Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1041

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Februarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mama denaturatã poate ajunge în închisoare

ama care ºi-a lãsat copiii sã ardã într-un incendiu izbucnit în locuinþa sa, a fost condamnatã la închisoare cu suspendare pentru abuzarea unui minor din localitate. Pentru cã nu a respectat condiþiile impuse de judecãtori, Ardeleanu riscã sã ajungã dupã gratii.

Alina Nadia Ardeleanu a fost condamnatã la finele anului trecut de magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia la doi ani ºi opt luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, pedeapsa fiindu-i suspendatã condiþionat. În prima instanþã, femeia a primit o pedeapsã de 3,4 ani ºi plata a 10 mii de lei daune morale cãtre minorul abuzat. Mama denaturatã a fost obligatã ca, pe durata termenului de supraveghere, sã respecte o serie de mãsuri dar ºi sã presteze 100 de zile de muncã în folosul comunitãþii. Alina Nadia Ardeleanu n-a

respectat condiþiile instanþei ºi acum riscã sã ajungã în spatele gratiilor. Biroul executãri penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani a cerut revocarea suspendãrii pedepsei, iar termenul de judecatã a fost fixat pentru data de 23 februarie a.c. Mama denaturatã mai este acuzatã într-un alt dosar de omor, dupã ce ºi-a încuiat în casã cei trei copii minori ºi a plecat dupã bãuturã. Procurorii au stabilit cã femeia a aºezat o lumânare aprinsã pe spãtarul unui colþar situat lângã patul în care dormeau cei trei copii ai sãi, cu vârste cuprinse între 1 an ºi 10 ani, ºi apoi a plecat de acasã. În locuinþã a izbucnit un incendiu iar tânãra a intrat în apartament ºi în loc sã strige dupã ajutor pentru salvarea copiilor, a încuiat uºa ºi a fugit. Cei trei micuþi au ars de vii, iar când focul a fost observat de vecinii care au dat alarma, zeci de apartamente au fost afectate. Maximilian GÂNJU

Apa de ploaie la un pas de excludere de pe facturi

e fac demersuri pentru ca factura de la apã sã nu mai conþinã taxa pe apa de ploaie. Taxa nu este una perceputã ilegal, dar, aºa cum a fost scoasã de pe facturile locuitorilor din alte oraºe ale þãrii, se poate aplica varianta ºi în Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi chiar a fãcut câteva demersuri în acest sens. Nu mai rãmân decât niºte obstacole birocratice ºi apoi ar putea fi eliminatã aceastã taxã ºi în oraºele din Valea Jiului. >>> PAGINA A 6-A

Se înghesuie la primãrie

u mai puþin de patru contracanN didaþi se anunþã pentru

primarul în exerciþiu al Uricaniului, însã lupta se dã acum în interiorul partidelor pentru nominalizarea candidaþilor la alegerile locale din varã. Singura certitudine este candidatul PSD, actual primar. Dãnuþ Buhãescu, primarul (PSD) în funcþie al localitãþii Uricani pare favorit pentru un nou

mandat, al patrulea dacã va reuºi sã convingã electoratul ºi în varã. Buhãescu ºi-a cooptat în partid toþi criticii din opoziþie, persoane cu notorietate în Uricani, iar mutãrile sale par cã i-ar uºura misiunea în lupta pentru un nou mandat. „Eu tratez ca ºi cum ar fi toþi pe picior de egalitate, indiferent de cine ar fi contracandidat. Adversarii noºtri au sondaje, ei ºtiu cam cu cine vor merge, însã eu nu lupt cu nimeni. Eu îmi prezint programul, activitatea ºi

cetãþenii hotãrãsc. Bãnuiesc cam cine va candida, ºtiu de intenþii dar nu pot arunca nume pe piaþã”, ne-a declarat Dãnuþ Buhãescu. Surse din rândul politicienilor vorbesc despre un candidat al liberalilor care urmeazã sã fie desemnat abia dupã un sondaj de opinie, dar care întârzie în condiþiile în care „campania” a început. Pe listã sunt vehiculate mai multe nume, respectiv cel al liderului organizaþiei Constantin Zaharia, cel al fostului consilier judeþean

Ilie Pârvan ori al medicului Romeo Cãlin. Dintre aceste trei persoane ar urma ca liberalii sã decidã pe cine aruncã în luptã cu actualul primar PSD. ªi PRM va avea un candidat la Uricani, respectiv pe profesorul Felicia Neagu, cea care deþine ºi funcþia de

preºedinte al organizaþiei PRM Uricani. Nu este exclus ca în cursa electoralã sã aparã ºi alte nume, mai ales cã ºi UNPR are cale liberã de a-ºi desemna un candidat dacã nu se va alia cu social-democraþii din vestul Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

Speriaþi pentru pierderi T

ot mai mulþi oameni se autosesizeazã atunci când vãd cã apa curge din diverse þevi, tocmai pentru cã s-au sãturat sã plãteascã pierderi la factura de apã. Aºa s-a întâmplat ºi cu un cetãþean din Petroºani, care susþine cã, de mai bine de o sãptãmânã, apa curge dintr-o conductã de alimentare ºi, dupã ce a sesizat defecþiunea la Apa Serv, nu s-a întâmplat nimic ºi a vãzut cã apa curge în continuare. „În data de 3 februarie, veneam de la Lonea, spre Petroºani ºi am vãzut conducta spartã. Ambele arteziene mi-au atras atenþia. Am sunat la SC Apa Serv, mi-a rãspuns la dispecer o doamnã ºi mi-a zis cã va suna echipa de intervenþie de pe teren. Sper surprinderea mea, când am trecut iar prin zonã, am vãzut conducta la fel de spartã”, spune bãrbatul care ne-a sesizat cu privire

la apa ce curge în zona Dãrãneºti dintr-o conductã. Omul a cãutat sã mai ia legãtura cu cei de la Apa Serv, dar spune cã nu a reuºit sã îi dea de cap acestei probleme, care, în opnia sa, genereazã pierderi. Directorul de la SC Apa Serv a vãzut cum stau lucrurile, dar spune cã nu este niciun defect ºi nicio pierdere nu este contorizatã acolo. „Spãrtura nu este

pe aducþiunea SC Apa Serv, ci pe cea de la Jupâneasa, proprietatea SNÎMVJ. Chiar dacã curge acolo apã, nu însemanã cã Apa Serv are acolo pierderi de apã”, a declarat Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului. Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului are în proprietate o serie de imobile, conducte ºi staþii de tratare a apei, care acum vor fi dezafectate ºi, în aceeaºi

Poliþiºtii hunedoreni au avut un week-end plin

oliþiºtii hunedoreni au avut acþiuni suplimentare de control la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru prevenirea faptelor antisociale ºi menþinerea ordinii ºi siguranþei publice, mãsurile fiind cerute de cãtre inspectorului general al Poliþiei Române –chestor de poliþie Bogdan Despecu.

Astfel, peste 200 de poliþiºtii de ordine publicã, de la rutierã, de investigaþii criminale, de la investigarea criminalitãþii economice, transporturi, din cadrul formaþiunilor de arme, explozivi ºi substanþe periculoase au efectuat zeci de de acþiuni specifice muncii de poliþie ºi controale. “În urma activitãþilor, în data de 12 februarie au fost constatate 14 infracþiuni (judiciare, economicofinanciare, la regimul circulaþiei sau de altã naturã), dintre care 7 în flagrant delict, în timp ce în 13 februarie au fost depistate alte 19 infracþiuni (judiciare, economicofinanciare, la regimul circulaþiei sau de altã naturã), dintre care 8 în fla-

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

în teren. Acea conductã a fost datã spre folosinþã celor de la Apa Serv ºi existã un protocol prin care aceºtia o folosesc pentru a le furniza apã locuitorilor din zona turnului vechi de apã. Deocamdatã, noi nu am sesizat vreo problemã acolo”, a spus ºi

Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Þeava este spartã în cel puþin 3 locuri ºi apa curge în Jiul de Est, motiv pentru care nu s-au imacientat prea tare nici locatarii din zonã. Diana MITRACHE

Cadavru, gãsit într-un cãmin de termoficare

grant delict. Poliþiºtii au depistat 5 persoane bãnuite de comiterea de infracþiuni. De asemenea, peste 1000 de persoane au fost legitimate de poliþiºtii hunedoreni, dintre care 37 au fost conduse la sediul poliþiei pentru verificãri suplimentare. În urma acestor verificãri, poliþiºtii au identificat o persoanã datã în urmãrire”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Spre exemplu, vineri, 12 februarie poliþiºtii au depistat un bãrbat de 34 de ani, din municipiul Petroºani, administrator al unei societãþi comerciale din acelaºi municipiu, care oferea spre comercializare 4.000 de þigarete, fãrã timbru fiscal. În cauzã s-a întocmit dosar penal conform Legii 86/2006, pentru sãvârºirea infracþiunii de contrabandã, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de circa 1.800 lei. În cele douã zile, au fost aplicate 445 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 134.430 de lei ºi au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 7228 de lei.

Director:

situaþie este ºi þeava cu pricina. Directorul societãþii, Aurel Anghel a declarat cã a verificat în teren situaþia, a ºi oprit apa de la Jupâneasa, ca sã vadã dacã de acolo este defecþiunea, dar nu a constatat cã e vreo problemã. „Am trimis o echipã

adavrul unui bãrbat de 48 de ani din Vulcan a fost gãsit într-un canal de termoficare, lângã Mina Paroºeni, vineri la ora prânzului. Trupul fãrã viaþã era într-o stare avansatã de putrefacþie ºi mirosul este cel care i-a determinat pe oamenii din zonã sã sune la 112. Omul a dispãrut imediat dupã sãrbãtori, iar rudele nu s-au alertat, deºi ºtiau cã este bolnav. Fratele victimei povesteºte cã, abia acum, când a fost chemat sã îl recunoascã, ºi-a dat seama cã nu l-a mai vãzut de atît de mult timp. „Acum m-a anunþat cineva de aici. Nu ºtiu ce s-a întâmplat, dar ºtiam cã era bolnav. Acum de sãrbãtori l-am vãzut ultima datã, cã a venit acasã ºi apoi... De atunci nu a mai venit ºi nu a mai fost acasã. Era plecat. Nu l-am dat dispãrut cã nu ºtiam pe unde umblã”, ne-a mãrturisit fratele bãrbatului mort. Cadavrul era într-o stare avansatã de putrefacþie ºi, ca sã îl scoatã din cãminul ce i-a devenit mormânt, pompierii au avut nevoie de mãºtile de oxigen.. „Am fost anunþaþi de cãtre un martor, de faptul cã o perosanã decedatã se aflã blocatã între þevile de ter-

moficare dintrun cãmin de comandã al uzinei Paroºeni. La faþa locului, am gãsit un bãrbat, iar pentru scoaterea acestuia am acþionat cu cordiþe, reuºind sã îl extragem dupã aproximativ 15 minute”, a declarat locotenent Ionuþ Brehui, coordonatorul acþiunii. Cadavrul bãrbatului de 48 de ani a fost predat serviciului de medicinã legalã ºi criminaliºtii urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauza morþii. De la faþa locului au luat mai multe probe, pentru a elimina orice suspiciune cu privire la modul în care acest om ºi-a gãsit sfârºitul. Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

„Hunedoara suntem noi” a scos oamenii în stradã A

proximativ 1.500 de oameni din toatã Valea Jiului, din Hunedoara, dar ºi din Gorj au participat la un miting de susþinere a economiei judeþului Hunedoara. Pe o ploaie torenþialã, minerii, energeticienii, pensionarii, CFR-iºtii ºi chiar oamenii simpli, ori copiii lor, au vrut sã arate cã le pasã ºi au venit cu toþii sã strige sloganuri sub egida „Hunedoara suntem noi”. „Vrem lãmpaºe aprinse, nu mâini întinse”, a fost unul dintre sloganurile afiºate pe bannerele din mulþime ºi asta pentru cã oamenii au vrut sã ne arate cã vor sã munceascã ºi cã minerii au fost întotdeauna oameni muncitori. „Am venit la miting pe motiv de demnitate, în primul rând. Ceea ce nu mai existã acum în þara asta. Nu suntem mulþi, dar e vina vremii, cã nici mãcar 20% nu au venit din câþi ar fi trebuit sã vinã ºi avem multe de spus.

Vrem ca acest miting, mãcar sã sensibilizeze, dacã nu sã salveze ceva. Asta sperãm ºi sã nu se vorbeascã despre noi la istorie”, a spus unul dintre participanþii la miting. La Petroºani a fost ºi Bogdan Hosu, preºedintele Cartel Alfa, sindicaliºti din minerit ºi energie ºi cu toþii au cerut sã fie luaþi în seamã ºi sã nu le disparã locurile de muncã, acum cã s-a instanlat insolvenþa la Complexul Energetic Hunedoara. „Problema este cã au fost dis-

funcþionalitãþi la nivelul conducerii ºi totul se datoreazã lipsei unor decidenþi responsabili. Cel mai uºor este sã destabilizezi salariaþii,

în încercarea de a atrage, prin restructurare ºi pierderea locurilor de muncã, o reformã superficialã. Trebuie sã funcþioneze centrala electricã de la Petroºani, mai ales cã aici s-au fãcut investiþiile de mediu, care se adapteazã condiþiilor europene de mediu, iar asta se poate face cu

cheltuieli minime. Noi sperãm ca Ministerul Energiei sã rezolve toate aceste probleme, dar, în acelaºi timp, trebuie creatã ºi plasa socialã, iar aici mã refer la Ordonanþa 36, ca, în caz de disponibilizãri, ca unul sau douã perimetre miniere sã fie închise pentru cã sunt finalizate ºi, pânã la deschiderea altor mine, va fi o perioadã de timp, dar sã fie pânã atunci salariile compensatorii”, a spus Bogdan Hosu, preºedintele Cartel Alfa. În plus, acesta a condamnat intenþia administraþiei CEH de a trece cele douã termocentrale de la Mintia ºi Paroºeni pe gaz, în condiþiile în care acestea au fost

create pentru huila din Valea Jiului. Cei care au participat la miting au ascultat cu pioºenie Imnul Minerilor, au îndurat ploaia ºi vântul rece de februarie ºi au adus cu ei un coºciug, prin care au simbolizat moartea Complexului Energetic Hunedoara. Nu s-au limitat, însã, sã îi cânte prohodul mineritului ºi au sperat sã trezeascã în autoritãþile statului ideea de a ajuta aceastã breaslã. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, organizatorul mitingului, a precizat cã oamenii s-au adunat în numãr relativ mare, þinând cont cã vremea a fost total nepotrivitã ºi asta denotã cã oamenilor de aici nu le

este indiferentã soarta Complexului Energetic Hunedoara. Asta nu l-a scutit, însã, de înþepãturilor liderilor din „opoziþie”, iar Adrian Jurca, lider al minerilor de la mina Livezeni a punctat doar faptul cã Nica s-a dus, dupã protest, cu oaspeþii de la Bucureºti, la hotelul Rusu, unde au bãut ºi au servit masa. În timpul mitingului, singurul participant din rândul autoritãþilor locale sau judeþene, în mulþime, a fost primarul din Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, iar când sindicaliºtii au afiºat fotografiile parlamentarilor din Hunedoara, lumea i-a huiduit, fãrã excepþie. Diana MITRACHE

DE ORDINUL SF-ULUI

Gazeificarea cãrbunelui sau vânzarea lui în afara þãrii azeificarea cãrbunelui. În condiþiile actuale, cãrbunele din Valea Jiului nu va G vedea niciodatã lumina zilei, însã în actuala formã a strategiei energetice se vorbeºte de gazeificarea huilei ºi captarea emisiilor de metan din subteran. Zilele acestea, trebuie sã fie prezentate toate propunerile privind noua strategie energeticã a României, însã în formula anului 2014 se vorbeºte de planuri fanteziste. “Menþinerea unei infrastructuri miniere adecvate cererii interne de huilã, astfel încât sã fie asiguratã continuitatea producþiei pe o perioadã mare de timp. Posibilitatea implementãrii proiectelor de captare a metanului din carbune ºi a emisiilor de metan din zãcãmintele aflate în exploatare; Gazeificarea carbunelui”, sunt câteva din oportunitãþile identificate de fostele conduceri ale Ministerului Energiei.

În situaþia de faþã, cãrbunele din Valea iului va rãmâne acolo unde este. Adicã însubteran. Nu mai existã resurse ºi nu mai existã voinþã din partea sttaului pentru a continua aceastã activitate secularã din Valea Jiului.

ntegrare pe piaþa internaþionalã?

Minerii din Valea Jiului nu reuºesc în condiþiile actuale sã asigure cãrbunele necesar funcþionãrii celor

douã termocentrale, însã în planurile fanteziste se încerca integrarea acestuia pe piaþa internaþionalã. Singurul cumpãrãtor al huilei din Valea Jiului ar fi putut fi Serbia. “Pânã în prezent, cãrbunele a fost tratat ca o resursã exclusiv naþionalã, fãrã a exista intenþii de integrare într-o piaþã internaþionalã. Totodatã, având în vedere puterea calorificã redusã a cãrbunelui românesc, precum ºi din

perspectiva costului de producþie ridicat, posibilitatea de integrare a pieþei Româneºti a cãrbunelui în piaþa europeanã este redusã, chiar dacã Serbia ar putea fi un eventual importator de cãrbune românesc”, se mai aratã în forma neactualizatã a strategiei energetice. Ca urmare a restructurãrilor sectoarele minier ºi energetic din România, în prezent, întreaga producþie de huilã este realizatã de

Divizia Minierã a Complexului Energetic Hunedoara prin 4 exploatãri miniere ºi de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA prin trei exploatãri miniere. Deºi în ultimii ani producþia naþionalã de huilã a avut o tendinþã descrescãtoare, România ocupã locul 7 între producãtorii de huilã din þãrile membre ale Uniunii Europene. Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

Straja a înregistrat un nou record. Cei mai mulþi oameni de zãpadã construiþi la festival

„ªi miniºtrii calcã strâmb”, mai mult decât hohote ºi aplauze

Festivalul Oamenilor de Zãpadã din Straja a fost un succes U

n om de zãpadã gigant de aproape patru metri, o nuntã cu mireasa pãrãsitã la altar, minerul ecologist ori îndrãgostiþi de Valentine]s Day, toate au fost reprezentate din zãpadã în Straja, la Festivalul Oamenilor de Zãpadã. Vedeta a fost la ediþia din acest an, Jimi, un cãþel cu o poveste înduioºãtoare ºi care a devenit rãsfãþatul turiºtilor. 13 nu a fost un numãr cu ghinion, ci o nouã ediþie de succes a Festivalului Oamenilor de Zãpadã din Straja. Pentru al 13-lea an consecutiv, în staþiunea montanã din Valea Jiului a avut loc un festival dedicat oamenilor de zãpadã. 52 de oameni de zãpadã au fost realizaþi de mii de turiºti. Participanþii la competiþie dau dovadã de creativitate ºi imaginaþie atunci când vine vorba de realizarea unor oameni de zãpadã. Circa 3000 de turiºti au urcat la schi în staþiunea din vestul Vãii Jiului, dar ºi pentru a participa la ediþia cu numãrul 13 a Festivalului Oamenilor de Zãpadã.

Încã de la primele ore ale dimineþii, turiºtii au ieºit din cabane pentru a-ºi realiza creaþiile din zãpadã, iar la finalul concursului pânã ºi organizatorii au fost impresionaþi. Majoritatea au participat în echipe iar creaþiile lor au fost mult mai complexe faþã de un simplu om de zãpadã.

emnal pentru minerit

Un sculptor a realizat un miner din zãpadã, iar acesta a vrut sã tragã un semnal de alarmã asupra acestei zone în care mineritul se închide, încet, dar sigur. Cei adunaþi în jurul minerului de zãpadã au scandat ºi

acã nu aþi fost sâmbãtã, de la 18,00 în sala teatrului de la Petroºani, atunci nu ºtiþi ce aþi pierdut! O searã în hohote, cu aplauze, care au lungit piesa la mai bine de douã ore ºi ceva ºi cu multã, multã distracþie.

a fost pãrãsitã de mire în faþa altarului. Ilena ºi Octavian din Reºia au realizat din zãpadã povestea vieþii lor. Cei doi îndrãgostiþi au profitat de faptul cã este Valentine's Day ºi se aflã într-un cadru feeric pentru a-ºi declara iubirea, iar Octavian i-a cerut mâna iubitei sale.

mesajul “Nu închideþi minele”. “Am fãcut un om de zãpadã miner pentru cã e un fel de protest a ceea ce vor sã facã cei care vor sã închidã minele. Însãºi zãpada are puterea cãrbunelui. Vreau astfel sã trag un semnal de alarmã. Oamenii din Valea Jiului au nevoie de un sprijin. Eu sunt sculptor, pictor nu am intrat în minã decât odatã”, a declarat sculptorul Tic.

Aºteaptã sã îl sune iubita”, ne-a spus Ana Maria. Un alt om de zãpadã a mâncat copiii care aveau viteazã prea

mânâncã copilaºul pentru cã avea vitezã pe pârtie”, ne spune Oana Voicencu Cum staþiunea montanã a fost neîncãpã-

ndrãgostiþi, pompieri sau mirese

Participanþii ºi-au pus mintea la contribuþie, iar în funcþie de imaginaþie fiecare a încercat sã realizeze cel mai inedit om de zãpadã. Astfel, l-am întâlnit ºi pe Olah Îndrãgostitul. “Este Olah Frency Îndrãgostitul. Numele îi vine de la Regatul de Gheaþã, iar îndrãgostitul pentru cã este veºnic îndrãgostit. Are ºi un telefon.

mare pe pârtie. “E o idee a noastrã, ne-am gândit sã facem ceva creativ care sã le placã tuturor ºi am ajuns la ideea unui om de zãpadã care mãnâncã un copilaº ºi mai este un copil lângã, care încearcã sã îl salveze ºi este cumva prins de omul nostru de zãpadã. Omul de zãpadã

toare, au mai existat ºi persoane care nu au mai gãsit locuri de cazare. Astfel oamenii lor de zãpadã s-au decis sã doarmã afarã. “Oamenii noºtri de zãpadã nu au mai gãsit locuri la cabane, au dormit afarã, iar alþii s-au întrecut cu bãieþii la bere ºi au adormit pe jos, a fost ºi soare, iar unul dintre oameni este în ºezlong”, a spus o altã turistã Cã tot este la modã ca ISU sã "ardã" tot, în Straja, un turist a fãcut ºi primul pompieri care "nu arde de nerãbdare sã dea amenzi", spune Tofan Sotil, realizatorul pompierului. Nunta cu alai a fost cea mai complexã creaþie ºi pânã sã ajungã juriul la ei, realizatorii au pus de o petrecere în toatã regula, cu vin fier ºi þuicã, chiar dacã mireasa

ecord de oameni de zãpadã

Anul acesta, Festivalul Oamenilor de Zãpadã s-a aflat cu ediþia numãrul 13, iar organizatorii spun cã s-a atins un record de creaþii. Peste 50 de oameni de zãpadã au fost de jurizat în staþiune. “Avem circa 3000 de turiºti în Straja ºi a nins abundent încã de vineri, astfel cã am avut zãpadã proaspãtã ºi din belºug pentru festival. Ne bucurãm cã turiºtii se simt bine ºi vin în numãr mare în staþiune, iar participarea la concurs a fost ºi în acest an deosebitã. Ca de fiecare datã toþi cei care au realizat oameni de zãpadã au fost premiaþi, pentru cã la fiecare creaþie a pus suflet ºi un copil iar aceºtia ar fi fost dezamãgiþi sã afle cã nu au primit un premiu. A

fost greu sã jurizãm pentru cã nu ne aºteptam sã fie atâtea creaþii, a fost materie primã din belºug. A fost unul din recorduri, au fost peste 50 de creaþii din zãpadã, care mai de care mai intere-

sante ºi la anumite creaþii au participat ºi 30 de concurenþi. Suntem foarte mulþumiþi cã au participat sute de concurenþi. În fiecare an oamenii sunt foarte inventivi ºi þinem cont la jurizare ºi de ceea ce gândesc, nu numai de lucrare. A fost mineral regenerabil, a fost ºi o lucrare cu mesaj, a fost nunta la care au participat cei care au fãcut creaþia. A fost foarte bine ºi cred cã ºi cei care au fost în Straja s-au simþit foarte bine”, a declarat Emil Pãrãu, organizatorul evenimentului. Competiþiile vor continua în Straja ºi în aceastã sãptãmânã când cei care urcã la munte sunt aºtepaþi sã participe la petrecerea organizatã în cinstea lui Baloo, ursul devenit mascota staþiunii.

imi-rãsfãtaþul turiºtilor

Echipa care a fãcut jurizarea exponatelor a fost însoþitã în permanenþã de un cãþel care are o poveste

înduioºãtoare. Câinele, un metis de ciobãnesc german, impresioneazã prin mãrimea s-a ºi este mai blând decât un mieluºel. A ajuns în Straja în urmã cu circa un an ºi jumãtate. Era pui ºi fusese abandonat la groapa de gunoi iar unui angajat din staþiune i s-a fãcut milã de el. L-a luat ºi l-a crescut, iar acum este cãþelul staþiunii ºi partenerul de joacã al turiºtilor. Cum toatã ziua a fost înconjurat ºi alintat de vizitatori, la fel ca ºi mascota staþiunii ursul Baloo, cãþelul Jimi îi considerã prieteni pe toþi turiºtii care-i întind mâna ºi dacã au chef de joacã, el nu se plictiseºte niciodatã. Jimi a fost unul dintre membrii juriului, a trecut pe la toate exponatele ºi drept recompensã a primit câte o porþie de joacã de la fiecare copil întâlnit. Chiar dacã aleargã peste tot prin staþiune, Jimi este ºi foarte inteligent spune cel care l-a adoptat ºi-l îngrijeºte. "Cum vedeþi maidanezii cã trec strada pe trecerea de pietoni, Jimi ºtie cã nu are voie ºi nu intrã pe pârtia de schi", spune cabanieriul. Potrivit administratorilor staþiunii, turiºtii au toate motivele sã ajungã în Straja, pentru cã s-a dat startul la competiþii. Astfel, în week-end, urmeazã un alt concurs destinat mai ales piticilor, dar ºi aniversarea celebrului urs Baloo, mascota staþiunii. Maximilian GÂNJU Monika BACIU

Nicoleta Bolcã, în rolul secretarei din opoziþie, i-a „ridicat” pe Alexandru Cazan ºi Mihai Alexandru, ministrul ºi secretarul acestuia, la un nivel pe care, cu siguranþã,

spectatorii nu-l vor uita curând. A fost o comedie alertã, iar când regizorul Daniel Vulcu spunea asta la repetiþia generalã nu am înþeles asta. La premierã, însã, au realizat toþi spectatorii cât de alert a fost ritmul piesei, cât de repede s-au succedat replicile, aºa încât nici uºa de la intrarea în camera de hotel nu a mai rezistat chiar pânã la momentul când trebuia ruptã ºi a cedat mai devreme. Roluri absolut minunate, au avut ºi Raul Hotcaº, apreciat din public ºi de domniºoarele care îl compã-

timeau pentru cã era cam tracasat, dar ºi Oana Liciu Gogu, Adelin Ilie, actorul care ne-a declarat cã el „încearcã sã batã pe toatã lumea ºi nu bate pe nimeni”, soþul încornorat de secretara opoziþiei, Sergiu Fârte, Izabela Badovics, Corina Viºinescu ºi, desigur chelnerul Dorin Ceagoreanu. Biletele la premierã se eupizaserã cu mult înaintea spectacolului ºi locurile au fost suplimentate, dar recunosc cã, aº mai merge o datã la aceastã piesã, pentru cã au meritat cu toþii. Diana MITRACHE

Bal mascat, la Lupeni

omunitatea maghiarã din municipiul Lupeni a marcat intrarea în Postul Paºþelui. Pentru cã a rãmas o lunã pânã când catolicii vor sãrbãtori Paºtele, cei din comunitatea maghiarã au decis sã marcheze intrarea în post. A devenit o tradiþie organizarea Balului Mascat. “Este o acþiune tradiþionalã, denumitã Bal Mascat, pentru cã vine primãvara ºi marcãm astfel ºi venirea Paºþelui. Ne-am adunat foarte mulþi, e voie bunã, muzicã bunã”, a declarat Amalia Antal, organizator. Peste 100 de persoane au luat parte la acest eveniment. Copiii au fost cei care au purtat mãºþi ºi costume haioase. “Ne-am gândit câþi vom fi ºi ne-am temut cã nu vom fi foarte mulþi cã a început postul, dar când am fãcut calculele am vãzut cã 180 de persoane s-au înscris, dar locaþia are o capacitate de 120 de persoane. Pe unii a trebuit sã îi refuzãm”, a subliniat David Benedekfi. Tradiþia spune cã se confecþioneazã mãºti cu personaje din poveºti iar la sfârºitul petrecerii cele mai reuºite mãºti sunt premiate. Grupurile de prieteni merg din casã în casã ºi sunt serviþi cu bani, gogoºi ºi clãtite. Practica ritulului face o trimitere profundã la vremelnicia trupului omului, punându-l simbolic fata în faþã cu moartea pentru a-i arãta cã

totul este trecãtor ºi cã acesta are menirea de a se depãrta de delãsare, uitare ºi pãcat. În prima zi de post se pune cenuºã pe capetele credincioºilor. Cenuºa se obþine din arderea ramurilor pãstrate de anul precedent de la sãrbãtoarea de Florii. Celebrarea se încheie cu rugãciunea credincioºilor ca semn de pocãinþã ºi de angajament de a þine Postul cu curãþenie. Anul acesta, catolicii sãrbãtoresc Paºtele în data de 27 martie, iar cei ortodocºi pe 1 mai. Monika BACIU

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

Apa de ploaie la un pas de excludere de pe facturi

„Am fãcut o adresã cãtre C.J. Hunedoara, pentru cã acestã instituþie este acþionar majoritar la Apa Serv. I-am înºtiinþat despre demrsurile noastre ºi le-am cerut un punct de vedere pe acestã temã. Aºteptãm un rãspuns ºi, dupã aceea, dacã el este pozitiv ºi temeiul legal invocat de noi este bun, atunci, cu siguranþã, vom duce discuþia în A.D.I. (Asociaþia de Dezvoltare Intracomunitarã), unde vom lua o decizie cu privire la taxarea apei meteorice”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Apa meteoricã a fost

cam 9,4 l/mp, în ianuarie eliminatã prin hotãrâri de 2015, apa de ploaie a fost consiliu local în oraºe precum Craiova, Constanþa, în cantitate de 112,3 l/mp. ªi toatã s-a regãsit în Ploieºti ºi alte localitãþi facurile remise populaþiei. importante ale þãrii. În 2015, mai multe Mii le lei ajung la operaprimãrii au trecut prin torul Apa Serv din Valea Jiului, anual, doar pentru cã plouã ºi pe facturã apare lunar taxa pe apa meteoricã, sau pe apa de ploaie cum u fost stabilite o numesc generic concriteriile pentru sumatorii. Aºa se face imobilele care intrã cã, dacã în decembrie în programul de anul trecut a plouat

consiliile locale decizia de a elimina aceastã taxã ºi acum, cã au aflat, se pregãtesc sã facã asta ºi primãriile din Valea Jiului. Existã chiar un proiect de lege ce a fost trimis în Parlament în noiembrie 2015, prin care operatorilor de apã li se cere eliminarea ei. Taxa este stabilitã la nivel local, cu o formulã în care este luatã în calcul cantitatea de apã care cade pe acoperiº ºi este preluatã de reþelele de canalizare, înmulþitã cu un anumit coeficient raportat la suprafaþa terenului sau a locuinþei ºi cu tariful pentru canalizare. Diana MITRACHE

Criterii pentru asociaþii, privind anveloparea termicã

anvelopare. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani, a avut loc o ºedinþã la care au participat reprezentanþii municipalitãþii, dar ºi cei din asociaþiile de proprietari. Astfel, au fost stabilite câteva criterii de departajare.

“Am discutat cu reprezentanþii asociaþiilor de proprietari despre punctajele care urmeazã sã le stabilim pentru ierarhizarea blocurilor care vor intra în programul de anvelopare ºi am cãzut de acord sã fie patru criterii principale, e vorba de vechimea blocului, de fondurile strânse de cãtre locatari, materialul din care sunt fãcute blocurile, cãrãmidã sau beton. Un alt criteriu este cel al plãþii taxelor ºi impozitelor locale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deocamdatã ghidurile de finanþare privind anveloparea termicã nu au fost lansate, însã reprezentanþii municipalitãþii sperã ca în acest program sã fie cuprinse cât mai multe imobile astfel încât sã creascã gradul de confort al locatarilor. Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

Sportivi din toatã þara, aºteptaþi în Parâng Promovare pentru acest sezon. portivi din întreaga þarã, dar ºi de peste hotare sunt data de 20 februarie va fi staþiunea Straja S aºteptaþi sãptãmâna aceasta în Parâng. Aici are loc o a III-a“Peediþie a concursului

nouã ediþie a evenimentului Parângul Night Challenge, iar municipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul organizatorilor. “Acest concurs se va organiza pe data de 20 februarie, iar cursa constã în parcurgerea unui traseu de 4,5 km în alergare sau pe schiurile de turã, cu plecare de la baza telescaunului vechi, având linia de sosire Vârful Parângului Mic, la cota 2074 m. În acest sens, având în vedere importanþa acestui eveniment sportiv, care are un caracter naþional, atrãgând participanþi din peste 30 de oraºe ale þãrii, dar ºi din Republica Moldova, propun implicarea Consiliului Local în organizarea acestei manifestãri în calitate de coorganizator”, se aratã în nota de fundamentare iniþiatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. 1200 de lei au fost alocaþi din bugetul local pentru susþinerea acestui eveniment, iar banii

urmeazã a fi folosiþi pentru premierea participanþilor. Staþiunea montanã Parâng va gãzdui câteva evenimente în

Poºta Românã creºte tariful pentru trimiterea de colete poºtale interne

ompania Naþionalã Poºta Românã a anunþat cã la 1 martie va creºte tariful pentru trimiterea de colete poºtale interne de la 1,2 lei la 4,3 lei/trimitere, în timp ce taxa pe fiecare kilogram sau fracþie de kilogram se va diminua de la 1,2 lei la 0,5 lei/kilogram. De asemenea, compania va modifica structura tarifarã a trimiterilor retur, având ca obiect colete poºtale cu greutate pânã la 10 kilograme inclusiv,

prin introducerea, pe lângã tariful pe fiecare kilogram sau fracþie de kilogram de 0,5 lei, a unui tarif fix/trimitere de 1,5 lei/trimitere.

Vertical Race Parâng Night Challenge. Este un concurs de alergare montanã ºi schi alpin. Aceste douã probe se completeazã una pe cealaltã. Sunt cei care aleargã pânã pe Parângul Mic ºi sunt cei care preferã sã schieze. Asociaþia ProParâng va face douã evenimente din anii trecuþi. Au festivalul Serbãrile Zãpezii care are douã probe, prima specifica copiilor pe pârtia Slima ºi de doi ani înglobeazã ºi un concurs de schi alpin ºi se þin în douã zile consecutive”, a declarat Adrian Mraz, directorul Centrului Naþional de Informare Turisticã Petroºani. Este nevoie de implicare pentru ca Parângul sã redevinã ce a fost odinioarã. Dar încet, cu rãbdare ºi pasiune staþiunea montanã îºi poate recâºtiga faima.

ompaniile cu capital românesc îºi consolideazã poziþiile pe pieþele lor de profil, prin întãrirea propriei identitãþii vizuale ºi de marcã. Acesta este motivul pentru care grupul Global Plast, cu o experienþã de peste 12 ani în domeniul distribuþiei articolelor pentru gospodãrie, a decis crearea unei identitãþi vizuale de impact ºi alegerea unei strategii noi privind organizarea portofoliului de produse. companiei. Prin noile brand-uri de produs se doreºte o poziþionare relevantã în piaþã ºi în mintea consumatorilor, printr-o atractivitate mai mare la raft ºi promisiunea autenticitãþii ºi calitãþii produselor noastre”, a explicat dl. Dan Doroican, responsabilul Marketing al Global Plast.

traja, “o staþiune superbã în judeþul Hunedoara. E divin aici”. Este mãrturisirea unui cunoscut realizator TV. DJ-ul “pãcãtos” Silviu Andrei s-a aflat în staþiunea montanã Straja de care a rãmas profund surprins ºi o recomandã cu cãldurã tuturor bucureºtenilor ºi nu numai.

“Bunã dimineaþa, ºtiu am faþã cam boþitã dupã prima noapte la Club (…) /Straja dar am o energie foarte bunã datoritã locului în care mã aflu. Mãrturisesc cã sunt pentru prima datã în viaþa Monika BACIU la Straja. E o staþiune superbã în Aceste modificãri tarifare judeþul Hunedoara operate de Poºta Românã lângã Lupeni. E au avut la bazã acoperirea divin aici. Muntele, costurilor generate de prestarea pãdurea, pârtia, serviciilor poºtale interne din oamenii. Absolut sfera serviciului poºtal universal divin. Departe de ºi au fost aprobate de nebunia BucureºtiuAutoritatea Naþionalã pentru lui, Straja trebuie sã Administrare ºi Reglementare fie una dintre opþiunile de vacanþã sau weekîn Comunicaþii (ANCOM). end pentru iubitorii muntelui ºi ai sporturilor Totodatã, Poºta Românã a de iarnã”, scrie Silviu Andrei pe pagina sa eliminat tarifarea diferenþiatã de Facebook. Cunoscutul DJ s-a aflat în pentru Europa/Restul lumii, în staþiunea montanã din Straja la inaugurarea cazul trimiterilor prioritare. unui nou local unde a încântat participanþii. Monika BACIU Mediafax

Mãrcile româneºti îºi consolideazã poziþia

„Rebranding-ul Global Plast, «partenerul de casã bunã», marcheazã o etapã în procesul sãu de maturizare ºi reflectã cu fidelitate filosofia ºi maniera de a se raporta la piaþã ºi consumator, asumându-ºi poziþia de lider. Noua identitate reflectã viziunea, misiunea, valorile ºi strategia

Conform informaþiilor din domeniu, piaþa articolelor de unicã folosinþã, menaj ºi curãþenie, a soluþiilor de ambalare ºi a produse din hârtie se ridicã la circa 1 miliard de euro Compania bucureºteanã, înfiinþatã în anul 2003 cu capital integral românesc, unul dintre primii trei

distribuitori din domeniu, cu filiale în Constanþa, Iaºi, Timiºoara, Bacãu ºi Cluj-Napoca, a decis crearea a trei trei noi branduri de produs. Hârtia pentru uz casnic Papelino este o marcã autohtonã, care este caracterizatã prin „fineþe cu fiecare atingere” ºi cuprinde batistuþe nazale, ºerveþele de masã, prosoape de bucãtarie ºi hârtie igienicã. De la produse de menaj precum bureþi, mopuri sau lavete umede, pâna la folii ºi pungi alimentare pentru stocare, Zorex este

denumirea unei game complete de produse pentru uºurarea sarcinile zilnice, care aduce „ordine ºi curãþenie la minut”. Iar pentru momentele speciale, indiferent de ocazie, a

fost creatã gama Alabala, care cuprinde un portofoliu larg de produse de unicã folosinþã (tacâmuri, veselã, caserole etc.) care face totul „simplu ca o joacã de copii”.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016

Henþ cu mâna

Era odatã Scorniceºtiul. Acum e Voluntari. ªmenurile din fotbalul românesc nu vor dispãrea. Never! Þin minte, prin anii `80, partidul ºi

securitatea trãgeau cu F.C. Olt (Viitorul) Scorniceºti ºi Flacãra Moreni, miliþia cu Victoria Bucureºti.

Iar p-aici prin ograda din capãt de Transilvanie, cu Corvinul Hunedoara. Acum polii s-au schimbat, obiceiurile au rãmas. Crema de mafioþi bucureºteni, cu Gigi Becali în frunte, trag plapuma pe F.C.

Voluntari, echipa din „marea metropolã” de lângã Bucureºti, unde este primar finul lui Becali, `nea Pandele. Acum merg bani, jucãtori de la Steaua, dar ºi vechii ºefi ai fotbalului românesc, Miticã Dragomir ºi Bela

Kassai. Parcã ne era dor de ei, nu-i aºa? Aºadar, reflectoarele pe F.C. Voluntari, echipã aflatã pe cai mari, care pun pariu cã dacã scapã anul ãsta de retrogradare, la anul trage la cupele europene. Mai vorbim. poziþional bun, având în interul dreapta Dalia Câmpean ºi pivotul Denisa Avãdanei, douã marcatoare în vervã, reuºind fiecare câte zece goluri. Sper sã o þinem tot aºa, avem în continuare un program greu. Ne dorim sã ajungem cât mai departe” a spus Daniel Brânzãu.

HANDBAL

Dublu succes Î

n etapa trecutã, echipele feminine ale C.S.S. Petroºani au reuºit victorii în deplasare, atât la nivelul junioarelor II (16-17 ani), cât ºi la junioare III (14-15 ani), continuând astfel sã fie în lupta pentru urmãtoarea fazã, pe þarã. La junioare II, deºi condusã la pauzã cu 13-12, echipa din Petroºani ºi-a revenit senzaþional dupã pauzã, învingând C.S.S. Craiova la o diferenþã clarã de opt goluri, cu 33-25! Sâmbãtã s-a disputat meciul cu liderul seriei, dupã închiderea ediþiei, dar vom reveni cu amãnunte în ediþiile

urmãtoare. Echipa de junioare III a C.S.S.P. s-a impus cu 28-24 la Mediaº, printr-un avantaj consistent obþinut în prima parte a jocului, încheiatã cu scorul de 17-10 pentru petroºenence. Echipa de junioare III a încheiat campionatul asearã, ultimul joc disputându-se dupã închiderea ediþiei, cu Unirea Sânnicolau Mare.

periculoase, Nicoleta Kurlender marcând 11 goluri. La junioarele

III, în meciul de la Mediaº, echipa a marºat pe un atac

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

CÂND HANDBALUL SE JUCA SUB CERUL LIBER!

„D

eocamdatã e bine...”

Prof. Daniel Brânzãu, douã victorii cu CSSP în etapa trecutã

...spune prof. Daniel Brânzãu, antrenorul echipelor de junioare II ºi III a CSS Petroºani. „În meciul junioarelor III s-a simþit o îmbunãtãþire a jocului, cu o apãrare bune ºi contraatacuri

În urmã cu peste trei decenii, handbalul era practicat pe scarã largã la Petroºani. Iatã aici o echipã femininã în 1980, Utilajul Petroºani, antrenatã de Nicolae Lazãr.

Noiembrie 1984. Peste 1500 de spectatori prezenþi pe terenul de bitum al C.S.S.P., la un meci internaþional de handbal masculin, între ªtiinþa Utilajul Petroºani ºi Spartak Doneþk din actuala Ucraina.