Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1044
Cronica Vãii Jiului Joi, 18 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Hotel Onix, încasãri de 30 de lei pe zi!
Î
ncaseazã mãrunþiº ºi cheltuie sute de mii de lei. Este vorba de Hotelul Onix care se aflã în patrimoniul Complexului Energetic Hunedoara. În urma unei verificãri a corpului de control al directorului general s-a constatat cã la hotelul Onix încasãrile sunt de câþiva lei pe zi, în timp ce cheltuielile sunt de ordinul miilor de lei. Spre exemplu, într-o zi de octombrie a anului trecut, Hotelul Onix avea un sold de 50 de lei. “S-a constatat existenþa unui sold scriptic ºi faptul de 4.273,78 lei, neînregistrându-se minusuri sau plusuri de gestiune. La recepþia hotelului regãsindu-se un sold de 50 lei. La restaurant se regãseºte o casã de marcat care la momentul la care s-a efectuat inventarierea avea un sold de 29.90 lei conform raportului fiscal”, se aratã în raportul Corpului de
Control al directorului general. Societatea deþine douã active încadrate ca fiind obiective turistice este vorba de hotelul Onix ºi de Cabana Jieþ, pentru cea din urmã cei de la CEH organizând licitaþie pentru închiriere. Hotelul Onix a fost, în parte modernizat, iar acum a intrat în categoria celor de douã stele, care atrag turiºtii pentru diverse delegaþii, ori pentru vacanþe la munte în Parâng. Construcþia este aºezatã avantajos în zona centralã a municipiului Petroºani ºi hotelul s-ar putea preta tursimului. Acum se aflã în ofertele de cazare ca hotel de douã stele, însã, capacitatea maximã de cazare este de nouã camere duble. Restul nu poate fi închiriat decât în regim de cãmin. Dacã vor eficientiza activitatea aici, hotelul le-ar putea aduce minerilor profit din singura alternativã la minerit ºi anume turismul. Monika BACIU
Un proiect al lui Pãducel aruncã CL Petrila în mâna procurorilor DNA
U
n proiect iniþiat de edilul Ilie Pãducel dacã va fi aprobat, va trimite consilierii locali direct la parchetul anticorupþie. Primarul vrea sã aloce din bugetul localitãþii aproape 80 de mii de lei pentru reabilitarea unei clãdiri care nu existã în realitate. >>> PAGINA A 5-A
Angajaþii CEH cautã variante pentru salvarea locurilor de muncã
D
in douã variante identificate, una aplicabilã imediat. Este vorba de variantele pentru salvarea termocentralelor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºti au identificat douã noi variante pentru salvarea termocentralelor, însã doar una poate sã fie aplicatã într-un timp scurt. “Salvarea CEH ºi a termocentralelor româneºti constã doar în cele douã variante. Crearea mixului energetic bazat prin înfiinþarea unor societãþi care sã cuprindã producãtori pe bazã de diferite resurse (apã, cãrbune,
uraniu, fotovoltaic, eolianã, biomasã, etc) sau regruparea producãtorilor cu distribuitorii ºi transportatorii (vechiul CONEL). Aplicarea prevederilor Directivei 72/2009/CE, art. 15 (3,4) care permite fiecãrui stat membru
al CE sã reglementeze preþul pentru 15% din producþia anualã de energie electricã bazatã pe resurse indigene. Federaþia Naþionalã Mine Energie este în contact permanent cu ministerul energiei pentru crearea cadru-
lui legislativ necesar aplicãrii variantei numãrul 2. Aceastã variantã este singura care se poate aplica urgent. Avem nevoie doar de susþinerea salariaþilor din domeniul energetic la nivel naþional”, susþine Cristian Iºtoc, vicepreºedintele Sindicatului Muntele, Cristian Iºtoc. În tot acest timp,
reprezentanþii Ministerului Energiei au finalizat documentul „Analiza stadiului actual”, respectiv „Angajamentele internaþionale ale României în sectorul energetic”. Documentul finalizat urmeazã sã fie discutat de cãtre Consiliul Consultativ ºi Consiliul Director, dupã care va fi
publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Documentul conþine date ºi informaþii despre sistemul energetic naþional în contextul internaþional, european ºi regional actual, fiind o actualizare a materialului publicat de fostul Departament pentru Energie în anul 2014. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
Apele, sufocate de gunoaie ºi nepãsare A
pele Române au reluat ofensiva împotriva celor care aruncã gunoaie în râuri, însã, din pãcate, atâta timp cât oamenii nu sunt prinºi în flagrant, nimeni nu poate fi amendat. Amenzi, însã, pot încasa primãriile ºi asta din cauza apelor sufocate de deºeuri, ape care traverseazã centrele oraºelor ºi sunt considerate pe domeniul public. Aºadar, din banii noºtri, plãtim pentru toþi care nu ºtiu cã existã ghene pentru PETuri, iar apele colcãie de astfel de plasticuri, sãltate în valurile apelor curgãtoare. Priveliºtea este dezolantã, acum cã s-au topit zãpezile, iar cei de la Sistemul Hidrotehnic al Apelor din
Valea Jiului au demarat o acþiune în care îi vor coopta ºi pe cei de la Mediu. „Am început controalele cu Primãria Petroºani, pe 12 ianuarie, primãria Petrila - pe 27 ianuarie, Primãria Aninoasa – 28 ianuarie, Primãria Lupeni - 28 ianuarie, apoi am revenit la Primãria Petroºani în 16 februarie ºi în 17 suntem la Vulcan. Sunt foarte multe deºeuri pe cursurile de apã
ºi pe maluri. S-au dat termene, dupã care vor urma ºi amenzi, pentru cã, dacã ne uitãm doar în zona centralã a oraºului Petroºani, pe Maleia, se vede diferenþa între cum am lãsat în toamnã ºi cum e acum. Este o acþiune în forþã a noastrã ºi vom solicita ºi ajutorul Gãrzii de Mediu, aºa încât pânã în primãvarã sã salubrizãm aceste cursuri de apã”, a
SNÎMVJ notificã CE pentru preþul Gigacaloriei
C
el puþin 20 de lei s-au pierdut în ultimii 3 ani la preþul unei Giga Calorii, iar asta îi afecteazã pe minerii din Valea Jiului, care acum îºi previzioneazã bugetele.
