Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1046
Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
MINERII, BÃTAIA DE JOC A UNUI SISTEM CORUPT
Noi disponibilizãri, în toamnã
M
inele pe închidere pierd la toamnã angajaþi, care vor pleca dupã ce se vor disponibiliza. În acest moment, la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului mai lucreazã 1.131 de angajaþi ºi productivitatea muncii este puþin mai mare de 1 tonã pe angajat.
Ultimele disponibilizãri la minele neviabile au avut loc la finele anului trecut ºi acum se preconizeazã altele, dar spre toamnã, atunci când se finalizeazã ºi procesul de închidere a mai multor perimetre aflate acum în plin proces de restrângere. „Este vorba despre 145 de persoane, conform noii notificãri, care vor trebui disponibilizate anul acesta. Aºa cum am cuprins în bugetul de venituri ºi cheltuieli, disponibilizãrile sunt prevãzute în perioada octombrie – noiembrie – decembrie, dar, în fucnþie de evoluþia preþului la
Piese de schimb neutilizate, de aproape UN MILION DE EURO Gigacalorie, sau de evoluþia CEH ºi de posibilitãþile lor, vom putea rediscuta lunar acest program de disponibilizare, dacã va fi decalat sau nu”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. În acest moment, la mina Paroºeni mai lucreazã 610 angajaþi, alþi 459 sunt la mina Uricani, 10 au mai rãmas la Petrila, dar acolo mai este doar un departament ºi alþi 59 de angajaþi sunt la corpul administrativ al societãþii. Dintre aceºtia se va decide numãrul disponibilizãrilor, aºa încât producþia zilnicã, sã nu scadã de la 1.250 de t/zi.
C
omplexul Energetic Hunedoara are în depozite adevãrate comori, ce-i drept cam nemiºcate de ani de zile. Numai piesele de schimb de la unitãþile miniere sunt estimate la aproximativ 5 MILIOANE DE LEI. Asta în timp ce minerii se Diana MITRACHE plâng cã nu mai au cu ce lucra. >>> PAGINA A 5-A
Antifrauda a luat la puricat Straja ºi Petroºaniul
Z
eci de inspectori de la ANAFAntifraudã au efectuat un control amãnunþit în Straja la unitãþile de cazare, dar ºi în municipiul Petroºani la cluburi ºi restaurante. Nu mai puþin de 60 de comisari de la ANAF – Antifraudã, însoþiþi de jandarmi, au descins în staþiunea montanã Straja, unde au verificat restaurantele, spaþiile de cazare, centrele de închiriat schiuri ºi centrele de
închiriat echipament montan. Iniþial, angajaþii ANAF au luat masa prin diverse
restaurante din staþiune pentru a vedea dacã primesc bon fiscal. Spre surprinderea lor au primit
aproape în toate locaþiile unde au intrat fãrã a-ºi declina indentitatea de la bun început. Cabanierii se aºteptau la vizita ANAF dupã ce aceºtia au descins în urmã cu circa douã sãptãmâni pe pârtia de la Transalpina, unde au dat zeci de sancþiuni. ”Ne aºteptam la controale în acest sezon ºi dupã ce au fost la Voineasa, bãnuiam cã vin ºi la noi. Nu prea au gãsit locuri în care sã nu se dea bon fiscal turiºtilor, mã refer la spaþiile de cazare autorizate. În
cabanele care sunt declarate doar ca ºi casã de vacanþã nu prea au putut intra pentru control. Dupã evenimentul cu bãtãuºul era de aºteptat ca Straja sã fie sub lupã", a spus unul dintre cabanierii din Straja. Bilanþul acþiunii de control efectuate în Straja va fi întocmit peste câteva zile, au susþinut inspectorii aflaþi în control. Cei de la Antifraudã au revenit ºi în Petroºani, unde au fãcut o serie de controale la cluburile ºi restaurantele din centrul municipiului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Un investitor italian, oferã 50 de locuri de muncã la Petroºani
A
re o afacere în plinã dezvoltare la Petroºani, iar pentru asta are nevoie ºi de personal. Este vorba despre un investitor italian venit de ceva timp în România, care ºi-a deschis la Petroºani, în zona Iscroni, o fabricã de canapele, pe care acum doreºte sã o dezvolte, aºa cã trebuie sã facã angajãri. Chiar dacã a apelat la Agenþia Localã de ocupare a Forþei de Muncã, italianul nu a reuºit sã-ºi gãseascã oameni, motiv pentru care a apelat la administraþia publicã localã pentru a îl ajuta în acest demers. ”La solicitarea unui intreprinzãtor particular, am organizat, un interviu pentru a angaja 50 de oameni. Noi administraþia publicã localã nu am fãcut altceva decât sã le punem la dispoziþie sala de mar-
murã a primãriei. De asemenea am vorbim cu cei de la asistenþa socialã iar ei au informat oamenii sã vinã. Desigur nu toþi vor fi angajaþi, depinde de
cerinþele angajatorului, însã orice loc de muncã în Petroºani este binevenit aºa ca noi îi sprijinim”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu
200.000 de lei de la bugetul local pentru catedralã?
B
iserici construite din bani publici. Fãrã numãr de la bugetul local, la catedrala Sfântul Prooroc Ilie. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã decidã dacã alocã sau nu, suma de 200 de mii de lei pentru continuarea lucrãrilor de la Catedral Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. “Prin cererea înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, preotul paroh Bulf Gabriel Ion de la Parohia Sfântul Prooroc Ilie Testiveanul din municipiul Petroºani solicitã acordarea unui sprijin financiar pentru continuarea lucrãrilor de investiþii la Catedrala Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, respectiv suprastructura de la cota 9 la cota +6,10. Potrivit art. 3, alin. 3 din ordonanþa Guvernului României nr. 62 din 30 august 2001, privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unuitãþile de cult aparþinând cutelor religioase recunoscute din România (...) de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru înreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult fãrã venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori
repararea lãcaºurilor de cult ºi pentru conservarea ºi întreþinerea bunurilor aparþinând cultelor”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. În decursul anilor, bani pentru înãlþarea bisericii au venit ºi de la Consiliul Judeþean
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016 Iacob Ridzi. La interviul organizat vineri, angajatorul a pus la dispoziþie 50 de locuri de muncã, însã dacã totul va merge bine, pânã la sfãrºitul anului va mai angaja 50 de oameni. ”Suntem o firmã de canapele, pe care vrem sã o dezvoltãm, acesta este motivul pentru care astãzi am organizat acest interviu. Mã bucur cã am fost sprijinit de administraþia publicã localã de aici, dar ºi de faptul cã astãzi aici sunt prezenþi foarte mulþi oameni dornici de muncã”, a spus investirotul italian. Pentru comunitatea din Petroºani cele 100 de locuri de muncã reprezintã o manã cereascã, þinând cont de criza care este acum în toatã Valea Jiului.
Hunedoara cu titlul de finanþare nerambursabilã. Anul 2015 a fost cel mai bun din punct de vedere financiar. Atunci, instituþia judeþeanã a alocat nu mai puþin de 100.000 de lei pentru suprastructurã ºi infrastructurã biseriã. În anul 2014, preotul Gabriel Bulf a mai primit 40 de mii de lei pentru construcþia biserici. În anul 2013, instituþia judeþeanã a mai alocat 10 mii de lei, iar în anul 2012 s-a alocat suma de 4000 de lei. Anul trecut municipalitatea de la Petroºani a mai alocat 75 de mii de lei pentru continuarea lucrãrilor la catedralã. Catedrala "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" se va ridica în centrul municipiului Petroºani, lângã Parcul "Carol Schreter". Crucea de pe cupola principalã a catedralei va fi înãlþatã pânã la 39,85 m de la nivelul solului. Celelalte douã cruci vor fi la înãlþimea de 26,25 m de la sol. Soclul catedralei va fi placat cu piatrã naturalã, ancadramentele vor fi din piatra naturalã ºi cãrãmidã aparenta, tâmplãria din lemn stratificat ºi geam termopan cu vitralii, balustrada va fi din inox, iar învelitoarea din tablã de cupru. Crucea de pe cupolã va avea 4,9 m. Monika BACIU
”Aceste locuri de muncã sunt foarte importante. De fapt orice loc de muncã e bun pentru oraºul nostru. Aºa cum am spus de fiecare datã, suntem deschiºi ºi venim în sprijinul celor care doresc sã angajaze, ºi doresc sã creeze locuri de muncã, la Petroºani”, a mai adãugat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.
La interviul de vineri, s-au prezentat peste 100 de persoane, tineri ºi pensionari deopotrivã. Pentru început aceºtia au avut de completat câte un CV. Dupã ce investitorul le va analiza pe toate, acesta va selecta 50 de oameni, care de la 1 martie vor intra în proba de lucru. Adina PÃDURARU
Sunt bani pentru proiecte de anvelopare
M
inisterul Dezvoltãrii Regionale are fonduri pentru proiecte de anvelopare a instituþiilor publice, ori a instituþiilor ºcolare ºi chiar pentru blocurile de locuit. Trebuie doar sã fie scrie proiecte eligibile. Iar asta o spun cei de la Guvern, care au sosit la Vulcan, sã premieze un proiect al administraþiei de la noi. Primãriile, însã, sunt cele care trebuie sã fie cele care sã caute finanþãrile. „Ar trebui sã se informeze permanent pe site-ul ministerului, pe site-ul UNDP-ului ºi, în general, pe internet cred cã este mult mai uºor. Sunt astfel de proiecte ºi chiar competiþii, de fiecare datã. Noi, când avem competiþii, le popularizãm pe site, sau le trimitem direct administraþiilor publice locale”, a spus în cadrul unei conferinþe de presã la Vulcan, Adriana Udroiu, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice Locale. La Vulcan, printr-un astfel de poriect, finanþat din bani europeni, a fost îmbunãtãþit confortul termic al grãdiniþelor ºi administraþia a primit chiar locul I pentru modul în care a gestionat, la nivel naþional, situaþia. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Brâncuºi pângãrit la Petroºani L
a Petroºani, locul unde s-a nãscut Coloana Infinitului, Coloana Lumii, cum o numesc Franþa ºi America, Brâncuºi a fost marcat cu un banner de hârtie lipit cu scoci ºi o doamnã, Felicia Portase, care se identificã cu anexa primãriei-Asociaþia Casa Pro Urbis, care a ocupat aproape jumãtate din timpul manifestãrii. Dacã nu ar fi existat munca titanicã a Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, respectiv simezele ºi masa cu exemplarele Caietului 11 - Istoria realizãrii Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroºani, cu atât se alegea Brâncuºi de la coorganizator – banner-ul cu scoci… Deºi autorul excepþionalei piese de teatru ”Infinitul lui Brâncuºi” este consili-
er petroºãnean, în loc sã fi oferit audienþei un fragment din înregistrarea radiofonicã, cu vocea inegalabilã a lui ªtefan Iordache în rolul lui Brâncuºi, coorganizatoarea Felicia Portase a citit…citate din zicerile marelui sculptor al esenþelor. La Tg. Jiu, Ziua Constatin Brâncuºi a fost criticatã pentru cã autoritãþile au comandat coliva, care s-a
fãcut pentru slujba religioasã a pomenirii sale, cu ”picturi” din opere ale sculptorului esenþelor, deºi acolo s-a aflat spuma brâncuºologilor români, printre care preºedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu ºi premiatul Herder – prof.univ, dr. Andrei Marga. Nu a lipsit Sorana Gorjan de la manifestarea de la Tg. Jiu, care a þinut douã zile. ”Comora” pe care ne-a dãruit-o Asociaþia Petro Aqua Petroºani, care de ani de zile încearcã, cu o tenacitate rar întâlnitã, sã atragã atenþia cã Atelierele Centrale de la Petroºani, prin calitatea meseriaºilor, au
avut o mare contribuþie în naºterea Coloanei Lumii, la care ”a tras la smirghel” chiar scriitorul petrilean I.D. Sîrbu, a fost aruncatã în derizoriu de doamna în cauzã. Aceasta a spus, printre altele, audienþei - istorici ºi brâncuºologi locali remarcabili - cã spusele lui Brâncuºi sunt ceva mai cunoscute de 2-3 ani ºi a început sã citescã… ”citate” din Brâncuºi, moment în care câteva persoane au ºi pãrãsit sala, indignate. Primãria Petroºani, prin Consiliul Local, a susþinut editarea cãrþi document, dar modul cum a fost organizatã Ziua Brâncuºi, prin coorganizatorul Casa Pro Urbis/Felicia Portase i-a pãtat obrazul ºi ei. Oferirea publicului în bãtaie de joc, din neºtiinþã, sau prin ne-simþire vis-a-vis de marea ºansã a Petroºaniului de a contribui substanþial la opera Infinitului, înseamnã desconsiderarea celor
ce duc greul pentru punerea Petroºaniului pe harta brâncuºianã. Un organizator poare ridica mult o manifestare, poate sã facã sã vibreze o salã, sã-l simtã pe Maestrul Mãiastrei acolo... Din acea sala nu trebuia sã lipseascã marea Coloanã, eventual un poster mare, vertical pânã în tavan, care sã creeze impresia cã-l strãpunge ridicându-se cãtre înalt, sau orice altã idee de genul unor proiecþii statice, ori altele oferite de artiºtii municipiului. Mai mult, sã ai aici, în Petroºani, autorul excepþionalei piese de teatru ”Pasãrea de aur – Infinitul lui Brâncuºi”, Valeriu Butulescu, ºi sã nu te
foloseºti de asta? Înseamnã cã ai o problemã! În loc de citirea ”citatelor” de cãtre blonda reprezentantã a organizaþiei comunitare-Casa Pro Urbis, cu acodul autorului sã se fi redat un fragment din preþioasa înregistrare radiofonicã, cu vocea inegalabilã a lui ªtefan Iordache în rolul lui Brâncuºi. Sala ar fi vibrat! Dar de unde nu-i…. Dacã îþi pui semnãtura pe o acþiune, la cel mai înalt nivel local, al cãrui protagonist este sculptorul-zeu Brâncuºi, trebuie sã-i dai mãreþie ºi simþire ºi nu doar sã bifezi încã o manifestare. Ileana FIRÞULESCU
autoritãþile au uitat acel ”Atenþie, vaci!”. Dar au existat pe stâlpul cu pricina montate ghirlandele luminoase de sãrbãto-
rile din aceastã iarnã. Cum de nu l-au vãzut? E vorba de nepãsare, cel mai sigur… Ileana FIRÞULESCU
Foto facebook.com
Atenþie, vaci!, în centrul Petrilei Î
n faþa Oficiului Poºtal din Petrila troneazã, pe stâlpul aflat la marginea trotuarului strãzii principale ce strãbate oraºul, semnul de circulaþie cu Atenþie, vaci! Ceea ce poate fi numitã o intersecþie, este formatã din strada Republicii ºi o stradã de acces a locuitorilor cartierului 8 Martie. Responsabilii nu l-au vãzut nici când au pus ghirlandele luminoase de sãrbãtori, sau e vorba de nepãsare?
Oamenii, în general, sunt plini de umor în acþiunile lor, de neprevãzut, de illogic ºi, fireºte, absurd. Gospodarii localitãþilor sunt campioni în absurd prin lipsa grijii pentru amãnunte, sau pur ºi simplu mai bifeazã câte o realizare chiar dacã aceasta este de râsul lumii. Aºa se face cã existã de-a lungul Vãii Jiului ba o trecere de pietoni cãtre un gard, ba scãri fastuoase, ce au implicat multã muncã ºi materiale, cãtre un zid pe care era poziþionatã, la vreo
doi metri înãlþime, o fereastrã, sau coºuri de baschet pe câte un teren de circa un metru pãtrat, tobogane care se opresc în bãlþi etc. Însoþind reprezentanþi ai Asociaþiei Grupul de Prieteni la Oficiul Poºtal din Petrila, pentru a ridica cãrþile trimise de bine voitori pentru o acþiune de caritate, am fost surprinsi sã vedem un indicator de circulaþie cu ”Atenþie, vaci!”,
chiar la marginea trotuarului din parcarea Oficiului din buricul localitãþii. Strada ce trece pe lângã postã ºi dã în stada principalã este una care face legãtura locuitorilor din Cartierul 8 Martie cu centrul, iar cu câþiva metri mai în jos, sã fie vreo 20, o alta care ducea spre cartierul de blocuri ce se întinde pânã la Jiu. Ceea ce poate fi numitã o intersecþie, leagã de jur
împrejur blocuri de locinþe. Deci, de unde vaci?? Conform ”Chestionare auto”, însemnul se poziþioneazã la circa 100200 metri de zona periculoasã. Doar cã în direcþia de mers, unde se aflã respectivul indicator, la 200 m sunt magazine ºi sedii de firme la parterul blocurilor, apoi o Bisericã… Probabil cã
4 Actualitate
Mii de turiºti în Straja, de ziua lui Baloo S taþiunea montanã Straja a fost plinã în week-end-ul ce tocmai a trecut. Mii de turiºti din toate colþurile þãrii au venit aici pentru a practica sporturile de iarnã preferate dar ºi pentru a îl sãrbãtori pe Baloo, atracþia staþiunii montane.
Distracþia a început de dimineaþã, cu ”CUPA BALOO”! Încã de la primele ore ale dimineþii pârtiile, numai bune, au fost luate cu asalt de cei mai mici turiºti pentru care administratorii staþiunii au organizat un concurs cu premii, intitulat ”Cupa Baloo”. Prichindeii, împãrþiþi în cinci categorii de vârste, de la 3 la 15 ani s-au întrecut ºi au avut de strãbãtut un traseu cu obstacole, iar distanþa ce a trebuit parcursã a variat, în funcþie de vârstã. ”Astãzi este Cupa Baloo, dupã cum vedeþi, ne-a ajutat ºi Dumnezeu, pentru cã a fost timp frumos. Azi noapte a fost frig, am reuºit sã pornim tunurile ºi sã pregãtim pârtiile, ca sã fie într-o stare foarte bunã. La concursul de astãzi au participat 96 de copii. Acest lucru este unul bun, þinând cont de faptul cã au venit foarte mulþi din Valea Jiului, dar au venit în Straja ºi copii din Sibiu, Cluj, Arad, Turnu Severin, din toate colþurile þãrii”, a spus Emil Pãrãu. Primii au fost cei mai mici concurenþi, cu vârste cuprinse între 3 ºi 5 ani. Printre participanþi am gãsit-o pe Karla, de 4 ani, care a venit în Straja tocmai din Zalãu, pentru a participa la aceastã competiþie, dar ºi pentru a-l sãrbãtori pe Baloo. Chiar
dacã a pus schiurile în picioare doar de douã luni, micuþa a reuºit sã parcursã traseul cu brio. „Mi-a plãcut concursul, nu a fost greu. Schiez de douã luni ºi am patru ani”, a spus Karla, din Zalãu. Darius ºi Rãzvan, sunt alþi doi concurenþi care au dat tot ce au avut mai bun pe pârtie, doar pentru a obþine un timp cât mai scurt, care sã îi ducã direct pe podium. ”A fost foarte fain. Traseul nu a fost greu. Eu am învãþat sã schiez de la 2 ani ºi acum am 7. Azi în Straja am mai venit pentru cã e ziua lui Baloo, ºi i-am adus cadou niºte portocale”, a spus Darius, din Lupeni. Mare parte din copii care au participat la competiþie au învãþat sã schieze în Straja, cu ajutorul monitorilor de schi, care cât e ziua de lungã stau pe pârtie ºi îi învaþã pe cei mici sã schieze. Marius este unul dintre ei. ”Nu este greu sã lucrãm cu copiii, ne place foarte mult, asta este meseria noastrã. Mulþi dintre cei mici schiazã atât de bine pentru cã au fost de multe ori în Straja în tabere. Lucrãm cu foarte mulþi copii iar într-un sezon de schi în Straja pot spune cã eu ºi colegii mei pregãtim sute de copii, de exemplu, de mâine avem o tabarã de 40 de copii preºcolari”, a declarat Marius Fodoran,
C
oncursul de alergare montanã pe timp de noapte ''Parângul Night Challenge'' devine o tradiþie în staþiunea de lângã Petroºani, iar numãrul celor care acceptã provocarea creºte de la an la an.
Asociaþia Sportivã Bike & Run Petroºani se bucurã de un succes din ce în ce mai mare, dovadã fiind ºi participarea unor sportivi renumiþi. Unul dintre ei este Tiberiu Useriu, unul dintre cei trei români care vor participa, în luna martie, la ultratriatlonul de la Cercul
MINERII, BÃTAIA DE JOC A UNUI SISTEM CORUPT
Piese de schimb neutilizate, de aproape UN MILION DE EURO
monitor de schi în Straja. Dupã mai bine de trei ore de concurs, cei mici însoþiþi de pãrinþi dar ºi ceilalþi turiºti din Straja, s-au dus la Baloo pentru a-i cânta ”La mulþi ani!”
C
omplexul Energetic Hunedoara are în depozite adevãrate comori, ce-i drept cam nemiºcate de ani de zile. Numai piesele de schimb de la unitãþile miniere sunt estimate la aproximativ 5 MILIOANE DE LEI. Asta în timp ce minerii se plâng cã nu mai au cu ce lucra. Stocurile minelor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt încãrcate cu materiale ºi piese de schimb care par a nu folosi nimãnui.
Baloo a împlinit 16 ani! Baloo, atracþia staþiunii ºi cel mai mare urs crescut în captivitate din Europa, a fost sâmbãtã cel mai rãsfãþat ºi asta pentru cã a fost ziua lui. ”Baloo împlineºte astãzi 16 ani. Poveste lui este una tristã am putea spune, pentru cã locul lui Baloo nu ar fi în acest þarc, cu toate cã îndeplineºte toate condiþiile europene: are 1200 de metri pãtraþi, piºcinã, tot ce îi trebuie, are ºi mâncare zilnic, aºa cã nu este nevoit sã hiberneze. Cu toate acestea locul lui ar fi fost în pãdure. Aºa a fost sã fie. Baloo a fost gãsit la 2-3 luni rãnit, inconºtient în Polatiºte, de cãtre un pãdurar. A fost dus la ocolul silvic, ºi la spitalul din Petroºani unde a fost tratat iar de atunci este aici la noi în Straja ºi zilnic ne bucurã atât pe noi cei mari, dar mai ales pe copii”, a spus Emil Pãrãu. Cel care în urmã cu 16 ani, l-a salvat din Polatiºte pe Baloo, Otto, fostul ºef al Ocolului Silvic din Petroºani, a venit ºi el sâmbãtã, ca în fiecare an, sã îi
Piscurile Parângului, cucerite de alergãtori la a treia ediþie a ''Parângul Night Challenge''
La ediþia din 2016, care a avut loc sâmbãtã, la start s-au aliniat 150 de sportivi din 30 de oraºe ale þãrii. Concurenþii au avut de parcurs un traseu de 4,4 kilometri, care a plecat de la Pârtia B pânã în Vârful Parângul Mic (2.074 m), pe o diferenþã de nivel de circa 1.000 de metri. Evenimentul organizat de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Polar, la Polul Nord, unde se va alerga la minus 60 grade, a spus Avram Iancu, organizatorul evenimentului. În concurs mai este înscris ºi ultramaratonistul Aristide Necula, care a alergat în Deºertul Sahara, la ''Marathon des Sables'' ºi este cunoscut pentru participãrile sale la mai multe competiþii de ultramaraton din Europa. Concurenþii care au luat startul la ''Parângul Night Challenge'', în golul alpin au fost ghidaþi cu balize luminoase speciale de culoare roºu-gãlbui, similare celor de pe un aeroport, plasate din 200 în 200 de metri, iar peisajul a fost unul ieºit din comun. (M. GÂNJU)
ureze ”La mulþi ani!” ”Astãzi se împlinesc aproximativ 16 ani de când îl avem pe Baloo. L-am gãsit pe Baloo în Polatiºte, inconºtient, l-am dus la spital, i s-a fãcut o radiografie, nu avea nimic rupt, iar apoi am fost cu el la veterinar i-am fãcut perfuzii ºi-a revenit ºi de atunci este aici cu noi. Imi aduc aminte cã vreo-lunã, douã, l-am þinut la Ocolul Silvic unde eu lucram. Nu pot sã uit cã de fiecare datã când fãcea ceva rãu, venea ºi se ascundea la mine sub birou. Sunt foarte mândru sã îl vãd an de an cum creºte”, a spus Otto Hebel, salvatorul lui Baloo. De departe cel mai aºteptat moment al zilei atât de copii cât ºi de Baloo a fost cel în care, administratorii staþiunii i-au dat ursului, ca în fiecare an un tort uriaº din care sã se înfrupte ºi i-au cântat ”La mulþi ani!” ”Cei de la bucãtãria Montana i-au pregãtit lui Baloo acest tort uriaº de fructe cu foarte multe mere, miere de albine ºi zmeurã, în aºa fel încât Baloo sã simtã cã astãzi este ziua lui. Anul acesta dupã cum aþi vãzut Baloo a primit ºi ºampanie, pentru copii desigur, de care s-a bucurat foarte mult”, a mai adãugat Emil Pãrãu. Odatã ce tortul ºi ºampania au fost înfulecate de Baloo, a urmat premierea prichindeilor care dimineaþã s-au întrecut pe pârtie. Primii trei concurenþi, de la
fiecare categorie a concursului, care au parcurs traseul în cel mai scurt timp, evident corect, au fost premiaþi de organizatori cu cupe, medalii, diplome dar ºi dulciuri.
Punctul zero al distracþiei a fost în Straja! Cei care au fost în week-end în Straja nu au avut nimic de pierdut. Vremea a fost splendidã, stratul de zãpadã consistent ºi numai bun de schi, iar muzica ºi atmosfera fãcutã a transformat Straja într-un punct zero de distraþie. Dacã acum a fost Cupa Baloo, iar în urmã cu douã sãptãmâni a avut loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã, administratorii nu se opresc aici cu surprizele pentru turiºti. De pildã pe 5 martie în Straja va avea loc Cupa Comexim iar în intervalul 18-20 martie veteranii se vor întrece în Cupa Veteranilor, competiþie devenitã tradiþie. ”Noi pregãtim surprize. Sperãm sã nu avem surprize neplãcute din cauza vremii, pentru cã se anunþã o sãptãmânã ploioasã. Cu toate aceste noi depunem un efort fantastic pentru a menþine stratul de zãpadã ºi pârtiile bune. Avem totuºi o satisfacþie, Straja este printre puþinele locuri din þarã unde se schiazã, în condiþii aºa de bune, la ora actualã”, a spus Emil Pãrãu. Adina PÃDURARU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm pensionarii, beneficiari de gratuitãþi (energie electricã, termicã, raþii cãrbune) înregistraþi la sucursalele minelor Petrila, Paroºeni, Uricani, sã se prezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi pânã la data de 10.03.2016, cu urmãtoarele documente : z Buletin sau carte de identitate în original – soþ, soþie; z Cupon pensie luna anterioarã; z Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere, comodat, etc); z Facturi aferente anului 2015 pentru energie electricã ºi termoficare. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
fie pentru a fi utilizate acolo unde este nevoie.
Numai piesele ºi stocurile cu miºcare lentã sau fãrã miºcare ar putea acoperi 10% din valoarea datoriilor Complexului. S-au fãcut achiziþii fãrã nicio noimã, s-au livrat MII DE TONE DE MATERIALE FÃRÃ A FI REFUZATE, iar nimeni nu a fãcut nimic pentru a stopa prãduirea Complexului Energetic Hunedoara.
E
M Livezeni, stocuri neutilizate de DOUÃ milioane de lei
Doar pe stocurile minei Livezeni existã piese de schimb de aproape DOUÃ milioane de lei. Ce s-a întâmplat cu ele? NIMIC. Au zãcut undeva mai bine de un an de zile fãrã ca cineva sã le DERANJEZE pentru a îmbunãtãþi condiþiile de muncã. Obiectele de inventar fãrã miºcare au evaluate la 151.933,59 de lei. Culmea este faptul cã în timp ce muncitorii de rând ai Complexului Energetic Hunedoara se plâng zilnic cã nu au cu ce lucra, iar viaþa lor este în pericol, undeva prin încãperile minei Livezeni zac piese de schimb în valoare de 1,5 milioane de lei. Dintre acestea 1.526.208,08 sunt stocuri fãrã miºcare. Ponderea cea mai mare o au stocurile cu miºcare lent. Piesele de schimb NEUTILIZATE DE MAI BINE DE UN AN DE ZILE sunt evaluate la 1.526.208,08 lei, adicã la 10% din valoarea totalã a bunurilor minei Livezeni. “Valoarea stocurilor fãrã miºcare (durata de stocare mai mare de 1 an) este de 1.798.801,08 lei, ceea ce reprezintã 34,93% din valoarea stocurilor evidenþiate în situaþiile contabile ale EM Livezeni la data de 31.07.2015. Din valoarea totalã a stocurilor fãrã miºcare, ponderea cea mai mare o au piesele de
M
ina Lupeni, bunuri, piese doar sã fie
schimb (84,84%), urmate de obiectele de inventar. Ponderea stocurilor fãrã miºcare din aceeaºi categorie se prezintã astfel: 47,14% - obiecte de inventar, 36,49% piese de schimb, 24,87% alte stocuri”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general al CEH realizat în luna octombrie a anului trecut. În decursul anilor, anumite stocuri s-au mai redus. Cel mai probabil au fost valorificate. “Faþã de septembrie 2014 se observã o scãdere a stocurilor fãrã miºcare cu valoarea de 1.290.001,11 lei”, aratã raportul. Pentru conducerea unitãþii miniere de la Livezeni s-au trasat ºi anumite directive pentru valorificarea acestor stocuri. “Conducerea EM Livezeni va face o analizã a modalitãþilor de diminuare în continuare a stocurilor fãrã miºcare ºi cu miºcare lentã, a posibilitãþii de utilizare a acestora de alte sucursale ale S CEH ºi identificarea eventualelor modalitãþi de valorificare a stocurilor fãrã miºcare ºi cu miºcare lentã ºi efectuarea demersurilor în scopul deblocãrii unor resurse utilizabile în direcþii prioritare”, este mãsura impusã în raport.
E
M Vulcan, stocuri de aproape UN MILION de lei
În ceea ce priveºte unitatea minierã de la Vulcan, aici stocurile cu
miºcare lentã sau fãrã miºcare sunt de aproximativ UN MILION de lei. ªi aici zac piese de schimb nefolosite de cel puþin un an de zile. “Valoarea stocurilor fãrã miºcare (durata de stocare mai mare de 1 an) este de 934.262,43 lei, ceea ce reprezintã 33,53% din valoarea stocurilor evidenþiate în situaþiile contabile ale EM Vulcan la data de 31.10.2015. Din valoarea totalã a stocurilor fãrã miºcare, ponderea cea mai mare o au piesele de schimb (69,80%), urmate de materiale (23,11%) ºi obiecte de inventar (6,74%). Ponderea stocurilor fãrã miºcare din aceeaºi categorie se prezintã astfel: 65,98% - piese de schimb, 29,00% - alte stocuri, 22,00% - obiecte de inventar ºi 14,39% materiale”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general al CEH. La fel ca la mina Livezeni ºi la Vulcan trebuie inventariate toate stocurile cu miºcare lentã fie pentru a fi valorificate
La Mina Lupeni situaþia seamãnã cu celelalte. Aici au fost recepþionate diferite bunuri doar ca sã fie. De ce? Pentru cã probabil aºa a trebuit. În anul 2014, la unitatea minierã de la Lupeni s-au recepþionat 300 de kilograme de combustibil lichid uºor (CLU) peste cantitatea necesarã. “Motivul custodiei este livrarea peste cantitatea achiziþionatã în baza comenzii (...). prin referatul de necesitate ºi oportunitate (...) întocmit de EM Lupeni s-a solictat conducerii SDM aprobarea achiziþionãrii cantitãþii de 300 CLU livratã suplimentar faþã de cantitatea comandatã, pentru care nu s-a primit aviz favorabil. EM Lupeni aduce la cunoºtinþa furnizorului faptul cã se refuzã la platã contravaloarea celor 300 kg CLU, facturatã ºi necomandatã. Cu ocazia inventarierii anuale au fost expediate listele de inventariere care conþineau marfa aflatã în custodie în vederea confirmãrii de cãtre funizor. Pânã la data finalizãrii controlului nu s-a primit niciun rãspuns în acest sens”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general de la data de 14 mai 2015. O altã achiziþie este cea de role. Numai cã
furnizorul a livrat ºi în avans aceste role. “Motivul custodiei este marfã livratã în avans faþã de graficul de livrare. Au fost achiziþionate 250 bucãþi role 3X108X370 din care 100 bucãþi au fost înregistrate în custodie pe motiv cã au fost livrate în avans faþã de graficul de livrare”, se aratã în raport. În acest caz, deficienþa a fost remediatã, “SC Unio Satu Mare a procedat la stornarea contravalorii celor 100 bucãþi role livrate în avans”.
S
tocuri fãrã miºcare de peste 10 de milioane de euro CEH are bunuri casabile în valoare de aproape 50 de milioane de lei. Stocurile cu miºcare lenta estimate la aproape 50 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara deþine stocuri cu miºcare lentã în valoare de 49.856.166,09 de lei. La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie.
Potrivit unui rãspuns primit de la CEH, societatea deþinea la data de 31 octombrie 2015 pãcurã în valoare de 143.651 lei, materiale de 11.891.432,55 dintre care 10.135.437,94 pe partea energeticã ºi 1.755.994,61 pe partea minierã. „Toate acestea sunt luate în calcul ºi vor intra în planul de reorganizare ºi valorificare a acestora. Planul trebuie prezentat judecãtorului sindic ºi toate mãsurile vor fi trecute în programul de reorganizare”, a declarat Viorel Stancu, în urmã cu câteva sãptãmâni. De ce existã pe stocurile Complexului Energetic Hunedoara piesele de schimb în valoare de milioane de lei? Încã nu am primit vreun rãspuns. Poate aºa trebuia sã se întâmple pentru ca societatea sã fie devalizatã, sã intre în insolvenþã ºi poate chiar în faliment pentru ca mai apoi sã o cumpere cineva la un preþ de nimic în timp ce aceasta valoreazã sute de milioane de euro. Monika BACIU
Rãmân sau nu craiovenii, lichidatorii CEH?
D
ouã dosare în cazul apelului la intrarea în insolvenþã a CEH. Apelurile privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara au ajuns, dupã mai bine de o lunã de zile, la Curtea de Apel Alba Iulia. Douã dosare distincte au fost înregistrate pe rolul instanþei. Unul face referire strict la deschiderea procedurii de insolvenþã a CEH, iar cel de-al doilea este o opoziþie la aceastã procedurã. Adicã se contestã intrarea societãþii în insolvenþã. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au formulat apel dupã intrarea în insolvenþã a societãþii, aceºtia fiind nemulþumiþi de decizia instanþei privind administratorul judiciar. Casa de Insolvenþã GMC Craiova a fost desemnatã lichidatorul CEH, aceasta fiind propunerea unuia dintre creditori. Instanþa nu a admis propunerea statului ºi anume Euro Insol, societate administratã de Remus Borza. Niciunul dintre cele douã dosare de la Curtea de Apel Alba Iulia nu au primit încã termen de judecatã. (Monika BACIU)
4 Actualitate
Mii de turiºti în Straja, de ziua lui Baloo S taþiunea montanã Straja a fost plinã în week-end-ul ce tocmai a trecut. Mii de turiºti din toate colþurile þãrii au venit aici pentru a practica sporturile de iarnã preferate dar ºi pentru a îl sãrbãtori pe Baloo, atracþia staþiunii montane.
Distracþia a început de dimineaþã, cu ”CUPA BALOO”! Încã de la primele ore ale dimineþii pârtiile, numai bune, au fost luate cu asalt de cei mai mici turiºti pentru care administratorii staþiunii au organizat un concurs cu premii, intitulat ”Cupa Baloo”. Prichindeii, împãrþiþi în cinci categorii de vârste, de la 3 la 15 ani s-au întrecut ºi au avut de strãbãtut un traseu cu obstacole, iar distanþa ce a trebuit parcursã a variat, în funcþie de vârstã. ”Astãzi este Cupa Baloo, dupã cum vedeþi, ne-a ajutat ºi Dumnezeu, pentru cã a fost timp frumos. Azi noapte a fost frig, am reuºit sã pornim tunurile ºi sã pregãtim pârtiile, ca sã fie într-o stare foarte bunã. La concursul de astãzi au participat 96 de copii. Acest lucru este unul bun, þinând cont de faptul cã au venit foarte mulþi din Valea Jiului, dar au venit în Straja ºi copii din Sibiu, Cluj, Arad, Turnu Severin, din toate colþurile þãrii”, a spus Emil Pãrãu. Primii au fost cei mai mici concurenþi, cu vârste cuprinse între 3 ºi 5 ani. Printre participanþi am gãsit-o pe Karla, de 4 ani, care a venit în Straja tocmai din Zalãu, pentru a participa la aceastã competiþie, dar ºi pentru a-l sãrbãtori pe Baloo. Chiar
dacã a pus schiurile în picioare doar de douã luni, micuþa a reuºit sã parcursã traseul cu brio. „Mi-a plãcut concursul, nu a fost greu. Schiez de douã luni ºi am patru ani”, a spus Karla, din Zalãu. Darius ºi Rãzvan, sunt alþi doi concurenþi care au dat tot ce au avut mai bun pe pârtie, doar pentru a obþine un timp cât mai scurt, care sã îi ducã direct pe podium. ”A fost foarte fain. Traseul nu a fost greu. Eu am învãþat sã schiez de la 2 ani ºi acum am 7. Azi în Straja am mai venit pentru cã e ziua lui Baloo, ºi i-am adus cadou niºte portocale”, a spus Darius, din Lupeni. Mare parte din copii care au participat la competiþie au învãþat sã schieze în Straja, cu ajutorul monitorilor de schi, care cât e ziua de lungã stau pe pârtie ºi îi învaþã pe cei mici sã schieze. Marius este unul dintre ei. ”Nu este greu sã lucrãm cu copiii, ne place foarte mult, asta este meseria noastrã. Mulþi dintre cei mici schiazã atât de bine pentru cã au fost de multe ori în Straja în tabere. Lucrãm cu foarte mulþi copii iar într-un sezon de schi în Straja pot spune cã eu ºi colegii mei pregãtim sute de copii, de exemplu, de mâine avem o tabarã de 40 de copii preºcolari”, a declarat Marius Fodoran,
C
oncursul de alergare montanã pe timp de noapte ''Parângul Night Challenge'' devine o tradiþie în staþiunea de lângã Petroºani, iar numãrul celor care acceptã provocarea creºte de la an la an.
Asociaþia Sportivã Bike & Run Petroºani se bucurã de un succes din ce în ce mai mare, dovadã fiind ºi participarea unor sportivi renumiþi. Unul dintre ei este Tiberiu Useriu, unul dintre cei trei români care vor participa, în luna martie, la ultratriatlonul de la Cercul
MINERII, BÃTAIA DE JOC A UNUI SISTEM CORUPT
Piese de schimb neutilizate, de aproape UN MILION DE EURO
monitor de schi în Straja. Dupã mai bine de trei ore de concurs, cei mici însoþiþi de pãrinþi dar ºi ceilalþi turiºti din Straja, s-au dus la Baloo pentru a-i cânta ”La mulþi ani!”
C
omplexul Energetic Hunedoara are în depozite adevãrate comori, ce-i drept cam nemiºcate de ani de zile. Numai piesele de schimb de la unitãþile miniere sunt estimate la aproximativ 5 MILIOANE DE LEI. Asta în timp ce minerii se plâng cã nu mai au cu ce lucra. Stocurile minelor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt încãrcate cu materiale ºi piese de schimb care par a nu folosi nimãnui.
Baloo a împlinit 16 ani! Baloo, atracþia staþiunii ºi cel mai mare urs crescut în captivitate din Europa, a fost sâmbãtã cel mai rãsfãþat ºi asta pentru cã a fost ziua lui. ”Baloo împlineºte astãzi 16 ani. Poveste lui este una tristã am putea spune, pentru cã locul lui Baloo nu ar fi în acest þarc, cu toate cã îndeplineºte toate condiþiile europene: are 1200 de metri pãtraþi, piºcinã, tot ce îi trebuie, are ºi mâncare zilnic, aºa cã nu este nevoit sã hiberneze. Cu toate acestea locul lui ar fi fost în pãdure. Aºa a fost sã fie. Baloo a fost gãsit la 2-3 luni rãnit, inconºtient în Polatiºte, de cãtre un pãdurar. A fost dus la ocolul silvic, ºi la spitalul din Petroºani unde a fost tratat iar de atunci este aici la noi în Straja ºi zilnic ne bucurã atât pe noi cei mari, dar mai ales pe copii”, a spus Emil Pãrãu. Cel care în urmã cu 16 ani, l-a salvat din Polatiºte pe Baloo, Otto, fostul ºef al Ocolului Silvic din Petroºani, a venit ºi el sâmbãtã, ca în fiecare an, sã îi
Piscurile Parângului, cucerite de alergãtori la a treia ediþie a ''Parângul Night Challenge''
La ediþia din 2016, care a avut loc sâmbãtã, la start s-au aliniat 150 de sportivi din 30 de oraºe ale þãrii. Concurenþii au avut de parcurs un traseu de 4,4 kilometri, care a plecat de la Pârtia B pânã în Vârful Parângul Mic (2.074 m), pe o diferenþã de nivel de circa 1.000 de metri. Evenimentul organizat de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Polar, la Polul Nord, unde se va alerga la minus 60 grade, a spus Avram Iancu, organizatorul evenimentului. În concurs mai este înscris ºi ultramaratonistul Aristide Necula, care a alergat în Deºertul Sahara, la ''Marathon des Sables'' ºi este cunoscut pentru participãrile sale la mai multe competiþii de ultramaraton din Europa. Concurenþii care au luat startul la ''Parângul Night Challenge'', în golul alpin au fost ghidaþi cu balize luminoase speciale de culoare roºu-gãlbui, similare celor de pe un aeroport, plasate din 200 în 200 de metri, iar peisajul a fost unul ieºit din comun. (M. GÂNJU)
ureze ”La mulþi ani!” ”Astãzi se împlinesc aproximativ 16 ani de când îl avem pe Baloo. L-am gãsit pe Baloo în Polatiºte, inconºtient, l-am dus la spital, i s-a fãcut o radiografie, nu avea nimic rupt, iar apoi am fost cu el la veterinar i-am fãcut perfuzii ºi-a revenit ºi de atunci este aici cu noi. Imi aduc aminte cã vreo-lunã, douã, l-am þinut la Ocolul Silvic unde eu lucram. Nu pot sã uit cã de fiecare datã când fãcea ceva rãu, venea ºi se ascundea la mine sub birou. Sunt foarte mândru sã îl vãd an de an cum creºte”, a spus Otto Hebel, salvatorul lui Baloo. De departe cel mai aºteptat moment al zilei atât de copii cât ºi de Baloo a fost cel în care, administratorii staþiunii i-au dat ursului, ca în fiecare an un tort uriaº din care sã se înfrupte ºi i-au cântat ”La mulþi ani!” ”Cei de la bucãtãria Montana i-au pregãtit lui Baloo acest tort uriaº de fructe cu foarte multe mere, miere de albine ºi zmeurã, în aºa fel încât Baloo sã simtã cã astãzi este ziua lui. Anul acesta dupã cum aþi vãzut Baloo a primit ºi ºampanie, pentru copii desigur, de care s-a bucurat foarte mult”, a mai adãugat Emil Pãrãu. Odatã ce tortul ºi ºampania au fost înfulecate de Baloo, a urmat premierea prichindeilor care dimineaþã s-au întrecut pe pârtie. Primii trei concurenþi, de la
fiecare categorie a concursului, care au parcurs traseul în cel mai scurt timp, evident corect, au fost premiaþi de organizatori cu cupe, medalii, diplome dar ºi dulciuri.
Punctul zero al distracþiei a fost în Straja! Cei care au fost în week-end în Straja nu au avut nimic de pierdut. Vremea a fost splendidã, stratul de zãpadã consistent ºi numai bun de schi, iar muzica ºi atmosfera fãcutã a transformat Straja într-un punct zero de distraþie. Dacã acum a fost Cupa Baloo, iar în urmã cu douã sãptãmâni a avut loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã, administratorii nu se opresc aici cu surprizele pentru turiºti. De pildã pe 5 martie în Straja va avea loc Cupa Comexim iar în intervalul 18-20 martie veteranii se vor întrece în Cupa Veteranilor, competiþie devenitã tradiþie. ”Noi pregãtim surprize. Sperãm sã nu avem surprize neplãcute din cauza vremii, pentru cã se anunþã o sãptãmânã ploioasã. Cu toate aceste noi depunem un efort fantastic pentru a menþine stratul de zãpadã ºi pârtiile bune. Avem totuºi o satisfacþie, Straja este printre puþinele locuri din þarã unde se schiazã, în condiþii aºa de bune, la ora actualã”, a spus Emil Pãrãu. Adina PÃDURARU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm pensionarii, beneficiari de gratuitãþi (energie electricã, termicã, raþii cãrbune) înregistraþi la sucursalele minelor Petrila, Paroºeni, Uricani, sã se prezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi pânã la data de 10.03.2016, cu urmãtoarele documente : z Buletin sau carte de identitate în original – soþ, soþie; z Cupon pensie luna anterioarã; z Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere, comodat, etc); z Facturi aferente anului 2015 pentru energie electricã ºi termoficare. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
fie pentru a fi utilizate acolo unde este nevoie.
Numai piesele ºi stocurile cu miºcare lentã sau fãrã miºcare ar putea acoperi 10% din valoarea datoriilor Complexului. S-au fãcut achiziþii fãrã nicio noimã, s-au livrat MII DE TONE DE MATERIALE FÃRÃ A FI REFUZATE, iar nimeni nu a fãcut nimic pentru a stopa prãduirea Complexului Energetic Hunedoara.
E
M Livezeni, stocuri neutilizate de DOUÃ milioane de lei
Doar pe stocurile minei Livezeni existã piese de schimb de aproape DOUÃ milioane de lei. Ce s-a întâmplat cu ele? NIMIC. Au zãcut undeva mai bine de un an de zile fãrã ca cineva sã le DERANJEZE pentru a îmbunãtãþi condiþiile de muncã. Obiectele de inventar fãrã miºcare au evaluate la 151.933,59 de lei. Culmea este faptul cã în timp ce muncitorii de rând ai Complexului Energetic Hunedoara se plâng zilnic cã nu au cu ce lucra, iar viaþa lor este în pericol, undeva prin încãperile minei Livezeni zac piese de schimb în valoare de 1,5 milioane de lei. Dintre acestea 1.526.208,08 sunt stocuri fãrã miºcare. Ponderea cea mai mare o au stocurile cu miºcare lent. Piesele de schimb NEUTILIZATE DE MAI BINE DE UN AN DE ZILE sunt evaluate la 1.526.208,08 lei, adicã la 10% din valoarea totalã a bunurilor minei Livezeni. “Valoarea stocurilor fãrã miºcare (durata de stocare mai mare de 1 an) este de 1.798.801,08 lei, ceea ce reprezintã 34,93% din valoarea stocurilor evidenþiate în situaþiile contabile ale EM Livezeni la data de 31.07.2015. Din valoarea totalã a stocurilor fãrã miºcare, ponderea cea mai mare o au piesele de
M
ina Lupeni, bunuri, piese doar sã fie
schimb (84,84%), urmate de obiectele de inventar. Ponderea stocurilor fãrã miºcare din aceeaºi categorie se prezintã astfel: 47,14% - obiecte de inventar, 36,49% piese de schimb, 24,87% alte stocuri”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general al CEH realizat în luna octombrie a anului trecut. În decursul anilor, anumite stocuri s-au mai redus. Cel mai probabil au fost valorificate. “Faþã de septembrie 2014 se observã o scãdere a stocurilor fãrã miºcare cu valoarea de 1.290.001,11 lei”, aratã raportul. Pentru conducerea unitãþii miniere de la Livezeni s-au trasat ºi anumite directive pentru valorificarea acestor stocuri. “Conducerea EM Livezeni va face o analizã a modalitãþilor de diminuare în continuare a stocurilor fãrã miºcare ºi cu miºcare lentã, a posibilitãþii de utilizare a acestora de alte sucursale ale S CEH ºi identificarea eventualelor modalitãþi de valorificare a stocurilor fãrã miºcare ºi cu miºcare lentã ºi efectuarea demersurilor în scopul deblocãrii unor resurse utilizabile în direcþii prioritare”, este mãsura impusã în raport.
E
M Vulcan, stocuri de aproape UN MILION de lei
În ceea ce priveºte unitatea minierã de la Vulcan, aici stocurile cu
miºcare lentã sau fãrã miºcare sunt de aproximativ UN MILION de lei. ªi aici zac piese de schimb nefolosite de cel puþin un an de zile. “Valoarea stocurilor fãrã miºcare (durata de stocare mai mare de 1 an) este de 934.262,43 lei, ceea ce reprezintã 33,53% din valoarea stocurilor evidenþiate în situaþiile contabile ale EM Vulcan la data de 31.10.2015. Din valoarea totalã a stocurilor fãrã miºcare, ponderea cea mai mare o au piesele de schimb (69,80%), urmate de materiale (23,11%) ºi obiecte de inventar (6,74%). Ponderea stocurilor fãrã miºcare din aceeaºi categorie se prezintã astfel: 65,98% - piese de schimb, 29,00% - alte stocuri, 22,00% - obiecte de inventar ºi 14,39% materiale”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general al CEH. La fel ca la mina Livezeni ºi la Vulcan trebuie inventariate toate stocurile cu miºcare lentã fie pentru a fi valorificate
La Mina Lupeni situaþia seamãnã cu celelalte. Aici au fost recepþionate diferite bunuri doar ca sã fie. De ce? Pentru cã probabil aºa a trebuit. În anul 2014, la unitatea minierã de la Lupeni s-au recepþionat 300 de kilograme de combustibil lichid uºor (CLU) peste cantitatea necesarã. “Motivul custodiei este livrarea peste cantitatea achiziþionatã în baza comenzii (...). prin referatul de necesitate ºi oportunitate (...) întocmit de EM Lupeni s-a solictat conducerii SDM aprobarea achiziþionãrii cantitãþii de 300 CLU livratã suplimentar faþã de cantitatea comandatã, pentru care nu s-a primit aviz favorabil. EM Lupeni aduce la cunoºtinþa furnizorului faptul cã se refuzã la platã contravaloarea celor 300 kg CLU, facturatã ºi necomandatã. Cu ocazia inventarierii anuale au fost expediate listele de inventariere care conþineau marfa aflatã în custodie în vederea confirmãrii de cãtre funizor. Pânã la data finalizãrii controlului nu s-a primit niciun rãspuns în acest sens”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general de la data de 14 mai 2015. O altã achiziþie este cea de role. Numai cã
furnizorul a livrat ºi în avans aceste role. “Motivul custodiei este marfã livratã în avans faþã de graficul de livrare. Au fost achiziþionate 250 bucãþi role 3X108X370 din care 100 bucãþi au fost înregistrate în custodie pe motiv cã au fost livrate în avans faþã de graficul de livrare”, se aratã în raport. În acest caz, deficienþa a fost remediatã, “SC Unio Satu Mare a procedat la stornarea contravalorii celor 100 bucãþi role livrate în avans”.
S
tocuri fãrã miºcare de peste 10 de milioane de euro CEH are bunuri casabile în valoare de aproape 50 de milioane de lei. Stocurile cu miºcare lenta estimate la aproape 50 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara deþine stocuri cu miºcare lentã în valoare de 49.856.166,09 de lei. La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie.
Potrivit unui rãspuns primit de la CEH, societatea deþinea la data de 31 octombrie 2015 pãcurã în valoare de 143.651 lei, materiale de 11.891.432,55 dintre care 10.135.437,94 pe partea energeticã ºi 1.755.994,61 pe partea minierã. „Toate acestea sunt luate în calcul ºi vor intra în planul de reorganizare ºi valorificare a acestora. Planul trebuie prezentat judecãtorului sindic ºi toate mãsurile vor fi trecute în programul de reorganizare”, a declarat Viorel Stancu, în urmã cu câteva sãptãmâni. De ce existã pe stocurile Complexului Energetic Hunedoara piesele de schimb în valoare de milioane de lei? Încã nu am primit vreun rãspuns. Poate aºa trebuia sã se întâmple pentru ca societatea sã fie devalizatã, sã intre în insolvenþã ºi poate chiar în faliment pentru ca mai apoi sã o cumpere cineva la un preþ de nimic în timp ce aceasta valoreazã sute de milioane de euro. Monika BACIU
Rãmân sau nu craiovenii, lichidatorii CEH?
D
ouã dosare în cazul apelului la intrarea în insolvenþã a CEH. Apelurile privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara au ajuns, dupã mai bine de o lunã de zile, la Curtea de Apel Alba Iulia. Douã dosare distincte au fost înregistrate pe rolul instanþei. Unul face referire strict la deschiderea procedurii de insolvenþã a CEH, iar cel de-al doilea este o opoziþie la aceastã procedurã. Adicã se contestã intrarea societãþii în insolvenþã. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au formulat apel dupã intrarea în insolvenþã a societãþii, aceºtia fiind nemulþumiþi de decizia instanþei privind administratorul judiciar. Casa de Insolvenþã GMC Craiova a fost desemnatã lichidatorul CEH, aceasta fiind propunerea unuia dintre creditori. Instanþa nu a admis propunerea statului ºi anume Euro Insol, societate administratã de Remus Borza. Niciunul dintre cele douã dosare de la Curtea de Apel Alba Iulia nu au primit încã termen de judecatã. (Monika BACIU)
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Violenþa se combate în ºcoli
Înfrãþirea judeþului Hunedoara cu regiunea Wallonia din Belgia este tot mai aproape
S
ub genericul „O sãptãmânã fãrã violenþã”, elevii Colegiului Economic Hermes din Petroºani au gândit un plan de combatere a ceea ce a ajuns în aceste zile violenþa în rândul elevilor.
Au cãutat cazuri, au vorbit despre posibilitatea eradicãrii unor astfel de fenomene, care nu sunt rar întâlnite ºi au cãutat soluþii de eliminare a situaþiilor. Nu ar trebui sã degenereze conflictele între elevi, sunt de pãrere cei care au realizat acest proiect, însã, cum facem asta, ce metode dau rezultate ºi cine sunt vinovaþii, sau cum ar trebui ei pedepsiþi, ori evidenþiaþi, ne-au explicat cei implicaþi. „Scopul tuturor activitãþilor desfãºurate de noi în aceastã campanie judeþeanã este de a preveni ºi combate violenþa, indiferent de tipul acesteia. Sunt foarte entuziasmat de implicarea colegilor mei precum ºi de feed-back-ul pozitiv pe care l-am avut de-a lungul acestor activitãþi”, a spus Denis Sandache, preºedintele consiliului reprezentativ al elevilor de la Colegiul Economic Hermes
Î
Petroºani. Nici profesorii nu au stat deoparte ºi au cãutat sã le explice tinerilor liceeni care sunt cãile de evitare a conflictelor cu violenþã. Iniþiativa le-a aparþinut cadrelor didactice: Mihaela Ioniþoaei, Dana Kiss, Magda Szas, dar ºi consilierului psihologic Stana Mirescu. Campania s-a desfãºurat în perioada 15-19 februarie 2016 la Colegiul Economic Hermes Petroºani, sub genericul "O sãptãmânã fãrã violenþã", ajunsã în Petroºani la ediþia a VIII-a. Partener în proiect a fost Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara, la care au participat elevi, cadre didactice, psihologul ºcolii, pãrinþi, fiind organizate activitãþi ce vizeazã prevenirea ºi combaterea vio-
lenþei în cadrul unitãþilor de învãþãmânt. „Scopul principal al acestei campanii este de a dezvolta abilitãþi de relaþionare pozitivã ºi de gestionare a situaþiilor conflictuale prin implicarea activã a elevilor în activitãþi de prevenire ºi combatere a violenþei”, a spus Mihaela Ioniþoaei, unul dintre dascãlii implicaþi în proiectul de la Petroºani. Ultimele statistici, publicate în noiembrie 2015, aratã cã, în ºcoli, sunt raportate peste 70 de cazuri de violenþã. Tot statisticile aratã cã bãieþii se bat între ei, de plãcere, iar fetele o fac pentru bãieþi, lunar, anul trecut fiind raportate, în medie, câte 75 de cazuri zilnic, numãrul total al agresiunilor între elevi fiind, în 2015, de 19.000. Diana MITRACHE
Tâlharii din Aninoasa au sperat cã nu ajung dupã gratii
A
u ameninþat o pensionarã în propria casã cu un cuþit, în miezul nopþii, ºi i-au furat pânã ºi verigheta de pe deget, dar au avut tupeul de a-i spune judecãtorului cã sunt blânzi ca niºte mieluºei ºi pot fi lãsaþi liberi. Cei doi indivizi care au tâlhãrit o femeie de 78 de ani, din Aninoasa, dupã ce au intrat peseta ea în locuinþã ºi sub ameninþarea cuþitului i-au furat 400 de lei, verigheta de pe deget ºi un ceas, au ajuns dupã gratii. Cosmin Cãtãlin Cãldãrar ºi Gabriel Vas au fost prinºi de poliþiºti în urma unor descinderi fãcute la locuinþele lor, unde au fost descoperite ºi bunurile furate mai puþin cei 400 de lei pe care apucaserã sã-i cheltuiascã. Cei doi tâlhari au fost duºi în faþa magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani, iar procurorii au cerut arestarea lor preventivã pentru urmã-
n urma întâlnirii din octombrie 2015 a preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian Nicolae David, la Bruxelles, la sediul Biroului European al U.N.C.J.R. (Uniunii Naþionale a Consiliilor Judeþene din România) cu Excelenþa Sa, ªtefan Tinca, Ambasadorul României în Belgia, s-a decis trimiterea unui reprezentant al judeþului Hunedoara care sã activeze în cadrul Biroului, pentru o perioadã de 2 luni, în perioada 15 feb – 15 apr 2016. Acesta va avea misiunea de a pune la punct detaliile unei înfrãþiri cu o provincie din regiunea Wallonia ºi de a aduce informaþii la zi referitoare la oportunitãþile de finanþãri europene, altele decât cele alocate României prin programele operaþionale. Va participa, deasemenea, la o serie de evenimente derulate în Bruxelles (seminarii, workshop-uri ºi conferinþe) ºi va stabili legãturi cu o serie de organisme europene în vederea unor viitoare cooperãri pe multiple planuri cu judeþul Hunedoara. Persoana delegatã este Marin Butar, purtãtorul de cuvânt al Consiliului Judeþean Hunedoara. Acesta a mai activat ca reprezentant la Bruxelles în anii 2007 ºi 2008, acumulând experienþa necesarã mediului european din capitala Belgiei.
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþie în furnizarea apei potabile pentru Luni, 22.02.2016 în:
toarele 30 de zile. Fãrã nici un fel de remuºcare, Cosmin Cãtãlin Cãldãrar ºi Gabriel Vas i-au cerut judecãtorului de drepturi ºi libertãþi sã-i lase în libertate pe durata cercetãrilor sau mãcar în stare de arest la domiciliu, dar magistraþii Judecãtoriei Petroºani au considerat cã riscul pentru societate prezentat de cei doi este major fiind vorba de tâlhãrie calificatã. Tâlharii au contestat mãsura arestului, însã cel puþin pânã la judecarea contestaþiei vor rãmâne în celula de arest a IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
z VULCAN - între orele 10:30 - 14:30. Zona afectatã: Str. Abator ºi Jiu - Paroºeni. Motivul restricþiei: înlocuire hidrant str. Abator. z LUPENI - între orele 10:00 - 16:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: anulare conducta veche str. Tudor Vladimirescu, zona bl.86 ºi remediere pierdere str. Apaductului. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
”Înfrãþirea judeþului Hunedoara cu regiunea Wallonia, ar fi un pas foarte important pentru noi deoarece avem foarte multe de învãþat din exemplul belgian, pentru cã este o zonã a unui fost bazin carbonifer, care a trecut la un moment dat, prin probleme foarte mari asemãnãtoare cu cele din Valea Jiului sau Brad. Dânºi au o experienþã în a se repune pe picioare, dupã o perioadã traumatizantã din punct de vedere social ºi zic eu cã aceastã înfraºire ar fi o modalitate bunã pentru noi, sã învãþãm cât mai multe de la ei”, a spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. Adina PÃDURARU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Universitatea Petroºani, investiþii pentru viitor C
ampusul Universitãþii Petroºani este într-o continuã schimbare, iar, de la an la an, apar tot mai multe investiþii importante, atât pentru studenþii care învaþã aici, cât ºi pentru cadrele didactice. În prezent, de exemplu, se lucreazã de zor în zona Rectoratului, în zona Aulei, cât ºi la ultimul nivel al instituþiei superioare de învãþãmânt, ºi investiþiile sunt în curs de finalizare. "În viitorul apropiat vom inaugura câteva lucrãri de investiþii, iar aici mã refer probabil la sfârºitul lunii martie, la Casa Universitarã, unde am încercat sã-i redãm stilul clasic de altã datã ºi sã o reintroducem în circuit, adicã sã fie frecventatã de cadrele didactice, sã poatã servi masa, sã joace diferite jocuri cum ar fi: biliard, table, ºah sau rummy. De-a lungul timpului am reuºit sã modernizãm cãminele studenþeºti în aºa fel încât sã le aducem la cele mai înalte standarde, iar începând cu anul 2014, am demarat lucrãrile de anvelopare ºi lucrãrile la acoperiº, la cãminele 4 ºi 5, cele douã cãmine de garsoniere. În 2015 am continuat cu lucrãri de interior la aceste cãmine. Acum, vom continua cu cãminele 1 ºi 2 unde ne ocupãm cu reabilitarea termicã ºi a acoperiºurilor, iar pentru cãminul 3 speram sã reuºim sã gãsim finanþare tot în acest an, dacã nu, cel târziu în 2017", ne-a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii Petroºani. Potrivit directorului administrativ al UP, Dacian Ciodaru, în decursul anului 2015 la Universitatea din Petroºani s-au reuºit câteva investiþii notabile precum, reabilitarea Cabanei din Parâng, unde s-au efectuat lucrãri de reabilitare constând în anveloparea clãdiri, înlocuirea tâmplãriei lemn cu ferestre PVC ºi geam termopan, montarea parchetului laminat, reabilitarea reþelelor de inclazireradiatoare ºi a coloanelor termice. refacerea grupurilor sanitare, a tencuielii,
vopsire ºi zugrãveli interioare. În plus a fost reabilitatã, dupã cum am precizat ºi anterior, Casa Universitarã, unde s-au efectuat lucrãri de anvelopare a clãdirii, de înlocuire a tâmplãriei de lemn cu ferestre PVC ºi geam termopan, de refacere a grupurilor sanitare, de montare parchet laminat, tencuieli, reabilitarea reþelei
interioare de încãlzire radiatoare ºi coloane termice, vopsitorii ºi zugrãveli interioare. Tot la acest capitol putem menþiona ºi reabilitarea Bazei Sportive, aici fiind efectuate o serie de lucrãri prin care s-a realizat amenajarea unui teren tenis, refacerea cãminelor din reþeaua de canalizare, recondiþionarea scãrii metalice de acces la stadion ºi reabilitarea instalaþiilor de iluminare nocturnã. De asemenea, în Corpul de Învãþãmânt „A” s-au efectuat lucrãri de reabilitare ºi chiar refacere a tot ce þine de instalaþia electricã, în timp ce la Corpul de Învãþãmânt „B” s-au efectuat lucrãri de zugrãveli a spaþiilor de învãþãmânt, a cãilor de acces, a spaþiilor comune, grupuri sanitare, de înlocuire a uºilor de lemn cu PVC ºi repararea parþialã a acoperiºului.
Toate acestea sunt doar o micã parte din lucrãrile de reparaþii care s-au fãcut aici, în campusul universitar de la Petroºani. “Nu este lipsit de importanþã faptul cã, pe lângã investiþiile enumerate mai sus, ne-am ocupat ºi de o serie de reparaþii
curente la Cãminul Studenþesc nr. 1, ºi nr. 5, la Restaurantul Studenþesc, ori la Atelierul de Tâmplãrie. Totodatã, în regie proprie, am confecþionat tavanul fals din rigips la Bibliotecã, am reabilitat mai multe birouri ºi laboratoare ale cadrelor didactice în Corpul de Învãþãmânt “A”, ºi multe altele. Pot sã vã asigur de faptul cã, pe parcursul întregului an, s-au desfãºurat permanent activitãþi de întreþinere ºi reparaþii curente”, mai spune Dacian Ciodaru, director administrativ al UP.
D
otãri pentru un învãþãmât civilizat
Scaune, fotolii, mobilier, saltele, lenjerie, echipamente IT, eletrocasnice, televizoare, sisteme de sunet, pentru spaþiile comune din cãmine ºi cantinã,
de toate aceste lucruri, NOI, se folosesc studenþii de la Petroºani. Toate cãminele studenþeºti au cel puþin câte o salã de lecturã dotatã corespunzãtor cu mobilier, aparatura IT ºi sisteme de sunet, dar au ºi spaþii amenajate unde sã prepare ºi sã serveascã hrana. La fiecare cãmin existã camera de oaspeþi dotatã cu toate cele necesare, unde se pot caza persoane ce viziteazã Universitatea ºi nu numai. “Cãminele studenþeºti beneficiazã de aproximativ 600 locuri de cazare (câte douã locuri în camerã), puse la dispoziþie pentru studenþi, cadre didactice (universitare ºi preuniversitare) ºi angajaþi ai Universitãþii din Petroºani. De altfel, chiar mai multe cadre didactie, personal didactic ºi nedidactic al universitãþii noastre locuiesc în cãminele de garsoniere ºi, în baza aprobãrilor forurilor de conducere ale Universitãþii, beneficiazã de scutirea unui loc de cazare din cele douã normate pe camerã. De plata taxei de cazare mai sunt scutiþi, conform Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a Cãminelor Studenþeºti, aprobat de cãtre Senatul Universitãþii, ºi în baza unei cereri scrise, studenþii sportivi, 27 la numãr (8 - fotbal, 16 rugby, 3 - taekwondo, ski, sau alte sporturi), studenþii cu handicap grav ºi accentuat, studenþii orfani de ambii pãrinþi sau proveniþi din centre de plasament ºi studenþii - copii de cadre didactice aflate în
activitate”, spune Dacian Ciodaru.
lanuri de investiþii P pentru 2016
Referitor la planurile de investii din 2016, directorul administrativ al UP, Dacian Ciodaru susþine cã ar dori sã facã mai multe investiþii, dar în primul rând se gândeºte la finalizarea lucrãrilor aflate în derulare. Totuºi, printre noile obiective de investiþii se numãrã ºi gazonul terenului de fotbal – rugby, reabilitarea reþelelor de termoficare la Restaurantul Studenþesc, lucrãri de infrastructurã la Biblioteca Universitãþii, ori reabilitarea Corpului de Învãþãmânt "C" (corpul de jos al universitãþii), lucrare în sprijinul cãreia s-au fãcut demersurile sã înceapã în lunã martie. ”Studenþii reprezintã sursa noastrã existenþialã ºi motivul pentru care noi toþi cãutãm soluþii viabile ºi eficiente de investii în toatã baza materialã a universitãþii, iar atunci când stabilim prioritãþile, ne consultãm cu ei. Aºa cum
Actualitate 7 conducerea universitãþii se sfãtuieºte cu cadrele didactice, iar aceste investii se fac în funcþie de prioritãþi, aºa se întâmplã ºi cu investiþiile ºi dotãrile pentru cãminele ºi cantina studenþeascã. Dorim sã participãm la call-urile de proiecte din fonduri europene, pe parte de investiþii în infrastructura ºi sigur ne vom axa ºi pe metode pentru eficientizarea energiei electrice, termice ºi a apei, cât ºi folosirea unor materiale neconvenþionale în construcþii, specifice zonei”, mai spune Dacian Ciodaru. Reamintim cã în anul 2014, se vorbea de o spãlãtorie auto în campus, care sã poatã deservi ºi alte persoane din oraº ºi nu numai, iar la finele anului 2015 se vorbea de preluarea de cãtre studenþi a spaþiului unde era chioºcul în Universitate, iar Dacian Ciodaru susþine cã, referitor la spãlãtorie, a întâmpinat probleme din punct de vedere al lipsei de personal calificat ºi al certificãrilor de mediu. În ceea ce priveºte vechiul chioºc, într-o ºedinþã a Consiliului de Administraþie, la propunerea unui membru din consiliu, acel chioºc trebuia preluat de cãtre organizaþiile studenþeºti, iar ele sã se auto-gospodareascã. Organizaþiile studenþeºþi au cerut rãgaz pentru a se interesa sã gãsescã soluþia pentru a desfãºura activitãþile ce se preteazã în astfel de copy-store ºi au spus cã, dupã ce va trece sesiunea, se vor ocupa.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016
Henþ cu mâna
Fotbal niet. În schimb,
„ZBOARÃ COCORII” TVR-iºtii se îndepãrteazã tot mai mult de popor, precum liderii
sindicali de ortacii lor. Au pierdut toate bãtãliile – pe care nici nu
le-au dus – cu concurenþa, iar acum ar vrea sã le sufle celor de la Dolce Sport ceva firimituri de la Campionatul European din varã, la fotbal. Asta la troc, zic ei, cu meciuri de la Campionatul Mondial din 2018...
TVR-ul chiar ºi-a pierdut umorul. Au omorât încet dar sigur tot ceea ce înseamnã calitate, umblã dupã cai verzi pe pereþi. Au pierdut bãtãliile cu preluarea competiþiilor sportive, în schimb reuºesc marea perfor-
manþã de a transmite la orã de vârf un film prãfuit de prin `57, cu lupta soldatului sovietic împotriva celui neamþ, cu depãºirea producþiei ºi alte alea, film intitulat „Zboarã cocorii”. Mare-i grãdina lui Dumnezeu!
RUGBY
VISUL S-A SPULBERAT... `G
eaba victorii, `geaba succese, echipa ªtiinþa Petroºani a promovat... degeaba în Superliga. Echipa „florii de colþ” va rãmâne în continuare în Divizia „B” – de-i mai zice pompos ºi Divizia Naþionalã - ºi pentru urmãtorii o sutã de ani. Nu mai revenim asupra statisticii ºi analizei despre sezonul 2015 – fãcute la timpul lor –, sezon care a dat dreptul echipei din „Dealul Institutului” sã încheie pe loc de participare în Superliga.
„DE UNDE BANI?!” declarã Emil Drumea, managerul ªtiinþei Petroºani
Reporter: Aºadar, domnule Drumea, pânã aici a fost: ªtiinþa Petroºani rãmâne în eþalonul doi... Emil Drumea: I se poate spune ºi aºa. Iatã, reuºim pentru a treia oarã performanþa de a reveni în
ultimii cinci ani în eºalonul de elitã, dar din pãcate problemele de ordin material nu ne permit sã jucãm efectiv în Superliga. Rep.: Aºadar, banii vorbesc... E.D.: Exact! De unde bani?! Am încercat toate demersurile, ne sunt necesari vreo 30.000 de euro
Fotbal. Transferuri.
Bicfalvi revine acasã J
iul Petroºani, Steaua Bucureºti, Gloria Buzãu, Volin Luþk, China comunistã. Sunt câteva dintre traseele lui Eric Bicfalvi (28 ani), un jucãtor pe care Jiul l-a avut în sezonul de Divizia „A”, 2006-2007. Un fotbalist talentat, ajuns golgeter al campionatului ucrainean, apoi a ajuns ºi la Naþionalã, s-a transferat în China. Mare iubitor de picturã ºi balade rock, Eric Bicfalvi revine în România, unde a semnat pentru patru luni un contract cu Dinamo Bucureºti, marea rivalã a Stelei. Astfel,
Bicfalvi intrã în rândul repatriaþilor din acest an, revenind în campionatul României probabil cu intenþia mai mult sau mai puþin afiºatã de a prinde ºi el un loc alãturi de ceilalþi reveniþi, pentru Campionatul European din Franþa.
pentru toate cheltuielile dintr-un sezon competiþional. Aveam termen pânã pe 19 februarie sã dãm un rãspuns Federaþiei. ªi l-am dat... Rep.: Deci nimeni nu a dorit sã se implice la acest nivel? E.D.: Întocmai. Sã ne înþelegem: Ministerul Educaþiei ne ajutã într-o anumitã mãsurã, legat de niºte cheltuieli pe care legea le permite. Dar o asemenea competiþie implicã alte standarde de cheltuieli. Am apelat la oameni de afaceri din Petroºani, chiar din Valea Jiului, dar nimeni nu este interesat. Rep.: Dar autoritãþile locale, judeþene? E.D.: Am avut discuþii cu Primãria Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, dar totul a rãmas la faza de promisiuni. Ori aici existã niºte termene clare, chiar dacã turul campionatului începe abia în septembrie, sistemul competiþional revenind la cel din anii anteriori, adicã toamnã-varã. Rep.: Cine va lua locul ªtiinþei în Superliga? E.D.: Cu siguranþã Politehnica Iaºi, singura echipã din zona ligii
secunde care dispune de resurse financiare. Bravo lor, bine cã acolo s-au gãsit banii necesari pentru a susþine la nivel maxim ºi fotbalul ºi rugbyul! Rep.: Cum au primit vestea jucãtorii? E.D.: Ce sã zicã...? Nu mai e o surprizã, am mai trecut prin lucrurile astea. Acum sã vedem pe 24-25 februarie câte echipe se vor înscrie în Divizia Naþionalã (liga a doua), sã vedem, poate vom fi repartizaþi pe zone geografice. Discutãm atunci.
Paginã realizatã de Genu TUÞU