Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1045
Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªeful IPJ Hunedoara a fost schimbat
ª
eful IPJ HUNEDOARA, comisarul ºef de poliþie Liviu Dumitru a fost schimbat din funcþie dupã aproape 8 ani de când se afla la conducerea instituþiei. Potrivit unor surse oficiale LIviu Dumitru ar fi fost detaºat, în prezent, pe o perioadã de 6 luni la Centrul Chinologic de la Sibiu. Exista voci care pretind cã Schimbarea din funcþie a comisarului ºef Liviu Dumitru vine ca urmare a creºterii fenomenului infracþional din judeþ, ºi în special a infracþiunilor cu violenþa, pe de o parte, dar ºi a bâlbâielilor pe care poliþiºtii
din subordine le-au fãcut într-o serie de cazuri în care infractorii erau persoane cunoscute ºi influente, ca de exemplu dispariþia lui Alin Simota. Liviu Dumitru a ocupat funcþia de inspector ºef de poliþie din data de 6.08. 2008. Pânã la ora închiderii ediþiei Inspectoratul General de Poliþie nu numise un înlocuitor al lui Liviu Dumitru la conducerea Inspectoratului de Poliþie HUNEDOARA. Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobã, a anunþat sãptãmâna trecutã cã a cerut conducerii Poliþiei Române sã verifice activitatea poliþiºtilor din cadrul IPJ Hunedoara, dupã incidentul din Straja. Marius MITRACHE
Cum pun în siguranþã subteranul, de la suprafaþã?
M
ai multe clãdiri declarate ca monumente de patrimoniu naþional de la mina Petrila au legãturã cu subteranul ºi pot sã reprezinte oricând un pericol. O parte dintre acestea trebuie reconsiderate de cãtre Ministerul Culturii, pentru cã deja au acumulãri de metan în concentraþie de 2%, la numai câteva sãptãmâni de la încetarea activitãþii din subteran. >>> PAGINA A 4-A
Primãria Petroºani a preluat conducta de aducþiune de la Peºtera Bolii
P
rimãria Petroºani a preluat conducta de aducþiune din zona Jupâneasa. Aceasta a aparþinut Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, iar odatã cu închiderea exploatãrii miniere Petrila, 23 de gospodãrii pot rãmâne fãrã apã. “Ca urmare a activitãþii de exploatare a cãrbunelui la EM Petrila, urmeazã sã fie dezafectatã ºi conducta de aducþiune a apei Jupâneasa, incinta Minei Petrila, fapt ce va avea drept gravã consecintã
întreruperea alimentãrii cu apã a unui numãr de 23 de gospodãrii din zona Peºtera BoliiJupâneasa. Pentru a evita ca cetãþenii noºtrii din zona Jupâneasa-Peºtera Boli sã nu se poatã
alimenta cu apã potabilã sau sã consume apã nepotabilã, propun Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea preluãrii în folosinþã gratuitã de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a con-
ductei de aducþiune în cazuã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.
Soietatea de apã din Valea Jiului foloseºte conducta de apã în vederea alimentãrii cu apã a gospodãriilor din zonã. ªi societatea de furnizare a energiei electrice a reziliat contractul de
furnizare a energiei pentru staþia de pompe Jupâneasa, astfel cã nu se mai pot efectua operaþiile necesare filtrãrii ºi tratãrii apei, fapt care face ca apa sã nu mai fie potabilã. Monika BACIU
2 Actualitate
Iohannis face cunoºtinþã cu problemele CEH
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
P
reºedintele României, Klaus Iohannis, poartã corespondenþe cu Ministerul Energiei pe tema Complexului Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Paroºeni au trimis, în urmã cu câteva sãptãmâni, o scrisoare preºedintelui Klaus Iohannis prin care îi aduc la cunoºtinþã situaþia în care se aflã societatea energeticã hunedoreanã. Rãspunsul Preºedinþiei a fost unul scurt ºi care nu oferã prea multe lãmuri. “Am luat la cunoºtinþã din petiþia adresatã preºedintelui României, domnul Klaus Iohannis despre solicitarea dumneavoastrã. În urma analizãrii problemelor semnalate, petiþia dumneavoastrã a fost transmisã la Ministerul Energiei. Urmeazã, ca în termenul legal, instituþia sesizatã, sã comunice Administraþiei Prezidenþiale ºi dumneavoastrã, soluþia adoptatã”, aratã Gabriel Cristian Piscociu, consilier de stat în cadrul
Administraþiei Prezidenþiale. Sindicaliºtii de la Mintia arãtau cã societatea energeticã ar fi trbeuit divizatã dupã acordarea ajutorului de stat pentru achizi-
þionarea certificatelor de carbon, însã acest lucru nu s-a întâmplat ºi la finele anului trecut, CEH ºi-a cerut insolvenþa care de altfel a fost acceptatã. Cei de la Sindicatul
G
proape 500 de solicitãri pentru înscrierea la masa credalã. Au mai rãmas câteva zile pentru creditorii Complexului Energetic Hunedoara care vor sã se înscrie la masa credalã. Pe lângã creditorii care au solicitat insolvenþa CEH, pânã acum au mai fost depuse încã aproape 500 de cereri. “Sunt în jur de 400 – 500 de cereri de înscriere la masa credalã. Vom mai aºtepta câteva zile ºi dupã data de 22 februarie pentru cã sunt unele care sunt trimise prin poºtã ºi se încadreazã în termen. Dupã acest termen ne vom apuca sã cercetãm creanþele. Trebuie sã vedem în contabilitatea Complexului Energetic Hunedoara dacã cererile de creanþe sunt reale”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Florin Sãftoiu (foto), reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova.
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
Monika BACIU
GEROM INTERNAÞIONAL, apel la insolvenþa CEH
A
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
sã rãmânã fãrã agent termic. Considerãm cã atitudinea de nepãsare, tergiversarea voitã a punerii în aplicare a legii de cãtre toþi factorii de decizie implicaþi au fost elemente care au dus societatea în aceastã situaþie. Apreciem cã intrarea în insolvenþã, numirea unui administrator judiciar provizoriu care nu cunoaºte specificul activitãþii,
Dupã opoziþia respinsã,
CEH faþã în faþã cu avalanºa de la masa credalã
Cronica Vãii Jiului
Liber Independent Electrocentrale Mintia susþin cã soarta a mii de hunedoreni este în pericol, datã fiind situaþia în care se aflã CEH. “Din cauza modului defectuos, pãrtinitor, ºi neglijent în care este administratã situaþia existentã în present existã riscul ca o bunã parte din aceste persoane, dacã nu chiar toate sã îºi piardã, în cel mai scurt timp, locurile de muncã, iar municipiile din judeþul Hunedoara
întârzierea aplicãrii unor mãsuri care sã ducã la o reorganizare efectivã a activitãþii, au ca rezultat subminarea economiei naþionale, afectarea gravã a locurilor de muncã ºi a întregii economii a judeþului Hunedoara”, aratã reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva în scrisoarea adresatã preºedintelui României, Klaus Iohannis. Cei de la Mintia susþin cã au apelat la aceastã modalitate de a arãta ce se întâmplã la CEH cu speranþa cã vreo instituþie a statului va lua vreo mãsurã, înainte de a fi prea târziu.