Potrivit celor de la Societatea de Închideri de Mine, acest preþ a scãzut mereu, în timp ce costurile de exploatare ºi problemele minerilor au crescut constat. Tocmai de aceea, acum se pune problema unei notificãri pe care responsabilii de la minele pe închidere vor sã o trimitã spre Bruxelles. „Am fost prima societate care ne-am prezentat bugetul de venituri ºi cheltuieli la Ministerul Energiei. Din discuþiile
purtate, pentru 2016, aceastã influenþã a preþului cãrbunelui, o putem reglementa printr-o notificare la Bruxelles, cu privire la ajutorul de stat, prin care sã justificãm aceastã tendinþã mondialã de scãdere a preþului. Am avut discuþii constructie ºi avem deja o echipã care lucreazã la aceastã notificare ºi, când va fi finalizatã va fi rediscutatã ºi trimisã spre aprobare la Bruxelles”, a precizat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Dacã în 2013 preþul unei G Calorii era de 64 de lei, acum s-a ajuns ca minerii sã vândã în sistemul energetic naþional energie cu 47 de lei/GCalorie. Tendinþa este de scãdere, iar asta se repercuteazã în
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
declarat Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Ape Jiu. Primãriile riscã acum amenzi, doar de la Apaele Române, de 15.000 de lei, bani pe care îi plãtesc din bugetul local, pentru indolenþa unora care au crezut cã zãpada va acoperi toate gunoaiele. Cei de la Petroºani sunt acum primii vizaþi ºi Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va începe curãþarea apelor, mai ales a cursului care trece prin centrul oraºului. „E o problemã cu care ne confruntãm în fiecare primãvarã. Pe malurile râurilor ºi pârâurilor pe care le avem pe raza municipiului Petroºani sunt zone în care apar aceste deºeuri aruncate. Noi nu facem altceva, decât sã curãþãm ºi sã încercãm sã le menþinem
Cartierul Aeroport, fãrã cãldurã oþi abonaþii T din perimetrul Cartierului Aeroport ai sistemului centralizat de termoficare au rãmas miercuri fãrã cãldurã.
previzionarea bugetului societãþii, care are mine pe închidere ºi care vrea sã echilibreze diferenþa de preþ, din ajutorul de stat primit pentru aceastã activitate. La SNÎMVJ mai lucreazã 1131 de angajaþi, care dau o producþie de huilã de 1250 t/zi, în condiþiile în care nu toþi sunt în subteran, iar o parte dintre cei de sub pãmânt, lucreazã la ecologizarea perimetrelor. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
curate. În fiecare an avem acþiuni, dar situaþia nu se rezolvã de la sine, ci este o chestiune de educaþie”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din pãcate, apele sunt poluate zi de zi, iar pâraiele care izvorãsc la câþiva kilometri de centrul Petroºaniului sunt sufocate de gunoaie, aduse de cei ce locuriesc în apropierea lor. Aproape fiecare vale a apei are deºeuri aruncate ºi oamenii gãsesc de cuviinþã sã facã adevãrate depozite pe mal, chiar dacã ar avea ºi ghene în apropeiere. Ei, însã, nu pot fi amendaþi, decât dacã sunt prinºi în flagrant, lucru aproape imposibil de depistat. Iar la toate astea se adaugã cei care au latrinele pe care le deverseazã direct în ape. Diana MITRACHE
17 februarie .2016, se întrerupe furnizarea agentului termic. Vor fi afectaþi strict consumatorii deserviþi de puncte termice enumerate mai sus”, se aratã în comunicatul CEH. Reluarea alimentarii
puctelor termice mai sus menþionate va fi posibilã în scurt timp, dar numai dupã remedierea pierderilor ºi rezolvarea defecþiunilor. Diana MITRACHE
Mãsura a fost impusã de pierderile masive din sistem, iar printre abonaþi se numãrã ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Instituþia, însã, a trecut pe alimentarea cu gaz ºi nu au fost probleme în acest sens. Potrivit unui comunicat remis presei de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, „din cauza pierderilor masive de apã apãrute pe racordurile care alimenteazã punctele termice PT Spitalul Petroºani, PT 8, PT 23 ºi PT 27 din Municipiul Petroºani, începând cu ora 11:00 a zilei de astãzi,
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
”Nu mi-am dat demisia din PNL, dar probabil mã vor da ei afarã” ”E
u am mai luat atitudine când Ilie Pãducel a fost acceptat cadidatul PNL pentru Petrila. Atunci preºedintele Bogdan Þâmpãu m-a certat ºi mi-a spus cã eu nu am auzit de disciplina de partid? I-am replicat cã noi, liberalii, spunem deschis în interiorul partidului ceea ce credem, cu argumente. Nu vreau sã fac parte din masa de manevrã. Eu chiar am crezut cã se doreºte altceva ºi, ca urmare, pentru mine a fost un ºoc schimbarea candidatului Adrian Rus cu Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ce au insistat atât de mult pânã sã-l convingã pe Rus… Chiar numai interesele personale ºi grup sã primeze? Cu astfel de oameni îmi este greu sã fac echipã. Nu mi-am dat demisia, dar probabil mã vor da ei afarã”… - Maria Liliana Czane, membru PNL Petroºani. Dupã schimbarea candidatului pentru fotoliul de primar al Petroºaniului, la numai douã sãptãmâni de la lansarea oficialã, imaginea noului PNL are probleme serioase. Aceiaºi lideri judeþeni care au afirmat în faþa unei sãli arhipline, la Tetrul din Deva, cã au fãcut cele mai bune propuneri, luni, la Petroºani, s-au contrazis spunând cã alt candidat este cea mai bunã soluþie pentru municipiul Petroºani înlocuindu-l pe Adrian Rus cu Tiberiu Iacob Ridzi. Momentul a creat multe comentarii, nemulþumiri ºi erodarea imaginii noului PNL ºi, mai ales, a încrederii în liderii acestui nou partid ºi implicit în partidul pe care îl conduc. Mare parte dintre membrii noului PNL de la Petroºani sunt bulversaþi de situaþia, jenantã chiar ruºinoasã din punctul lor de vedere, creatã prin aceastã schimbare a candidatului fãrã nici o consultare a membrilor, lucru ce a adâncit prãpastia dintre cele douã partide componente. Practic, spun aceºtia, nu se mai þine cont de oamenii din teritoriu, de doctrine, de un minim de principii, de faptul cã una s-a prelucrat cu ei ºi alta se face, cã este aruncatã în derizoriu munca de ani de zile a vechiului PNL, care
