CVJ NR. 1032 MARTI 2 FEBRUARIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1032

Cronica Vãii Jiului Marti, 2 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Locuitorii Vãii Jiului, dar ºi turiºtii, bãtaia de joc a unui sistem bancar

P

uþinii turiºti care s-au aflat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani s-au confruntat cu o situaþie nemaiîntâlnitã în þãrile dezvoltate ale Europei.

Doi turiºti strãini au rãmas fãrã bani cash ºi au încercat sã scoatã bani de la bancomatul la care aveau cardul. Surprizã, însã... bancomatul nu era alimentat.

Este vorba de o unitate bancarã care are doar trei bancomate ºi un singur sediu la nivelul Vãii Jiului.

“Am vrut sã scoatem niºte bani de pe card ºi am constatat cã bancomatul nu era alimentat. Am fost nevoiþi sã mergem la o altã bancã, dar acolo ni s-a perceput comision”, a spus unul dintre turiºtii aflaþi în Petroºani.

Cu aceeaºi situaþie s-a confruntat ºi un alt petroºãnean care a încercat sã apeleze la card pentru bani.

“M-am dus la bancomat ºi am constatat cã nu are bani.

Am încercat sã scot chiar ºi 50 sau 10 lei ºi nu a avut

deloc”, ne spune Vlad, petroºãneanul care în weekend a rãmas fãrã bani din cauza bancomatului.

Petroºãneanul susþine cã, iritat de situaþie, a contactat reprezentanþii bãncii, care au precizat cã abia la începutul sãptãmânii va fi alimentat bancomatul.

“Am sunat la ei, iar reprezentantul bãncii mi-a spus cã, cel mai probabil, luni se va alimenta bancomatul, iar eu aveam nevoie de bani duminicã. Puteam merge la altã bancã, dar mi-ar fi perceput comision prea mare.

Dacã Doamne fereºte se întâmpla ceva grav ºi aveam nevoie de bani? ªtiam cã am pe card, adicã mã bazez pe serviciile lor, pentru care sunt ºi taxat, ºi, când ajung la bancomat, constat cã nu pot scoate banii mei. Este o bãtaie de joc! E inacceptabil sã laºi pe weekend bancomatul nealimentat”, ne-a mai spus Vlad.

Unitatea bancarã are trei bancomate la nivelul întregii Vãi a Jiului, iar în zilele în care pensionarilor le intrã banii pe cont se formeazã cozi interminabile.

Monika BACIU

Oameni lãsaþi fãrã apã de închiderea minei Petrila

T

oate casele din cãtunul de lângã Peºtera Bolii rãmân fãrã apã potabilã, dupã ce mina Petrila începe lichidarea activelor pe care le deþine în zona respectivã, printre care ºi grupul de protecþie sanitarã. Autoritãþile locale ºi cele judeþene au gândit un plan ºi Apa Serv are misiunea de a rezolva urgent situaþia. Asta, dupã ce de 3 luni, localnicii au cerut ajutor. >>> PAGINA A 5-A

Morþii din Vulcan prind viaþã

M

orþii din Vulcan se pregãtesc de campania electoralã.

Fãcând haz de necaz, cimitirul din Vulcan pare a prinde viaþã.

Pe modelul referendumului din anul 2012, când s-a constatat cã ºi persoanele decedate ºi-au exprimat dreptul de vot, aºa pare a se întâmpla ºi acum.

Pregãtirile se fac din timp pentru ca persoanele decedate sã ajungã la timp la alegerile locale din data de 5 iunie.

De aici se pregãtesc sã iasã morþii din morminte, în prag de alegeri. Cititorii cotidianului nostru ne-au sesizat cu privire la modul în care aratã cimitirul. Mormintele o iau la vale, iar sicriele mai au puþin ºi iasã din groapã.

“Este o imagine dezolantã. Pur ºi simplu a ajuns sã se vadã scândura de la sicrie. Pãmântul fuge, gardurile nu mai existã. E haos!”, ne spune cititorul Cronicii Vãii Jiului.

Reprezentanþii municipalitãþii de la Vulcan susþin cã gardul a fost îndepãrtat, aici având loc lucrãri de modernizare a drumului.

“Drumul este în

reabilitare. Noi am dãrâmat gardurile pentru a face rigolele care sunt sãpate la un metru adâncime.

Dupã finalizarea lucrãrilor se va reabilita ºi gardul”, a declarat Cristian Meriºanu,

viceprimarul municipiului Vulcan.

Pânã când lucrãrile vor fi terminate, vulcãnenii care se duc la mormintele celor dragi sunt nevoiþi sã îndure imaginea dezolantã care îi

întâmpinã. ªi aºa cimitirele nu sunt locuri plãcute, ci locuri pline de durere, dar tabloul sumbru este completat de lucrãrile din zonã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

TS3, la faza expertizelor

Deranjaþi de zgomot ºi vibraþii, cautã experþi în domeniu de zgomot E xpertizã ºi de vibraþii. Cu aceste proceduri continuã procesul în care un cetãþean din municipiul Petroºani cere anularea autorizaþiei de funcþionare a telescaunului TS3. În urmã cu doi ani de zile, municipalitatea de la Petroºani a reuºit sã punã în funcþiune noul telescaun care sã deserveascã staþiunea montanã Parâng. Aceastã investiþie majorã pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului din zonã nu este pe placul tuturor ºi asta pentru cã o familie din localitate se aratã deranjatã de zgomotul produs de instalaþia pe cablu.

“Sãptãmâna trecutã a fost

expertul care sã mãsoare decibelii produºi de instalaþia pe cablu. Mai trebuie realizatã ºi expertiza privind vibraþiile produse de noul telescaun, dar nu ºtim unde gãsim un asemenea expert”, au declarat reprezentanþii Primãriei Petroºani.

Expertul care a mãsurat decibelii produºi de noul telescaun din Parâng este din judeþul Gorj, iar raportul urmeazã a fi depus la Tribunalul Hunedoara acolo unde se judecã cauza.

Reclamanta a avut însã ºi o propunere de a vinde cabana municipalitãþii, aceasta solicitând verbal suma de 500 de mii de euro. Municipalitatea de la Petroºani a trebuit sã depunã în instanþã documente prin care sã rezulte cã a solici-

tat acceptul locuitorilor zonei pentru realizarea telescaunului.

“Pârâtul municipiul Petroºani sã depunã copie dupã certificatul de urbanism nr.53/2010 ºi sã comunice dacã s-a cerut acordul vecinilor în prealabil construirii staþiei, în caz afirmativ sã comunice o

copie a acestui acord, pentru ca mandatara sã depunã procura specialã datã de reclamantã cu privire la formularea oricãrui fel de cerere în cauzã, pentru a se reveni cu adresã la expert prin care se va solicita sã comunice instanþei dacã a acceptat lucrarea, sã comunice un termen necesar efectuãrii ºi un onorariu estimativ”, se aratã într-una din soluþiile instanþei.

Municipalitatea de la Petroºani a inaugurat, acum doi ani de Sfântul Andrei, Telescaunul TS 3 care are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”.

Telescaunul TS3 are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºi deserveºte atât persoanele care viziteazã masivul Parâng cât ºi schiorii care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi 2B. TS3 are o lungime de 2,2 km, fiind deservit de un numãr de 74 de scaune a câte patru locuri fiecare.

Pentru a continua lucrãrile la proiectul de modernizare al zonei turistice Parâng, dupã ce proiectul finanþat prin intermediul Guvernului a fost blocat la Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în 2012 din lipsã de fonduri, Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani au decis sã continue lucrãrile, în limita posibilitãþilor proprii ale bugetului local. Pentru a avea banii necesari pentru finalizarea TS3, unul dintre cele mai importante obiective de investiþii ale acestui proiect, municipalitatea din Petroºani a contractat anul acesta un credit pentru investiþii în valoare de 13 milioane de lei. Lucrãrile de investiþie aferente obiectivului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” au început în ultimul trimestru al anului 2010 cu lucrãri de organizare de ºantier ºi defriºãri, respectiv, pregãtirea terenului pentru telescaunul TS3 ºi pârtia 2C. Monika BACIU

Centrul de turism Uricani cautã angajaþi

ª

i la Uricani existã un centru de informare al turiºtilor, aºa cum a fost construit ºi la Petroºani, sau la Lupeni. Dar, cel de la Uricani ºi cel de la Lupeni nu sunt încã funcþionale, pentru cã nu au angajaþi. Autoritatea Naþionalã a Funcþionarilor Publici încã nu a aprobat organigrama ºi acesta este principalul motiv.

Centrul de informare turisticã de la Uricani a fost amplasat chiar la intrarea în oraº dinspre Lupeni ºi ar putea fi vãzut de turiºti, doar dacã din DN 66A va fi amplasat vreun indicator rutier. Pe de altã parte, însã, acesta nu funcþioneazã încã din lipsa de personal care sã îl deserveascã. „Este gata, urmeazã sã procedãm la angajare. Adicã, prima datã sã ne aprobe modificarea organigramei, cei de la ANFP, care se miºcã, însã, foarte greu.

Ultima organigramã pe care am solicitat-o este de acum 7 luni ºi nici azi nu ne-a venit rãspunsul. Trimitem acum o altã organigramã, în care sã creãm ambele posturi scoase la concurs”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Centrul de informare turisticã de la Uricani a costat aproximativ 400.000 de lei, iar contribuþia localã a fost de 20% ºi, la finele sãptãmâni trecute, construcþia a fost verificatã de responsabilii de la Autoritatea naþionalã de turism. Acolo vor lucra

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

doi oameni cãrora le trebuie un CV care sã îndeplineascã anumite condiþii, însã, edilul recunoaºte cã sumele cu care vor fi remuneraþi ar putea sã îi creeze probleme la angajarea personalului. „Salariile nu vor fi mari. Angajaþii vor rãmâne cu 8 – 9 milioane de lei vechi, dar acestea sunt condiþiile, nu noi le-am fãcut”, a adãugat primarul Buhãescu.

Astfel de centre de informare turisticã sunt destinate celor care ajung spre zonele Vãii Jiului, pentru a fi îndrumaþi cu exactitate cu privire la traseele ce le pot urma în munþi. În plus, toate informaþiile vor ajunge ºi pe site-ul primãriei, aºa încât turiºtii sã afle de acasã unde pot merge în zona de Vest a Vãii Jiului, ca sã îºi petreacã timpul liber.

Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

Culmea absurdului. A sãpat o groapã de MILIARDE ºi acum vrea garanþie pe lucrare

D

upã ce a primit bani pentru a realiza o construcþie, a rezultat o groapã, iar acum vrea banii înapoi. La Colegiul Economic Hermes din Petroºani ar fi trebuit realizat un mini-hotel, dar a rezultat o groapã, iar acum constructorul, adicã firma GEROM INTERNAÞIONAL îºi vrea banii înapoi.

Societatea a acþionat în instanþã atât Primãria Petroºani cât ºi Colegiul Economic Hermes din localitate pentru a-ºi recupera “garanþia de execuþie”.

“Este vorba de garanþia pe lucrare... care, lucrare, se vede.

Este vorba de aproximativ 80 de mii de lei”, a declarat Florentina Petrescu, directorul Colegiului Economic Hermes Petroºani.

M

ini-hotel, la stadiul de groapã

Proiectul a fost început în

anul 2008. Fondurile au venit atât de la statul român cât ºi de la bugetul local. S-au pompat sume importante de bani într-o fundaþie ºi consolidarea unor maluri, care astãzi se dovedesc a fi un real pericol pentru liceeni.

Dupã ce firma a încasat cel puþin 150.000 de lei, proiectul a fost abandonat. ªase ani mai târziu, adicã în anul 2014, Primãria Petroºani a reuºit sã facã rost de fonduri europeni pentru continuarea lucrãrilor. La acea datã, reprezentanþii Primãriei

Petroºani ºi cei ai Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest au semnat contractul de finanþare pentru proiectul demarat încã din 2008 ºi nefinalizat. Valoarea investiþiei a fost calulatã la 3.365.622,67 lei, finanþarea nerambursabilã constituind 2.620.520,72 lei, în timp ce perioada de implementare a proiectului a fost stablitã la 14 luni. În luna mai 2015, firma care a câºtigat lucrarea a anunþat cã se retrage din proiect, dupã douã „încercãri” eºuate, lãsând în schimb o groapã pe jumãtate consolidatã care riscã sã înghitã ºi unitatea de învãþãmânt liceal.

Proiectul consta în construirea, în imediata vecinãtate a Colegiului Economic Hermes, a unor spaþii destinate orelor de instruire practicã pentru elevii de la specializãrile din domeniul turismului ºi al alimentaþiei.

Prima datã s-a încercat realizarea acestora cu bani româneºti, adicã fonduri de la statul roman. A doua oarã, însã, s-a mizat pe euro, prin ADR Vest, dar groapa de lângã Colegiul Economic „Hermes” nu s-a transformat în mini – hotel.

Monika BACIU

Tribunalul Hunedoara judecã cererea GEROM

O

poziþia depusã de Gerom la intrararea în insolvenþã a CEH se judecã, astãzi, la Tribunalul Hunedoara. Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii GEROM au depus o opoziþie la procedura intrãrii în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Solicitarea acestora se judecã astãzi la Tribunalul Hunedoara.

“Este termen pentru soluþionarea unei opoziþii care a fost depusã de una dintre societãþile comerciale”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

Pânã la acest moment, singura societate care a depus o opoziþie este firma Gerom. Oficialii GEROM

aratã cã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara “nu este decât un mijloc de a suspenda acþiunile întreprinse împotriva sa pentru recuperarea creanþelor înregistrate, de o valoare mare, precum ºi a altor acþiuni judiciare declanºate împotriva CEH SA.

erom, prima societate care a G solicitat insolvenþa CEH

Gerom Internaþional a fost, anul trecut, prima societate care a cerut intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Dupã discuþii cu conducerea colosului industrial, cei de la Gerom au renunþat la prima solicitare. În tot acest timp, cei de la Gerom au acþionat în instanþã CEH pentru “ordonanþãrile de platã” Monika BACIU

CEH a vândut energie ieftinã, produsã scump Gaz metan în EH a produs energia scump ºi a vândut-o ieftin. satele din Petrila C În trei ani de zile, societatea a acumulat eþeaua de gaz metan extinsã pierderi de peste 500 de milioane de lei doar din R ºi în cãtunele aparþinãtoare activitatea de producþie. Corpul de control al primuPetrilei. Primarul oraºului lui-ministru a constatat cã societatea a produs scump ºi a vândut ieftin, rezultând astfel pierderi financiare în sumã totalã de 576.777.000 de lei. “În perioada 2012 – 2014, societãþile Electrocentral Deva, Electrocentrale Paroºeni ºi Complexul Enegetic Hunedoara au vândut energie la un preþ mediu sub costul de producþie, fapt ce a condus la înregistrarea urmãtoarelor pierderi în activitatea de producþie. În exerciþiu financiar aferent anului

2012 a fost înregistratã o pierdere în sumã de 53.331.000 RON de cãtre Societatea Electrocentral Deva, respectiv în sumã de 23.493.000 RON de cãtre Societatea Electrocentrale Paroºeni. În exerciþiul financiar eferent anului 2013 a fost înregistratã o pierdere în sumã de 147.644.000 RON. În exerciþiul financiar aferent

anului 2014 a fost înresgitratã o pierdere în sumã de 352.309.000 RON”, se aratã în rãspunsul oferit de reprezentanþii Corpului de control al primului-ministru.

Anul trecut, spre exemplu Complexul Energetic Hunedoara a produs MWH cu 300 de lei ºi l-a vândut la un preþ mediu de 26 de lei. În intervalul ianuarie – noiembrie 2015, CEH a realizat pierderi de 320 de milioane de lei, ºi datoriile totale depãºesc 1,2 miliarde de lei. Rezultatele catastrofale rezultã din preþul mic de tranzacþionare al energiei pe OPCOM ºi din costul uriaº de producþie, de 356 lei/MWh.

„În primele 11 luni din 2015 am ajuns la pierderi de circa 320 de milioane de lei. Anul trecut preþul pe piaþa pentru ziua urmãtoare a fost de 160 de lei/MWh. Noi dacã primim cãrbunii gratuit la poarta centralelor, tot am avea un cost de 214-215 lei/MWh. Acum îl avem la 356 de lei/MWh. ªi dacã venim cu toþii la muncã fãrã niciun ban ºi cu cãrbunii gratuiþi, noi tot pe pierderi am fi.

Sunt însã momente când fix datoritã acestor 3-5% pe care îi livrãm noi, lumina nu s-a stins. Am avut perioade, chiar anul trecut, în care debitele scãzute au afectat producþia Hidroelectrica ºi au ridicat probleme funcþionãrii reactoarelor de la Cernavodã, dar cãrbunii au mers mai departe. Acest este motivul pentru care trebuie sã ne asumãm preþul de cost“, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni Viorel Stancu, directorul general al CEH.

Monika BACIU

Petrila, Ilie Pãducel, are în vedere realizarea unui parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru extinderea reþelei de gaz metan ºi în zonele rurale, componente ale localitãþii.

“Am propus un parteneriat pentru extinderea reþelei de gaz în Petrila.

Avem gazul pânã la cap de linie Lonea, în Breteanu, în Remete dar pentru localitãþile aparþinãtoare ca Cimpa, Tãia ºi alte strãduþe sã facem acest parteneriat”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Reprezentanþii administraþiei locale vor astfel sã creascã gradul de confort al cetãþenilor. deocamdatã totul este la stadiul de discuþii cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. În mai multe localitãþi din Valea Jiului, gazul metan nu a fost introdus în toate cartierele.

Monika BACIU

4 Actualitate

Pãducel, atacat de „fiii risipitori”

O

raºul Petrila a devenit un teatru de rãzboi, motivul fiind apropiata campanie electoralã, care îi face pe toþi mai atenþi la banul public. Aºa se face cã, la împãrþirea banilor, unii s-au opus, au cerut sã se taie din bugete considerate importante de primar ºi au alocat bani pentru potenþialii investitori. Disputele s-au purtat ca în rãzboiul rece, dar fiecare îºi arogã meritul de a avea dreptate exclusiv.

Dacã iniþial au boicotat ºedinþa de consiliu, când s-au întâlnit sã voteze împãrþirea banilor, primarul nu s-a mai înþeles cu aleºii locali. Edilul Ilie Pãducel susþine cã viceprimarul, un consilier ºi fostul purtãtor de cuvânt s-au raliat împotriva lui, pe motiv cã ei aºteaptã investitori importanþi, ºi au nevoie sã construiascã o halã. „Mirarea mea a fost mare, pentru cã viceprimarul, dupã ce am discutat împreunã bugetul ºi dupã ce s-a lãmurit de toate prevederile, a cerut sprijin unui cetãþean din oraº, nu ºtiu în ce calitate ºi aici mã refer la domnul Curtean, ca sã fundamenteze ºi sã îl ajute la fundamentarea bugetului ºi a venit, împreunã cu consilierul Þurcaº, ºi au

propus mai multe corecþii.

Practic, au propus sã luãm bani de la salubrizare, unde am zis sã dãm 7 miliarde de lei vechi, total insuficient, dar au tãiat 2 miliarde. Am popus sã angajãm 20 de oameni pentru întreþinerea

parcurilor ºi zonelor verzi, dar au tãiat 1,5 miliarde ºi de la publicitate ºi biserici au tãiat ºi au pus bani pentru construirea unei hale, în ideea în care vor veni investitori, dar noi nu avem nici mãcar o scrisoare de intenþie de la nimeni”, a spus, revoltat, Ilie Pãducel, primarul din Petrila.

Boicotul nu este privit la fel de viceprimarul Vasilicã Jurca, pentru cã el vine ºi susþine acum cã sunt investitori care au cerut spaþii ºi nu le-au dat ºi cã acum este un astfel de investitor deja interesat sã creeze locuri de muncã la Petrila. „Consider cã este necesarã construcþia unei hale, deoarece foarte mulþi investitori ne-au cerut sã le

oferim spaþii de peste 2.000 mp, pentru a putea crea locuri de muncã. Inclusiv o firmã de la Orãºtie, care anul trecut era dispusã sã creeze 200 de locuri de muncã, dacã aveam un astfel de spaþiu. Dacã aveau posibilitatea sã închirieze o astfel de halã, ar fi fãcut-o ºi, în momentul acesta, la Orãºtie lucreazã 150 de oameni, care se duc la Haþeg cu autobuzul”, a menþionat Vasilicã Jurca, viceprimar al oraºului Petrila. ªi fostul purtãtor de cuvânt al primãriei, Dorin Curtean are propria variantã

ºi, ca simplu locuitor al Petrilei, acum îl contrazice pe primarul Ilie Pãducel. „Primarul Pãducel a uitat cã, la ºedinþa de buget, se face dezbatere publicã cu cetãþenii oraºului Petrila. A fost ilegalã ºedinþa respectivã, noi am cerut dezbatere ºi el a refuzat, spunând cã a fãcut-o cu directorii de la ºcoli. Directorii beneficiazã de drepturi pe care le acordã primãria, dar cetãþenii trebuie sã ºtie ce se face cu banii publici. Ne-a deranjat cã a alocat bani dupã bunul plac, fãrã sã întrebe pe nimeni.

Asta s-a întâmplat, noi am revizuit bugetul ºi am repartizat banii, aºa încât sã redirecþioneze banii cãtre investiþii”, a adãugat ºi Dorin Curtean.

Campania electoralã nu a început la Petrila, dar cei din jurul primarului Ilie Pãducel încep deja sã caute soluþii ca sã îl contraatace. Sigur cã atragerea de investitori ar fi extrem de importantã, dar deocamdatã sunt doar promisiuni.

Diana MITRACHE

Drumul de centurã, în impas, din cauza culturii

R

eprezentanþii Ministerului Culturii au venit la Petrila, au bãtuta la pas incinta fostei exploatãri de huilã ºi se pare cã vor lãsa oraºul fãrã asfalt pe ºoseaua de centurã.

Ilie Pãducel cautã soluþia pentru a reabilita din banii de la Societatea de Închideri de Mine acea arterã, dar deocamdatã nu a reuºit sã obþinã avizul favorabil. ªoseaua de centurã este doar pietruitã, dar s-a deteriorat simþitor, motiv pentru care ar avea nevoie de reparaþii. Primarul din Petrila spera sã o reabiliteze cei care închis mina Petrila, dar cum lucãrrile s-au sistat, Ilie Pãducel a profitat de prezenþa celor de la Minsiterul Culturii, de la

finele sãptãmânii trecute, ca sã tranºeze acest aspect. Nu a avut, însã, ºanse de reuºitã, nici mãcar pentru cei 2 km prevãzuþi iniþial. „Proiectul pentru drum s-a fãcut, s-a fãcut documentaþia, care a afost aprobatã la Minister, urma ca sã fie scos la licitaþie ºi acum spun cã nu se mai

apucã, pentru cã a bulversat acest ordin, tot programul de închidere. Domnilor de la minister le-am spus, când au venit la Petrila, cã mã conformez ordinului de la minister, dar aceste clãdiri, sã nu blocheze programul de închidere ºi ecologizare a incintei ºi ele sã fie împrejmuite, pãzite ºi reabilitate, dar nu pe banii primãriei. Dacã se

continuã programul, voi insista sã se facã asfaltarea a cel puþin 2 km de drum, aºa cum este proiectul avizat de Ministerul Energiei”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Drumul de centurã intra în atribuþiile Societãþii de Închideri de Mine, care, dupã ce se folosea de el, pentru traficul greu care urma

Oameni lãsaþi fãrã apã de închiderea minei Petrila

T

oate casele din cãtunul de lângã Peºtera Bolii rãmân fãrã apã potabilã, dupã ce mina Petrila începe lichidarea activelor pe care le deþine în zona respectivã, printre care ºi grupul de protecþie sanitarã. Autoritãþile locale ºi cele judeþene au gândit un plan ºi Apa Serv are misiunea de a rezolva urgent situaþia. Asta, dupã ce de 3 luni, localnicii au cerut ajutor.

Mina Petrila a avut câteva active ºi în zona de la Peºetra Bolii, iar demolarea lor lasã fãrã curent electric incinta peºterii ºi fãrã apã zeci de gospodãrii. Situaþia a fost discutatã de autoritãþile locale, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi

spune cã oamenii nu vor rãmâne fãrã apã, dacã se fac investiþiile la timp. „Sunt probleme cu alimentarea cu apã, pentru cã oamenii sunt branºaþi la o conductã care este a minei Petrila.

Mina Petrila s-a închis ºi, în perioada urmãtoare,

urmeazã sã fie dezafectate mai multe instalaþii.

Am discutat ºi cu preºedintele Consiliului Judeþean ºi cu directorul de la Apa Serv, ca ºi cu cei de la Societatea de Închideri de Mine, aºa încât Apa Serv sã poatã sã preia aceºti abonaþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Lucrãrile necesare ar urma sã înceapã în scurt timp, pentru cã fiecare zi peirdutã este în detrimentul localnicilor, iar conducerea Apa Serv se obligã acum sã ia mãsurile ce se impun. „S-a identificat soluþia de a se extinde sistemul

Patronii cafenelelor aºteaptã sã vadã dacã pun lacãtul pe afacere

Î

ntr-o zonã relativ sãracã cum este Valea Jiului, patronii de cafenele ºi baruri mizau pe banii cheltuiþi de tineri, majoritatea fumãtori. sã demoleze mina Petrila, urma sã fie asfaltat. Cum de douã luni de zile, demolarea ºi ecologizarea au fost

sistate, existã mari ºanse ca avizele de la culturã sã încurce socotelile iniþiale.

Diana MITRACHE

Fãrã tunel de subtraversare spre Masivul Parâng

D

rumul spre Parâng, modernizat fãrã tunelul de subtraversare a pârtiei de schi. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat proiectul care prevede modernizarea drumului judeþean care duce spre Masivul Parâng. Documentaþia a fost modificatã, iar aceasta nu mai conþine ºi realizarea unui tunel care sã traverseze o pârtie de schi.

“Prin Hotãrârea nr.

226/2015, s-a aprobat asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Municipiul Petroºani prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a obiectivului de investiþii Modernizare DJ 709F: DN 7ACabana Rusu-Masivul Parâng,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

km 6+600-10+325. Urmare acestui acord a fost revizuitã documentaþia tehnico-economicã la faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul sus menþionat (de cãtre firma care a elaborat-o iniþial ºi fãrã costuri suplimentare), încercându-se reducerea costurilor aferente prin adoptarea pe unele porþiuni de soluþii constructive alternative.

Din aceleaºi considerente s-a renunþat ºi la tunelul prevãzut iniþial pentru subtraversarea pârtiei de schi”, se aratã în proiectul de hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara.

La începutul acestui an, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a semnat parteneriatul de asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiunea montanã Parâng.

Dupã ani de zile în care s-a vorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venit momentul pentru realizarea acestui pas.

Monika BACIU

Legea antifumat le-a va alunga clienþii cred proprietarii de cafenele, iar cei mai mulþi nu ºtiu ce alternative vor avea pentru a-ºi salva micile afaceri. Cum cafenele nu sunt afaceri din care ies câºtiguri foarte mari, cei mai mulþi nu mai pot investi în amenajarea unor zone în care sã se poatã fuma astfel încât legea sã fie respectatã. „Încã nu ºtim dacã avem voie sã amenajãm spaþii speciale pentru

fumãtori, dacã avem posibilitatea sã ne declarãm cafeneaua drept „club pentru fumãtori”, încã nu ºtim nimic. Eu sper sã avem o portiþã, pentru cã majoritatea clienþilor sunt

public de alimentare cu apã, dar, dupã cum ºtiþi, la ora aceasta SNÎMVJ are acea þeavã de alimentare. ªi, împreunã, cãutãm soluþiile legale de a fi preluaþi abonaþii în comodat sau sã þeava o cumpere CJH, sau Primãria Petroºani, iar apoi putem rezolva. Eu, din momentul în care OK de la SNÎMVJ, în 5, maxim 6 zile, pot alimenta oamenii”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA.

fumãtori. Nu servim mâncare, nu ne adresãm persoanelor vârstnice, singurul venit este cel adus de fumãtori. Pentru cã zona este sãracã avem puþini clienþi, dar dacã numãrul lor va scãdea vom fi nevoiþi sã punem lacãtul. Pierdem noi, pierd ºi ei impozite ºi mai pierd ºi angajaþii noºtri”, spune proprietarul unei cafenele din Petroºani.

Legea care interzice fumatul în spaþiile publice a fost promulgatã ºi va intra în vigoare în 45 de zile.

Astfel, de la jumãtatea lunii martie încolo, cei care-ºi aprind o þigarã, chiar ºi electronicã, în localuri, la serviciu sau chiar ºi afarã, dacã în apropiere sunt locuri de joacã pentru copii, riscã o amendã de pânã la 500 de lei, însã sancþiunile sunt considerabil mai mari în cazul persoanelor juridice.

Maximilian GÂNJU

Muzeu de artã post-modernã, la Petroºani

O

mul de culturã Ion Barbu va realiza la Petroºani un muzeu de artã post-modernã. În acest sens, consilierii locali de la Petroºani i-au atribuit acestuia o clãdire în centrul localitãþii cu o suprafaþã de peste 100 de metri pãtraþi.

Clãdirea se aflã pe strada General Dragalina, iar acolo a funcþionat o grãdiniþã în urmã cu câþiva ani.

“Societatea Culturalã Condiþia Românã, de douã ori laureatã cu premiul I la Gala Societãþii Civile vã solicitã atribuirea imobilului din str.

General Gragalina în scopul înfiinþãrii unui muzeu de artã post-

modernã, o entitate culturalã profund inovatoarea – unicã în staþiul Vãii Jiului ºi nu numai. El se va numi Instalatorul Român ºi va cuprinde câteva sute de lucrãri/instalaþii artistice cu tentã

umoristicã. Mare parte din ele aparþin lui Ion Barbu, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici”, se aratã în solicitarea adresatã Primãriei Petroºani de cãtre Societatea Culturalã Condiþia Românã.

Având în vedere amenajãrile ºi cheltuielile necesare unei astfel de instituþii, reprezentanþii Societãþii au solicitat contractul de comodat al clãdirii pentru o perioadã de 15 ani, însã municipalitatea l-a concesionat pentru 10 ani.

Monika BACIU

Apa nu a fost sistatã, pentru cã Societatea de Închideri de Mine a agreat ideea de a prelungi perioada de demolare, pânã ce acolo se clarificã situaþia. De altfel, ºi preºedintele CJ H este de pãrere cã lucrãrile trebuiesc urgentate, pentru cã altfel se intrã în impas. „De aproximativ 3

luni de zile am fost solicitaþi de proprietarii din zonã. Am discutat cu conducerea Apa Serv ºi am stabilit un plan, aºa încât în câteva zile sã se facã translatarea proprietãþii, privind utilizarea reþelelor, cãtre operatorul local Apa Serv, iar apoi Apa Serv sã facã ºi contracte individuale cu fiecare abonat ”, a afirmat ºi Adrian David, preºedintele C J H. Situaþia a fost amânatã în utimele luni, dar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a cerut acum urgentarea rezolvãrii ei. Adrian David a înaintat ca termen al finalizãrii o sãptãmânã, iar oamenii vor primi apã prin aceleaºi þevi, dar acestea vor alimentate din jos în sus.

Diana MITRACHE

Locuitorii din Aninoasa au gaz metan

L

ucrãrile de introducere a gazului metan, demarate de mai bine de 15 ani la Aninoasa, au fost încheiate iar în circa douã sãptãmâni se vor face ºi primele branºamente. „Avem gaz metan de la Iscroni ºi pânã în faþa Primãriei Aninoasa. Acest proiect s-a finalizat ºi de acum se vor putea branºa toþi consumatorii care doresc. Banii pentru aceastã investiþie au provenit fie din fonduri proprii, fie din vestitul împrumut de 3.000.000 de lei, contractat de vechea conducere a instituþiei”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Branºarea la sistemul de alimentare cu gaz metan va costa fiecare gospodãrie între 700 lei ºi 1.000 lei, în funcþie de distanþa pânã la coloana principalã, dat fiind faptul cã administraþia localã nu mai are voie sã asigure subvenþionarea unei cote-pãrþi cum se întâmpla când furnizorul era de stat. În aceste condiþii, branºamentele trebuie fãcute de fiecare consumator pe banii lui, însã chiar ºi aºa mulþi dintre locuitori aºteptã sã se poatã lega la reþeaua de distribuþie. Localitatea Aninoasa nu mai beneficiazã de sistem centralizat de încãlzire de mai mulþi ani, iar majoritatea familiilor se încãlzesc cu lemne ºi cãrbuni ori electricitate. (M. GÂNJU) GÂNJU)

4 Actualitate

Pãducel, atacat de „fiii risipitori”

O

raºul Petrila a devenit un teatru de rãzboi, motivul fiind apropiata campanie electoralã, care îi face pe toþi mai atenþi la banul public. Aºa se face cã, la împãrþirea banilor, unii s-au opus, au cerut sã se taie din bugete considerate importante de primar ºi au alocat bani pentru potenþialii investitori. Disputele s-au purtat ca în rãzboiul rece, dar fiecare îºi arogã meritul de a avea dreptate exclusiv.

Dacã iniþial au boicotat ºedinþa de consiliu, când s-au întâlnit sã voteze împãrþirea banilor, primarul nu s-a mai înþeles cu aleºii locali. Edilul Ilie Pãducel susþine cã viceprimarul, un consilier ºi fostul purtãtor de cuvânt s-au raliat împotriva lui, pe motiv cã ei aºteaptã investitori importanþi, ºi au nevoie sã construiascã o halã. „Mirarea mea a fost mare, pentru cã viceprimarul, dupã ce am discutat împreunã bugetul ºi dupã ce s-a lãmurit de toate prevederile, a cerut sprijin unui cetãþean din oraº, nu ºtiu în ce calitate ºi aici mã refer la domnul Curtean, ca sã fundamenteze ºi sã îl ajute la fundamentarea bugetului ºi a venit, împreunã cu consilierul Þurcaº, ºi au

propus mai multe corecþii.

Practic, au propus sã luãm bani de la salubrizare, unde am zis sã dãm 7 miliarde de lei vechi, total insuficient, dar au tãiat 2 miliarde. Am popus sã angajãm 20 de oameni pentru întreþinerea

parcurilor ºi zonelor verzi, dar au tãiat 1,5 miliarde ºi de la publicitate ºi biserici au tãiat ºi au pus bani pentru construirea unei hale, în ideea în care vor veni investitori, dar noi nu avem nici mãcar o scrisoare de intenþie de la nimeni”, a spus, revoltat, Ilie Pãducel, primarul din Petrila.

Boicotul nu este privit la fel de viceprimarul Vasilicã Jurca, pentru cã el vine ºi susþine acum cã sunt investitori care au cerut spaþii ºi nu le-au dat ºi cã acum este un astfel de investitor deja interesat sã creeze locuri de muncã la Petrila. „Consider cã este necesarã construcþia unei hale, deoarece foarte mulþi investitori ne-au cerut sã le

oferim spaþii de peste 2.000 mp, pentru a putea crea locuri de muncã. Inclusiv o firmã de la Orãºtie, care anul trecut era dispusã sã creeze 200 de locuri de muncã, dacã aveam un astfel de spaþiu. Dacã aveau posibilitatea sã închirieze o astfel de halã, ar fi fãcut-o ºi, în momentul acesta, la Orãºtie lucreazã 150 de oameni, care se duc la Haþeg cu autobuzul”, a menþionat Vasilicã Jurca, viceprimar al oraºului Petrila. ªi fostul purtãtor de cuvânt al primãriei, Dorin Curtean are propria variantã

ºi, ca simplu locuitor al Petrilei, acum îl contrazice pe primarul Ilie Pãducel. „Primarul Pãducel a uitat cã, la ºedinþa de buget, se face dezbatere publicã cu cetãþenii oraºului Petrila. A fost ilegalã ºedinþa respectivã, noi am cerut dezbatere ºi el a refuzat, spunând cã a fãcut-o cu directorii de la ºcoli. Directorii beneficiazã de drepturi pe care le acordã primãria, dar cetãþenii trebuie sã ºtie ce se face cu banii publici. Ne-a deranjat cã a alocat bani dupã bunul plac, fãrã sã întrebe pe nimeni.

Asta s-a întâmplat, noi am revizuit bugetul ºi am repartizat banii, aºa încât sã redirecþioneze banii cãtre investiþii”, a adãugat ºi Dorin Curtean.

Campania electoralã nu a început la Petrila, dar cei din jurul primarului Ilie Pãducel încep deja sã caute soluþii ca sã îl contraatace. Sigur cã atragerea de investitori ar fi extrem de importantã, dar deocamdatã sunt doar promisiuni.

Diana MITRACHE

Drumul de centurã, în impas, din cauza culturii

R

eprezentanþii Ministerului Culturii au venit la Petrila, au bãtuta la pas incinta fostei exploatãri de huilã ºi se pare cã vor lãsa oraºul fãrã asfalt pe ºoseaua de centurã.

Ilie Pãducel cautã soluþia pentru a reabilita din banii de la Societatea de Închideri de Mine acea arterã, dar deocamdatã nu a reuºit sã obþinã avizul favorabil. ªoseaua de centurã este doar pietruitã, dar s-a deteriorat simþitor, motiv pentru care ar avea nevoie de reparaþii. Primarul din Petrila spera sã o reabiliteze cei care închis mina Petrila, dar cum lucãrrile s-au sistat, Ilie Pãducel a profitat de prezenþa celor de la Minsiterul Culturii, de la

finele sãptãmânii trecute, ca sã tranºeze acest aspect. Nu a avut, însã, ºanse de reuºitã, nici mãcar pentru cei 2 km prevãzuþi iniþial. „Proiectul pentru drum s-a fãcut, s-a fãcut documentaþia, care a afost aprobatã la Minister, urma ca sã fie scos la licitaþie ºi acum spun cã nu se mai

apucã, pentru cã a bulversat acest ordin, tot programul de închidere. Domnilor de la minister le-am spus, când au venit la Petrila, cã mã conformez ordinului de la minister, dar aceste clãdiri, sã nu blocheze programul de închidere ºi ecologizare a incintei ºi ele sã fie împrejmuite, pãzite ºi reabilitate, dar nu pe banii primãriei. Dacã se

continuã programul, voi insista sã se facã asfaltarea a cel puþin 2 km de drum, aºa cum este proiectul avizat de Ministerul Energiei”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Drumul de centurã intra în atribuþiile Societãþii de Închideri de Mine, care, dupã ce se folosea de el, pentru traficul greu care urma

Oameni lãsaþi fãrã apã de închiderea minei Petrila

T

oate casele din cãtunul de lângã Peºtera Bolii rãmân fãrã apã potabilã, dupã ce mina Petrila începe lichidarea activelor pe care le deþine în zona respectivã, printre care ºi grupul de protecþie sanitarã. Autoritãþile locale ºi cele judeþene au gândit un plan ºi Apa Serv are misiunea de a rezolva urgent situaþia. Asta, dupã ce de 3 luni, localnicii au cerut ajutor.

Mina Petrila a avut câteva active ºi în zona de la Peºetra Bolii, iar demolarea lor lasã fãrã curent electric incinta peºterii ºi fãrã apã zeci de gospodãrii. Situaþia a fost discutatã de autoritãþile locale, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi

spune cã oamenii nu vor rãmâne fãrã apã, dacã se fac investiþiile la timp. „Sunt probleme cu alimentarea cu apã, pentru cã oamenii sunt branºaþi la o conductã care este a minei Petrila.

Mina Petrila s-a închis ºi, în perioada urmãtoare,

urmeazã sã fie dezafectate mai multe instalaþii.

Am discutat ºi cu preºedintele Consiliului Judeþean ºi cu directorul de la Apa Serv, ca ºi cu cei de la Societatea de Închideri de Mine, aºa încât Apa Serv sã poatã sã preia aceºti abonaþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Lucrãrile necesare ar urma sã înceapã în scurt timp, pentru cã fiecare zi peirdutã este în detrimentul localnicilor, iar conducerea Apa Serv se obligã acum sã ia mãsurile ce se impun. „S-a identificat soluþia de a se extinde sistemul

Patronii cafenelelor aºteaptã sã vadã dacã pun lacãtul pe afacere

Î

ntr-o zonã relativ sãracã cum este Valea Jiului, patronii de cafenele ºi baruri mizau pe banii cheltuiþi de tineri, majoritatea fumãtori. sã demoleze mina Petrila, urma sã fie asfaltat. Cum de douã luni de zile, demolarea ºi ecologizarea au fost

sistate, existã mari ºanse ca avizele de la culturã sã încurce socotelile iniþiale.

Diana MITRACHE

Fãrã tunel de subtraversare spre Masivul Parâng

D

rumul spre Parâng, modernizat fãrã tunelul de subtraversare a pârtiei de schi. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat proiectul care prevede modernizarea drumului judeþean care duce spre Masivul Parâng. Documentaþia a fost modificatã, iar aceasta nu mai conþine ºi realizarea unui tunel care sã traverseze o pârtie de schi.

“Prin Hotãrârea nr.

226/2015, s-a aprobat asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Municipiul Petroºani prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a obiectivului de investiþii Modernizare DJ 709F: DN 7ACabana Rusu-Masivul Parâng,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

km 6+600-10+325. Urmare acestui acord a fost revizuitã documentaþia tehnico-economicã la faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul sus menþionat (de cãtre firma care a elaborat-o iniþial ºi fãrã costuri suplimentare), încercându-se reducerea costurilor aferente prin adoptarea pe unele porþiuni de soluþii constructive alternative.

Din aceleaºi considerente s-a renunþat ºi la tunelul prevãzut iniþial pentru subtraversarea pârtiei de schi”, se aratã în proiectul de hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara.

La începutul acestui an, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a semnat parteneriatul de asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiunea montanã Parâng.

Dupã ani de zile în care s-a vorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venit momentul pentru realizarea acestui pas.

Monika BACIU

Legea antifumat le-a va alunga clienþii cred proprietarii de cafenele, iar cei mai mulþi nu ºtiu ce alternative vor avea pentru a-ºi salva micile afaceri. Cum cafenele nu sunt afaceri din care ies câºtiguri foarte mari, cei mai mulþi nu mai pot investi în amenajarea unor zone în care sã se poatã fuma astfel încât legea sã fie respectatã. „Încã nu ºtim dacã avem voie sã amenajãm spaþii speciale pentru

fumãtori, dacã avem posibilitatea sã ne declarãm cafeneaua drept „club pentru fumãtori”, încã nu ºtim nimic. Eu sper sã avem o portiþã, pentru cã majoritatea clienþilor sunt

public de alimentare cu apã, dar, dupã cum ºtiþi, la ora aceasta SNÎMVJ are acea þeavã de alimentare. ªi, împreunã, cãutãm soluþiile legale de a fi preluaþi abonaþii în comodat sau sã þeava o cumpere CJH, sau Primãria Petroºani, iar apoi putem rezolva. Eu, din momentul în care OK de la SNÎMVJ, în 5, maxim 6 zile, pot alimenta oamenii”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA.

fumãtori. Nu servim mâncare, nu ne adresãm persoanelor vârstnice, singurul venit este cel adus de fumãtori. Pentru cã zona este sãracã avem puþini clienþi, dar dacã numãrul lor va scãdea vom fi nevoiþi sã punem lacãtul. Pierdem noi, pierd ºi ei impozite ºi mai pierd ºi angajaþii noºtri”, spune proprietarul unei cafenele din Petroºani.

Legea care interzice fumatul în spaþiile publice a fost promulgatã ºi va intra în vigoare în 45 de zile.

Astfel, de la jumãtatea lunii martie încolo, cei care-ºi aprind o þigarã, chiar ºi electronicã, în localuri, la serviciu sau chiar ºi afarã, dacã în apropiere sunt locuri de joacã pentru copii, riscã o amendã de pânã la 500 de lei, însã sancþiunile sunt considerabil mai mari în cazul persoanelor juridice.

Maximilian GÂNJU

Muzeu de artã post-modernã, la Petroºani

O

mul de culturã Ion Barbu va realiza la Petroºani un muzeu de artã post-modernã. În acest sens, consilierii locali de la Petroºani i-au atribuit acestuia o clãdire în centrul localitãþii cu o suprafaþã de peste 100 de metri pãtraþi.

Clãdirea se aflã pe strada General Dragalina, iar acolo a funcþionat o grãdiniþã în urmã cu câþiva ani.

“Societatea Culturalã Condiþia Românã, de douã ori laureatã cu premiul I la Gala Societãþii Civile vã solicitã atribuirea imobilului din str.

General Gragalina în scopul înfiinþãrii unui muzeu de artã post-

modernã, o entitate culturalã profund inovatoarea – unicã în staþiul Vãii Jiului ºi nu numai. El se va numi Instalatorul Român ºi va cuprinde câteva sute de lucrãri/instalaþii artistice cu tentã

umoristicã. Mare parte din ele aparþin lui Ion Barbu, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici”, se aratã în solicitarea adresatã Primãriei Petroºani de cãtre Societatea Culturalã Condiþia Românã.

Având în vedere amenajãrile ºi cheltuielile necesare unei astfel de instituþii, reprezentanþii Societãþii au solicitat contractul de comodat al clãdirii pentru o perioadã de 15 ani, însã municipalitatea l-a concesionat pentru 10 ani.

Monika BACIU

Apa nu a fost sistatã, pentru cã Societatea de Închideri de Mine a agreat ideea de a prelungi perioada de demolare, pânã ce acolo se clarificã situaþia. De altfel, ºi preºedintele CJ H este de pãrere cã lucrãrile trebuiesc urgentate, pentru cã altfel se intrã în impas. „De aproximativ 3

luni de zile am fost solicitaþi de proprietarii din zonã. Am discutat cu conducerea Apa Serv ºi am stabilit un plan, aºa încât în câteva zile sã se facã translatarea proprietãþii, privind utilizarea reþelelor, cãtre operatorul local Apa Serv, iar apoi Apa Serv sã facã ºi contracte individuale cu fiecare abonat ”, a afirmat ºi Adrian David, preºedintele C J H. Situaþia a fost amânatã în utimele luni, dar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a cerut acum urgentarea rezolvãrii ei. Adrian David a înaintat ca termen al finalizãrii o sãptãmânã, iar oamenii vor primi apã prin aceleaºi þevi, dar acestea vor alimentate din jos în sus.

Diana MITRACHE

Locuitorii din Aninoasa au gaz metan

L

ucrãrile de introducere a gazului metan, demarate de mai bine de 15 ani la Aninoasa, au fost încheiate iar în circa douã sãptãmâni se vor face ºi primele branºamente. „Avem gaz metan de la Iscroni ºi pânã în faþa Primãriei Aninoasa. Acest proiect s-a finalizat ºi de acum se vor putea branºa toþi consumatorii care doresc. Banii pentru aceastã investiþie au provenit fie din fonduri proprii, fie din vestitul împrumut de 3.000.000 de lei, contractat de vechea conducere a instituþiei”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Branºarea la sistemul de alimentare cu gaz metan va costa fiecare gospodãrie între 700 lei ºi 1.000 lei, în funcþie de distanþa pânã la coloana principalã, dat fiind faptul cã administraþia localã nu mai are voie sã asigure subvenþionarea unei cote-pãrþi cum se întâmpla când furnizorul era de stat. În aceste condiþii, branºamentele trebuie fãcute de fiecare consumator pe banii lui, însã chiar ºi aºa mulþi dintre locuitori aºteptã sã se poatã lega la reþeaua de distribuþie. Localitatea Aninoasa nu mai beneficiazã de sistem centralizat de încãlzire de mai mulþi ani, iar majoritatea familiilor se încãlzesc cu lemne ºi cãrbuni ori electricitate. (M. GÂNJU) GÂNJU)

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

Transportul public în comun s-a reluat la Petrila Actele, opþionale

D

pentru taximetriºti

upã douã sãptãmâni în care navetiºtii ºi elevii petrileni au fost nevoiþi sã se descurce care cum au putut, ieri transportul public în comun a fost reluat la Petrila. Administraþia publicã petrileanã ºi reprezentanþii Consiliului Judetean au gãsit soluþia de mijloc, motiv pentru care maxi-taxi-urile au ieºit pe traseu.

De ieri dimineaþã de la ora 6, 18 maxi-taxi-uri unite într-o societate, alta decât ZMK, au revenit pe traseu pentru a asigura transportul public local în oraºul Petrila, dupã douã sãptãmâni în care niciun microbuz nu a circulat. ”Pânã la urmã am reuºit sã repunem în normal circulaþia pe maxitaxi-uri în oraºul Petrila. În aceastã dimineaþã de la ora 6, cele 18 microbuze circulã în regim de maxitaxi de la Cap de Linie Lonea ºi Cimpa, ºi Petroºani. Vreau sã le mulþumesc pe aceastã cale tuturor celor care s-au implicat în revenirea pe traseu ºi bineînteles vreau sã mulþumesc taximetriºtilor, pe care ne-am putut baza în ultimele douã sãptãmâni”, a spus viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca.

Navetiºtii care depindeau de acest serviciu, au ieºit mai devreme în staþie, obiºnuiþi sã aºtepte minute în ºir un taxi, însã spre surprinderea lor microbuzele erau parcate, ºi aºteptau cãlãtorii. ”Ne-a fost foarte greu în aceste douã sãptãmâni, pentru cã eram nevoiþi sã ieºim mai repede în staþii, ºi doar dacã aveam noroc gãseam un taxi, care sã mã ducã pânã în Petrosani, unde lucrez.

Acum cã au revenit maxi-taxi-urile este foarte bine, le ºtim programul, ºi ºtim cã ajungem la timp la servici”, a spus unul dintre navetiºti. În aceste douã sãptãmâni în care transportul public local a fost paralizat, administraþia publicã localã ºi conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara, prin eforturi enorme, au reuºit sã gãsescã o soluþie de mijloc. ”Au fost depuse toate documentaþiile la Consiliul Judeþean Hunedoara pentru curse regulate speciale.

Deocamdatã nu am primit rãspunsul final, însã din punctul meu de vedere, transportatorii sunt pe riscul lor pe stradã astãzi.

Sigur, avizul de la Consiliul Judeþean este doar o formalite, dânºii îndeplinesc condiþiile legale pentru a desfãºura transportul în comun. Mã bucur cã, indiferent de forma în care s-au organizat, s-a reuºit sã se reia transportul în comun. Avem deocamdatã o soluþie provizorie, pânã la licitaþia

finalã, care va stabili firma ce va asigura transportul în comun pentru urmãtorii patru- cinci ani”, a spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David.

Asftel, pãnã la realizarea unei noi licitaþii, pentru stabilirea finalã a firmei ce trebuie sã asigure transportul în comun la Petrila, acesta se va face cu cele 18 microbuze care vor circula la program normal.

A

u câºtigat o luptã însã nu rãzboiul!

Reluarea transportului public în comun prin maxi-taxi-uri în oraºul Petrila, stârneºte din nou rãzboiul pe ºoºele ºi luptã pentru cãlãtori. Fericiþi cã au câºtigat o luptã, ºoferii de pe maxi-taxi, râd în nas taximetiºtilor, care acum rãbufnesc.

Au câºtigat o luptã însã nu ºi rãzboiul! Asta îºi spun acum taximetriºti din oraºul Petrila, care odatã

T

aximetriºtii de la Petrila au probleme în dosarul de acte.

Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii Compartiment transport public local din cadrul Primãriei Petroºani au verificat toate taxiurile care se deplasau spre Petrila. Neregulile constatate au fost mai multe. ce transportul public în comun prin microbuze a fost reluat, încep din nou sã stea la ciugulit cãlãtorii, de sub nasul transportatorilor. Mai mult, pentru ca situaþia de acum douã sãptãmâni sã nu se mai repete, administraþia publicã alãturi de poliþia localã a început o campanie de prevenþie pentru a îi informa pe taximetriºti, la ce riscuri se supun dacã nu respectã regulile. Acest lucru i-a nemulþumit pe taximetriºti! ”La ordinul domnului primar Ilie Pãducel, am ieºit pe traseu, împreunã cu corpul de control al primãriei ºi poliþia localã, pentru a informa toþi ºoferii de taxi cã dacã nu respectã regulile legate de numãrul locurilor de taxi-uri care au voie în staþii, vor fi sancþionaþi.

Mergem pe aceastã campanie de prevenþie pentru a încerca câtuºi de puþin sã aplanãm aceste conflic dintre cele douã pãrþi” a spus Gheorghe Bogeanu, ªeful Poliþiei Locale Petrila Rãzboiul dintre cele douã nu va lua sfârºit niciodatã, asta pentru ca taximetriºti circulã mai mult în regim de maxi-taxi decât de taxi, ºi chiar furã cãlãtorii din staþii.

De altfel, acesta a fost ºi unul dintre motivele pentru care acum douã sãptãmâni ZMK ºi-a retras toate maºinile de pe teren. Cu toate acestea administraþia publicã localã susþine cã va discuta cu ambele pãrþi pentru ca acest rãzboi sã se termine o datã. ”Vom stabili o zi sãptãmâna aceasta în care ne vom întâlni atât cu soferii de maxi-taxi cât ºi cu cei de taxi pentru a discuta.

Vom încerca sã îi lãmurim cã ar trebui sã circule în condiþii normale ºi legale

ca sã nu mai avem probleme. Este foarte important sã respecte legea ºi sã se respecte între ei, atât cei de la maxi-taxi cât ºi cei de la taxi. Reclamaþii am primit din ambele pãrþi, aºa cã noi încercãm sã gãsim o cale de mijloc”, a spus Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Chiar în aceastã dimineaþã dupã doar 20 de minute de la repunerea pe traseu a maxi-taxiu-urilor, taximetriºti au revenit la vechile practici, acelea de a fura cãlãtorii din staþii.

Iar, pentru a demonstra cã nimic nu îi sperie, chiar în faþa camerelor de luat vederi, un taximetrist a fãcut acest lucru.

Adina PÃDURARU

“În urma verificãrilor a rezultat cã mai mulþi taximetriºti nu deþineau toate actele necesare, nu aveau certificatul de agreare sau casa de marcat nu era pornitã. Poliþia Rutierã a aplicat mai multe amenzi”, au declarat reprezentanþii Compartimentului Transport Public Local.

Taximetriºtii au obligaþia de a depune la Primãrie toate autorizaþiile care sunt reglementate prin lege. “Certificatul de agreare se avizeazã anual de cãtre ARR. Taximetriºtii mai trebuie sã deþinã asigurare pentru pasageri ºi bagaje, asigurare RCA, ITP valabil”, au mai spus reprezentanþii CTPL. Monika BACIU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI - ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (2) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001 privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã extraordinarã pentru marþi 2 februarie 2016, ora 13,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr.

1/ 2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016 ºi a Programului de investiþii publice pe anul 2016.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni Lupeni, 29 ianuarie 2016 Primar, Cornel RESMERIÞÃ

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Februarie 2016

PNL – acþiunea lansãrii candidaþilor, dezamãgitoare chiar ºi pentru liberali ansarea cadidaþilor PNL pentru funcþiile de primari din judeþul Hunedoara, L care a avut loc duminicã, la Deva, nu a adus nimic nou în atitudine ºi discurs.

Dimpotrivã, asperitãþile dintre partidele componente ale noului PNL s-au resimþit acut printre participanþi, acestea rãzbãtând ºi în discursuri. Nu s-a articulat nimic din ceea ce înseamnã responsabilitatea apãsãtoare a politicianului, mai nimic din ce spunea liberalul Ion I.C. Brãtianu, om politic român, care a jucat un rol de primã importanþã în Marea Unire din 1918 ºi în viaþa politicã din România: ”Cei mai mulþi îºi închipuie cã politica e un fel de distracþie, cu foloase ºi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot.

Ai în mâna ta viaþa ºi viitorul þãrii tale” Duminicã, la Deva, noul PNL a arãtat cã este mult departe de spusele, dar ºi de atitudinea ºi faptele marelui om politic liberal Ion I.C. Brãtianu ºi al partidului pe care l-a condus pânã la sfârºitul vieþii sale. La lasarea candidaþilor PNL pentru funcþiile de primari din judeþul Hunedoara, care a avut loc la Teatrul de Artã din reºedinþa judeþului, din conducerea centralã a PNL au fost prezenþi Vasile Blaga – co-preºedinte PNL, secretarul general Ilie Bolojan, vicepreºedinþii Teodor Atanasiu, Ciprian Dobre, Ioan Marcel Vela, Gheorghe Falcã, iar din teritoriu senatorii ºi deputaþii de Hunedoara.

Sala Teatrului a fost neîncãpãtoare pentru cei chemaþi la manifestare, liberali din comunele, satele ºi oraºele din judeþ, ceea ce a produs multã iritare.

Au fost prezentaþi cei 42 de candidaþi, din care circa o treime sunt primari în funcþii propuºi pentru încã un mandat. Pentru Valea Jiului, liberalii au patru candidaþi, respectiv Ilie Pãducel la Petrila, Adrian Rus la Petroºani, Alina Cîrstoiu la Vulcan ºi Constantin Brânduºe la Lupeni. De precizat cã în pliantul tipãrit de PNL Hunedoara cu aceastã ocazie, candidaþii care s-au mai aflat în anii trecuþi în cursa pentru primãrii, apar ca având un mandat de primar, lucru interpretabil, cum s-a ºi

întâmplat… În luãrile de cuvânt ale liderilor hunedoreni ºi ale celor de la centru au fost în contradicþie în multe dintre ele, a fost multã superficialitate, lipsã de pregãtire, practic o acþiune de asemenea importanþã pentru orice partid politic a fost abordatã pompieristic.

Liderul PNL Hunedoara, Bogdan Þâmpãu, ”a mers” pe atacul adversarului politic, PSD, luând ca exemplu iar ºi iar primarul Bradului, cu cazuri ce nu cadreazã cu viziunea liberalã.

Cã aºa a fost, a confirmat-o ºi preºedintele Consiliului Judeþean, Adrian David, care a fost singurul din judeþ cu un mesaj mai articulat ºi serios. Acesta ºi-a sancþionat antevorbitorii – Carmen Hãrãu ºi Bogdan Þâmpãu – spunând cã este o greºealã ca PNL sã se concentreze doar pe atacul adversarului ºi nu pe sprijinul efectiv al candidaþilor.

Primarul Devei, Petru Mãrginean, a dovedit cã încã nu este obiºnuit cu statutul de liberal, pentru cã în mesajul sãu a repetat

obsesiv ”aþi fãcut”, ”aþi ºtiut”, ”aþi sprijinit” etc. nefolosind, niciodatã, pronumele ”noi”, deºi a precizat cã este mândru cã face parte din aceastã echipã a PNL. Aceastã problemã a omogenitãþii, care lipseºte încã în sânul liberalilor dupã înfrãþirea cu PDL, a fost recunoscutã ºi de co-preºedintele Blaga, care a precizat cã deºi la centru acest lucru existã, în teritoriu mai este nevoie de timp ºi muncã.

Gheorghe Falcã a invocat mereu libertatea, pe lângã mesajele mobilizatoare ºi critici ale adversarului politic, drept pentru care, în salã, cârcotaºii au întrebat dacã existã cumva prezent sub acoperire vreun om al DNA cunoscându-se verificãrile acestuia de cãtre cei de la Anticorupþie.

Fost ministru ºi acum primvicepreºedinte al noului PNL, Teodor Atanasiu, a precizat cã spusele liderului PSD, Liviu Dragnea, cum cã nu vor participa la alegeri dacã acestea nu se fac în douã tururi de scrutin, sunt aberaþii precizînd cã ”nu sun-

tem naivi sã credem cã vom scãpa aºa uºor de ei”. Atanasiu a mai spus despre UNPR ºi ALDE, cã aceste partide au vocaþia de trãdãtori pentru cã toþi au fost membrii altor partide.

Teodor Atanasiu a îndemnat la luciditate, în sensul recunoaºterii unei probleme serioase pe care o are judeþul Hunedoara ºi pentru care va trebui prezentatã o soluþie – Complexul Energetic.

Propunerea liderului liberal a fost ”un parteneriat” între liberalii de la centru ºi cei din plan local pentru demersuri în vederea schimbãrii strategiei energetice a României, respectiv mutarea construcþiei celor douã grupuri 3 ºi 4 de la Cernavodã aici, în Hunedoara, pe Mureº.

Ideea ar fi viabilã, în

viziunea sa, existând infrastructurã în acest sens, lucru ce ar scãdea considerabil cheltuielile de furnizare a energiei pe zona Transilvaniei, pe lângã faptul cã li se dã o ºansã celor celor din judeþ, care au lucrat în domeniu.

Vasile Blaga a precizat cã are pretenþii în zonele unde liberalii sunt primari ºi preºedinþi de consilii judeþene ca la alegeri sã obþinã în jur de 70% din voturile alegãtorilor. ”Dacã nu acolo, atunci unde? Trebuie sã compesãm cu zonele unde nu avem acelaºi potenþial”, a spus acesta. ªi, probabil, ca urmare a discuþiilor iscate pe marginea situaþiilor unde candidaþii nu se încadreazã în ”decalogul integritãþii” PNL, cum este ºi cazul lui Ilie Pãducel de la Petrila, Blaga a precizat ca 30% dintre candidaþi sã fie curaþi conform acelui cod, iar 30% sã

fie femei. Acesta ºi-a argumentat precizarea: ”nu trebuie sã creezi criterii ca sã scapi de oameni din partid”.

Deci, ce s-a stabilit în

Comisia de unificare PDL-PNL, cele 10 reguli care trebuiau îndeplinite de candidaþii liberali la alegeri, se aplicã doar în proporþie de 30%!

Mesajul final al co-preºedintelui a fost despre faptul cã judeþul Hunedoara nu este chiar cel mai bogat ºi ca urmare va avea nevoie de sprijinul unui guvern liberal, iar pentru asta echipa din teritoriu trebuie sã stea spate în spate, fãrã fisuri, în lupta cu un adversar politic – PSD – care minte cum respirã. ”Sã-i zdrobim ºi în iunie ºi în noiembrie!”

Fisuri existã în noul PNL ºi asta s-a vãzut duminicã, în sala Teatrului de Artã din Deva, unde asperitãþile dintre cele douã partide componente ale noului PNL parcã erau palpabile. S-ar putea ca adevãratul adversar al PNL din alegerile ce au loc în acest an sã nu fie PSD, care a scãzut considerabil în imagine, ci aceastã lipsã de omogenitate din partid.

Discursul politic, fie el ºi de laborator, este acelaºi, fãrã nici o sclipire, nici o noutate…

Se spune cã în politicã este posibil orice, dar realitatea a confirmat de-a lungul timpului cã alianþele, chiar ºi cele de contopire, nu au þinut, ci dimpotrivã au spulberat partide ºi au frânat proiectele de þarã.

Ileana FIRÞULESCU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 februarie 2016

Henþ cu mâna

Sã fi început numãrãtoarea inversã?

Zilele trecute m-a sunat de la Baia Mare, Bela Rozsnyai, inegalabilul golgeter al Jiului din anii 1972-1976 (45 de goluri marcate pentru Jiul în Divizia

„A”!) ºi învingãtor în Cupa României 1974, sã mã întrebe dacã momentul aniversar de 100 de ani va fi marcat în vreun fel!? I-am spus cã e devreme, pânã în

2019 mai sunt trei ani, sãnãtoºi sã fim!

Important este cã un mare jucãtor aºa cum a fost Rozsnyai, implicat în istoria Jiului, a ridicat aceastã problemã.

Sau cum se mai spune, mãnuºa a fost aruncatã! Cu siguranþã cã cei care mai simt cã le curge prin vene „sângele alb-negru” al

Jiului, se gândesc la acest moment. La momentul „90 de ani” în anul 2009 a fost formidabil – Jiul era în Divizia „B” –, momentul celor 95 de ani în 2014 a fost unul discret, ca sã nu zic inexistent, dar pentru momentul 100 chiar trebuie gândit în profunzime.

Faptul cã „tutorele” actual al Jiului, administraþia localã Petroºani a început sã se implice mai serios în a susþine echipa de fotbal, dã niºte speranþe. Sã nu uitãm cã despre Petroºani nu se ºtia despre mineriade ºi telescaune, ori patroni de carton, ci prin numele „Jiul”.

Doi fotbaliºti de rasã, nãscuþi pe 1 februarie, la ºapte ani distanþã

Victor Gabor ºi Carol Creiniceanu D

acã ar fi trãit, astãzi ar fi împlinit vârste respectabile: Victor Gabor, 84 de ani (nãscut pe 1 februarie 1932), Carol (Piu) Creiniceanu, 77 de ani (nãscut pe 1 februarie 1939).

Doi fotbaliºti emblematici ai Vãii Jiului, chiar dacã din generaþii diferite, au reprezentat cu cinste culorile României, acolo unde au jucat.

Victor Gabor, la 20 de ani, la Jiul Nãscut la Aninoasa, Victor Gabor a fost descoperit ºi „ºlefuit” de antrenorii Cibi BraunBogdan ºi Teodor Bulea. Încã de junior se impune ca un impecabil executant al loviturilor libere ºi la vârsta de 16 ani, juca în echipa de seniori a Minerului Aninoasa. Antrenorul Vasile Lazãr îl aduce în 1952 la

Jiul Petroºani, „asamblându-l” într-o echipã cu atacanþi de marcã, precum Guþã Tãnase, Szöke, Cricovan sau Pingerth. Victor Gabor se impune rapid, marcând chiar în primul campionat din 1952 un numãr de patru goluri. Între 19561959 devine golgeterul Jiului, fiind un marcator frecvent pânã la abandonarea activitãþii competiþionale, fapt ce îl va plasa pe locul 6 într-un clasament „all time” al Jiului, cu 42 goluri marcate.

Sub aerul Naþionalei Dupã 1953, Victor Gabor va fi deseori chemat la lotul B al României (alã-

turi de colegii sãi Crâsnic ºi Paraschiva), prinzând sub tricoul Naþionalei României B meciurile cu Polonia (0-1) ºi cu Grecia, meci în care

la vârsta de 10 ani, ajungând la echipa mare în Divizia „B” când avea doar 17 ani, contribuind în anul 1959 la promovarea

Piu Creiniceanu (în medalion) alãturi de colegii de la Steaua, în sezonul 1964-1965 va marca un gol. ªi-a Lupeniului în Divizia „A”. În încheiat cariera în 1963, anul 1961 pleacã la Steaua, antrenând o perioadã în unde va juca vreme de zece Valea Jiului. S-a stins din ani, într-o echipã de mari viaþã în anul 1999. glorii, precum Voinescu, Zavoda II, Em. Jenei, Gigi Carol Creiniceanu, Staicu, Tr. Ivãnescu, Pavlovici, S. Avram, Nae

ultimul mohican olimpic

Carol (Piu) Creiniceanu rãmâne, fãrã îndoialã, cel mai mare fotbalist pe care la dat Lupeniul. Ca jucãtor nu a cunoscut decât douã echipe, Minerul Lupeni ºi Steaua Bucureºti, o performanþã aproape unicã în fotbalul românesc. A început la juniorii Minerului Lupeni

Tãtaru, Gh. Constantin, cu care va ocupa locul 2 în sezonul 1962-1963. Va debuta în cupele europene – Cupa Cupelor – pe 13 sept. 1962, la Bucureºti, 32 cu Botev Plovdiv, echipa celebrilor Dermendjiev ºi Asparuhov. Meciul de neuitat va fi cel din 16 sept.

1964, tot în Cupa Cupelor, când Steaua învinge cu 2-0 în deplasare, 2-0 la Derry City Londonderry, ambele goluri fiind marcate de Creiniceanu!

Succesul de la club îl propulseazã ºi în echipa Naþionalã, unde va evolua de 13 ori, momentul de vârf fiind participarea la Jocurile Olimpice din 1964 în Japonia, ultima participare a unei echipe a României la aceste jocuri.

Finalul, la Lupeni...

Pentru Piu Creiniceanu, finalul este legat tot de locul unde a fost începutul, Lupeniul. Dupã abandonarea activitãþii de jucãtor, el a mai antrenat la Metalul Bucureºti, Mecanicã Finã Bucureºti, A.S.A. Mizil iar ca secund, la Steaua ºi Jiul Petroºani. Dupã anul 2001 revine ca antrenor la juniori sau seniori la Minerul Lupeni, unde va antrena pânã când o boalã necruþãtoare îi va curma firul vieþii la vârsta de 73 de ani. Era în anul 2012.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Piu Creiniceanu (în medalion) la Jocurile Olimpice din Japonia (19640, alãturi de colegii sãi E. Petru, Parcalab, Jenei ºi Petescu