Potrivit sursei citate sunt foarte mulþi creditori care au furnizat Complexului Energetic Hunedoara diferite “mãrunþiºuri” “Cererile care vor conta sunt cele din partea instituþiilor, precum Ministerul de Finanþe, bãncile care au acordat împrumuturi societãþii, dar ºi Banca Europeanã de Investiþii”, a mai subliniat sursa citatã. Termenul limitã de definitivare a tabelului creanþelor va fi la data de 8 aprilie. Adunarea creditorilor va avea loc la sediul Tribunalului Hunedoara în maxim 5 zile de la data publicãrii în Buletinul Procedurilor de Insolvenþã a tabelului preliminar al creanþelor. 25 de creditori au cerut în instanþã insolvenþa CEH, iar acum sunt aºteptaþi sã depunã cererile ºi ceilalþi parteneri comerciali ai societãþii. CEH a intrat în insolvenþã cu datorii de peste 1,6 miliarde de lei. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
erom Internaþional a depus apel la insolvenþa CEH. Astfel societatea se alãturã celorlalte ºase firme care aºteaptã o soluþie definitivã ºi irevocabilã de la Curtea de Apel Alba Iulia. De precizat este daptul cã dosarul încã nici nu a fost înregistrat pe rolul instanþei de la Alba. Cei de la Gerom Internaþional au depus o opoziþie la procedura insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara, însã aceasta a fost respinsã de magistraþii Tribunalului Hunedoara. “Respinge opoziþia formulatã de creditoarea SC GEROM INTERNAÞIONAL SA în contradictoriu cu debitorul Complexul Energetic Hunedoara SA ºi administratorul judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL . Cu apel în 7 zile de la publicare în BPI.
Cererea se depune la Tribunalul Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei. Oficialii GEROM aratã cã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic
Hunedoara “nu este decât un mijloc de a suspenda acþiunile întreprinse împotriva sa pentru recuperarea creanþelor înregistrate, de o valoare mare, precum ºi a altor acþiuni judiciare declanºate împotriva CEH SA. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
Uite rulmenþii, nu-s rulmenþii
Termocentrala Mintia: Achiziþii de pe piaþã la un preþ triplu
R
ulmenþii de la Mintia au costat 15.480 de lei, în timp ce existau oferte ºi la jumãtate de preþ. Anul trecut au fost achiþionaþi nouã rulmenþi pentru termocentrala Mintia. Preþul final a fost de 15.480 de lei. Doar douã dintre achiziþii au fost aprobate, în timp ce celelalte au fost cumpãrate fãrã nicio aprobare la preþuri duble sau chiar triple. “Prin nerespectarea prevederilor procedurii interne în legãturã cu achiziþia directã, fãrã aprobarea prealabilã a direcþiei comerciale la nivelul societãþii, fãrã respectarea condiþiei exprese din cuprinsul referatului 6466/26.05.2015 (de subliniat cã doar pentru primele douã poziþii din tabel existã aprobare a referatului, pentru poziþiile 3, 4 ºi 5 la dispoziþia echipei de control nefiind furnizare documente aprobate, care sã stea la baza achiziþiei) aprobat de directorul Sucursalei Electrocentrale deva, domnul
Codreanu Nicolae, în legãturã cu solicitarea unor oferte de la cinci potenþiali furnizori, respectarea principiului liberei concurenþe pe piaþã fiind astfel ocolit, s-au creat premisele unei gestiuni deficitare pe tot fluxul subiectului analizat, achiziþia ºi recepþia rulmenþilor”, se aratã în raportul Corpului de Control al directorului general. Mai mult decât atât, prin încãlcarea prevederilor de achiziþie, societatea a fost prejudiciatã cu o sumã importantã de bani. “Consecinþele economicofinanciare sunt cele ce derivã din nerespectarea acestor etape în efectuarea achiziþiilor, existând premisa ce se materializeazã, ca reperele sã fie achiziþionate la preþuri superioare celor pe piaþa concurenþialã. Întrucât nu s-a fãcut o verificare a catalogului de produse/servicii/lucrãri de pe SEAP ºi nu s-au trimis cereri de ofertã de la furnizori, achiziþionându-se rulmenþii la un preþ ridicat decât alte oferte de pe piaþã, echipa de control considerã cã au fost iniþiate cheltuieli neeconomicoase pentru uni-
tate ºi au fost folosite insuficient fondurile”, se mai aratã în raport.
au dat cu A ngajaþii subsemnatul
Angajaþii societãþii care au avizat achiziþia, au trebuit sã dea explicaþii cu privire la modul în care s-a fãcut achiziþia. “Pentru rulmenþii 51164
M (URB) 1 bucatã, 29356 EM ZKL am fãcut referat de necesitate pentru nevoi urgente ºi i-am achiziþionat de la SC Vaida Impex SRL Cluj. Pentru rulmenþii 30232 A, 322232 A a fost demaratã pe baza notei de necesitate nr. 11994/ 28.08.2014 când s-a fãcut dosar pe câte 9 bucãþi din aceºti rulmenþi. În urma unei ºedinþe operative, ºeful meu dl Kui a venit în birou ºi mi-a cerut sã aduc de urgenþã
Investitori pentru Lupeni
M
unicipalitatea de la Lupeni cautã sã atragã investitori în zonã. Cum în mai toate localitãþile din Valea Jiului lipsa locurilor de muncã se resimte acut, autoritãþile locale de la Lupeni au în vedere atragerea investitorilor. Pentru aceºtia au pregãtit ºi o serie de beneficii ce pot fi acordate prin lege. “Le putem oferi investitorilor scutiri de taxe pe perioada derulãrii investiþiei, terenuri ºi spaþii cu acces la utilitãþi, consultanþã ºi suport logistic”, susþin reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni. Totodatã, autoritãþile lupenene au în
vedere ºi implementarea de proiecte menite a schimba aspectul localitãþii. Edilii mizeazã ºi pe turismul montan din staþiunea Straja care este în continuã expansiune. Astfel, se are în vedere definitivarea alimentãrii cu gaze naturale a Municipiului Lupeni ºi staþiunii turistice Straja, modernizare staþiunea turisticã Straja, reabilitarea termicã a locuinþelor ºi nu numai. Monika BACIU
rulemnþii pentru cã nu se mai aºteaptã o altã procedurã, fiind avarie la bl.3. ºtiind cã s-au fãcut demersuri în decurs de 6 luni ºi sunt acte la bazã, nu am mai fãcut alt referat de achiziþie”, spune în referat unul dintre angajaþi. Un alt angajat susþine cã intrarea rulmenþilor a fost doar scripticã, nu ºi fapticã. “Rulmenþii nu au intrat prin magazie, înregistrarea fiind doar scripticã nu ºi fapticã, rulmenþii mai sus menþionaþi fiind preluaþi de atelierele care se ocupã de
ulterior de la biroul aprovizionare”, aratã un alt angajat. Alt angajat al Termocentralei Mintia precizeazã cã nici mãcar nu ºtie pentru ce s-au achiziþionat rulmenþii. “Primii doi rulmenþi pentru repararea pompei de apã caldã turn numãrul 1. ceilalþi 3 rulmenþi nu ºtiu pentru cine s-au adus. Lucrarea pentru care s-au adus rulmenþii nu s-au început. Cei trei rulmenþi se folosesc ºi la secþia de reparaþii turbine la reductorul de la sita rotativã. Menþionez cã din punctul
montarea acestora, respectiv Atelier Reparaþii Mecanice ºi Atelier Casa Sitelor din cadrul secþiei Reparaþii Turbine. Singurele documente care au intrat în posesia mea au fost facturile fiscale nr. 001448, respectiv 001449, ce au însoþit aceºti rulmenþi, urmând ca celelalte documente ce privesc achiziþia respectiv nota de comandã sau referat de necesitate sã le primesc
meu de vedere nu era extrem de urgentã lucrarea de reparaþii deoarece mai existau trei pompe similare în rezervã”, subliniazã un alt angajat. În concluzie, corpul de control al directorului general a subliniat cã “rulmenþii au fost achiziþionaþi direct de pe piaþã fãrã a se demara procedura privind achiziþionarea directã” Monika BACIU
Au trecut iarna tot pe cârca minerilor! D
acã este sã ne luãm dupã vremea de afarã, ºi þinând cont de faptul cã zilele ce au mai rãmas din luna februarie vor trece repede, am putea spune cã am scãpat de iarnã, cei drept una mai blândã decât ne-am aºteptat.
Iar dacã pentru noi a fost blândã, nu asta putem spune despre mineri ºi asta pentru cã ei au fost cei care ”cu chiu cu vai” au reuºit sã þinã în cârcã încã din toamnã, tot agentul termic distribuit abonaþilor racordaþi la termoficarea din Valea Jiului, Deva ºi Hunedoara. Din fericire, iarna 2015-2016 este prima în care ortacii noºtri au reuºit
sã asigure cãrbunele necesar, iar Complexul Energetic Hunedoara nu a fost nevoit sã facã nici un import, deºi sinceri sã fim ar fi vrut, însã nu le-au ieºit mendrele. Iar dacã vã întrebaþi de ce spunem cã de-abia au reuºit, este pentru cã, în ciuda accidentelor care au confirmat ºi reconfirmat lipsurile din subteran, ortacii noºtri au reuºit sã asigure cãrbunele pentru cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni, fãrã nici o minimã investiþie, sau mai bine zis achiziþie. În cadrul unei emisiuni tv, ministrul energiei Victor Grigorescu a declarat cã în ciuda problemelor care sunt la Complexul Energetic
Hunedoara s-a dat producþia necesarã ºi pentru prima datã nu a fost fãcut niciun import de cãrbune, ceea ce reprezintã un lucru bun. Intrarea în insolvenþã, a pus capacul peste CEH, ºi peste ortaci deoarece, realist vorbind, din primãvarã încolo, când nu va mai fi nevoie de cãrbune, nu va mai fi nevoie nici de mineri. Ce se va întâmpla, din varã încolo rãmâne de vãzut, însã premisele sunt din ce în ce mai sumbre. Adina PÃDURARU
4 Actualitate
Cum pun în siguranþã subteranul, de la suprafaþã?
M
ai multe clãdiri declarate ca monumente de patrimoniu naþional de la mina Petrila au legãturã cu subteranul ºi pot sã reprezinte oricând un pericol. O parte dintre acestea trebuie reconsiderate de cãtre Ministerul Culturii, pentru cã deja au acumulãri de metan în concentraþie de 2%, la numai câteva sãptãmâni de la încetarea activitãþii din subteran. Responsabilii de la Societatea de Închideri, care fac acum lucrãrile de închidere ºi ecologizare, cer
Ministerului Culturii sã þinã cont de acest lucru ºi sã îºi ia mãsuri de precauþie, pentru cã altfel lucrurile pot degenera în foarte scurt timp. „Am avut o discuþie constructivã la Ministerul Culturii, cu directorul general de patrimoniu ºi consilierul domnului ministru, care a fost la Petrila luna trecutã, în care am arãtat importanþa închiderii legãturilor subteran-suprafaþã, ºi anume, ramblarea (n.r umplerea) suprafeþelor de la minã, pentru cã acestea trebuie puse în siguranþã. Existã posibilitatea
acumulãrilor de metan, a acumulãrilor de apã ºi era imperios necesar”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Cei de la Ministerul Culturii, care au ºi luat la pas curtea minei Petrilei, acum câteva sãptãmâni, au avizat favorabil aplicarea acestor mãsuri ºi acum se va trece la umplerea golurilor, în subteran, cu piatrã. În plus, mai
Vulcan, premiul I pentru un proiect al Naþiunilor Unite
M
unicipalitatea din Vulcan a luat locul I pentru implementarea unui proiect prin care au fost reabilitate termic mai multe edificii. Este vorba despre grãdiniþele ºi unitãþile de învãþãmânt din acest oraº, iar pentru cã totul s-a desfãºurat aºa cum trebuia, au fost desemnaþi drept cei mai buni dintr-un numãr considerabil de unitãþi, din cele douã judeþe ale României, în care s-a desfãºurat proiectul. „Proiectul a început din 2011. La competiþie au fost invitate sã participe un numãr de 150 de unitãþi administrativ teritoriale din cele douã judeþe selectate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
pentru proiect, Hunedoara ºi Dolj. Din numãrul proiectelor depuse, proiectul de la Vulcan a obþinut punctajul maxim ºi s-a calificat ca ofertã pe locul I”, a spus Adriana Udroiu, responsabil cu implementarea proiectului, din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale. Proiectul în sine a avut
ca obiective: îmbunãtãþirea eficienþei energetice, crearea de capacitãþi competitive pentru România ºi a þinut cont ºi de materialele cu care s-a fãcut anveloparea, mai ales cã a primat ideea de a folosi materiale inovative, ecologice ºi care sã reducã gazele cu efect de serã. Practic, grãdiniþele de la Vulcan au acum centrale pe gaz, termopane ºi urmeazã sã fie anvelopate din primãvarã. „Proiectul pe care îl implementãm în Romînia este mult mai complex ºi a început în 2011 ºi se va finaliza în acest an. Este vorba despre îmbunãtãþirea eficienþei energetice în cadrul comunitãþilor cu venituri reduse. Ne face o deosebitã plãcere sã con-
sunt vizate câteva obiective clasificate ca ºi clãdiri de patrimoniu, dar care nu vor prezenta siguranþã pe viitor. „Deja am contactat constructorul, urmând ca de sãptãmâna viitoare sã începem aceastã activitate extrem de importantã, ºi anume, punerea în siguranþã a legãturilor subteran –suprafaþã. În data cde 24 februarie se va þine comisia naþionalã de
statãm azi ºi sã înmânãm premiul municipiului Vulcan, premiul I în cadrul acestui concurs”, a menþionat ºi Mihai Moia, coordonator al Programului pentru Naþiunile Unite. Edilii din Vulcan au reuºit sã demonstreze cã au fãcut eforturi susþinute pentru ca unitãþile de învãþãmânt sã fie la standarde europene. Tocmai de aceea au ºi fost premiaþi, iar beneficiarii lucrãrilor spun acum cã nu ar fi avut niciodatã bani sã realizeze astfel de investiþii. „Economisirea energiei, nu vorbim doar la Vulcan, ci pe plan modial, este o prioritate pentru toate comunitãþile. Aceste investiþii înseamnã mai puþinã energie consumatã ºi un confort sporit pentru preºcolari, fiindcã grãdiniþele au beneficiat, în primul rând, de aceste reabilitãri ºi aceste fonduri”, a adãugat ºi Malvine Socaci, director Liceul Mihai Viteazul Vulcan. Malvine Socaci spune cã acum grãdiniþele au termoizolaþie, centrale pe gaz ºi geamuri termopan. Toate acestea sunt investiþii realizate prin implementarea acestui program al Naþiunilor Unite, cu fonduri europene ºi copiii sunt primii beneficiari ai confortului. Diana MITRACHE
clasificare a monumentelor istorice, unde am fost invitaþi sã venim cu câteva argumente cu privire la unele dintre clãdiri. Poate se va renunþa la unele dintre ele ºi se vor reclasifica altele, aºa încât sã nu fie afectate ºi ansamblul istoric sã aibã o importanþã deosebitã”, a mai adãugat Aurel Anghel. Conducerea Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului a propus sã pãstreze ansamblul ce cuprinde zona prin care minerii intrau în subteran, cu galeria ce duce spre puþ, cu zona prin care treceau vagoneþii cu huilã, pentru realizarea unui adevãrat circuit turistic. Totodatã, au propus ca turnul centralei termice, spre exemplu, sã fie demolat, pentru cã este o construcþie ce va fi în pericol de prãbuºire, imediat ce vor începe lucrãrile de demolare în zona respectivã. Diana MITRACHE
Cãldura a dat peste cap turismul din Parâng
D
ouã zile cãlduroase au topit zãpada de la munte. Se apropie sfârºitul de sãptãmânã, iar în Parâng erau aºteptaþi turiºti din toate zonele þãrii care sã participe la o competiþie devenitã deja tradiþionalã. Din pãcate, vremea neobiºnuit de caldã pentru aceastã perioadã a fãcut ca zãpada sã se topeascã, iar unele dintre pârtii sã nu mai fie utilizabile. “Din pacate, din cauza schimbarilor meteo din ultimele zile, partiile A, B si Sub telescaun sunt inchise schiorilor, neexistand strat suficient de zapada pentru a putea schia in siguranta”, susþin cei din Parâng. Chiar ºi aºa, pentru sfârºitul de sãptãmânã meteorologii au anunþat cã temperaturile vor scãdea, acestea revenind la normal. Nu este exclus ca în zonele înalte de munte sã se aºtearnã un nou strat de zãpadã. Monika BACIU
Copiii cadrelor didactice, gratuitate la cazarea în cãminele studenþeºti
R
eglementãri naþionale pentru studenþii ai cãror pãrinþi sunt dascãli. Potrivit unui proiect de lege adoptat tacit în Plenul Camerei Deputaþilor prevede faptul cã tinerii care se înscriu la universitate, ioar pãrinþii lor sunt cadre didactice, beneficiazã de cazare gratuitã în cãmine. La Universitatea din Petroºani existã anumite beneficii pentru studenþii care se înscriu la studii, iar pãrinþii acestora activeazã în domeniul educaþiei. “Sunt scutiþi de plata taxei de înscriere candidaþii cu vârsta sub 26 de ani care îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiþii sunt orfani de ambii pãrinþi, sunt proveniþi de la casele de copii, sunt copii ai eroilor martiri ai Revoluþiei din 1989, sunt cei ai cãror pãrinþi, susþinãtori legali, soþi sau ei înºiºi, realizeazã pe membru de familie un venit lunar cumulat sub valoarea
de 350 lei, sunt copii ai personalului didactic (în activitate, pensionar sau decedat), pãrinþii (pãrintele) au fost angajaþi ai Universitãþii din Petroºani, în prezent fiind pensionari sau decedaþi. De asemenea, sunt scutiþi de plata taxei de înscriere, angajaþii Universitãþii din Petroºani ºi copiii acestora”, se aratã în regulementul de admitere de la Universitatea din Petroºani. Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea art. 277 din Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în sensul cã, alãturi de copiii
personalului didactic în activitate, sã fie scutiþi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învãþãmântul superior ºi sã beneficieze de gratuitate la cazare în cãmine ºi internate ºi copiii personalului didactic auxiliar aflat în activitate. Totodatã, se doreºte ca de aceastã scutire de platã sã beneficieze copiii personalului didactic ºi didactic auxiliar aflat în pensie din sistemul de învãþãmânt ºi copiii orfani de unul sau ambii pãrinþi ce au activat în sistemul de învãþãmânt. Camera Deputaþilor este prima Camerã sesizatã cu acest proiect. Monika BACIU
Se ascute lupta pentru conducerea Universitãþii din Petroºani
N
u mai puþin de patru profesori s-au înscris în cursa pentru funcþia de rector al Universitãþii din Petroºani, alegerea celui care va conduce instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului urmând sã aibã loc pe data de 24 februarie a.c. Campania electoralã a început în Dealul Institutului, miza fiind postul de rector dar ºi cele de prorector, decan ori prodecan. În cursã s-au înscris patru candidaþi care încearcã sã-ºi convingã colegii dar mai ales pe studenþi cã planul lor este cel mai bun pentru Universitatea Petroºani. Radu Sorin, Eduard Edelhauser, Moraru Roland dar ºi actualul rector, Marius Marcu, toþi profesori cu notorietate în cadrul Universitãþii, se bazeazã mai ales pe convingerea studenþilor de a-i susþine, iar lupta se anunþã a fi durã. „Alegerile sunt în data de 24 ºi dacã nimeni nu obþine majoritatea plus unu din numãrul de voturi, atunci va fi turul doi, vineri, pe 26 februarie. Toþi avem programe la vedere. În
ceea ce mã priveºte cred cã am ºanse reale, sã vedem cum merg studenþii, ei au cam fost dirijaþi ºi manipulaþi. Studenþii au o pondere de 17 procente în alegerea rectorului ºi mã bazez pe ei, fiecare dintre candidaþi se bazeazã pe ei”, a declarat unul dintre candidaþi. Maximilian GÂNJU
Închiderea minelor neviabile continuã
Executivul a aprobat ajutorul de stat pentru SNÎMVJ
G
uvernul a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului primeºte astfel peste 100 de milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de închidere a minelor necompetitive. Douã unitãþi miniere au mai rãmas de închis, dupã ce mina Petrila ºi-a încetat activitatea anul trecut. “Prin proiectul de act normativ se supun aprobãrii cheltuielile necesare închiderii celor trei unitãþi miniere neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani, pentru anul 2016 potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final ºi C(2015)8066 final.
Ajutorul de stat în sumã totalã de 105.119 mii lei pentru anul 2016, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei astfel: pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, se
acordã ajutor de stat în sumã de 52.558 mii lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente, potrivit anexei care face parte integrantã din proiectul de hotãrâre; pentru acoperirea costurilor excepþionale se acordã
ajutorul de stat în sumã de 52.561 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale, cu urmãtoarea structurã: plãþi compensatorii - 9.329 mii lei, facilitãþi pentru pensionari – 9.333 mii lei, lucrãri de închideri mine - 33.899 mii lei”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. La data de 22 februarie 2012 prin Decizia nr. C (2012) 1.020/final, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi miniere deþinute de CNH S.A. Petroºani, pe perioada 20112018. Având în vedere
obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri
Mine Valea Jiului S.A. Petroºani. Aprobarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani se face cu încadrarea în creditele bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 Monika BACIU
4 Actualitate
Cum pun în siguranþã subteranul, de la suprafaþã?
M
ai multe clãdiri declarate ca monumente de patrimoniu naþional de la mina Petrila au legãturã cu subteranul ºi pot sã reprezinte oricând un pericol. O parte dintre acestea trebuie reconsiderate de cãtre Ministerul Culturii, pentru cã deja au acumulãri de metan în concentraþie de 2%, la numai câteva sãptãmâni de la încetarea activitãþii din subteran. Responsabilii de la Societatea de Închideri, care fac acum lucrãrile de închidere ºi ecologizare, cer
Ministerului Culturii sã þinã cont de acest lucru ºi sã îºi ia mãsuri de precauþie, pentru cã altfel lucrurile pot degenera în foarte scurt timp. „Am avut o discuþie constructivã la Ministerul Culturii, cu directorul general de patrimoniu ºi consilierul domnului ministru, care a fost la Petrila luna trecutã, în care am arãtat importanþa închiderii legãturilor subteran-suprafaþã, ºi anume, ramblarea (n.r umplerea) suprafeþelor de la minã, pentru cã acestea trebuie puse în siguranþã. Existã posibilitatea
acumulãrilor de metan, a acumulãrilor de apã ºi era imperios necesar”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Cei de la Ministerul Culturii, care au ºi luat la pas curtea minei Petrilei, acum câteva sãptãmâni, au avizat favorabil aplicarea acestor mãsuri ºi acum se va trece la umplerea golurilor, în subteran, cu piatrã. În plus, mai
Vulcan, premiul I pentru un proiect al Naþiunilor Unite
M
unicipalitatea din Vulcan a luat locul I pentru implementarea unui proiect prin care au fost reabilitate termic mai multe edificii. Este vorba despre grãdiniþele ºi unitãþile de învãþãmânt din acest oraº, iar pentru cã totul s-a desfãºurat aºa cum trebuia, au fost desemnaþi drept cei mai buni dintr-un numãr considerabil de unitãþi, din cele douã judeþe ale României, în care s-a desfãºurat proiectul. „Proiectul a început din 2011. La competiþie au fost invitate sã participe un numãr de 150 de unitãþi administrativ teritoriale din cele douã judeþe selectate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
pentru proiect, Hunedoara ºi Dolj. Din numãrul proiectelor depuse, proiectul de la Vulcan a obþinut punctajul maxim ºi s-a calificat ca ofertã pe locul I”, a spus Adriana Udroiu, responsabil cu implementarea proiectului, din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale. Proiectul în sine a avut
ca obiective: îmbunãtãþirea eficienþei energetice, crearea de capacitãþi competitive pentru România ºi a þinut cont ºi de materialele cu care s-a fãcut anveloparea, mai ales cã a primat ideea de a folosi materiale inovative, ecologice ºi care sã reducã gazele cu efect de serã. Practic, grãdiniþele de la Vulcan au acum centrale pe gaz, termopane ºi urmeazã sã fie anvelopate din primãvarã. „Proiectul pe care îl implementãm în Romînia este mult mai complex ºi a început în 2011 ºi se va finaliza în acest an. Este vorba despre îmbunãtãþirea eficienþei energetice în cadrul comunitãþilor cu venituri reduse. Ne face o deosebitã plãcere sã con-
sunt vizate câteva obiective clasificate ca ºi clãdiri de patrimoniu, dar care nu vor prezenta siguranþã pe viitor. „Deja am contactat constructorul, urmând ca de sãptãmâna viitoare sã începem aceastã activitate extrem de importantã, ºi anume, punerea în siguranþã a legãturilor subteran –suprafaþã. În data cde 24 februarie se va þine comisia naþionalã de
statãm azi ºi sã înmânãm premiul municipiului Vulcan, premiul I în cadrul acestui concurs”, a menþionat ºi Mihai Moia, coordonator al Programului pentru Naþiunile Unite. Edilii din Vulcan au reuºit sã demonstreze cã au fãcut eforturi susþinute pentru ca unitãþile de învãþãmânt sã fie la standarde europene. Tocmai de aceea au ºi fost premiaþi, iar beneficiarii lucrãrilor spun acum cã nu ar fi avut niciodatã bani sã realizeze astfel de investiþii. „Economisirea energiei, nu vorbim doar la Vulcan, ci pe plan modial, este o prioritate pentru toate comunitãþile. Aceste investiþii înseamnã mai puþinã energie consumatã ºi un confort sporit pentru preºcolari, fiindcã grãdiniþele au beneficiat, în primul rând, de aceste reabilitãri ºi aceste fonduri”, a adãugat ºi Malvine Socaci, director Liceul Mihai Viteazul Vulcan. Malvine Socaci spune cã acum grãdiniþele au termoizolaþie, centrale pe gaz ºi geamuri termopan. Toate acestea sunt investiþii realizate prin implementarea acestui program al Naþiunilor Unite, cu fonduri europene ºi copiii sunt primii beneficiari ai confortului. Diana MITRACHE
clasificare a monumentelor istorice, unde am fost invitaþi sã venim cu câteva argumente cu privire la unele dintre clãdiri. Poate se va renunþa la unele dintre ele ºi se vor reclasifica altele, aºa încât sã nu fie afectate ºi ansamblul istoric sã aibã o importanþã deosebitã”, a mai adãugat Aurel Anghel. Conducerea Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului a propus sã pãstreze ansamblul ce cuprinde zona prin care minerii intrau în subteran, cu galeria ce duce spre puþ, cu zona prin care treceau vagoneþii cu huilã, pentru realizarea unui adevãrat circuit turistic. Totodatã, au propus ca turnul centralei termice, spre exemplu, sã fie demolat, pentru cã este o construcþie ce va fi în pericol de prãbuºire, imediat ce vor începe lucrãrile de demolare în zona respectivã. Diana MITRACHE
Cãldura a dat peste cap turismul din Parâng
D
ouã zile cãlduroase au topit zãpada de la munte. Se apropie sfârºitul de sãptãmânã, iar în Parâng erau aºteptaþi turiºti din toate zonele þãrii care sã participe la o competiþie devenitã deja tradiþionalã. Din pãcate, vremea neobiºnuit de caldã pentru aceastã perioadã a fãcut ca zãpada sã se topeascã, iar unele dintre pârtii sã nu mai fie utilizabile. “Din pacate, din cauza schimbarilor meteo din ultimele zile, partiile A, B si Sub telescaun sunt inchise schiorilor, neexistand strat suficient de zapada pentru a putea schia in siguranta”, susþin cei din Parâng. Chiar ºi aºa, pentru sfârºitul de sãptãmânã meteorologii au anunþat cã temperaturile vor scãdea, acestea revenind la normal. Nu este exclus ca în zonele înalte de munte sã se aºtearnã un nou strat de zãpadã. Monika BACIU
Copiii cadrelor didactice, gratuitate la cazarea în cãminele studenþeºti
R
eglementãri naþionale pentru studenþii ai cãror pãrinþi sunt dascãli. Potrivit unui proiect de lege adoptat tacit în Plenul Camerei Deputaþilor prevede faptul cã tinerii care se înscriu la universitate, ioar pãrinþii lor sunt cadre didactice, beneficiazã de cazare gratuitã în cãmine. La Universitatea din Petroºani existã anumite beneficii pentru studenþii care se înscriu la studii, iar pãrinþii acestora activeazã în domeniul educaþiei. “Sunt scutiþi de plata taxei de înscriere candidaþii cu vârsta sub 26 de ani care îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiþii sunt orfani de ambii pãrinþi, sunt proveniþi de la casele de copii, sunt copii ai eroilor martiri ai Revoluþiei din 1989, sunt cei ai cãror pãrinþi, susþinãtori legali, soþi sau ei înºiºi, realizeazã pe membru de familie un venit lunar cumulat sub valoarea
de 350 lei, sunt copii ai personalului didactic (în activitate, pensionar sau decedat), pãrinþii (pãrintele) au fost angajaþi ai Universitãþii din Petroºani, în prezent fiind pensionari sau decedaþi. De asemenea, sunt scutiþi de plata taxei de înscriere, angajaþii Universitãþii din Petroºani ºi copiii acestora”, se aratã în regulementul de admitere de la Universitatea din Petroºani. Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea art. 277 din Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în sensul cã, alãturi de copiii
personalului didactic în activitate, sã fie scutiþi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învãþãmântul superior ºi sã beneficieze de gratuitate la cazare în cãmine ºi internate ºi copiii personalului didactic auxiliar aflat în activitate. Totodatã, se doreºte ca de aceastã scutire de platã sã beneficieze copiii personalului didactic ºi didactic auxiliar aflat în pensie din sistemul de învãþãmânt ºi copiii orfani de unul sau ambii pãrinþi ce au activat în sistemul de învãþãmânt. Camera Deputaþilor este prima Camerã sesizatã cu acest proiect. Monika BACIU
Se ascute lupta pentru conducerea Universitãþii din Petroºani
N
u mai puþin de patru profesori s-au înscris în cursa pentru funcþia de rector al Universitãþii din Petroºani, alegerea celui care va conduce instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului urmând sã aibã loc pe data de 24 februarie a.c. Campania electoralã a început în Dealul Institutului, miza fiind postul de rector dar ºi cele de prorector, decan ori prodecan. În cursã s-au înscris patru candidaþi care încearcã sã-ºi convingã colegii dar mai ales pe studenþi cã planul lor este cel mai bun pentru Universitatea Petroºani. Radu Sorin, Eduard Edelhauser, Moraru Roland dar ºi actualul rector, Marius Marcu, toþi profesori cu notorietate în cadrul Universitãþii, se bazeazã mai ales pe convingerea studenþilor de a-i susþine, iar lupta se anunþã a fi durã. „Alegerile sunt în data de 24 ºi dacã nimeni nu obþine majoritatea plus unu din numãrul de voturi, atunci va fi turul doi, vineri, pe 26 februarie. Toþi avem programe la vedere. În
ceea ce mã priveºte cred cã am ºanse reale, sã vedem cum merg studenþii, ei au cam fost dirijaþi ºi manipulaþi. Studenþii au o pondere de 17 procente în alegerea rectorului ºi mã bazez pe ei, fiecare dintre candidaþi se bazeazã pe ei”, a declarat unul dintre candidaþi. Maximilian GÂNJU
Închiderea minelor neviabile continuã
Executivul a aprobat ajutorul de stat pentru SNÎMVJ
G
uvernul a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului primeºte astfel peste 100 de milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de închidere a minelor necompetitive. Douã unitãþi miniere au mai rãmas de închis, dupã ce mina Petrila ºi-a încetat activitatea anul trecut. “Prin proiectul de act normativ se supun aprobãrii cheltuielile necesare închiderii celor trei unitãþi miniere neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani, pentru anul 2016 potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final ºi C(2015)8066 final.
Ajutorul de stat în sumã totalã de 105.119 mii lei pentru anul 2016, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei astfel: pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, se
acordã ajutor de stat în sumã de 52.558 mii lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente, potrivit anexei care face parte integrantã din proiectul de hotãrâre; pentru acoperirea costurilor excepþionale se acordã
ajutorul de stat în sumã de 52.561 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale, cu urmãtoarea structurã: plãþi compensatorii - 9.329 mii lei, facilitãþi pentru pensionari – 9.333 mii lei, lucrãri de închideri mine - 33.899 mii lei”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. La data de 22 februarie 2012 prin Decizia nr. C (2012) 1.020/final, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi miniere deþinute de CNH S.A. Petroºani, pe perioada 20112018. Având în vedere
obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri
Mine Valea Jiului S.A. Petroºani. Aprobarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani se face cu încadrarea în creditele bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
Frigescu îºi joacã ultima carte la Curtea de Apel Alba Iulia
I
nculpaþii din dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”, în care este implicat ºi realizatorul TV din Valea Jiului, Telus Frigescu, au putut administra noi probe în favoarea lor . Telus Frigescu împreunã cu complicii sãi au fost condamnaþi la pedepse aspre de cãtre Tribunalul Hunedoara, însã au atacat sentinþa la Curtea de Apel Alba Iulia. Realizatorul TV a cerut instanþei sã i se permitã administrarea unor noi probe în favoare sa, iar judecãtorii au admis solicitarea iar procesul se apropie de final. „Se vor mai da termene, sau cel puþin unul. Din ce
am înþeles de la colegii mei, doi inculpaþi au solicitat probaþiune. Au fost depuse ºi motivele de apel cu întârziere. Fiind apel, instanþa rejudecã dosarul”, a declarat Cosmin Munteanu, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia. Realizatorul TV, Telus Frigescu, la Tribunalul Hunedoara a primit trei
ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Acesta a fost obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã, sã nu depãºeascã, fãrã acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþului Hunedoara, sã nu meargã în baruri, restaurante, sãli de jocuri de noroc sau de pariuri sportive, etc. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. Maximilian GÂNJU
Mama criminalã trimisã în judecatã, dar încã fãrã datã
sistenta care ºi-a A aruncat copilul la gunoi în prima zi a
noului an încã nu a aflat primul termen la care va fi judecatã pentru omor calificat. Arabela ªaran, femeia care în prima zi a noului an ºi-a aruncat copilul la tomberon, a fost trimisã în judecatã. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 26 ianuarie, însã deocamdatã nu a fost stabilit
primul termen de judecatã. Femeia care este asistentã medicalã a Spitalul de Urgenþã din Petroºani a fost trimisã în judecatã pentru omor calificat. Aceasta riscã pedeapsa cu închisoarea de pânã la 25 de ani. Potrivit noului cod penal, femeia care si-a aruncat copilul la gunoi fãrã nicio milã poate sã stea la închisoare 25 de ani. Omorul sãvârºit în vreuna dintre urmãtoarele împrejurãri cu premeditare, din interes material, pentru a se
sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rãspundere penalã sau de la executarea unei pedepse, pentru a înlesni sau a ascunde sãvârºirea altei infracþiuni, de cãtre o persoanã care a mai comis anterior o infracþiune de omor sau o tentativã la infracþiunea de omor, asupra a douã sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide, prin cruzimi. Potrivit noului cod penal, omorul calificat “se pedepseºte cu detenþiune pe
Din obiºnuinþã trec prin locul în care odatã era permis
Î
ºi riscã viaþa, fãrã a-ºi da seama, iar ºoferii claxoneazã de fiecare datã când vreun pieton trece pe trecerea desfiinþatã din zona giratoriului de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Chiar dacã din toamna anului trecut trecerea de pietoni din aceastã zonã a fost mutatã mai sus cu 15 metri pentru a nu se mai bloca traficul, încã pietonii fie ei din Petroºani sau nu, traverseazã liniºtiþi strada, spre disperarea ºoferilor.
Odatã luatã decizia de mutare a trecerii, administraþia publicã localã a trimis în teren poliþiºtii locali pentru a-i dezvãþa pe oameni sã mai treacã pe acolo, însã fãrã vreun rezultat de duratã. Oamenii sunt obiºnuiþi sã treacã pe acolo, aºa cã asta fac mereu. ”Am uitat cã s-a mutat trecerea. Data viitoare gata nu mai trec”, a spus un pieton. O altã doamnã, claxonatã în disperare de ºoferi, nu înþelege motivul pentru care aceºtia o fac. ”Claxoneazã ca nebunii, mai mai
Termopane, termopane… pentru dosare penale
G
eamurile termopan le-au adus dosar penal. Doi tineri din municipiul Vulcan s-au ales cu dosar penal dupã ce aceºtia au fost identificaþi ca fiind autorii unui furt. Tinerii cu vârste cuprinse între 17 ºi 20 de ani au furat douã geamuri termopan, cu ramã de lemn. “În data de 17.02.2016, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan au identificat doi tineri, în vârstã de 17, respectiv 20 de ani, din municipiul Vulcan, bãnuiþi de comiterea infracþiunii de furt. În fapt, aceºtia au sustras în aceeaºi zi douã geamuri din termopan, cu ramã din lemn, din curtea unui imobil, din municipiul Vulcan. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt, iar cele douã geamuri au fost recuperate”, declarã reprezentanþii IPJ Hunedoara. Mai mulþi tineri din Valea Jiului sunt certaþi cu legea. Sunt cazuri în care minorii au comis diferite infracþiuni, iar în urma acestora s-au ales cu dosare penale. La Petroºani, spre exemplu, anul trecut, 5 minori s-au ales cu dosare penale pentru diferite infracþiuni. Monika BACIU
viaþã sau închisoare de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea exercitãrii unor drepturi”. Monika BACIU
sã dea peste noi nu ºtiu de ce. Nu mai aveþi voie sã traversaþi pe aici, trecerea s-a mutat puþin mai sus. A da? Bine cã mi-ati zis, nu ºtiam asta.” ”Cu trecerea de pietoni de la spital am fãcut mai multe lucruri, însã degeaba, oamenii din obiºnuinþã trec pe acolo, ºi nu avem ce le face. Au fost ºi poliþiºtii locali în teren, au stat o sãptãmânã însã nu avem ce face”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Ultima soluþie a administraþiei publice locale, pentru a evita un eventual accident, este de a monta un gard sau niºte stâlpi de plastic, care pur ºi simplu sã nu le mai ofere oamenilor posibilitatea de a ieºi în stradã. ”Ultima soluþie este sã punem un gard de plastic sau niºte stâlpiºori, prin care sã marcãm cã acolo nu mai existã trecerea de pietoni ºi cã ea a fost mutatã cu 15 metri mai sus” a mai adãugat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Montarea acestor parapeþi va avea loc sãptãmâna viitoare. În acest mod administraþia publicã localã sperã sã dezveþe odatã pentru totdeauna persoanele care trec pe acolo, sã o mai facã. Adina PÃDURARU PÃDURARU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
Parteneriat Universitatea Petroºani – licee, parafat de foºti miniºtri
U
niversitatea din Petroºani ºi liceele din Valea Jiului au încheiat un parteneriat prin care mai mulþi profesori încep meditaþii gratuite cu elevii de liceu. Nu este fãrã sens faptul cã elevii nu sunt foarte bine pregãtiþi ºi rezultatele la Bacalaureat sunt grãitoare în ultimii ani, aºa încât, din martie ºi pânã în mai, elevii vor face meditaþii la matematicã, fizicã ºi informaticã, cu profesori de la universitate. „Acest parteneriat sper cã va duce la dezvoltarea învãþãmântului în judeþul Hunedoara, va duce la atragerea elevilor cãtre învãþãmântul superior, într-un numãr cât mai mare ºi va duce ºi la dezvoltarea cunoºtinþelor dobândite de cãtre elevi pe parcursul învãþãmântului liceal. Toþi colegii mei, sunt sigur cã se vor înscrie, pe parcursul derulãrii acestui proiect în diferite faze”, a declarat conf. Dr. Ing. Marius Marcu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Elevii vor putea sã vinã din martie, pânã în mai dimineaþa de la ora 10 la 12, dupã un program pe care îl vor afla de la liceele lor ºi vor putea sã îºi consolideze cunoºtinþele pentru examenul de Bacalaureat ºi apoi pentru admiterea la facultate, iar tinerii s-au arãtat interesaþi de asta. „Sunt bucuroasã sã particip la acestã ºedinþã ºi vã mulþumesc pentru tot ceea ce doriþi sã
faceþi pentru noi”, a spus o elevã, care va veni cu siguranþã la meditaþiile gratuite. ªi profesorii cred cã este de bun augur un astfel de parteneriat, iar la final, elevii sunt cei care vor culege roadele. „Îmi exprim satisfacþia pentru oportunitatea oferitã Inspectoratului ªcolar de a lucra împreunã cu profesioniºti din Universitatea din Petroºani ºi cu celelalte instituþii care pãºesc spre parteneriatul dintre învãþãmântul preuniversitar ºi cel universitar. În esenþã, parteneriatul mizeazã, prin obiectivele sale, atât pe dezvoltarea activitãþii de cercetare, dezvoltare ºi inovare, dar
ºi pe perfecþionarea formãrii profesionale a elevilor”, a menþionat Maria ªtefãnie, inspector general IªJ Hunedoara. La parafarea parteneriatului au luat parte ºi foºtii miniºtri ai învãþãmântului, Ecaterian Andronescu ºi fost ministru secretar de stat în Ministerul Învãþãmântului, Mihnea Costoiu. „Învãþãmântul preuniversitar ºi cel superior sunt douã preocupãri ale aceluiaºi sistem. Noi, cei care lucrãm în învãþãmântul superior, suntem conºtienþi de faptul cã, performanþa noastrã este strict legatã de perfor-
manþa profesorilor din învãþãmântul preuniversitar. Dacã noi nu vã sprijinim ca sã ajungeþi la performanþã, nu avem nici noi ºanse de reuºitã, în sãlile ºi laboratoarele noastre sã construim pe ceva ce nu are bazã, de aceea, învãþãmântul preuniversitar trebuie sprijinit permanent”, a declarat la Petroºani, profesorul universitar Ecaterina Andronescu, fost ministrul al Învãþãmântului, iar partenerul sãu de la Politehnica din Bucureºti a completat-o. „Un astfel de parteneriat am fãcut ºi noi la Universitatea Bucureºti. Promovãm astfel de parteneriate peste tot în þarã, pentru cã am costatat ºi noi cã prezenþa noastrã, a celor din universitãþi în ºcoli ºi licee este binevenitã. Dialogul este extrem de util, pentru fiecare domeniu în parte”, a menþionat Mihnea Costoiu, profesor universitar. Elevii de liceu ºi profesorii universitari se vor întâlni pentru prima datã în luna martie. Vor avea loc mai multe parteneriate, iar dupã orele de pregãtire la matematicã, fizicã, informaticã, ori chiar economie, tinerii absolvenþi vor fi invitaþi sã participe ºi la alte activitãþi în campusul universitar. Diana MITRACHE
Ursul Baloo va fi serbat, în Straja, în week-end
P
oznaºul urs are parte în acest week-end de o petrecere ºi de mii de prieteni, turiºti care vor ajunge în staþiune pentru a lua parte la competiþia dedicatã aniversãrii sale. Ursul din Straja este cel mai mare exemplar din Europa, crescut în captivitate, însã acest lucru înseamnã o cheltuialã imensã pentru ce-l care-l îngrijeºte. Mascota Staþiunii Straja, ursul Baloo, împlineºte 17 ani ºi la fel ca ºi anul trecut, va avea parte de o petrecere în toatã regula. Chiar ºi o competiþie de schi cu premii consistente este organizatã de ziua lui Baloo, dar ºi alte numeroase surprize pentru cei care vor ajunge în staþiune în week-end. Poznaºul urs va primi un tor de fructe, ca la fiecare aniversare, iar copiii aflaþi în taberele de schi din staþiune i-au
pregãtit o surprizã. Îndrãgitul Baloo din Staþiunea Straja a fost vizitat de mai mulþi experþi strãini, ultimii fiind din Germania. Dupã ce l-au evaluat în urma unei deplasãri la Straja, au ajuns la concluzia cã n-ar putea fi mai bine îngrijit nicãieri. Baloo a ajuns în staþiune pe când era pui, rãtãcea prin pãdure ºi i
se dãdeau ºanse mici de supravieþuire din cauzã cã era grav rãnit rãnilor. Este dependent de om, pentru cã timp de trei ani a fost permanent în compania unuia care a avut grijã de el pânã s-a însãnãtoºit. Lui Baloo i se îndeplinesc toate condiþiile cerute de Uniunea Europeanã, o hranã de calitate formatã din fructe, lapte, miere ori cereale ºi care n-ar putea fi asiguratã de multe grãdini zoologice ori alte centre. Pe de altã parte aniversarea mascotei staþiunii începe seria de competiþii care vor avea loc pânã la finalul sezonului în staþiunea de schi din vestul Vãii Jiului. Pe listã este Cupa Straja iar apoi cea mai importantã competiþie care include ºi o etapã naþionalã, Cupa Comexim ori Cupa 8 Martie sau Cupa Veteranilor, iar toate aceste concursuri vor atrage în staþiune mii de turiºti ºi în acest sezon. Maximilian GÂNJU
Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara, rãmâne în funcþie
P
refectul judeþului Hunedoara rãmâne în funcþie. Premierul României, Dacian Ciolos, a schimbat din funcþie 19 prefecþi. Judeþul Hunedoara nu se aflã pe lista neagrã a premierului. Lista schimbãrilor ar cuprinde judeþele Alba unde existã posibilitatea de a fi schimbat prefect ºi subprefectul. Urmãtoarele judeþe unde ar putea fi schimbaþi prefecþii sunt Argeº, Bistriþa Nãsãud (prefect + subprefect), Botoºani, Brãila, Dâmboviþa, Gorj, Satu Mare, Vaslui.Pe lista noilor prefecþia apare numele lui Radu Bud, pentru judeþul Satu Mare, Ovidiu Victor Frenþ (fost subprefect în Bistriþa Nãsãsud, acum prefect) ºi Cornel Murg, noul prefect de Alba. Purtãtorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunþat, miercuri, cã probabil pânã la sfârºitul lunii vor fi schimbaþi un "numãr semnificativ" de prefecþi. "A fost o trecere în revistã a activitãþii lor (a prefecþilor - n.r.) ºi o analizã a comportamentului, atât în ceea ce priveºte capacitatea de a reacþiona, cât ºi dorinþa de a nu se implica politic în campania electoralã. Sigur cã aceastã evaluare s-a fãcut, vor urma în cel mai scurt timp, probabil pânã la finalul lunii, schimbãri care vor viza un numãr semnificativ de prefecþi", a spus Suciu, dupã ºedinþa Executivului. Purtãtorul de cuvânt al Guvernului a mai precizat cã noii prefecþi vor fi numiþi în funcþii în baza unor selecþii riguroase. "Deci va fi o numire a prefecþilor noi pe baza unei selecþii între înalþii reprezentanþi ai Guvernului sau persoanele care s-au remarcat printr-o activitate de gestiune a administraþiei publice ºi care nu sunt implicaþi politic în perioada care va urma. Aºadar, în cel mai scurt timp, vom avea un numãr semnificativ de prefecþi schimbaþi", a mai spus Suciu. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Februarie 2016
Henþ cu mâna
Vasile, Cristi ºi Franz Sunt douã figuri extrem de pitoreºti. Îi ºtiu de peste trei decenii, mare parte din viaþa lor „învârtindu-se” în jurul sportului. S-au împãrþit mereu între
cele douã pasiuni, handbalul ºi fotbalul, dar parcã mai ancoraþi au fost în sportul cu mingea micã. Au fost arbitrii, acum de foarte mulþi ani fac cuplu la
masa cu cronometre, tabele de marcaj, fiind extrem de atenþi ºi riguroºi. Însã una dintre calitãþile acestui trio este puterea lor de a rãspândi în jur buna dispoziþie. Uneori ai impresia cã sunt puºi pe harþã. De fapt, totul e o caterincã,
cu glume ºi poante care te scor din starea de tensiune a partidei. Vin acolo sã-ºi facã treaba pe niºte sume derizorii ºi nu se plâng toatã ziua ca leºinaþii ãia de la Antene (apropo, nu ieºiþi în stradã pentru geniile Dan Capatos ºi Simona Gherghe? Cã
pentru minerit, cam slãbuþ...). Vin mereu cu pasiune ºi dragoste pentru handbal în special, dar mereu conectaþi la întreaga miºcare sportivã. Sunt cei trei, Vasile Argint, Cristi Kuszai ºi Þuþu Franz Schneider.
TIR CU ARCUL
Cinci titluri naþionale pentru S.C.M. Deva/ Minerul Aninoasa C
ontinuã competiþiile la tir cu arcul, sport ce se aflã în febra pregãtirilor olimpice. Astfel, un numãr de opt echipe cu peste 50 de sportivi s-au întâlnit în cadrul Campionatului Naþional Indoor de la Deva, în perioada 12-14 februarie a.c.
rezultate dintre cele mai bune, reuºind cinci locuri 1, patru locuri 2 ºi un loc 3, dupã cum urmeazã, toate la categoria arc olimpic: z Individual seniori –
Rãzvan Marcu – loc 1, Daniel Cãlin – loc 2 z Individual senioare – Andreea Uriþescu – loc 1, Luminiþa Boroº - loc 2 z Individual juniori –
Au fost mai multe categorii – juniori, seniori, arc olimpic, arc compound, bare-bow –, cu dispute extrem de echilibrate. Sportivii de la Minerul Aninoasa au evoluat sub „drapelul” celor de la S.C.M. Deva, club care i-a asimilat de câþiva ani, având
La tir cu arcul, acum zece ani... Andreea Uriþescu sau Rãzvan Marcu participã la Cupa Europei, iar la Campionatul European de
E
chipa de tir cu arcul de la Minerul Aninoasa a fost înfiinþatã în anul 1958, Vasile Tamaº fiind mentorul acestui sport în localitatea dintre dealuri. Au urmat ani de victorii ºi succese, dar ne-am oprit la momentul de acum un deceniu. Anii 2005-2006 au fost ani plini de glorie pentru arcaºii Aninoasei. Foarte tineri pe atunci, Luminiþa Sârbu (Boroº),
Vasile Tamaº, pionierul tirului cu arcul la Aninoasa
juniori, Andreea Uriþescu ocupã un loc 9. La diferite concursuri naþionale, pe lângã numele pomenite mai sus, Gigi Puºcã, Daniel Cãlin, Fibia Vânãtoru, Nicolae Simonici, Nicoleta Jega sau ªtefan Ristei obþin numeroase medalii. A fost de mare rãsunet titlul de campion european la C.E. de la Praga (Cehia), obþinut de Rãzvan Marcu, acesta stabilind ºi trei recorduri naþionale. În 2006, nu mai puþin de 9 arcaºi de la Aninoasa au obþinut medalii, în afarã de cei indicaþi mai sus, adãugându-i în povestea noastrã pe Cãtãlin Sârbu, Ioana Jega ºi Alina Haluºag.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Sebastian Trestian – loc 2, Eduard Miklos – loc 9, Mario Þâmpu – loc 9 z Individual junioare – Andreea Mihuþ - loc 9, Beatrice Miklos – loc 9 z Compund seniori – Gigi Puºcã – loc 9, Radu Rãdoi – loc 17 z Echipe seniori – Daniel Cãlin, Rãzvan Marcu – loc 2 z Echipe senioare – Luminiþa Boroº, Andreea Uriþescu – loc 1 z Echipe juniori – Sebastian Trestian, Mario Þâmpu, Eduard Miklos – loc 1 z Echipe seniori mixt – Luminiþa Boroº, Daniel Cãlin – loc 1 z Echipe juniori mixt – Sebastian Trestian, Andreea Mihuþ - loc 2 Practic, sportivii hunedoreni au obþinut poziþii la zece dintre cele 12 categorii de concurs, doar la bare-
bow seniori ºi juniori neavând reprezentanþi pentru acest stil, un fel de „arc fãrã sistem de ochire”. Din pãcate, fiind cu probleme de sãnãtate, Simona Bãncilã a absentat de la acest concurs. „A fost o competiþie utilã, în care ne-am putut evalua gradul de pregãtire. Pânã la viitoarea competiþie din luna aprilie, Grand Prix-ul din Bulgaria, vom mai avea câteva perioade de pregãtire, competiþii naþionale – Cupa Primãverii, Cupa Federaþiei – unde ne vom îmbunãtãþi potenþialul, pentru cã în luna mai ne aºteaptã Campionatul European din Anglia, cu implicaþii majore pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro” a declarat sportivul aninosean Rãzvan Marcu.