acum este încãlecat de cei din PDL ce nu se dau în lãturi de la nimic, obiºnuiþi fiind cu lupte de tip mercenar, în stare de orice, pentru a accede. Se vehiculeazã cã vor urma alte demisii din organizaþia de la Petroºani, dar aceste nemulþumiri nu sunt asumate public pentru cã, spun parte din liberali, vor fi aruncaþi fãrã scrupule în derizoriu ºi din partid. Pe de altã parte, cei care nu agreeazã ”politica neruºinatã” dusã de lideri în interiorul partidului putea fi stopatã dacã exista unitate pentru credibilitate ºi seriozitate. Singura care a fost de acord sã declare ceea ce crede ºi simte a fost Maria Liliana Czane, un fost membru marcant al PDL Petroºani, care,
cu ani buni în urmã, a demisionat din formaþiunea politicã pentru cã nu a putut accepta ceea ce i se impunea de Monica Ridzi. La lansarea oficialã a candidaþilor, de la Deva, dumneaei era încrezãtoare, mulþumitã ºi ne asigura cã se vor schimba multe în bine. Dar… ”Am fost membru PDL, dar mi-am dat demisia pentru cã nu am putut accepta impunerile Monicãi Ridzi ºi cei care au fost în PDL ºtiu la ce mã refer. Eu nu mã consider un om politic, dar consider cã pot sã contribui la proiecte politice în care cred, care sunt serioase, care se bazeazã pe doctrinã, pe anumite principii. Ca urmare am stat o bunã perioadã de timp deoparte. A venit momentul când Adrian Rus a iniþiat Forþa
Civicã spunând cã nu e bine doar sã ne arãtãm dezamãgirile fãrã sã facem nimic ºi cã nu trebuie lãsatã cale liberã celor preocupaþi doar de interese personale ºi de grup, care nu au în vedere omul, cetãþeanul. Am crezut ºi cred încã în Adrian Rus, un om care a dovedit cã poate sã facã ceva, cã, deºi a fost în PDL, nu s-a lãsat contaminat de cei de acolo. Apoi a vãzut multe în Consiliul Local, a înþeles multe, ºi alãturi de asemenea oameni nu mai riscam sã mi se batã obrazul ca atunci când eram în PDL. Eu îl voi susþine mai departe pentru cã a dovedit ºi acum, în situaþia ruºinoasã creatã prin anunþarea altui candidat, cã este omul în care am crezut ºi cred” – a declarat Maria Liliana Czane, fosta directoare a Poºtei central Petroºani, acum simplu oficiant superior la aceeaºi instituþie. Indignarea faþã de faptul cã Adrian Rus a fost cãlcat în picioare, sacrificat, tocmai de cei care l-au rugat, au insistat sã accepte sã candideze pentru conducerea Primãriei Petroºani, a fost exprimatã deschis, fãrã nici o reþinere, cu precizarea cã oamenii care nu au ce pierde, care au fost dezamãgiþi, nedreptãþiþi, devin cei mai vajnici luptãtori.
”Eu am mai luat atitudine când Ilie Pãducel a fost acceptat cadidatul PNL pentru Petrila. Atunci preºedintele Bogdan Þâmpãu m-a certat ºi mi-a spus cã eu nu am auzit de disciplina de partid? I-am replicat cã noi, liberalii, spunem deschis în interiorul partidului ceea ce credem, cu argumente. Nu vreau sã fac parte din masa de manevrã. Eu chiar am crezut cã se doreºte altceva ºi, ca urmare, pentru mine a fost un ºoc schimbarea candidatului Adrian Rus cu Tiberiu Iacob Ridzi. Dupã ce au insistat atât de mult pânã sã-l convingã pe Rus, sã vii cu o jumãtate de orã înainte de acea conferinþã de presã ºi sã-l inviþi la cafea pentru a-i spune cã nu mai ai nevoie de el, este ruºinos. Chiar numai interesele personale ºi grup sã primeze? Cu astfel de oameni îmi este greu sã fac echipã. Nu mi-am dat demisia, dar probabil mã vor da ei afarã. Pentru domnul Valeriu Butulescu, ca scriitor ºi om de culturã, am o deosebitã consideraþie, dar nu are o atitudine de lider. Cei care au
avut atâtea mandate i-aº întreba ce au fãcut? Uitaþi-vã cum aratã Sebeºul, Alba ºi cum aratã Petroºaniul, care are resurse mult mai multe ca respectivele localitãþi. Repet, pentru mine a fost un ºoc, nu am ºtiut de toate aceste dedesubturi urâte pânã nu le-au materializat” – a mai spus Maria Liliana Czane. Liberalii, care au crezut cã se dorea cu adevãrat o schimbare propunându-l pe Adrian Rus la candidatura pentru Primãria Petroºani, mai cred cã politicienii din vechea gardã, care compun noul PNL, s-ar putea sã aibã convingerea cã nu pot ”lucra” cu Adrian Rus în stilul lor. Sociologi din Petroºani au spus, cu privire la demisia din toate funcþiile din noul PNL, inclisiv din postura de membru de partid, cã Adrian Rus a crescut în doar o zi ºi o noapte cu circa 5 % în opþiunea electoratului, ceea ce înseamnã cã ºi aceºti cetãþeni îºi doresc o schimbare. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Pãducel vrea sã modernizeze holul din primãrie cu aproape 1 miliard de lei vechi
Un proiect al lui Pãducel aruncã CL Petrila în mâna procurorilor DNA
C
e încinse erau spiritele între primarul ºi viceprimarul oraºului Petrila, pânã acum... însã de la ultima ºedinþã de consiliu local sunt ºi mai ºi.
