Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1040
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ghici ce comandã bolnavii la 112?
Z
iua de 11 februarie (11.02 ) este ziua 112, iar cei care rãspund ºi acþioneazã atunci când sunãm la acest numãr au ieºit în stradã. Le-au explicat trecãtorilor când pot sã sune ºi ne-au dat câteva exemple de oameni care au sunat din joacã sau sã comande de mâncare. La Petrila ºi la Petroºani au avut loc, timp de mai multe ore, acþiuni ale paramedicilor SMURD ºi Salvital, care au împãrþit pliante, calendare ºi au dat informaþii cu privire la ceea ce înseamnã acest servciu de urgenþã ºi când îl putem apela. „Ziua de 11 februarie se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a 112, apel unic de urgenþã la nivelul comunitãþii europene. Desfãºurãm o acþiune cu caracter preventiv, tema fiind mediatizarea acestui numãr de urgenþã. Acþiunea este desfãºuratã în colaborare cu Salvital Hunedoara, distribuim pliante ºi discutãm
cu oamenii”, a spus Neculai Alexandrescu, comandant ISU Petrila. Poate cã nu toþi am sunat la 112, dar trebuie sã recunoaºtem cã sunt ºi oameni care sunã degeaba, sã facã o farsã, ori sã comande de mâncare. „Sunt care obiºnuiesc sã apeleze 112 din joacã, sau neinformaþi cã apelul 112 este un apel înregistrat ºi pot fi sancþionaþi, fãrã sã aibã o urgenþã. De-a lungul anilor, au fost destule situaþii gen apelare cã se simte rãu, iar când ajungem la faþa locului, nu au nimic, gen comandã de multe ori mîncare la 112, deci cer o pizza, prin 112”, ne mãrturiseºte Petru Evesc, coordonator SMURD din Valea Jiului. Astfel de glume sunt pedepsite, la fel ca ºi apelurile false. Când sunãm la 112, apelul este înregistrat ºi cei care fac asta ar trebui sã ºtie cã pot pune în pericol viaþa cuiva care chiar depinde de o secundã, ca sã fie salvat. Diana MITRACHE
Lupeni: Un bloc ºi o scarã, abonaþii sistemului de termoficare
U
n bloc ºi o scarã. Atâta mai are municipiul Lupeni branºat la sistemul centralizat de termoficare. Douã din cele trei localitãþi din Valea Jiului care mai beneficiau de agent termic au rãmas fãrã cãldurã din cauza restanþelor. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã, cere implicare în rezolvarea acestei probleme ºi face apel ºi la puþinii abonaþi pentru a-ºi plãti facturile aferente energiei termice. >>> PAGINA A 2-A
Tineri din Lupeni ridicaþi pentru droguri
N
u mai puþin de 6 tineri din Lupeni au fost sãltaþi de mascaþi, joi dimineaþã, ºi duºi la Gorj, aceºtia fiind acuzaþi de trafic ºi consum de droguri. Acþiunea a fost coordonatã de DIICOT ºi sprijinitã de IPJ Gorj. Procurorii DIICOT, prin biroul teritorial Gorj, au efectuat 9 percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Gorj, Mehedinþi ºi Hunedoara, la Lupeni, în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea unui grup
infracþional organizat specializat în cumpãrarea ºi vânzarea unor droguri de risc ºi produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Procurorii DIICOT spun cã „în perioada octombrie 2015 - februarie 2016, un numãr de 3 suspecþi au constituit un grup infracþional organizat, în scopul comiterii infracþiunilor de trafic de droguri de risc, în speþã, cannabis ºi efectuarea de operaþiuni cu substanþe susceptibile de a avea efecte psihoactive (etnobotanice). În urma
cercetãrilor efectuate, în cauzã s-a stabilit cã drogurile ºi substanþele psihoactive erau comandate de cãtre membrii grupului de pe diferite site-uri de internet (în special din Marea Britanie), iar apoi distribuite în þarã la mai mulþi consumatori. S-a reþinut cã unul dintre membrii grupului distribuia, prin intermediul firmelor de curierat, droguri ºi substanþe susceptibile de a avea efecte psihoactive la mai mulþi consumatori de pe raza judeþelor Sibiu, Mureº, Maramureº, Timiº,
Arad ºi Hunedoara”, se aratã în comunicatul DIICOT Gorj. De asemenea, pe raza judeþului Hunedoara, în special pe raza municipiului
Lupeni ºi a localitãþilor limitrofe, drogurile ºi etnobotanicele erau distribuite la diverºi consumatori, dintre care unii minori, în schimbul unor sume importante de bani, de cãtre un alt membru al grupului. Cu ocazia percheziþiilor domiciliare a fost gãsitã ºi ridicatã cantitatea de aproximativ 400 de grame de masã vegetalã, 2 arme de foc, deþinute fãrã drept, un laptop, 9 telefoane mobile ºi mai multe dispozitive de mãrunþit ºi cântãrit. La sediul DIICOT- Biroul Teritorial Gorj au fost aduse, în vederea audierii, un numãr de 9 persoane. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016
Lupeni: Un bloc ºi o scarã, abonaþii sistemului de termoficare n bloc ºi o scarã. Atâta mai are municipiul Lupeni branºat la sistemul U centralizat de termoficare. Douã din cele trei localitãþi din Valea Jiului care mai beneficiau de agent termic au rãmas fãrã cãldurã din cauza restanþelor. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã, cere implicare în rezolvarea acestei probleme ºi face apel ºi la puþinii abonaþi pentru a-ºi plãti facturile aferente energiei termice. “De câteva zile s-a acutizat o problemã, cea a încãlzirii pentru municipiiile Vulcan ºi Lupeni, dar aceeaºi problemã se întâlneºte ºi la Petroºani. Eu cred cã ceea ce se întâmplã nu este corect faþã de comunitãþile locale ºi faþã de abonaþi care sunt într-un numãr destul de mic, dar ºi dacã ai un om care beneficiazã de acel serviciu el trebuie sã fie respectat. ªi acel om trebuie sã plãteascã serviciile pe care le primeºte. Trebuie sã fie respect reciproc ºi conlucrare. Nu doresc sã acuz CEH, nici societãþile de distribuþie a agentului termic din cele trei localitãþi”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de Vest Valea Jiului.
2014 – 2015, Universal Edil a plãtit Ide 3arna ori suma facturat Potrivit deputatului, societatea de termoficare din municipiul Lupeni a plãtit în cursul iernii 2014 – 2015 de trei ori valoarea facturatã.
scarã. “La Lupeni sunt 243 de abonaþi parþiali, nu mai avem nicio locuinþã branºatã în totalitate, adicã sã avem calorifere în toate încãperile. În municipiul Lupeni existã blocul 200 care are fix 200 de apartamente, adicã în Lupeni mai este branºat un bloc ºi o scarã puþin mai mare. Chiar ºi pentru un bloc ºi o scarã puþin mai mare trebuie sã facem toate eforturile pentru ca oamenii sã beneficieze de agent termic, însã oamenii trebuie sã îºi plãteascã facturile”, a declarat Cristian Resmeriþã.
I Adicã Universal Edil a plãtit ºi o parte din datoriile istorice pe care le avea cãtre Complexul Energetic Hunedoara. “În iarna 2014 – 2015 agent termic s-a livrat în trei localitãþi. Anul trecut la Petroºani s-a consumat agent termic de 63 de miliarde (lei vechi) ºi s-a plãtit 35 de miliarde. Asta înseamnã 30 de miliarde în minus anul trecut. La Vulcan a fost comandatã energie termicã de 17 miliarde de lei ºi s-a plãtit suma de 400 de milioane, adicã un minus de 17 miliarde de lei pe Vulcan. La Lupeni s-a con-
sumat de 5,3 miliarde de lei ºi s-au plãtit 16,2 miliarde de lei. Este o diferenþã. Universal Edil din Lupeni a fost singura societate de gospodãrire din Valea Jiului care a ajutat CEH, a plãtit 11 miliarde de lei vechi din masa credalã, adicã din datoria istoricã. Societatea de gospodãrire din Lupeni consumã de 5,3 miliarde ºi plãteºte 16,2 miliarde, adicã 11 miliarde în plus din vechea datorie”, a mai subliniat deputatul. La Lupeni mai sunt racordaþi la sistemul de termoficare 243 de abonaþi. Aceºtia sunt concentraþi într-un bloc ºi o
arna 2015 – 2016, facturi neachitate
În acest sezon rece, administraþiile locale au fost presate de Complexul Energetic Hunedoara în a-ºi achita facturile la energia termicã. Ameninþaþi cu debranºarea, reprezentanþii societãþilor de termoficare au pus presiune pe abonaþi, însã rezultatul este clar. La Vulcan ºi Lupeni s-a sistat furnizarea agentului termic, deºi spune Resmeriþã, societatea din Lupeni mai avea de plãtit doar 40 de mii de lei. “Anul acesta, la Petroºani se consumã de 30 de miliarde, se plãtesc 20 de miliarde, la Vulcan se consumã ºase miliarde se plãteºte un miliard, iar la Lupeni se consumã de un miliard de lei pânã la 1 ianuarie ºi se plãtesc 600 de milioane. Practic la Lupeni existã un
Venim la miting, cã ne pasã de mineri S âmbãtã de la ora 11, în faþa Casei de Culturã din Petroºani sunt aºteptaþi cât mai mulþi oameni, care vor sã arate cã le pasã de mineri ºi minerit. Nu este decât un exerciþiu democratic, paºnic, la care sunte invitaþi toþi care cred cã acest colos industrial, care este Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã îºi continue rezonabil activitatea.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
„Dorim sã atragem atenþia Guvernului, pentru situaþia CEH, angajatorului, pentru nerespectarea CCM ºi toate celelalte pe care le-am tot spus. Complexul Energetic Hunedoara este îngropat din cauza politicii energetice a României ºi din cauza mafiei politice, care l-a cãpuºat de la înfiinþare pânã în prezent”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nu se ºtie câþi politicieni vor veni la miting ca sã se solidarizeze, dar Cristian Resmeriþã,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
deputat de Valea Jiului, a spus cã va participa, chiar dacã nu crede cã va avea efecte imediate prezenþa oamenilor în stradã. „Am partcipat, de regulã, la toate acþiunile care au fost pentru Valea Jiului. Cel puþin, din punctul meu de vedere, altfel se rezolvã problemele. Chiar dacã voi participa, nu cred cã reprezintã neapãrat o rezolvare. Cred cã este bine ca oamenii sã fie alãturi unii de alþii din toate categoriile sociale, de la copiii celor care lucreazã la minã, pânã la bunici ºi deci pensio-
mis de 400 de milioane de lei care nu s-a plãtit la facturã la facturile curente pe acest an”, a subliniat deputatul PSD, Cristian Resmeriþã.
L ege încãlcatã
Potrivit prevederilor în vigoare, sistarea agentului termic nu poate fi fãcutã în plin sezon de iarnã. Deputatul apreciazã cã întreruperea furnizãrii agentului termic nu va aduce mai economii Complexului Energetic Hunedoara. “Acest lucru nu stã într-un plan de supravieþuire a acestui complex, pentru cã ei oricum produc aceastã apã pe care preferã sã îl arunce decât sã îl furnizeze oamenilor. Cetãþenii trebuie sã înþeleagã ºi sã sprijine ºi mineritul plãtind facturile însã nu este normal ca pentru 400 de milioane de lei, la Lupeni sã se sisteze furnizarea energiei termice, deºi existã o lege care spune foarte clar cã nu poþi sã întrerupi furnizarea de agent termic în plinã iarnã. Deci legea este încãlcatã în totalitate”, a conchis Resmeriþã. Pentru moment nu existã nicio soluþie pentru reluarea furnizãrii agentului termic în cele douã localitãþi din Valea Jiului. Singura posibilitate ca abonaþii sã aibã din nou calorifere calde este ca societãþile de termoficare sã livreze CEH banii aferenþi energiei termice consumate. Monika BACIU
nari, însã, cred cã trebuie gãsitã o soluþie”, a precizat ºi Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Sâmbãtã, începând cu ora 11, 00 în faþa Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani are loc un miting denu-
mit generic „Hunedoara suntem noi”. Aici sunt aºteptaþi, timp de douã ore, oamenii care vor sã arate cã le pasã de minerit ºi minerii Vãii Jiului. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016
Dacã Atanasiu cere reactoare nucleare pentru energeticieni, Pãducel cere pasaj rutier de 100 km pentru mineri
I
nspirat de iniþiativa lui Teodor Atanasiu, ºefului sãu de partid care vrea sã rezolve problema energeticienilor de la Mintia prin amplasarea a douã reactoare nuclere în judeþ, primarul Petrilei, Ilie Pãducel s-a hotãrât sã rezolve ºi el problema minerilor la care nu s-a gândit nimeni. Acesta a fãcut o propunere pentru absorbþia forþei de muncã din mineritul care se închide, respectiv un pasaj rutier/ tunel între Petroºani ºi Sadu. Înainte de a se întâlni cu vicepremierul Vasile Dâncu, la începutul acestei sãptãmâni, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, a explicat cã audienþa are loc în urma numeroaselor memorii, trimise pe la mai multe ministere ºi instituþii în care s-a cerut continuarea proiectelor începute, aflate în diverse stadii, dar ºi cu proiecte noi.
Unul dintre cele noi este extrem de îndrãzneþ, greu de realizat, dar primarul Pãducel este optimist, precizând cã acum este momentul când mina Petrila s-a închis ºi urmeazã altele. Scopul este, în principal, absorbþia forþei de muncã din minerit. Este vorba de construcþia unui pasaj rutier/tunel Petroºani –Sadu, Gorj, adicã
vreo 100 de km. ”Voi face aceastã propunere importantã ca alternativã la minerit pentru o bunã perioadã, o investiþie în construirea unui tunel rutier Petroºani – Livezeni – Sadu” – a precizat Ilie Pãducel. Intrat proaspãt în noul PNL, primarul Petrilei pare a se fi inspirat de la ºeful sãu de partid, primvicepreºedintele libera-
lilor Teodor Atanasiu, care insistã sã mute la Mintia douã grupuri nucleare de la Cernavodã. Astfel s-ar rezolva problema energeticienilor ºi a energiei în condiþiile în care Complexul Energetic are mari probleme ºi viitor incert, dupã cum a
declarat acesta. ªi pentru cã la mineri nu se gândeºte nimeni, Ilie Pãducel este hotãrât sã acþioneze pentru a rezolva ºi problema minerilor pentru o bunã perioadã de timp având în vedere ritmul în care se construieºte, în general, în þarã. Ilie Pãducel nu a
precizat dacã pasajul este de suprafaþã, sau taie curbele prin munte, sau e vorba de un tunel rutier în întregime subteran. Varianta cea mai bunã o vor da specialiºtii ºi… ”turcul plãteºte”! Ileana FIRÞULESCU
Adãpost de urgenþã, nu de permanenþã! Problemele familiale,
smulg copiii din sânul pãrinþilor
S
-au învãþat sã profite de ajutorul autoritãþilor, iar acum, când acestea din motive intemeiate nu îi mai sprijinã, devin revoltaþi.
Vorbim despre persoanele care îºi trãiesc veacul pe stradã, iar noaptea dorm la adãpostul special amenajat pentru ei, unde acum nu mai au voie sã meargã pentru cã au fãcut scandal, iar acum administraþia publicã petroºãneanã trebuie sã pãzeascã locaþia, lucru ce acum nu poate fi asigurat, din cauza lipsei de personal. ”Azi noapte (nr. luni) ne-a lãsat domnul Stãncioiu, asearã trebuiau sã ne scoatã afarã, dar ne-a lãsat pânã dimineaþã. Azi dimineaþã (nr.miercuri) ne-au spus, sã ne luãm bagajul ºi plecãm pentru cã ei nu ne mai pot þine din cauzã cã nu existã oameni care sã pãzeascã adãpostul, aºa cã ne-au dat afarã. Noaptea încã e frig, aºa cã acolo este bine, ziua nu avem pretenþii pentru cã oricum ieºim sã facem rost de-o pâine. Îl rog pe domnul primar sã rezolve situaþia asta ºi sã ne lase sã dormin acolo”, a spus Valentin, unul dintre oamenii strãzii. Pe de altã parte
C reprezentaþii serviciului de asistenþã socialã Petroºani din subordinea admnistraþiei publice, adicã cei care au în administrare locaþia susþin cã motivele pentru care oamenii nu au mai fost lãsaþi sã înnopteze sunt întemeiate, ºi mai mult, din cauza lor s-a ajuns la acest lucru, deoarece au început sã punã stãpânire pe loc ºi chiar au fãcut scandal. ”Reprezentanþii Poliþiei Locale Petroºani, ne-au adus la cunoºtinþã zilele trecute cã la locaþia pe care noi o oferim pe post de adãpost oamenilor strãzii, când este foarte frig afarã, au apãrut niºte probleme. Au venit mai mulþi oameni, decât capacitatea locaþiei iar pe acest fond între cei nou veniþi ºi cei vechi, au apãrut niºte certuri care au fost aplanate doar prin intervenþia poliþiºtilor locali. Pânã la urmã au fost cazaþi câþi au încãput, însã ceea ce
trebuie sã înteleagã aceste persoane este cã locaþia pe care noi o oferim nu este una pemanentã, ci una de urgenþã”, a spus Cristina Mraz, director SPLAS Petroºani. Dacã în primele zile ale anului când temperaturile din termometre ajungeau chiar la -20 de grade, Poliþia Localã patrula pentru a aduce uneori chiar ºi cu forþa aceste persoane la adãpost, iatã cã acum, dupã ce s-au obiºnuit oamenii strãzi au început sã deþinã monopol pe acest loc. ”Noi îi ajutãm cum putem, acum de curând chiar le-am dat bani pentru a-si face buletinul, ceea ce înseamnã cã nu suntem indiferenþi. Aºa cã ºi ei sã facã bine sã înteleagã cã nu totul li se cuvine”, a mai adãugat Cristina Mraz, director SPLAS Petroºani. Adina PÃDURARU
opii luaþi de lângã pãrinþi. Mai multe familii din municipiul Petroºani se confruntã cu diferite probleme care pot ave repercusiuni asupra copiilor. Astfel, Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, în uma anchetelor realizate, a decis integrarea în plasament a ºapte minori. În tot acest timp, pe parcursul anului trecut, mai mulþi copii au reajuns la pãrinþi. “Au fost cazuri de revocare a mãsurii de plasament, ca urmare a redãrii în familie. Situaþia care a generat scoaterea copiilor din familie s-a reglementat ºi atunci prin Comisia de Protecþia Copilului s-a decis redarea copiilor familiei. Noi avem obligaþia sã monitorizãm pe o perioadã de 6 luni dupã revocarea plasamentului ºi mergem lunã de lunã acasã, discutãm cu familia, vedem care e situaþia copilului, dacã s-a îmbunãtãþit, dar e bine. E bine sã redai copiii în familie, acolo unde lucrurile merg bine”, a declarat
Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Asistenþã Socialã aceastã mãsurã nu îi afecteazã emoþional pe copii, având în vedere cã în perioada plasamentului ei stau la familia lãrgitã, adicã bunici sau matuºi. “Copiii nu sunt traumatizaþi pentru cã sunt daþi în familiile lãrgite ºi atunci nu este traumatizant. Plasamentul se face în mãsura în care se constatã cã ar fi în pericol sã stea în familie. Mai sunt pãrinþi care pleacã ºi copiii sunt crescuþi de bunici ºi acolo se instituie mãsura de plasament. Nu este impactul atât de mare când ei sunt daþi în familia lãrgitã”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
4 Actualitate
Mii de turiºti sunt aºteptaþi la Straja, la Festivalul Oamenilor de Zãpadã
C
oncursul a devenit deja o tradiþie în Staþiunea Straja din Lupeni, iar în acest week-end sunt aºteptaþi mii de turiºti sã admire creaþiile celor care se înscriu în competiþie. Incidentul de la finele sãptãmânii trecute, când o salvamontistã a fost bãtutã de un interlop din Lupeni, n-a speriat turiºtii, cei care aveau rezervãri au confirmat cã vor urca în staþiune. Cabanierii din Straja au analizat în aceastã sãptãmânã dacã sã amâne un concurs îndrãgit mai ales de copii, iar când au tras linie a realizat cã aproape toþi turiºtii care îºi fãcuserã rezervãri au confirmat cã vor ajunge în staþiune. Acesta este ºi motivul pentru care s-a luat decizia ca Festivalul Oamenilor de Zãpadã sã aibã loc aºa cum era
programat, respectiv în acest week-end. „Nu este absolut nici o problemã cu privire la siguranþa turiºtilor. A fost un caz izolat ºi astfel de incidente se întâmplã în toate staþiunile de lume, în toate oraºele ºi în toate zonele. Particularitatea acestui eveniment este cã un individ a lovit o fatã, ceea ce este un lucru regretabil. În plus, au
Apele Române cer banii de la CEH
“Admite cererea formulatã de creditoarea Administraþia Naþionalã Apele Românã prin Administraþia Bazinalã de Apã Mureº. Dispune învestirea cu formulã executorie a procesului verbal de reglare ºi confirmare certã a debitelor nr. 15632/23.11.2015 încheiat între creditoare ºi debitoarea SC. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Petroºani”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Târgu Mureº. În vara anului trecut, CEH a pierdut un proces cu Apele Române. Atunci, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au obligat “debitoarea sã plãteascã creditoarei suma de 1214094,64 lei”.
C
EH, proces la Târgu Mureº. Complexul Energetic Hunedoara a fost chemat în judecatã de Administraþia Bazinalã de Apã Mureº, iar dosarul a fost deschis pe rolul Judecãtoriei Târgu Mureº. Cei de la Apele Române au de recuperat bani de la societatea energeticã, iar instanþa de la Târgu Mureº a dispus recuperarea debitelor.
Monika BACIU
mai avut de reglat niºte conturi unele instituþii ale statului ºi a fost un eveniment mai mediatizat. Prin urmare, sâmbãtã, va avea loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã. Ieri ºi azi-noapte s-a depus un nou strat de zãpadã de circa 20 de centimetri ºi se schiazã în condiþii foarte bune”, a declarat, Alin Pãrãu, directorul Complexului Montana din Straja ºi organizatorul festivalului. Un alt cabanier din Straja spune cã ºi-a sunat toþi turiºtii care aveau programat sejurul în aceastã perioadã. „Oamenii au crezut cã îmi bat joc de ei ºi mã întrebau dacã am bãut ceva de îi sun sã-i întreb
de rezervare. Sunt turiºti care îºi petrec concediile ºi de mai bine de zece ani în Straja ºi nu au avut nici cea mai micã grijã cã ar fi în pericol. Nici acum nu au ºi mã bucurã faptul cã turiºtii au ºtiut sã facã diferenþa dintre realitate ºi dorinþa unora de a împroºca cu noroi”.
remii pentru P toþi copiii care participã
Organizatorii se aºteaptã sã participe la festival sute de concurenþi, mai ales cã a nins abundent ºi va mai ninge ºi în zilele urmãtoare iar pârtiile sunt în condiþii excelente ºi turiºtii vor avea zãpadã din belºug pentru creaþi-
„ªi miniºtrii calcã strâmb” A
ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne aºteaptã sâmbãtã la o nouã premierã, o comedie pusã în scenã de regizorul Daniel Vulcu. „ªi ministrii calcã strâmb” îi aduncã pe scenã pe câþiva dintre actorii de la Petroºani, care ne ºi promit cã vom râde copios.
ile lor. Festivalul a pornit ca o încercare de a se realiza cel mai mare om de zãpadã din lume, ceea ce s-a ºi întâmplat la prima ediþie. Recordul mondial nu a fost omologat pentru cã la faþa locului n-a ajuns nici un reprezentant de la Guinnes Book. Festivalul a prins, iar de atunci sunt turiºti care vin special la Straja pentru a-ºi arãta creativitatea. Anul
Corpul de Control al IGPR a fãcut verificãri la IPJ Hunedoara
I
nspectorii au urmãrit douã aspecte la verificãrile derulate la IPJ Hunedoara, primul fiind legat de dosarul instrumentat de poliþiºti cu privire la incidentul din Straja.
Chiar dacã IPJ Hunedoara nu a confirmat controlul, potrivit unor surse, cel de-al doilea aspect este legat de mai multe dosare aflate în cercetare la subunitãþile poliþie din judeþ, care au legãturi cu lumea interlopã. Inspectorii corpului de control al IGPR ar fi analizat modul de
soluþionare a unor plângeri depuse de o persoanã vãtãmatã ºi stadiul dosarelor aflate în cercetare. În ceea ce priveºte cazul de la Lupeni, aceleaºi surse spun cã inspectorii IGPR au vrut sã vadã dacã poliþiºtii au respectat procedura în momentul în care nu l-au
trecut, Festivalul Oamenilor de Zãpadã a adunat aproape 200 de exponate la care au lucrat ore în ºir mai bine de 300 de turiºti. Toþi concurenþii au fost premiaþi, mai ales cã sunt mulþi copii ºi ar fi dezamãgiþi dacã li s-ar spune cã omul lor de zãpadã, la care au pus atâta suflet, nu este cel mai frumos. Maximilian GÂNJU
reþinut pe loc pe recidivistul Constantin Sorin Palesicã, individul care a provocat un scandal într-un club din Straja, a bãtut o salvamontistã ºi doi angajaþi ai localului. Verificãrile în acest caz au arãtat cã poliþiºtii din Lupeni ar fi acþionat procedural ºi nu aveau temei legal sã-l reþinã pe recidivist în condiþiile în care nu exista o plângere penalã, un certificat medico-legal care sã ateste agresiunea ºi mai mult decât atât, reþinerea cãdea în sarcina procurorului de caz. Inspectorii corpului de control al IGPR vor face un raport în urma verificãrilor efectuate la IPJ Hunedoara, iar concluziile vor ajunge pe masa ministrului de Interne. Maximilian GÂNJU
Duº gratis în plinã stradã
T
imp de douã zile, în Cartierul Aeroport din Petroºani puteai sã faci duº direct la drumul principal. Asta, dupã ce o reþea ce alimenta un punct termic, aflat chiar lângã DN 66, s-a gãurit, ori a fost gãuritã intenþionat, iar apa þâºnea cu presiune. Instalaþia a stropit neîncetat apã fierbinte ºi nimeni, timp de mai bine de 24 de ore nu a raportat incidentul. Asta, deºi se vedea din stradã ºi orice trecãtor,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016
nemaivorbind de locatarii din zonã, puteau sã observe grozãvia. „Nu am fost anunþaþi despre acest defect. Vom face verificãri imediat în teren”, a ripostat prompt, la primul nostru apel, Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Astfel de defecþiuni au loc
frecvent, iar aburii trãdeazã intenþia cuiva de a fura apã caldã direct din þeava de la termoficare. În general, oamenii îºi spalã covoarele ºi dau efectiv cep la þeava de alimentare, fãrã sã le pese de pierderi, stricãciuni ºi oameni care vor fi lãsaþi în frig pânã la remedierea defecþiunii. Diana MITRACHE
Mihai Alexandru este unul dintre cei care joacã un rol principal în acest spectacol ºi, ca în viaþa realã, partidul e pe primul loc, dacã o cer interesele personale. „Joc secretarul ministrului, iar personajul meu este genul de om foarte devotat ºefului sãu ºi partidului sãu. Ar face orice ca sã îºi scape ºeful de la ananghie ºi ca sã îºi salveze reputaþia partidului ºi o sã vedeþi în ce bucluc intrã fãrã voia lui”, ne-a spus actorul Mihai Alexandru. Ca în orice comedie, existã ºi un încurcã lume.
„Eu joc personajul Runny, adicã þânþarul din spectacol. Eu încerc sã îi iau la bãtaie pe toþi ºi nu bat pe nimeni, deci joc la categoria muscã, cum s-ar zice. Joc un
personaj comic, la fel ca toþi ceilalþi colegi ai mei, cu un mare accent dramatic”, ne-a spus ºi Adelin Ilie. La râs ne invitã ºi Daniel Vulcu, regizorul, care le dã
Investiþie de 40 de milioane de euro pentru Valea Jiului?
G
reen-line Valea Jiului, din nou în actualitate. De ani de zile se vorbºte de realizarea unui green-line în Valea Jiului, astfel încât locul microbuzelor sã fie preluat de autobuze electrice. Anul acesta, din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara s-a prevãzut suma de 45 de mii de lei pentru realizarea unor studii pentru implementarea proiectului. “Dar la capitolul transporturi din bugetul propriu consider cã se aruncã bani degeaba pe Jiu cu suma de 45 mii lei pentru studii pentru linia verde autobus electric Petrila-PetroºaniUricani’, a spus consilierul judeþean Ioan Dumitru ªtaier. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David susþine cã bani nu au fost alocaþi de mai multe ori pentru realizarea acestor studii. “Este exact aceeaºi sumã pe care noi am prevãzut cã o vom cheltui anul acesta. Acum o punem în buget. Nu o plãtim de douã ori. Anul trecut, în luna decembrie, am fost de acord sã prelungim proiectul. Prelungind proiectul, am fost de acord sã prevedem aceastã sumã în bugetul pe 2016. Iar acum o includem în buget. Noi nu am plãtit-o, nu am fãcut aceastã platã”, a subliniat Adrian David.
Dacã pânã acum se discuta de împãrþirea proiectului în douã acum este preferatã varianta unei singure documentaþii pe traseul Petrila – Uricani. “Este un subiect de discuþie de vreo trei ani de zile ºi vã asigur cã anul trecut, împreunã cu domnul vicepreºedinte Gligor, am avut o serie de întâlniri cu autoritãþile locale, respectiv cu primarii din Valea Jiului. Ei îºi doresc sã continue aceastã asociere ºi noi o sã pregãtim
girul sãu actorilor de la Petroºani, dar care ne promite cã va fi un spectacol pe mãsurã. „În aceastã comedie, actorii sunt supraoameni, pentru cã este o comedie foarte alertã, de o precizie cronometricã ºi orice greºealã se contabilizeazã ºi poate distruge întregul ansamblu. De aceea, pregãtirea noastrã a fost minuþioasã ºi o sã îi vedeþi pe actorii Teatrului din Petroºani foarte comici, foarte exacþi ºi dovedind, încã o datã, cã sunt foarte talentaþi”, a afirmat Daniel Vulcu, regizorul piesei. Premiera are loc sâmbãtã de la ora 18,00, iar biletele s-au epuizat deja. Conducerea teatrului a suplimentat, însã, numãrul de locuri cu încã 45 de locuri. Diana MITRACHE
studiul de fezabilitate pe care l-am comandat. Iniþial erau douã studii: unul pentru PetroºaniPetrila ºi unul pentru PetroºaniUricani. Am cerut comasarea lor, urmând sã prevedem banii. Il vom prezenta ºi, dacã veþi fi de acord, îl vom plãti. Acum, banii aceºtia doar vor fi prinºi în buget pentru aceastã platã. Vom pregãti toate cele necesare unei finanþãri nerambursabile; dacã vom fi eligibili vom face acest proiect, dacã nu, nu. Pentru cã aceste costuri se ridicã la peste 40 milioane de euro ºi noi nu ne putem permite sã facem asta din bugetul judeþului Hunedoara”, a mai subliniat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Consiliul Judeþean, dar ºi administraþiile locale din Valea Jiului vor prin implementarea acestui proiect sã mai realizeze o alternativã a transportului în comun. Monika BACIU
Apa Prod Deva- pusã la zid de municipalitatea Brad
C
eea ce ar fi trebuit sã aducã un plus de confort ºi civilizaþie în Brad, s-a dovedit cã a întors o bunã parte a localitãþii în urmã cu 100 de ani. Lucrãrile contractate de Apa Prod ºi executate de TRANSCONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL în contractul privind extinderea reþelelor de apã-canal, sunt de proastã calitate afirmã primarul din Brad. „Comunitatea, în calitate de beneficiar ( nu parte contractantã) într-un contract de extinderea reþele apã ºi canal devine victima unor lucrãri care au distrus infrastructura rutierã. Disconfortul creat de noroaiele imense când
ploua ºi praful în perioadele calde este dus pânã la limite greu de suportat. Satisfacþia derulãrii unui proiect important pentru comunitate este umbritã de calitatea îndoielnicã a acestor lucrãri, care au în spate oameni care le coordoneazã ºi executã. În aceste condiþii o presiune permanentã, în temeiul legii, asupra executanþilor este singura cale pentru a depãºii situaþia dificilã în care se aflã acest proiect, cel puþin pe partea de refacere a infrastructurii afectate. Primãria sesizeazã permanent constructorii ºi Apa Prod despre situaþia din zonele afectate”, declarã, Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Mii de turiºti sunt aºteptaþi la Straja, la Festivalul Oamenilor de Zãpadã
C
oncursul a devenit deja o tradiþie în Staþiunea Straja din Lupeni, iar în acest week-end sunt aºteptaþi mii de turiºti sã admire creaþiile celor care se înscriu în competiþie. Incidentul de la finele sãptãmânii trecute, când o salvamontistã a fost bãtutã de un interlop din Lupeni, n-a speriat turiºtii, cei care aveau rezervãri au confirmat cã vor urca în staþiune. Cabanierii din Straja au analizat în aceastã sãptãmânã dacã sã amâne un concurs îndrãgit mai ales de copii, iar când au tras linie a realizat cã aproape toþi turiºtii care îºi fãcuserã rezervãri au confirmat cã vor ajunge în staþiune. Acesta este ºi motivul pentru care s-a luat decizia ca Festivalul Oamenilor de Zãpadã sã aibã loc aºa cum era
programat, respectiv în acest week-end. „Nu este absolut nici o problemã cu privire la siguranþa turiºtilor. A fost un caz izolat ºi astfel de incidente se întâmplã în toate staþiunile de lume, în toate oraºele ºi în toate zonele. Particularitatea acestui eveniment este cã un individ a lovit o fatã, ceea ce este un lucru regretabil. În plus, au
Apele Române cer banii de la CEH
“Admite cererea formulatã de creditoarea Administraþia Naþionalã Apele Românã prin Administraþia Bazinalã de Apã Mureº. Dispune învestirea cu formulã executorie a procesului verbal de reglare ºi confirmare certã a debitelor nr. 15632/23.11.2015 încheiat între creditoare ºi debitoarea SC. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Petroºani”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Târgu Mureº. În vara anului trecut, CEH a pierdut un proces cu Apele Române. Atunci, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au obligat “debitoarea sã plãteascã creditoarei suma de 1214094,64 lei”.
C
EH, proces la Târgu Mureº. Complexul Energetic Hunedoara a fost chemat în judecatã de Administraþia Bazinalã de Apã Mureº, iar dosarul a fost deschis pe rolul Judecãtoriei Târgu Mureº. Cei de la Apele Române au de recuperat bani de la societatea energeticã, iar instanþa de la Târgu Mureº a dispus recuperarea debitelor.
Monika BACIU
mai avut de reglat niºte conturi unele instituþii ale statului ºi a fost un eveniment mai mediatizat. Prin urmare, sâmbãtã, va avea loc Festivalul Oamenilor de Zãpadã. Ieri ºi azi-noapte s-a depus un nou strat de zãpadã de circa 20 de centimetri ºi se schiazã în condiþii foarte bune”, a declarat, Alin Pãrãu, directorul Complexului Montana din Straja ºi organizatorul festivalului. Un alt cabanier din Straja spune cã ºi-a sunat toþi turiºtii care aveau programat sejurul în aceastã perioadã. „Oamenii au crezut cã îmi bat joc de ei ºi mã întrebau dacã am bãut ceva de îi sun sã-i întreb
de rezervare. Sunt turiºti care îºi petrec concediile ºi de mai bine de zece ani în Straja ºi nu au avut nici cea mai micã grijã cã ar fi în pericol. Nici acum nu au ºi mã bucurã faptul cã turiºtii au ºtiut sã facã diferenþa dintre realitate ºi dorinþa unora de a împroºca cu noroi”.
remii pentru P toþi copiii care participã
Organizatorii se aºteaptã sã participe la festival sute de concurenþi, mai ales cã a nins abundent ºi va mai ninge ºi în zilele urmãtoare iar pârtiile sunt în condiþii excelente ºi turiºtii vor avea zãpadã din belºug pentru creaþi-
„ªi miniºtrii calcã strâmb” A
ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne aºteaptã sâmbãtã la o nouã premierã, o comedie pusã în scenã de regizorul Daniel Vulcu. „ªi ministrii calcã strâmb” îi aduncã pe scenã pe câþiva dintre actorii de la Petroºani, care ne ºi promit cã vom râde copios.
ile lor. Festivalul a pornit ca o încercare de a se realiza cel mai mare om de zãpadã din lume, ceea ce s-a ºi întâmplat la prima ediþie. Recordul mondial nu a fost omologat pentru cã la faþa locului n-a ajuns nici un reprezentant de la Guinnes Book. Festivalul a prins, iar de atunci sunt turiºti care vin special la Straja pentru a-ºi arãta creativitatea. Anul
Corpul de Control al IGPR a fãcut verificãri la IPJ Hunedoara
I
nspectorii au urmãrit douã aspecte la verificãrile derulate la IPJ Hunedoara, primul fiind legat de dosarul instrumentat de poliþiºti cu privire la incidentul din Straja.
Chiar dacã IPJ Hunedoara nu a confirmat controlul, potrivit unor surse, cel de-al doilea aspect este legat de mai multe dosare aflate în cercetare la subunitãþile poliþie din judeþ, care au legãturi cu lumea interlopã. Inspectorii corpului de control al IGPR ar fi analizat modul de
soluþionare a unor plângeri depuse de o persoanã vãtãmatã ºi stadiul dosarelor aflate în cercetare. În ceea ce priveºte cazul de la Lupeni, aceleaºi surse spun cã inspectorii IGPR au vrut sã vadã dacã poliþiºtii au respectat procedura în momentul în care nu l-au
trecut, Festivalul Oamenilor de Zãpadã a adunat aproape 200 de exponate la care au lucrat ore în ºir mai bine de 300 de turiºti. Toþi concurenþii au fost premiaþi, mai ales cã sunt mulþi copii ºi ar fi dezamãgiþi dacã li s-ar spune cã omul lor de zãpadã, la care au pus atâta suflet, nu este cel mai frumos. Maximilian GÂNJU
reþinut pe loc pe recidivistul Constantin Sorin Palesicã, individul care a provocat un scandal într-un club din Straja, a bãtut o salvamontistã ºi doi angajaþi ai localului. Verificãrile în acest caz au arãtat cã poliþiºtii din Lupeni ar fi acþionat procedural ºi nu aveau temei legal sã-l reþinã pe recidivist în condiþiile în care nu exista o plângere penalã, un certificat medico-legal care sã ateste agresiunea ºi mai mult decât atât, reþinerea cãdea în sarcina procurorului de caz. Inspectorii corpului de control al IGPR vor face un raport în urma verificãrilor efectuate la IPJ Hunedoara, iar concluziile vor ajunge pe masa ministrului de Interne. Maximilian GÂNJU
Duº gratis în plinã stradã
T
imp de douã zile, în Cartierul Aeroport din Petroºani puteai sã faci duº direct la drumul principal. Asta, dupã ce o reþea ce alimenta un punct termic, aflat chiar lângã DN 66, s-a gãurit, ori a fost gãuritã intenþionat, iar apa þâºnea cu presiune. Instalaþia a stropit neîncetat apã fierbinte ºi nimeni, timp de mai bine de 24 de ore nu a raportat incidentul. Asta, deºi se vedea din stradã ºi orice trecãtor,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016
nemaivorbind de locatarii din zonã, puteau sã observe grozãvia. „Nu am fost anunþaþi despre acest defect. Vom face verificãri imediat în teren”, a ripostat prompt, la primul nostru apel, Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Astfel de defecþiuni au loc
frecvent, iar aburii trãdeazã intenþia cuiva de a fura apã caldã direct din þeava de la termoficare. În general, oamenii îºi spalã covoarele ºi dau efectiv cep la þeava de alimentare, fãrã sã le pese de pierderi, stricãciuni ºi oameni care vor fi lãsaþi în frig pânã la remedierea defecþiunii. Diana MITRACHE
Mihai Alexandru este unul dintre cei care joacã un rol principal în acest spectacol ºi, ca în viaþa realã, partidul e pe primul loc, dacã o cer interesele personale. „Joc secretarul ministrului, iar personajul meu este genul de om foarte devotat ºefului sãu ºi partidului sãu. Ar face orice ca sã îºi scape ºeful de la ananghie ºi ca sã îºi salveze reputaþia partidului ºi o sã vedeþi în ce bucluc intrã fãrã voia lui”, ne-a spus actorul Mihai Alexandru. Ca în orice comedie, existã ºi un încurcã lume.
„Eu joc personajul Runny, adicã þânþarul din spectacol. Eu încerc sã îi iau la bãtaie pe toþi ºi nu bat pe nimeni, deci joc la categoria muscã, cum s-ar zice. Joc un
personaj comic, la fel ca toþi ceilalþi colegi ai mei, cu un mare accent dramatic”, ne-a spus ºi Adelin Ilie. La râs ne invitã ºi Daniel Vulcu, regizorul, care le dã
Investiþie de 40 de milioane de euro pentru Valea Jiului?
G
reen-line Valea Jiului, din nou în actualitate. De ani de zile se vorbºte de realizarea unui green-line în Valea Jiului, astfel încât locul microbuzelor sã fie preluat de autobuze electrice. Anul acesta, din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara s-a prevãzut suma de 45 de mii de lei pentru realizarea unor studii pentru implementarea proiectului. “Dar la capitolul transporturi din bugetul propriu consider cã se aruncã bani degeaba pe Jiu cu suma de 45 mii lei pentru studii pentru linia verde autobus electric Petrila-PetroºaniUricani’, a spus consilierul judeþean Ioan Dumitru ªtaier. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David susþine cã bani nu au fost alocaþi de mai multe ori pentru realizarea acestor studii. “Este exact aceeaºi sumã pe care noi am prevãzut cã o vom cheltui anul acesta. Acum o punem în buget. Nu o plãtim de douã ori. Anul trecut, în luna decembrie, am fost de acord sã prelungim proiectul. Prelungind proiectul, am fost de acord sã prevedem aceastã sumã în bugetul pe 2016. Iar acum o includem în buget. Noi nu am plãtit-o, nu am fãcut aceastã platã”, a subliniat Adrian David.
Dacã pânã acum se discuta de împãrþirea proiectului în douã acum este preferatã varianta unei singure documentaþii pe traseul Petrila – Uricani. “Este un subiect de discuþie de vreo trei ani de zile ºi vã asigur cã anul trecut, împreunã cu domnul vicepreºedinte Gligor, am avut o serie de întâlniri cu autoritãþile locale, respectiv cu primarii din Valea Jiului. Ei îºi doresc sã continue aceastã asociere ºi noi o sã pregãtim
girul sãu actorilor de la Petroºani, dar care ne promite cã va fi un spectacol pe mãsurã. „În aceastã comedie, actorii sunt supraoameni, pentru cã este o comedie foarte alertã, de o precizie cronometricã ºi orice greºealã se contabilizeazã ºi poate distruge întregul ansamblu. De aceea, pregãtirea noastrã a fost minuþioasã ºi o sã îi vedeþi pe actorii Teatrului din Petroºani foarte comici, foarte exacþi ºi dovedind, încã o datã, cã sunt foarte talentaþi”, a afirmat Daniel Vulcu, regizorul piesei. Premiera are loc sâmbãtã de la ora 18,00, iar biletele s-au epuizat deja. Conducerea teatrului a suplimentat, însã, numãrul de locuri cu încã 45 de locuri. Diana MITRACHE
studiul de fezabilitate pe care l-am comandat. Iniþial erau douã studii: unul pentru PetroºaniPetrila ºi unul pentru PetroºaniUricani. Am cerut comasarea lor, urmând sã prevedem banii. Il vom prezenta ºi, dacã veþi fi de acord, îl vom plãti. Acum, banii aceºtia doar vor fi prinºi în buget pentru aceastã platã. Vom pregãti toate cele necesare unei finanþãri nerambursabile; dacã vom fi eligibili vom face acest proiect, dacã nu, nu. Pentru cã aceste costuri se ridicã la peste 40 milioane de euro ºi noi nu ne putem permite sã facem asta din bugetul judeþului Hunedoara”, a mai subliniat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Consiliul Judeþean, dar ºi administraþiile locale din Valea Jiului vor prin implementarea acestui proiect sã mai realizeze o alternativã a transportului în comun. Monika BACIU
Apa Prod Deva- pusã la zid de municipalitatea Brad
C
eea ce ar fi trebuit sã aducã un plus de confort ºi civilizaþie în Brad, s-a dovedit cã a întors o bunã parte a localitãþii în urmã cu 100 de ani. Lucrãrile contractate de Apa Prod ºi executate de TRANSCONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL în contractul privind extinderea reþelelor de apã-canal, sunt de proastã calitate afirmã primarul din Brad. „Comunitatea, în calitate de beneficiar ( nu parte contractantã) într-un contract de extinderea reþele apã ºi canal devine victima unor lucrãri care au distrus infrastructura rutierã. Disconfortul creat de noroaiele imense când
ploua ºi praful în perioadele calde este dus pânã la limite greu de suportat. Satisfacþia derulãrii unui proiect important pentru comunitate este umbritã de calitatea îndoielnicã a acestor lucrãri, care au în spate oameni care le coordoneazã ºi executã. În aceste condiþii o presiune permanentã, în temeiul legii, asupra executanþilor este singura cale pentru a depãºii situaþia dificilã în care se aflã acest proiect, cel puþin pe partea de refacere a infrastructurii afectate. Primãria sesizeazã permanent constructorii ºi Apa Prod despre situaþia din zonele afectate”, declarã, Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016
Minori delicvenþi într-o societate de tranziþie nfractori de mici. În Ieforturi timp ce pãrinþii fac pentru a le oferi o educaþie aleasã copiilor, aceastã grijã este ºtearsã cu buretele într-o fracþiune de secundã, iar repercusiunile rãmân toatã viaþa. Mai mulþi minori din Petroºani au intrat în anumite cercuri vicioase, iar acum li s-a pus o patã greu de ºters. Sunt infractori cercetaþi penal. Deºi au vârste cuprinse între 14 ºi 18 ani, cinci tineri din Petroºani au intrat în vizorul organelor de anchetã, dupã ce la îndemnul anturajului, au recurs la acþiuni ilegale. “Am avut puþine cazuri, cinci cazuri de minori cercetaþi penal ºi majoritatea
au fost pentru furt, furt calificat. Cam astea au fost. Nouã ni se cere ancheta socialã ºi uneori mai mergem ºi la audieri atunci când e o problemã mai gravã”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Partea îngrijorãtoare este cã o parte dintre aceºti minori cercetaþi penal provin din familii cu un statut social bun. Astfel, toatã munca pãrinþilor este aruncatã la gunoi de anturajul în care tinerii se învârt. “Aceºti minori au în jur de 14-18 ani. E o vârstã fragedã, dar ei mai intrã ºi în anturaje. Nu sunt singuri ºi atunci chiar dacã copilul provine dintr-o familie organizatã se întâmplã. Copiii încã sunt copii, au prieteni ºi poate prietenii îi duc în
locuri care nu ar trebui. Cu familia colaborãm bine, încercãm sã îi consiliem, Poliþia îi atenþioneazã. Nu sunt doar familii dezorganizate. Anturajul contribuie mai mult la comiterea unor fapte de acest gen”, a mai spus sursa citatã. Cei cinci tineri care au fost fãptaºii unor infracþiuni s-au ales cu dosar penal. Delicvenþa juvenilã constituie un motiv de îngrijorare pentru întreaga noastrã societate. În þara noastrã, existã unii tineri ºi minori care participã destul de activ la sãvârºirea unor fapte penale. Ei participã ºi ºãvârºesc îndeosebi infracþiunea de furt ºi cele de vagabondaj ºi cerºetorie. Într-un numãr destul de mare de cazuri, violuri, vãtãmãri corporale, iar într-un numãr
COMUNICAT
Sistarea distribuþiei agentului termic în municipiul Vulcan Aºa cum se cunoaºte, în ultimele sãptãmâni Primãria Municipiului Vulcan împreunã cu toþi factorii instituþionali implicaþi în asigurarea ºi derularea activitãþii de distribuire a agentului termic în localitate, a urmãrit sã gãseascã soluþii pentru continuarea asigurãrii cãldurii în imobilele conectate la reþeaua de termoficare. Situaþia financiarã a societãþii TERMOFICARE S.A. VULCAN pe fondul datoriilor foarte mari acumulate care au condus la incapacitatea acestei societãþi de a-ºi continua activitatea, a impus adoptarea de urgenþã a soluþiilor economice ºi tehnice cele mai bune legate de activitatea acestei societãþi. Au fost îndelung analizate acele soluþii care sã nu împovãreze comunitatea Vulcanului în ansamblul ei, cu costuri neprevãzute pentru bugetul local. A fost analizat cu maximã responsabilitate de cãtre noi toþi, impactul social al deciziei de sistare a distribuþiei de agent termic, þinând cont de faptul cã latura socialã a activitãþii noastre are importanþã
deosebit de mare din perspectiva asigurãrii de cãtre Primãrie a calitãþii vieþii cetãþenilor Vulcanului. În acest context, a fost luatã în calcul posibilitatea preluãrii de cãtre Primãrie a datoriilor populaþiei cãtre societatea TERMOFICARE VULCAN S.A ( societate aflatã în subordinea Consiliului Local Vulcan), datorii care ar fi atârnat însã foarte mult în administrarea bugetului local din acest an. La sfârºitul lunii ianuarie 2016, valoarea datoriilor beneficiarilor de agent termic faþã de S.C. TERMOFICARE VULCAN S.A, este de : 562.425 lei – de la populaþia aflatã în platã directã la societate respectiv 1.023.754 lei de la populaþia aflatã în platã la asociaþiile de proprietari. La aceste sume se mai adaugã cele neîncasate la 31.01.2016 de la agenþii economici ºi instituþiile publice ( spital, unitãþi de învãþãmânt) în valoare de 103.626 lei. Faþã de aceste datorii societatea TERMOFICARE VULCAN S.A. are un total de platã de 11.732.739 lei cãtre CEH, neexistând
resursele necesare pentru efectuarea lor, ceea ce a condus în acest moment la intrarea în lichidare a societãþii. Numãrul total al apartamentelor branºate la reþeaua de distribuþie a fost la nivelul lunii ianuarie 2016 de 331 faþã de 8848 – când reþeaua a funcþionat la capacitate asigurând confortul termic în imobilele branºate. Propunerea fãcutã în ultimele douã sãptãmâni de cãtre reprezentanþii Primãriei, cãtre lichidatorul S.C. TERMOFICARE VULCAN S.A. a fost cea stabilitã în ordonanþa 36, care permite preluarea de cãtre administraþia localã a costurilor pierderilor din reþea, pierderi pe care Primãria se angaja sã le suporte de la bugetul local, la nivelul lunilor ianuarie, februarie ºi marite 2016, în valoarea totalã de aproximativ 300.000 lei. Lichidatorul a respins aceastã propunere, respingere motivatã de situaþia societãþii: falimentul. Pe de altã parte, soluþia preluãrii tuturor datoriilor de cãtre Primãrie ar fi afectat realizarea unui numãr important de investiþii ºi
mic, sãvârºesc infracþiuni de lovituri cauzatoare de moarte, omor ºi tentativã de omor.Specificul judeþului Timiº, din punct de vedere infracþional a generat o aprofundare a studierii cauzelor care au generat delincvenþa juvenilã. Delincvenþa în rândul adolescenþilor este manifestatã prin incapacitatea acestor minori de a se adapta la normele de conduitã din societate, incapacitate datoratã unor cauze de ordin bio-psiho-social. Fãcând referire la multe studii s-au identificat anumite cauze ale delincvenþei, acestea fiind: creºterea dupã 1989 a situaþilor de abandon ºcolar, lipsa unei activitãþi utile, lipsa de supraveghere permanentã de cãtre
lucrãri publice programate pentru 2016, ceea ce ar fi condus la un impact negativ în relaþia administraþiei cu un numãr foarte mare de cetãþeni ai urbei noastre, cetãþeni care aºteaptã de foarte mult timp rezolvarea unor probleme care þin de asemenea de calitatea vieþii în municipiul nostru. În plus, legea nu ar fi permis angajarea acestor cheltuieli din bugetul local. Faþã de cele arãtate s-a ajuns în situaþia deloc plãcutã pentru noi ºi pentru beneficiari, de sistare a agentului termic. Punând în balanþã soluþia cea mai bunã atât pentru cetãþenii Vulcanului cât ºi pentru activitatea instituþiei noastre, a fost luatã decizia ( deloc plãcutã pentru noi) de sistare a distribuþiei de agent termic. În perioada imediat urmãtoare vom face eforturile necesare pentru a gãsi soluþiile tehnice alternative pentru cele 331 de apartamente, dintre care 63 au un singur calorifer branºat. În privinþa instituþiilor publice – spital ºi unitãþi de învãþãmânt – toate acestea beneficiazã de sisteme alternative de încãlzire, nepunând în dificultate desfãºurarea activitãþilor specifice. Cristian Ion Meriºanu Viceprimarul Municipiului Vulcan
pãrinþi, supraveghetori, tutori, familiile dezorganizate din rândul cãrora provin minori infractori, necunoaºterea din timp a anturajului, consumul de cãtre unii minori de substanþe halucinogene ºi alcool pentru creºterea unor stãri euforice. De asemenea, tulburãrile de comportament reprezintã una din cauzele de naturã bio-psihicã ale delincvenþei. Aceste tulburãri comportamentale se pot manifesta prin fuga de acasã, comportamente suicidale sau agresive. Delincvenþa juvenilã este determinatã de imaturitatea afectivã, dorinþa de nou ºi de a experimenta lucruri riscante. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Februarie 2016
Achiziþii de 5 MILIARDE, echipamente zdrenþuite D
irectorii în jeepuri, costume ºi birouri încãlzite iar muncitorii pe burtã în salopete jerpelite în fundul pãmântului. Pe principiul “ai carte, ai parte” se întâmplã ºi în companii, iar excepþie nu face Complexul Energetic Hunedoara. În timp ce angajaþii care produc efectiv ºi þin în spate o armatã întreagã se luptã cu lipsurile, cei învãþaþi îºi duc veacul în birouri cãlduþe în costume în tendinþe. Drept este cã este nevoie de cineva care sã ºi conducã. Salopete jerpelite ºi condiþii de muncã nesigure. Lipsurile din minerit se acutizeazã în fiecare zi. Odatã cu declararea insolvenþei, societatea trebuie sã îºi prioritizeze achiziþiile.
A
proape 4 MILIARDE pentru salopete Minerii se plâng de faptul cã nu au echipament de protecþie. Salopetele lor sunt distruse, mãcinate de subteran. Vestele sunt ultimul rãcnet, precum niºte zdremþe. Chiar ºi aºa, societatea a achiziþionat în luna octombrie a anului trecut salopete “tip minier de subteran ºi de suprafaþã” în sumã de 371.492, 65 RON fãrã TVA. Saloptele au fost
achiziþionate de la o firmã din Craiova, SC PYF PRODUCTION S.R.L. la preþul cel mai scãzut. În cadrul contractului au fost achiziþionate salopete tip minier de subteran 5360 bucãþi ºi salopete tip minier de suprafaþã 825 de bucãþi. Având în vedere relaþia contractualã dintre CEH ºi societatea din Craiova, compania energeticã ºi-a putut reduce impozitul dat fiind faptul cã doljenii au intrat pe piaþa muncii tineri cu nevoi speciale. “Începând din 2009 ºi pânã în prezent, societatea noastrã a încheiat anual parteneriate de colaborare ºi susþinere a Centrului ªcolar Beethoven din Craiova, care pregãteºte copii cu nevoi speciale pentru a fi absorbiþi de cãtre piaþa muncii. Acestora li s-au oferit locuri de muncã în firmã ºi sprijin pentru integrarea lor în societate, astfel ca PYF Production are statut de unitate protejata din anul 2010. Acest fapt este în avanta-
artidul Naþional Liberal din Petroºani se solidarizeazã cu miile de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara, angajaþi care riscã sã ajungã ºomeri. Valea Jiului are nevoie de mãsuri urgente. Dacã Guvernul României considerã cã nu mai are nevoie de huila de Valea Jiului, nici de minele "viabile", atunci e timpul sã-ºi asume public aceastã decizie pentru a nu menþine starea de incertitudine generalã ºi de haos economic. Dacã minele aºa-zis „viabile” nu pot fi redresate economic, tot Guvernul este cel care trebuie sã-ºi asume introducerea CEH într-un program coerent de restructurare. Aceastã decizie trebuie sã fie una maturã, coerentã, de perspectivã
”Felicit decizia ministrului legatã de salariile directorilor de la CEH”
D
ecizia Ministrului Energiei, Victor Grigorescu, prin care acesta impune reducerea salariilor directorilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, reprezintã o veste bunã pentru viitorul mineritului, din punctul de vedere al deputatului Cristian Resmeriþã, care în sfârºit îºi vede un vis împlinit prin aceastã mãsurã.
„Domnul ministrul vine cu o declaraþie, ºi sunt sigur cã o va pune în aplicare ºi anume aceea cã toate salariile din Complexul Energetic Hunedoara a celor care conduc societatea se reduc pânã la 5000 de lei. Chiar dacã de mult timp eu insist pe acest lucru, iatã cã acum începe sã se întâmple”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Decizia ministerialã nemulþumeºte ”capii de la CEH”, care acum rând pe rând încep sã îºi depunã demisiile. Primul care a fãcut acest lucru este chiar directorul general furnizaþi de LENOX jul clienþilor noºtri cu Viorel Stancu, care ieri ºi-a depus demisia. PROD S.R.L nu au mai mai mult de 50 angajaþi, Salariile colosale ale directorilor de la ajuns la toþi minerii, ci au deoarece pot beneficia CEH au fost contestate de mulþi ani, însã iatã fost achiziþionate doar de reducerea impozitului cã acum pare cã ceva se va schimba. 1647 de perechi de datorat statului pentru „Am spus întotdeauna ºi îmi doresc ca încãlþãminte pentru subfondul de handicap. oamenii de la front, minerii, ºefii de schimb, teran ºi 535 de perechi ºefii de sector, maiºtri ºi toþi ceilalþi care de bocanci pentru angaocanci de 1,5 muncesc, sã primeascã salarii ºi de 10.000 jaþii de la suprafaþã. MILIARDE de lei vechi, dacã meritã aceºti bani, însã nu Firma din Bucureºti se sunt de acord cu ºefii companiei, care nu fac Tot anul trecut, în luna mândreºte cu un portonimic bun, sã aibã astfel de salarii, neºimþite”, septembrie, Complexul foliu vast. Aceasta i-a avut a mai adãugat deputatul Cristian Resmeriþã. Energetic Hunedoara a clienþi pe cei din IGPR, Dupã cum susþine ºi deputatul, Complexul achiziþionat ºi bocanci Hidroelectrica sau SRI. Energetic Hunedoara nu se va salva prin pentru angajaþi. De În tot acest timp minerii implementarea acestei mãsuri, însã aceastã datã, societatea umblã cu salopete rupte cheltuielile vor fi diminuate semnificativ. câºtigãtoare a fost din sau mãnuºi de protecþie ”Nu spun cã, Complexul Energetic Bucureºti ºi ºi-a adjudecat cumpãrate din piaþã. Hunedoara se salveazã scazând toate aceste contractul la valoarea de salarii, însã reducerea va fi resimþitã. Nu este 154.159,22 lei. Bocancii Monika BACIU normal ca directorii, ºi diferiþi membrii ai Consiliului de Adminsitraþie sã încaseze salarii sporit considerabil pierderile. exorbitante ºi mai mult decât atât sã Vreme de peste un secol Valea primeascã ºi bonusuri, cum s-a întâmplat cu Jiului a dat României sute de o zi înainte de intrarea în însolvenþã”, a mai economicã, energeticã ºi socialã milioane de tone de cãrbune, fiind adãugat acesta. care sã acopere întreaga practic inima energeticã a þãrii. Conform deciziei ministrului Victor problematicã înregistratã în judeþul Acum, chiar dacã prioritãþile s-au Grigorescu, nici un director sau salariat care Hunedoara. schimbat, România. prin guvernanþii detine funþie de conducere în CEH, nu va Guvernul are responsabilitãþi mai avea voie sã aibã un salariu mai mult de ei, trebuie sã ºtie cã are niºte pentru întreaga Românie, nu doar pentru anumite regiuni, judeþene, zone. obligaþii, morale, dar ºi juridice, faþã 5000 de lei. Adina PÃDURARU de populaþia Vãii Jiului. O strategie energeticã naþionalã Solicitãm Guvernului României sã ar fi simplificat acum lucrurile. Situaþia înregistratã la CEH reprezin- intervinã cu celeritate, pentru rezolvarea acestui derapaj economic tã o problemã majorã, realã pe care agravant, în cadru legal, pentru a trebuie sã o abordãm imediat, fãrã putea fi stopate abuzurile sãvârºite nicio amânare. împotriva CEH ºi care contravin Valea Jiului ºi-a clãdit reputaþia naþionalã ºi internaþionalã ºi pe baza interesului naþional. Organizaþia PNL Petroºani, resurselor existente aici, cãrbunele componentã a judeþului Hunedoara, figurând în acest spectru natural. Ani la rând, guvernanþii n-au avut este parte din comunitatea curajul, nici interesul politic, de a hunedoreanã ºi de aceea se alãturã impune mãsuri radicale, reale, de angajaþilor CEH la acþiunea de restructurare. S-a continuat sâmbãtã desfãºuratã în municipiul susþinerea mineritului, demagogic ºi Petroºani. populist, la limita supravieþuirii, fapt Biroul de presã care doar a agravat situaþia ºi a al PNL Petroºani
B
PNL solidar cu angajaþii CEH
P
CRISTIAN RESMERIÞÃ:
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 februarie 2016
Henþ cu mâna
Începe liga nulitãþilor Cam asta a ajuns Liga I a fotbalului românesc. O ligã unde alde Pancu sau Adi Mutu se screm sã mai
pãsãleascã fotbalul – pe bani mulþi –, unde se vrea distragerea atenþiei de la mediocritate prin implementarea acestui
play-off ºi play-out, unde nimeni nu mai înþelege nimic! Mutu a luat-o razna rãu de tot, spunând cã prezenþa lui la A.S.A. Tg. Mureº va aduce titlul echipei ardelene (aflatã, totuºi, la 11 puncte de primul loc!),
iar Petrolul Ploieºti chiar crede cã mai scapã de la retrogradare. O Liga I aplatizatã ºi bulversatã, o Ligã în care ªumudicã sau Becali þin capul de afiº al scandalurilor, iar Miticã Dragomir se pregãteºte sã redebuteze în fotbal...
Reportaj pe Valea Cernei
Jiul Petroºani la Bãile Herculane
upã mulþi ani de secetã, în ceea ce D priveºte realizarea unui stagiu de pregãtiri centralizat de iarnã, iatã cã echipa Jiul Petroºani, cu sprijinul administraþiei locale, a reuºit efectuarea unui cantonament la 200 km de casã, în staþiunea Bãile Herculane, în perioada 5-11 februarie a.c.
sãritul cu coarda, gantere, haltere, am zice noi, la un nivel mult peste cerinþele unei echipe de Liga a IV-a. Dupã cinã (ora 19:30), stingerea în jurul orei 22:30, în aºteptarea unei alte zile de antrenament.
R
eacþii
Antrenorul Cosmin Kanduth a declarat vis-a-vis de acest cantonament:
igurozitate ºi disciplinã
Jiul Petroºani a deplasat la Bãile Herculane un lot de 32 de jucãtori, aparâinând atât de seniori cât ºi juniori. Antrenorii Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan au avut la dispoziþie jucãtorii Sg. Mihalache, Rãzv. Faur (portari), R. Lucaci, D. Stoica, Mândruþ, M. Avram, A. Alexandrescu, C. Cora, I. Talpã, Cipr. Dumitrescu, D. Pavel, Darius Stoica, M. Bãlãuþã, I. Viºa, C. Pârvulescu, Silv. Muntean, R. Petrici, Bg. Vrabie, Al. Nicu, C. Turdean, D.
Jiul Petroºani la o fotografie de grup înaintea unui antrenament la Bãile Herculane
Andriþoiu, R. Stoin, A. ªerban, Al. Muraru, D. Brebenel, Cl. Matraº, S. Iordache, Fl. Stamate, Graur ºi Totor. Cei doi antrenori, Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan, au alcãtuit un program extrem de riguros, impunând o disciplinã de
Mânat de curiozitate ºi interes profesional, am descins în localitatea de la poalele Domogledului, pentru a lua pulsul sportivilor în alb-negru.
R
Astãzi, la ora 20:30, se dã startul. Ce-o fi, cum o fi, vom vedea. Steaua, burduºitã de transferuri de senzaþie, sau Astra fãrã Budescu, ori Viitorul lui Hagi? Sã avem rãbdare, sã mai vedem pe unde mai rãsare soarele.
„Este o mare împlinire cã s-a reuºit acest cantonament de la Bãile Herculane, unde bãieþii s-au integrat perfect. Pentru ei este o experienþã unicã pânã la acest moment al carierei lor ºi sper sã înþeleagã ce eforturi s-au fãcut”. Antrenorul secund Sorin Ghiþan spunea: „Personal consider o reuºitã realizarea acestei pregãtiri. Bãieþii ºi-au mai ieºit din cursul obiºnuit al unei pregãtiri de
Jiuliºtii la „luptã” cu aparatele din sala de forþã fier, fãrã niciun rabat de la programul stabilit, unde nu s-a acceptat niciun minut de întârziere.
T
rei antrenamente pe zi!
Programul fotbaliºtilor petroºeneni – cazaþi la pensiunea „Paradis” – începea la ora 7:30 dimineaþa, cu o alergare aerobã pe o distanþã de 6 km, apoi micul dejun la ora 8:30, dupã care, la 10:30, deplasarea
la terenul din apropiere. Aici, timp de 90 de minute, echipa efectua un antrenament fizic specific, dar ºi jocul cu mingea. Dupã masa de prânz (13:30) urma un program de odihnã, iar de la 17:30 un antrenament la sala de forþã. Aici fotbaliºtii Jiului au lucrat pe un circuit de forþã, bine gradat, lucrând la principalele grupe musculare, pe o multitudine de aparate: TRX-uri, mingi medicinale, minibandã,
Antrenorii Sorin Ghiþan sºi Cosmin Kanduth „la sfat” cu jucãtorii, în salã ºi pe terenul de fotbal
la Petroºani, au trãit la intensitate acest moment, cred cã vom avea rezultate mult mai bune în retur. Mai ales cu echipa de juniori pe care ne-o dorim din nou campioanã”. Echipa Jiul s-a reîntors la Petroºani în cursul zilei de joi, 11 februarie, urmând a-ºi relua pregãtirile la stadion începând de sãptãmâna viitoare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU