Steaua Bucureºti, a fost tãvãlitã cu 3-1 de aproape retrogradata F.C. Voluntari, asta aºa, în cinstea venirii lui MM Stoica printre

pãcate, din peisajul fotbalistic, echipele mari ale deceniilor trecute, precum Chinezul Timiºoara, Gloria Arad, C.A. Oradea (devenitã, totuºi, Libertatea ºi apoi I.C.O...), Ripensia Timiºoara, Venus Bucureºti sau Carmen Bucureºti, pitoreasca echipã a indistriaºului Mociorniþa, de unde vor pleca spre Valea Jiului viitorii mari fotbaliºti de la Jiul Petroºani, Licã Panait, Francisc Fabian, Costicã Marinescu, sau Farkas I, acesta din urmã revenit dupã o viaþã tumultoasã.

Dispariþia unor cluburi de

Iosif Deleanu ºi Petru Pop (IV), jucãtori ai Vãii Jiului, cu 5 campionate la Jiul în Divizia „A”

cei vii. ªi când te gândeºti cã Voluntariul le-a „tras-o” fãrã vreo cinci titulari?!

Ceea ce s-a întâmplat în acest meci rãmâne de-acum o pildã pentru infatuaþii fotbalului românesc. Dacã s-a întâmplat aºa la Voluntari, de-acum încolo e posibil orice.

legendã va fi însã compensatã cu apariþia altora, cea mai celebrã fiind I.T.A. (Industria Textilã Arad), devenitã ulterior U.T.A., o echipã de superclasã ce va câºtiga cinci titluri de campioanã a României! În noua structurã organizatoricã adoptatã la nivelul miºcãrii fotbalistice, din vara anului 1946 se va relua activitatea competiþionalã în sistemul Diviziei „A”, cu un numãr de 14 echipe, printre care ºi Jiul Petroºani, promovatã de drept în 1941... La nivelul întregului sistem divizionar, A, B ºi C, la startul campionatului 1946-1947 se aliniazã 188 de echipe, ceea ce denotã un interes major pentru sportul cu balonul rotund, ce nu fusese înecat de mirosul prafului de puºcã din rãzboi... În aceste condiþii, Jiul atacã cel de-al doilea sezon al sãu (primul fusese în

1937-1938) în Divizia „A”.

A fost un campionat în care Jiul a folosit 35 de jucãtori, echipa având un sezon modest, încheind pe locul retrogradabil 12, dar prin mãrirea numãrului la 16 echipa din sezonul urmãtor,

Gheorghe Vâjdea

a rãmas în Divizia „A”.

Jiul a avut în Gheorghe Vâjdea un golgeter de clasã – a marcat 10 goluri –, lui urmându-i Tudor Paraschiva, cu 9 goluri.

Remarcând în acel sezon debutul pe prima scenã a doi jucãtori localnici, Iosif „Bonþu” Deleanu ºi Petru Pop (IV), fiecare ulterior cu cinci sezoane la nivelul Diviziei „A”.

Paginã realizatã de Genu TUÞU