Mãrul discordiei este acum holul de la intrarea în primãrie ce duce pânã la uºile celor doi edili, care se vrea modernizat, însã nu oricum. Pãducel vrea calitate, ceea ce implicã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
U
cantitate, la bani, iar Jurca nu e de acord ºi nu cu modernizarea
Se cautã procuror general al României
M
inisterul Justiþiei (MJ) anunþã cã a lansat miercuri procedura de recrutare a unui nou procuror general al României, funcþie rãmasã vacantã ca urmare a demisiei lui Tiberiu Niþu. "Doresc sã încurajez procurorii sã participe într-un numãr cât mai mare la aceastã procedurã de selecþie în vederea propunerii pentru numirea în cea mai înaltã funcþie în Ministerul Public ºi îi asigur pe toþi cei care prin rezultatele lor au dovedit integritate ºi imparþialitate, precum ºi un înalt nivel de profesionalism cã vor avea ºanse egale", a transmis ministrul Justiþiei, Raluca Prunã, potrivit unui comunicat al MJ. MJ a publicat criteriile avute în vedere pentru ocuparea funcþiei de procuror general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi calendarul estimativ al procedurii. Conform dispoziþiilor din art. 54. alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, numirea în funcþia de procuror general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se face de preºedintele României, la propunerea ministrului Justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimã de 10 ani în funcþia de judecãtor sau procuror, pe o perioadã de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã.
holului ci cu suma pe care Pãducel o vrea , aproape 1 miliard de lei vechi. ”La sfârºitul anului trecut un prefect mi-a spus cã am fãcut multe lucruri bune în oraº, de ce nu faceþi niºte lucrãri de reparaþii ºi pentru primãrie? Aºa cã m-am hotãrât ºi am fãcut un proiect de hotãrâre de consiliu local, s-au aprobat niºte bani pentru reparaþii ºi am început lucrãrile”, a spus primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.
clar suma necesarã pentru punerea în aplicare, însã iniþiativa nu a fost aprobat de opt consilieri dar nici de viceprimarul oraºului Vasile Jurca. ”Din punctul meu de vedere, dar ºi al colegilor mei consilieri, care s-au abþinut sau nu au aprobat hotãrârea, proiectul nu este legal. În primul rând, vis-avis de reparaþiile care se fac în primãrie. Dacã dumneavoas-
trã credeþi cã pentru a pava holul instituþiei ºi câteva scãri, aproape 1 miliard de lei vechi, este puþin? Dacã spuneþi cã da, atunci, mã puteþi numi ”Gicã Contra”, a spus Vasile Jurca, viceprimarul oraºului. Holul pe care vrea sã îl renoveze Pãducel, nu mãsoarã mai mult de 10 metri pãtraþi. La o simplã cãutare pe internet un metru pãtrat de granit costã între 70 ºi 90 de lei. Astfel, cu cei 93.663 de lei, Pãducel ar putea pava peste 1300 de metri pãtraþi.
Zis ºi fãcut. Înainte de începerea lucrãrilor, primarul a fãcut un proiect de hotãrâre de consiliu, în care scria
Cristina Baleia ºi Gheroghe Ile se întâlnesc în instanþã
F
ostul manager a fost demis la finele lunii august 2015, din funcþia de conducere a Spitalului Municipal Vulcan, în urma unui raport prezentat de o comisie de control întrunitã la cererea primarului Gheorghe Ile. Cristina Baleia va ajunge astãzi-joi la Tribunalul Hunedoara, la primul termen de judecatã a dosarului în care ex-managerul a contestat decizia de demitere din funcþia de conducere a Spitalului Municipal Vulcan. Baleia a considerat cã s-au comis mai multe abuzuri ºi a cerut magistraþilor Tribunalului Hunedoara sã anuleze decizia prin care a fost înlãturatã de la conducerea unitãþii medicale. Cristina Baleia a preluat Spitalul Municipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind în pericol de închidere din cauza datoriilor de
aproape douã milioane de lei, iar la momentul demiterii unitatea medicalã scãpase de creanþe. Fostul manager a anunþat imediat dupã ce a fost datã afarã cã nu i s-a dat posibilitatea sã vadã procesul verbal pe baza cãruia a fost demisã, document întocmit de comisia de control numitã de primarul Gheorghe Ile. De altfel, edilul este intimat în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara,
Chiar ºi aºa, primarul spune cã suma nu este mare, pentru cã este vorba de calitate. ”Avem pretenþia sã se facã lucrãri de calitate ºi mai de duratã, aºa cã am gãsit de cuvinþã, sã se punã ceva mai rezistent, pentru cã în trecut am avut ba linoleu, ba alte materiale care cu timpul s-au degradat”, a mai spus Ilie Pãducel. Iar dacã, primarul vrea calitate ºi nu se uitã la bani, viceprimarul Jurca, pune mai presus legalitatea. ”Mai mult decât atât, pentru aceste reparaþii noi nu aveam cuprinºi bani în buget, iar raportul direcþiei economice este unul negativ vis-a-vis de aceste sume, deoarece se menþioneazã cã sumele vor fi alocate la urmãtoarea rectificare de buget, lucru ce contravine Legii 273”, a adãugat Vasile Jurca. Adina PÃDURARU
dupã ce fostul director a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului de Administraþie care a semnat decizia de înlocuire din funcþie. Maximilian GÂNJU
n proiect iniþiat de edilul Ilie Pãducel dacã va fi aprobat, va trimite consilierii locali direct la parchetul anticorupþie. Primarul vrea sã aloce din bugetul localitãþii aproape 80 de mii de lei pentru reabilitarea unei clãdiri care nu existã în realitate. Consiliul Local Petrila a fost aruncat în aer de un proiect iniþiat de primarul oraºului, Ilie Pãducel (PNL). Acesta ar fi vrut sã scoatã din bugetul local suma de 79.351 de lei pentru „Reparaþii Corp de Gardã SVSU Petrila”. În realitate, clãdirea cãreia îi erau destinate fondurile nu existã. Practic, edilul vroia sã ridice de la zero un imobil în care sã fie adãpostiþi angajaþii SMURD din cadrul SVSU Petrila, dar pentru acest lucru ar trebui sã obþinã toate autorizaþiile necesare unei noi construcþii plus certificat de urbanism ori alte avize. În forma actualã, proiectul este unul care nu respectã legea ºi poate fi încadrat la deturnare de fonduri.
Iniþiativa primarului liberal Ilie Pãducel n-a trecut, o parte a consilierilor locali fiind împotrivã în condiþiile în care îºi riscã libertatea. Aleºii locali sunt de acord cã SVSU Petrila are nevoie de o locaþie nouã pentru echipele SMURD, însã aceasta ar trebui realizatã cu respectarea legii. „Primarul ar fi vrut sã construiascã un corp de gardã pentru SMURD, dar a vrut sã o facã aºa, pe lângã lege, spun eu. Intenþia a fost sã o construiascã pe un proiect în care se fãceau reparaþii la o clãdire care, în realitate, nu existã. N-am aprobat acest proiect ºi primarul ne-a atacat, el considerând cã ne-am opus la niºte proiecte importante. Noi ne-am opus la o ilegalitate, suntem de acord cã SMURD Petrila are nevoie de clãdire, dar trebuie fãcut totul legal. Consilierii s-au sesizat ºi mi-au
Exemple de onestitate la Vulcan!
M
ai sunt încã oameni cinstiþi în Valea Jiului. O demonstreazã doi bãrbaþi, ambii din Vulcan, care au gãsit, în aceeaºi zi, pe stradã, sume de bani, pe care le-au adus la poliþie. S-a întâmplat marþi, în jurul amiezii când un bãrbat din Vulcan s-a prezentat la sediul Poliþiei Municipiului Vulcan, unde a predat suma de 200 de lei ºi un document de identitate, pe care le-a
gãsit pe raza municipiului Vulcan. În urma verficãrilor, poliþiºtii au identificat aparþinãtorul banilor ºi al documentului de identitate, bunurile fiindu-i predate. La câteva ore diferenþã
un alt bãrbat, în vârstã de 37 de ani, din municipiul Vulcan, s-a prezentat la sediul Poliþiei Municipiului Vulcan ºi a anunþat cã a gãsit suma de 400 de lei, pe raza municipiului Vulcan. În acest caz, suma de bani a fost ridicatã în
spus cã nu pot vota aºa ceva, pentru cã este ilegal”, a declarat viceprimarul localitãþii Petrila, Vasile Jurca.
uncþionarii au F încercat sã-ºi salveze locul de muncã
În anexele proiectului se vede negru pe alb cã este vorba de construirea unei noi clãdiri cu fundaþie, zidãrie, acoperiº ºi amenajare interior iar cei care ºi-au dat avizul au încercat sã nu ºi-l punã pe primar în cap. Astfel, directorul economic al Primãriei Petrila, în avizul dat pentru proiect a specificat cã suma necesarã realizãrii investiþiei se alocã la urmãtoarea rectificare de buget, adicã în vara acestui an. Lucrarea pare cã ar fi început mai repede crede viceprimarul, iar prin primãrie se vorbeºte ºi despre cine este constructorul. „În acest moment nu este baza unei dovezi ºi se efectueazã verificãri pentru identificarea posesorului banilor. Poliþiºtii i-au felicitat pe cei doi vulcãneni pentru spiritul civic ºi le recomandã persoanelor care gãsesc accidental bunuri, sume de bani ori documente de identitate, sã sesizeze Poliþia în cel mai scurt timp (termenul prevãzut de lege este de maxim 10 zile), pentru ca acele bunuri sã poatã fi restituite proprietarilor de drept, în caz contrar fapta constituind infracþiune (art. 243 Cod Penal).
cuprinsã suma în buget, nici dacã exista fizic aceastã clãdire ºi ar fi trebuit sã o reparãm, nu aveam banii prinºi. Primarul cum putea face contractul dacã nu avea sumele în buget?”, mai declarã viceprimarul. Primarul Pãducel a ajuns sã dea cu subsemnatul pentru o altã investiþie realizatã din bugetul local, dar care a ocolit legea tot la avize. Corpul de Control al premierului a sesizat organele de urmãrire penalã dupã ce a descoperit nereguli grave la investiþia „Canalizarea apelor menajere Cimpa” care a costat aproape 5,2 milioane de lei. Cel mai important aspect a fost
cã la data efectuãrii controlului, obiectivul nu era funcþional, dar au fost descoperite ºi alte deficienþe cum ar fi lipsa certificatului de urbanism privind amplasamentul final al staþiei de epurare ori a acordului de mediu sau a avizului de la Apele Române.
În plus, Primãria Petrila a finanþat ilegal lucrarea cu suma suplimentarã de 1.499.698,60 RON, au mai arãtat cei de la Corpul de control care au sesizat organele de urmãrire penalã. Maximilian GÂNJU
Descindere la evazioniºti din Hunedoara ºi alte patru judeþe
P
oliþiºti ai Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba, sprijiniþi de poliþiºti din Cluj, Mureº, Hunedoara ºi Bistriþa-Nãsãud ºi ai Serviciului de Operaþiuni Speciale Alba sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Alba, efectueazã miercuri dimineaþã 20 de percheziþii domiciliare ºi pun în executare mai multe mandate de aducere emise pe numele a 10 persoane bãnuite de evaziune fiscalã. Printre suspecþi se numãrã ºi un hunedorean, iar prejudiciul estimat a fi cauzat prin activitatea infracþionalã este de 2,5 milioane lei, echivalent a 555.000 Euro. În total sunt 10 persoane bãnuite cã în anul 2013, în baza unor documente contabile false au înregistrat cheltuieli fictive în contabilitatea societãþilor pe care le reprezintã, ulterior însuºindu-ºi sumele de bani. Documentele false erau emise în numele unor societãþi comerciale de tip fantomã, iar pentru a da aparenþã de legalitate operaþiunilor economice înregistrate în contabilitate, plãþile erau efectuate prin sis-
temul bancar. Pe baza mandatelor de aducere emise, cele 10 persoane, bãnuite de sãvârºirea de infracþiuni de evaziune fiscalã, vor fi conduse la sediul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba, pentru audieri ºi dispunerea mãsurilor legale. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Bebeluºii din judeþ sunt sãnãtoºi ebeluºii din judeþul Hunedoara sunt sãnãtoºi. În timp ce la nivel naþional continuã drama pãrinþilor care se vãd neputincioºi în faþa B bolii copiilor lor, în judeþul nostru nu existã astfel de probleme. Ministerul
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
Sãnãtãþii a solicitat o raportare zilnicã din toate judeþele.
“La noi nu existã probleme de acest gen. Nu a murit niciun bebeluº nici din cauza virusului ºi nici din alte cauze. Nu am avut nici pacienþi internaþi cu acel
diagnostic. Raportarea noi o facem zilnic cãtre Ministerul Sãnãtãþii”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt DSP Hunedoara.
La Concursul Naþional ªcolar de ªah ”Elisabeta Polihroniade”
Ministerul Sãnãtãþii a transmis cã doar la unul dintre copiii decedaþi a fost descoperitã bacteria E-coli ºi aceea de tip patogen, ceea ce înseamnã cã nu ar fi putut sã ducã la îmbolnãvirea cu o boalã diareicã severã. Mai mult, cel de-al doilea bebeluº care a murit
a fost diagnosticat cu rotavirus. Ministerul a mai transmis cã toþi copiii au avut surse diferite de alimentare ºi de
apã, provin din Craiova, Piteºti ºi Bucureºti, astfel cã nu s-a gãsit o sursã comunã de îmbolnãvire. Monika BACIU
Diana Petculescu, surpriza Unde vor sta vânzãtorii de mãrþiºoare? Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului primãvara ºi, cu douã plãcutã din Valea Jiului Petroºani. înainte de 1 martie, V inesãptãmâni
L
a Cãciulata, în perioada 5 – 14 februarie 2016 a avut loc cea de a V-a ediþie a Concursului Naþional ªcolar de ªah ”Elisabeta Polihroniade” destinat copiilor de pânã la 17 ani. Întrucât, la 20 ianuarie, la vârsta de 80 de ani, Marea Maestrã Elisabeta Polihroniade a trecut în veºnicie, aceasta a fost prima ediþie ”in memoriam” a acestei prestigioase competiþii. La acest important eveniment ºahist au participat 150 de jucãtori de la cele mai importante cluburi de ºah din þarã. Competiþia de ºah clasic s-a desfãºurat în sistem elveþian pe durata a 9 runde, 90 de minute-timp de gândire / jucãtor. În paralel, s-au desfãºurat ºi secþiunile de ºah rapid, de ºah blitz ºi de dezlegãri. Valea Jiului a fost reprezentatã de 8 sportivi, patru dintre aceºtia fiind membri ai Secþiei de ªah a C. S. Vulcan. Cele mai bune rezultate au fost obþinut de Diana Silvana Petculescu la categoria ”Fete 9 ani” care a câºtigat medalia de argint (Locul II, cu 25 puncte din 30 posibile) la concursul de ”dezlegãri” ºi medalia de bronz (Locul III, cu 5 puncte din 7 runde) la ”ºah rapid”.
Diana este o ºahistã care promite mult în viitor, fapt apreciat ºi de reprezentanþii CSª nr. 1 Timiºoara a cãrei jucãtoare a devenit din ianuarie 2016, fiind, astfel, dublu legitimatã la CS Vulcan ºi la clubul de pe Bega. Alt rezultat notabil a fost obþinut de Eduard Berechet (CS Vulcan) care a ocupat (Locul IV, cu 25 puncte din 30 posibile) la dezlegãri – ”Bãieþi 9 ani”, la egalitate cu ocupantul Locului III, dar departajaþi la timp. Dor el ªCHIOPU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru Joi, 18.02.2016 ÎN ORAªUL LUPENI - între orele 10:00 - 16:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: anulare conducta veche str. Tudor Vladimirescu zona bl. 86 ºi remediere pierdere str. Apaductului. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
vânzãtorii ambulanþi se pregãtesc sã îºi ocupe un vad cât mai bun. La Petroºani, aceºtia au depus câteva cereri ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi va decide unde le va amplasa tarabele.
Tradiþia româneascã a vestirii primãverii este mereu un bun prilej pentru vânzãtorii ambulanþi de a face profit. Astfel cã nici în acest an nu vor lipsi. „ªtiu cã s-au depus cereri din partea unor comercianþi, pentru a putea sã expunã ºi sã vândã. Tarabele vor fi tot în zona stabilitã ºi în alþi ani, lângã ªcoala Sportivã ºi pe zona de vis-a-vis”, a declarat
Conform Hotãrârii Consiliului Local al municipiului Petroºani nr. 281 din 2015, privind taxele pentru astfel de acþiuni, ocazionat de târgul de mãrþiºor, metru pãtrat necesar amplasãrii unei tarabe este de 5 lei pe fiecare zi. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
N-au cu ce lucra, dar reprezentantul statului vrea randament de la angajaþii CEH dministratorul special al CEH, Dan Agriºan, A vrea randament la Complexul Energetic Hunedoara. Acesta a fost ieri în subteranul minei
Dan AGRIªAN
Livezeni, dar ºi la Coroieºti. Acesta a discutat cu angajaþii care i-au cerut îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru. Dan Agriºan a fãcut o constatare care se cunoaºte de ani de zile. Lipsurile cu care se confruntã angajaþii societãþii sunt multe. ”Am fost la Livezeni, am intrat în subteran, am discutat cu domnul director ºi dupã aceea am fost la staþia de preparare de la Vulcan. Am vrut sã vedem cum
funcþioneazã care este fluxul de lucru, am vrut sã vedem ce gândesc oamenii, problemele cu care se confruntã, ce le lipseºte ºi cum putem sã dãm un randament mai bun. Le lipsesc destul de multe”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Dan Agriºan, administratorul special al CEH.
S
tatul are planuri pentru societate
Timp de trei ani statul român a asistat pasiv la devalizarea societãþii energetice hunedorene, iar acum acest stat are un plan de salvare. Încã nu se ºtie
exact în ce constã planul. Potrivit administratorului special, este aºteptat planul administratorului judiciar. “Statul are un plan pentru CEH, dar deocamdatã este vorba ºi de planul de reorganizare care va fi fãcut ºi de administratorul judiciar, va trebuie sã le coordonãm unele cu altele”, a mai subliniat sursa citatã.
R
aport amânat cu 30 de zile
Depunerea raportului privind intrarea în insol-
venþã a CEH a fost amânatã cu 30 de zile. Decizia a fost luatã ieri de cãtre judecãtorul sindic care a analizat cererea depusã de administratorul judiciar, respectiv reprezentanþii casei de insolvenþã GMC Craiova. Ieri s-au scurs cele 40 de zile în care administratorul judiciar avea obligaþia sã depune raportul privind cauzele care au dus la declanºarea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara.
Administraþia publicã de la Vulcan s-a reapucat de lucrãri la infrastructurã
L
ucrãrile pe centrul vechi al municipiului Vulcan au fost reluate. Condiþiile meteo s-au îmbunãtãþit, iar autoritãþile publice de la Vulcan au vrut sã profite cât mai mult de acest fapt ºi au reînceput lucrãrile de modernizare a infrastructurii din oraº. Astfel, toþi cei ce circulã pe Nicolae Titulescu, îi pot vedea pe muncitori cum lucreazã atât la modernizarea trotuarelor cât ºi la aleile pietonale. Potrivit administraþiei locale în aceastã etapã se lucreazã între Mercur ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, iar dupã finalizarea licitaþiei pentru al doilea tronson de pe Nicolae
Titulescu, vor fi modernizate ºi trotuarele ºi aleile pietonale dintre Colegiu ºi Centrul vechi. În anul 2016 administraþia de la Vulcan ºi-a propus o serie de investiþii care, odatã finalizate vor duce la creºterea nivelului de trai al locuitorilor din localitate. Conform planului aprobat privint lucrãrile de investiþii pe anul 2016 printre obiectivele avute în vedere de autoritãþi se numãrã, amenajare ºi dotare punct SALVAMONT în Pasul
Vulcan, refuncþionalizarea cãminelor C1, C2, C3 în locuinþe sociale, modernizarea ambulatoriului de la Spitalul Municipal Vulcan, reabilitarea termicã a clãdirii Spitalului Municipal Vulcan, ori modernizarea unitãþilor de învãþãmânt preºcolare din municipiul Vulcan. De asemenea, în acest an, la Vulcan va fi reabilitat acoperiºului Cãminului Social – fosta UM, vor fi efectuate unele reparaþii la apartamentele din fondul locativ, iar în
zonele Jiu Paroºeni, Dealu Babii,Sohodol, Coroieºþi, Cocoºvar va fi extins iluminatul public. ªi acestea sunt doar câteva exemple de investiþii, lista fiind mult mai amplã. Tot în 2016 administraþia localã susþine cã se va trece de la etapa de elaborare de documentaþii tehnice la cea de execuþie pentru urmãtoarele lucrãri: DJ 666 Vulcan - Dealu Babii - Meriºor (sector intravilan); Zona centralã pentru reabilitare drum ºi parcãri bl.45 bl.41 - bl.46 - str.
„Încã nu am primit niciun raport din partea administratorului judiciar”, au declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI reprezentanþi ai Ministerului Energiei. Atât administratorul special, cât ºi cel judiciar s-au aflat ieri la sediul CEH. Existã toate ºansele ca în perioada urmãtoare sã fie suspendate mandatele directorilor CEH. Adicã, societatea rãmâne fãrã directori. Începând cu sãptãmâna trecutã salariile directorilor din CEH au fost reduse cu 15 %.
P
lanuri prezentate de sindicaliºti
ªi reprezentanþii unora dintre sindicatele din cadrul CEH au gãsit ºi prezentat unele mãsuri pentru reducerea cheltuielilor la nivelul societãþii. Printre acestea se numãrã întreruperea temporarã a activitãþii în rândul personalului TESA, modificarea unor prevederi din cadrul CCM care vor aduce o economie de circa 3 milioane de lei pe lunã.
Romanã, str. Dorobanþilor, str. Traian, parcare faþã spate bl.23 - drum acces str. Traian ºi drum acces str. Platoului; Reabilitare strãzi din Colonia de Jos; Reabilitare strãzi Vasile Alecsandri, str. Brazilor, Pinului, Bazinului, Valea Morii ºi accesul la sala de sport; Reabilitare strãzi din Colonia Þãrãneascã Sohodol; Reabilitare cartier Micro 2 (cartier Traian) - Aleea Muncii pânã la
Monika BACIU str. Traian (la centrul ªansa) - Aleea Muncii pânã la B-dul. M. Viteazu (zona bl. B1, B2, B3, bl.e1, e2) parcare din spatele chiscurilor paralel cu bl. F9 ºi alee acces b-dul M. Viteazu - bl. C25 ºi nu în ultimul rând va fi elaboratã documentaþia tehnicã pentru reabilitare zona Coroesti, respectiv, strada Coroesti, str. Valea Lupseasca, str. Valea Ungurului, str. Seciului, str. Socaneasca.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Februarie 2016
Henþ cu mâna
Gigi, Meme ºi Reghe O familie cu greutate în Ghencea – care nu este... – se reface
dupã ani de rãstriºte ºi puºcãrie. Mai puþin Reghecampf, care nu
a fost atins de virusul potlogãriilor financiare. Stau toþi ºi se uitã în gura lor. Ce mari ºmecherii au fãcut ei, bãieþii timpului nostru. I-am vãzut la
momentul Concordia Chiajna, practic un meci de antrenament, unde Hamroun, Nicuºor, Stanciu ºi Varela au fost de departe cei mai buni, Pintilii ºi Gabi Tamaº parþial, restul, varzã. Dar evident, cu Gigi, Meme ºi Reghe, nu-þi poate fi teamã de nimic. Figurile lor sãtule (ºi sãturate) vor umple din nou ecranele, „Click”-urile ºi „Libertatea”, ziare ce se bucurã de felia
de tort oferitã de tripleta ºmecherã. Pe Ana Maria Prodan Reghecampf n-o mai punem la socotealã. Deºi îºi are ea locul în acest peisaj marcat de smerenie. Steaua devine încet, dar sigur, înainte cu douã etape de „campionatul regular” principala favoritã la titlu, cã deocamdatã, la Giurgiu, Tg. Mureº sau Tg. Jiu ori ªoseaua ªtefan cel Mare se poticnesc de te miri ce...
AU REZISTAT! La finalul ediþiei de campionat 2004-2005, echipa Minerul Lupeni încheia pe prima poziþie în Divizia „C”4, revenind dupã 19 ani în Divizia „B”!
În urmã cu zece ani, Minerul Lupeni începea sezonul 2005-2006 cu Adrian Matei... >>>
Antrenorul Iosif „Picã” Rus cu un lot de 33 jucãtori, cei mai titraþi fiind Adi Câmpean, Pilea, Cismaºiu, Mugurel Radu, Szoradi, Deaconescu, Elisei sau Tr. Barbu, câºtigã la pas campionatul. Lupeniul ia startul în Liga a II-a, într-o competiþie în care retrogradau locurile 11-16. Minerul Lupeni se salveazã la potor, de pe locul 10 în Seria a 3-a, într-un campionat cu patru antrenori rulaþi, Adrian Matei, Gabriel Stan, Iosif Rus ºi Dan Mãnãilã. Echipa se salveazã în ultima etapã,
>>> ºi în încheia cu Dan Mãnãilã 1-0 cu Ind. Sârmei Câmpia Turzii, într-un sezon extrem de greu, cu Urai, Cipr. Luca, Boroncoi, Vali Stancu, Itu, Mihovici, Török sau Bãlãu printre cei mai cunoscuþi. Aºadar, acum zece ani,
INEDIT / Fenta lui Messi... la Petroºani! otbalistul nr. 1 al F lumii, Leo Messi, a „ratat” marcarea celui de-al 300-lea gol al sãu în Primera Division în meciul F.C. Barcelona – Celta Vigo (6-1) pentru cã... aºa a vrut el!
Pus în faþa situaþiei de a executa un penalty, s-a oprit în faþa mingii, a „fulgerat” portarul Celtei în ochi ºi a pasat uºor spre dreapta. La 16 metri, colegul sãu Suarez a luat startul, portarul nu a avut timp sã se redreseze ºi Luis Suarez a tras cu sete la poartã, marcând pentru 5-1, pentru ca în final sã fie 6-1. Se spune cã momentul acesta din 14 februarie 2016 a fost gândit special de Leo Messi, ca o clipã de respect pentru marele
Johann Cruyff, aflat într-o luptã disperatã cu un cancer pulmonar, Cruyff fiinf purtãtorul numãrului 14, el fãcând o astfel de figurã în 1982, la un meci Ajax Amsterdam – Helmond (5-0), când i-a pasat lui Jasper Olsen, marcând atunci precum Suarez acum. ªi încã un amãnunt, Messi a purtat la debutul sãu de la Barcelona, tricoul cu numãrul 14...
D
upã opt ani, la Petroºani
Aceeaºi figurã a lui Cruyff din 1982 (încercatã în 1957 ºi de belgianul Coppens într-un meci cu Islanda), au încercat-o jucãtorii echipei Steaua, la Petroºani. Era pe 9 mai 1990, la Petroºani, se juca Jiul – Steaua în etapa a 27-a.
La scorul de 1-1, se dã penalty pentru Steaua, Lãcãtuº executã lateral lui Balint, dar portarul Fl. Dumitru iese inspirat ºi apãrã! În final scorul a fost de 2-2... O asemenea figurã s-a mai întâmplat la Petroºani, în meciul de debut al lui Sorin Ghiþan la Jiul, într-un meci de Cupa României, când
Daniel Timofte i-a pasat lui Sorin Henzel, iar acesta a marcat. Aºadar, „patentul”acestei figuri se duce undeva în vremuri imemoriale, dar iatã cã reuºita cuplului Messi – Suarez ºi-a gãsit corespondent ºi pe stadionul din Petroºani.
Facsimil cu echipele din meciul Jiul - Steaua (2-2), disputat pe 9 mai 1990
Minerul Lupeni a fãcut faþã cu brio Ligii a II-a, unde a rezistat pânã în sezonul 2010-2011, când a fost retrasã în plin campionat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU