Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1039
Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tribunalul Hunedoara decide libertatea lui Palesicã
R
ecidivistul din municipiul Lupeni, arestat preventiv pentru 30 de zile pentru cã a bãtut o salvamontistã în Staþiunea Straja, a fãcut contestaþie la decizia magistraþilor de a-l trimite dupã gratii. Sorin Constantin Palesicã se aflã încarcerat în arestul IPJ Gorj, iar termenul de judecare a contestaþiei a fost stabilit pentru data de 12 februarie a.c., dat fiind faptul cã procedura de transmitere a dosarului de la instanþa de fond la cea superioarã, respectiv Tribunalul Hunedoara, dureazã 48 de ore. Astfel, mâine, Palesicã aflã dacã va rãmâne tot în spatele gratiilor sau, pe durata cercetãrilor, va fi luatã o mãsurã mai blândã cum ar fi arest la domiciliu, control judiciar ori chiar cercetarea în stare de libertate. Recidivistul, în vârstã de 33 de ani, este cercetat de procurori pentru lovire ºi
ameninþare dupã ce a provocat un scandal monstru în staþiunea Straja. Individul a lovit cu pumnul în faþã o tânãrã, Miruna Inel (21 de ani), voluntar la Salvamont Straja, iar mai apoi a mai agresat doi tineri. Lovitura a fost atât de puternicã încât salvamontista a cãzut inconºtientã. În tot acest timp, la incident a asistat ºi un jandarm, Sorin Moldovan, acesta fiind cercetat acum de procurorii militari, la sesizarea Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Parchetul Militar Timiºoara a înregistrat un dosar penal ºi urmeazã sã se facã încadrarea juridicã, iar mai apoi sã fie audiate pãrþile. Cãtãlin Piþu, primadjunct al procurorului ºef al Parchetului Militar Timiºoara, a declarat cã jandarmul Sorin Moldovan va audiat cel mai probabil sãptãmâna viitoare, tot atunci urmând ca anchetatorii sã discute ºi cu Miruna Inel, salvamontista bãtutã de interlopul Palesicã. Maximilian GÂNJU
Apa Serv Petroºani va fi ”educatã” cu o amendã contravenþionalã de douã miliarde lei vechi
S
C Apa Serv Petroºani a fost amendatã contravenþional de ANRMAP pentru nouã ”fapte” care au adus atingere transparenþei ºi concurenþei la o licitaþie publicã din anul 2011. Mai precis, operatorul de apã a fost prea exigent în selectarea ofertanþilor, în cauzã fiind fonduri europene consistente, lucru ce s-a considerat limitativ pentru mai multe firme, iar criteriile, toate, nu au fost cuprinse în anunþul licitaþiei. >>> PAGINA A 3-A
Angajaþii de la termoficare, concediaþi
T
oþi angajaþii Societãþii de Termoficare din Vulcan au fost concediaþi ºi oamenii au semnat miercuri dimineaþã preavizele. Mãsura a fost impusã de lichidatorul judiciar al societãþii de termoficare, care nu mai poate comanda agent termic, cu pierderi uriaºe, pentru cele câteva apartamente branºate. Aºa se face cã acum 26 de angajaþi vor deveni ºomeri, iar cei 331 de oameni care
mai sunt branºaþi vor degera. Era termoficãrii pare sã apunã în Valea Jiului ºi primii care se desfiinþeazã acum sunt cei din Vulcan. „SC Termoficare Vulcan se aflã în faliment din septembrie, octombrie 2015. Fiind în insolvenþã ºi apoi în faliment ºi având un lichidator judiciar, ei au furnizat energie termicã pe pierdere în toatã aceastã perioadã. Ei, având cheltuieli de 360.000 lunar, s-au adresat primãriei, pentru a gãsi soluþii. Singura noastrã soluþie era sã gãsm
urgent un alt operator, care sã distribuie agent termic”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Termoficarea a fost dirijatã spre Pregoterm, dar avea nevoie de avize ca sã dea cãldurã, lucru ce ar mai dura câteva luni ºi ar impune cheltuieli de la buget ºi în primãvarã nu mai trebuie furnizatã cãldura. În plus ºi Pregoterm este în insolvenþã. „Aceastã distribuþie prin Pregoterm s-ar face doar cu foarte mare subvenþie
de la bugetul local, având în vedere cã ºi Pregoterm este în insolvenþã ºi nu pot avea pierderi”, a mai adãugat Meriºanu. Aproximativ 80.000 de lei lunar ar trebui sã achite primãria ca subvenþie, pentru pierderi ºi nu s-ar
justifica pentru cã sunt prea puþini oameni branºaþi. Acum mai sunt doar 331 de apartamente din 8.825 câte are municipiul Vulcan, ceea ce reprezintã doar 3 %, iar 63 din abonaþi au doar un singur calorifer. Diana MITRACHE
2 Actualitate
GMC Craiova: “Falimentul va însemna nu doar reducerea salariilor, ci încetarea activitãþii”
F
alimentul CEH, nu este exclus. Reprezentanþii Casei de Insolvenþã GMC Craiova nu exclud intrarea în faliment a Complexului Energetic Hunedoara având în vedere „situaþia dramaticã” cu care se confruntã societatea. Nu existã lichiditãþi nici pentru activitãþile curente, iar mai grav este cã în aceastã perioadã trebuie achiziþionate ºi certificatele de carbon aferente anului 2015. “Este important ca prin reducerea cheltuielilor Complexul Energetic Hunedoara sã reziste, în stare de funcþionare pânã la implementarea Planului de Reorganizare. Este important de ºtiut cã orice creditor pentru cheltuieli angajate dupã deschiderea procedurii poate solicita judecãtorului sindic direct trecerea la faliment a CEH. Prin Legea insolvenþei în forma sa din 2014, legiuitorul a presupus cã un debitor nu are nicio ºansã la reorganizare dacã prin activitatea curentã genereazã în continuare pierderi”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului CRONICA
VÃII JIULUI de cãtre reprezentanþii Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Administratorul judiciar apreciazã situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara ca fiind dramaticã. Nu mai existã resurse financiare nici pentru continuarea activitãþii curente. “La prima vedere situaþia Complexului Energetic Hunedoara este dramaticã. A închis pe pierderi ultimele exerciþii financiare, iar funcþionarea sa în actuala structurã a însemnat o pierdere de circa un milion de lei/zi. Nu mai are resurse pentru continuarea activitãþii
curente. Nu dispune de resursele necesare achiziþionãrii certificatelor pentru emisia de CO2. nu dispune de resursele necesare pentru realizarea investiþiilor pentru îndeplinirea cerinþelor de mediu”, mai aratã oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Falimentul nu este exclus din ecuaþia în care Complexul Energetic Hunedoara a intrat fãrã nicio cale de ieºire. Chiar ºi aºa, se aºteaptã planuri de reorganizare de la
Ministerul Energiei ºi Guvernul, pârâþi în procesul CEH
inisterul Energiei ºi M Guvernul României, pârâþi într-un dosar al
Complexului Energetic Hunedoara. Sindicatul Noroc Bun condus de Adrian Jurca a dat în judecatã Complexul Energetic Hunedoara, Ministerul Energiei ºi Guvernul României. Jurca este nemulþumit de faptul cã nu s-a respectat Legea Minelor în ceea ce priveºte societatea energeticã hunedoreanã. “Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara în care Sindicatul Noroc Bun cere Ministerului Energiei ºi
satorii ºi reconversie profesionalã pentru cei tineri”, susþine Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. Adrian Jurca a depus contestaþie ºi la deschiderea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara prin numirea Casei de Insolvenþã GMC Craiova.
în sarcina tuturor celor implicaþi, administraþie, sindicate, salariaþi, sã pãstreze în stare de funcþiune CEH ºi prima mãsurã este reducerea cheltuielilor – atât cele materiale cât ºi cele salariale. Va fi dureros, dar alternativa – falimentul va însemna nu doar reducerea salariilor, ci încetarea activitãþii”, au mai subliniat cei de la GMC Craiova. CEH a ajuns în situaþia actualã ºi prin grija statului român care este patronul de drept al societãþii. Statul a închis ochii la ilegalitãþile ºi la managementul defectuos care au guvernat societatea timp de trei ani de zile. Monika BACIU
S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
ANUNÞÃ RESTRICÞII în furnizarea apei potabile pentru: Joi, 11.02.2016 în oraºele: z PETROªANI- între orele 09:00 - 19:00. Zona afectatã: Cartier Aeroport. Motivul restricþiei: Anulare reþea alimentare cu apã în zona bl. 38A, str. Aviatorilor. - între orele 09:00 - 16:00. Zona afectatã: Str. Dãrãneºti ºi Roºia. Motivul restricþiei: Lucrãri pregãtitoare în vederea cuplãrii reþelelor de alimentare cu apã în zona Dãrãneºti. z LUPENI - între orele 09:00 - 18:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Remediere pierderi str. Gheorghe ªincai, bl. D8 ºi str. Tudor Vladimirescu, bl.31. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
< DECESE < Guvernului României sã respecte Legea Minelor, adicã sã subvenþioneze minele aflate în cadrul CEH, sã elaboreze un Plan de Încetare a Activitãþii care sã prevadã plãþi compenz
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
“Falimentul ar trebui sã reprezinte ultima opþiune, atât pentru stãpânul afacerii – Statul român prin Ministerul Energiei, cât ºi pentru creditori – ºi ei pot propune un plan de reorganizare ºi trebuie sã o facã pentru cã în faliment, în Valea
Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Ministerul Energiei, de la creditori, dar ºi de la administraþia societãþii. Reprezentanþii Casei de Insolvenþã susþin cã activele CEH ar putea fi vândute cu mare dificultate în cazul falimentului.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016 Jiului va dura ani de zile pânã când s-ar vinde activele ºi ºi-ar recupera, dacã ºi-ar recupera parte din bani. Oricum un plan de reorganizare va fi propus ºi de administratorul judiciar, rãmânând la latitudinea creditorilor ce plan voteazã. Cel mai probabil, prin acest plan de reorganizare se va prevedea ºi separarea celor douã activitãþi”, precizeazã administratorul judiciar al CEH. Pânã la prezentarea ºi aprobarea unui plan de reorganizare, toþi factorii din CEH, inclusiv ministerul de resort ºi sindicatele trebuie sã asigure continuarea activitãþii. “Pânã la planul de reorganizare este însã
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul secþiei de interne de la SUP Petroºani este alãturi de doctorul Chivulescu Petre în greaua încercare pricinuitã de decesul mamei sale,
CHIVULESCU ANGELA Dumnezeu sã o odihneascã în pace! z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016
Apa Serv Petroºani va fi ”educatã” cu o amendã contravenþionalã de douã miliarde lei vechi
S
C Apa Serv Petroºani a fost amendatã contravenþional de ANRMAP pentru nouã ”fapte” care au adus atingere transparenþei ºi concurenþei la o licitaþie publicã din anul 2011. Mai precis, operatorul de apã a fost prea exigent în selectarea ofertanþilor, în cauzã fiind fonduri europene consistente, lucru ce s-a considerat limitativ pentru mai multe firme, iar criteriile, toate, nu au fost cuprinse în anunþul licitaþiei. Ca urmare, este bunã de platã – douã miliarde lei vechi, conform deciziei judecãtoreºti care a judecat contestarea sancþiunii. Conducerea Apa Serv va face acþiune în regres pentru a-ºi recupera banii, pentru cã documentaþiile au fost întocmite, recepþionate ºi plãtite de Ministerul Mediului consultantului expert IFL Consulting Engineers, angajat de minister în acest scop, Apa Serv fiind executantul. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe o hotãrâre judecãtoreascã de primã instanþã ºi nici cei implicaþi nu au apucat s-o citeascã pe îndelete (primitã în ianurie 2016), cã aceasta a ajuns în mâinile adversarilor politici, care stau pe poziþii la vânat greºeli. Este vorba de pierderea unui proces de cãtre SC Apa Serv Petroºani, care a contes-
tat în instanþã un proces verbal al Autoritatãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP) prin care Apa Serv a fost sancþionatã pentru nouã ”fapte” sãvârºite în procedurile de achiþiziþie publicã a serviciilor de înaltã specialitate ”Asistenþã tehnicã supervizare lucrãri” din proiectul ”Extinderea ºi elaborarea sistemelor de apã ºi apã uzatã pentru supervizare lucrãri”. Sancþiunea constã în amenzi contravenþionale, care însumate înseamnã 200.000 lei. Procedurile la care face referire ANRMAP s-au derulat în anul 2011, continuate în 2012. Dupã comunicarea amenzilor, în 2013, Apa Serv a contestat în instanþã procesul verbal de contravenþie…
Cum adversarii politici nu au citit cu atenþie hotãrârea civilã ºi nici motivarea contestaþiei, au crezut cã vor da de pãmânt cu cel vizat – Costel Avram, directorul Apa Serv , care nu era în funcþie în respectiva perioadã ”cu probleme”, dar a cãzut pe ele, pe probleme pe care trebuie sã rezolve, dacã este capabil pentru cã nu e deloc uºor.
Atenþia ne-a fost atrasã de faptele sancþionate, care sunt cuprinse în documentaþiile de licitaþii aprobate de Ministerul Mediului, minister care a ºi plãtit procedurile! Adicã Apa Serv a fost doar executantul unor documente standard de implementare proiect trecute prin mai multe chei de control guvernamentale… Interesant, dar ºi aiuritor este cã Ministerul Mediului, prin firma de experþi angajatã, este sancþionabilã de Autoritatea de Reglementare, care autoritate este ºi ea în subordinea Guvernului. Respectiva hotãrâre, ºi implicit procesul verbal de contravenþie, aratã clar, concis cã Apa Serv a fost prea exigentã prin condiþiile impuse societãþilor ofertante, în cauzã fiind vorba de o valoare a proiectului de
42 milione euro – cofinanþare europeanã, de contracte de tip FIDIC (Fédération Internationale Des Ingénieurs-Conseils), contracte standard folosite peste tot în lume. Exigenþele celor de la ApaServ au fost considerate ”ostacole în calea concurenþei” ºi ”autoritatea contractantã a restricþionat dreptul de participare la proce-
durã a unor potenþiali ofertanþi”. Dar, sentinþa civilã mai consemneazã cã toate acele acele cerinþe, ca ºi întreaga documentaþie a licitaþiei a fost efectuatã, recepþionatã ºi achitatã de Ministerul Mediului consultantului angajat de minister ca expert în domeniu, IFL Consulting Engineers. Tot în motivarea hotãrârii se spune cã Apa Serv a încãlcat principiul transparenþei pentru cã în anunþul de licitaþie nu a trecut toate cerinþele privind capacitatea tehnicã, profesionalã, financiarã ºi experienþa firmelor ofertante. Doar cã din aceeaºi hotãrâre reiese cã la licitaþie s-a prezentat un singur ofertant, cãruia i s-a atribuit contractul, dar instanþa mai enumerã alte cinci societãþi, care ar fi putut paticipa. De ce nu au fãcut-o?
Din cauza acestor exigenþe… exagerate, spune instanþa ºi ANRMAP. Întrebãm retoric: de unde ºtiau firmele respective de cerinþe dacã acestea nu au fost publicate? Firmele respective au reclamat cerinþele ”exagerate” ale Apa Serv la ANRMAP? Se mai constatã din hotãrârea judecãtoreascã ºi din contestaþie cã existã dublã interpretare a legislaþiei privind termenele de publicare a anunþurilor privind licitaþiile publice. Ca urmare a acestui fapt s-a stabilit cã Apa Serv a depãsit cu o zi termenul celor 48 de zile în interiorul cãrora trebuia sã facã anunþul, iar motivãrile aratã cã cele douã pãrþi în cauzã calculeazã diferit momentul de când începe acest termen legal. Instanþa a admis în parte contestaþia fãcutã de SC Apa Serv Petroºani. Hotãrãrea civilã este motivatã amplu, atent ºi meticulos pe mai multe situaþii ºi etape ale contractelor ºi stabileºte ca amenda contravenþionalã aplicatã de ANRMAP sã fie
redusã de la 2 miliarde lei vechi, la 1,2 miliarde. Hotãrârea nu este definitivã. De precizat cã petenta a invocat faptul cã în materia juridicã a achiziþiilor publice scopul sancþiunilor contravenþionale este unul preventiv ºi educativ, nu reparatoriu. Adicã ApaServ va fi educatã în domeniu ºi nu va mai face greºeli ca urnare a fabuloasei amenzi, care poate dezechilibra financiar un agent economic! Întrebat fiind dacã operatorul de apã din Valea Jiului a plãtit aceastã amendã, directorul Apa Serv, Costel Avram, a precizat cã de la aceastã sentinþã civilã prezentatã s-au mai întâmplat multe, cert este cã s-a ajuns de unde s-a plecat. ”S-a ajuns din nou la suma de 200.000 lei, pentru cã la aceastã sentinþã pe care o aveþi s-a fãcut recurs ºi ultima instanþã, de apel, a hotãrât asta. Fiind vorba
de proiecte pe fonduri europene, Apa Serv nu a avut nici o implicaþie în elaborarea dosarelor de licitaþie. Ca urmare se va proceda la o acþiune în regres pentru a plãti cei care au greºit” – a declarat Costel Avram. Cine a greºit o spune Cabinetul de Avocaturã Deva, av. Adina Laza, în contestaþia înaintatã Direcþiei Generale AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului: ”…Documentaþia finalã de licitaþie pentru contractual Asistenþã tehnicã pentru supervizarea lucrãrii a fost efectuatã, recepþionatã ºi achitatã de cãtre Ministerul Mediului consultantului ILF Consulting Engineers. Or, cu atât mai mult, raportat la acest considerent corecþia financiarã (amenda – n.n.) urma sã fie aplicatã nu subscrisei (Apa Serv –n.n.) ce nu a avut nici o implicaþie în elaborarea dosarelor de licitaþie pentru atribuirea acestui contract, ci dimpotrivã, dacã nu entitatea ce a recepþionat documentaþia, cel puþin cel ce a elaborate-o trebuie gãsit rãspunzãtor” – se precizeazã în document. Ghinion! – spun adversarii politici ai noului PNL, al cãrui simplu membru este Costel Avram, lucru firesc în confruntãrile politice de la noi. Doar cã atingerea nu este adusã lui Avram, ci unui agent economic important din Valea Jiului… Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
S
taþiunea montanã Parâng între a fi sau a nu fi. Cândva staþiunea montanã Parâng a gãzduit competiþii de talie naþionalã, însã în ultimii ani zona ºi-a pierdut din strãlucire. Acum, se încearcã revitalizarea zonei, iar odatã cu înfiinþarea centrului de informare turisticã au început sã aparã ºi turiºtii. “Informaþiile solicitate sunt de douã feluri. Informaþii de orientare pentru cã au fost cazuri în care au venit sã ne întrebe cum sã ajungã în Parâng, dacã sunt mijloace de transport în comun. Au fost informaþii acum în sezon în special pentru partea de schi, asta fiind activitatea de bazã acum în Parâng pe perioada de iarnã. Au mai întrebat de preþul telescaunului, orarul telescaunului, posibilitatea de achiziþionare de abonamente la cele douã telescaune, starea pãrþilor, stratul de zãpadã. Am mai primit câteva solicitãri pentru câteva spaþii de cazare”, a declarat Adrian Mraz, directorul Centrului Naþional de Informare Turisticã Petroºani. Turiºþii au avut ºi reclamaþii. Însã acestea nu îºi pot gãsi rezolvare din partea municipalitãþii de la Petroºani. “Am primit reclamaþii dupã ce am realizat un lucru bun din motive obiective. Este vorba despre camerele web pe care am reuºit sã le punem pe site-ul CNIPPului, dar din cauza intrãrii în insolvenþã a Jurnalul Naþional.Ro care gãzduia acele camere, cele din Parâng nu mai sunt
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016
Eforturi conjugate pentru dezvoltarea Parângului funcþionale”, a mai spus sursa citatã. În ultima vreme la Petroºani poposesc ºi turiºþi din strãinãtate care sunt interesaþi de staþiunea montanã care spre deosebire de celelalte staþiuni din þarã le oferã condiþii optime pentru practicarea sporturilor de iarnã, dar ºi liniºte. “Din strãinãtate am avut tot un român în vizitã care a venit sã solicite niºte informaþii ºi se bucurase cã a apãrut ºi în Petroºani o astfel de structurã. A promis cã va mai aduce niºte turiºti englezi”, a mai subliniat Mraz.
C
olaborare cu proprietarii de cabane
Colaborarea dintre municipalitate ºi cabanieri este încã într-o fazã incipientã. Dacã în urmã cu ceva timp, primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi i-a chemat la consultãri pe cabanieri ºi nu a rãspuns niciunul, acum aceast parteneriat a ajuns unde la o linie de mijloc. “Cu cabanierii din Parâng colaborarea este deocamdatã undeva la mijloc. Câþiva dintre ei ne-au adus niºte pliante, la alþii am mai fost în vizitã. În principal cabanierii din Parâng au clientela lor fidelã pentru cã în sezonul de iarnã au avut majoritatea spatilor ocupate mai ales de sãrbãtori. Speram sã mai lucrãm ºi sã dezvoltãm relaþia cu cabanieriipentru cã suntem interesaþi sã ne sprijinim unii pe alþii”, a mai spus directorul CNITP. Este nevoie de implicare pentru cã Parângul sã redevinã ce a fost
Am vorbit azi cu turiºþi din Parâng. NU LE VINà Sà CREADà DE CE VÃD TOTUL E OK PEISAJ, OAMENI OSPITALIERI, LA CABANE, DAR EI VOR Sà ªI SCHIEZE ªI NU MERGE MAI NIMIC”, spun internauþii. odinioarã. Dar încet, cu rãbdare ºi pasiune staþiunea montanã îºi poate recâºtiga faima. “Noi promovãm cu condiþia sã avem ce promova. Acest lucru spune tot. Cât timp am avut evenimente am fãcut promovare pe site, au fãcut afiºe, am postat pe Facebook, am invitat toate ONG-urile din zonã care au profil legat de activitate turisticã. Acþiunea a avut succes ºi multã lume a fost surprinsã cã ºi în Parâng se poate face aºa ceva. Cu ajutorul oamenilor se va porni ºi aici”, mai subliniazã Mraz.
A
tractiv doar iarna?
Investitorii se plâng de faptul cã doar în timpul iernii au turiºti. Zãpada este principalul atuu al staþiunilor montane, aici existând posibilitatea de a fi organizate diferite activitãþi pentru iubitorii sporturilor de iarnã. “Parângul ne oferã în special iarna câteva pãrþii foarte bune în special iarna. Pârtia B care în trecutul destul de îndepãrtat gãzduia o etapã de cupã naþionalã de schi alpin. Avem Clubul Sportiv Scdolar care poate pregãti tineretul din ziua de azi pentru sportul de performanþã. Mai este o pârtie de sanie. Pentru iarnã schiul este cam singurã activitate, mai sunt traseele de creastã care în perioada de activitate ºi condiþii meteo se poate face toatã creastã. Vara drumeþia montanã este principalã pentru cã nu vãd pe cineva venind în Parâng pentru altceva. S-ar putea dezvolta mountaine-bike-ul ºi s-ar putea organiza niºte evenimente la nivelul cotei 1800 în zona Cãsuþa din Poveºti, sunt
drumurile aferente zonei de acces din Slima ºi pârtii. Au fost câteva etape acum câþiva ani dar avem etapa de Petroºani Bike Chalenge care ajunge în zona vilei Parâng, coboarã pe B ºi apoi ajunge la Rusu ºi înapoi spre Petroºani peste deal”, mai spune Mraz.
ând ajungem C la nivelul staþiunilor europene
Dezvoltarea staþiunii montane Parâng ar fi trebuit sã însemne o modernizare totalã ºi realizarea unui domeniu schiabil major. Edilii s-au inspirat dupã modelul celor din Bansko, dar încã mai este cale lungã pânã a ajunge la nivelul staþiunii montane din Bulgaria. „Domeniul este început ºi acesta vrea sã egaleze Bansko la nivelul României. Din pãcate s-a stopat guvernamental. Proiectul este similar celui de la Bansko, sunt pãrþii, teleschiuri, ar mai trebui telegondola pe douã tronsoane la care nu s-a fãcut nimic. Pârtiile existã sus, bazinul de apã a fost fãcut, am rãmas în stadiul în care nu avem aceste mijloace de transport realizate”, mai spune Adrian Mraz. Cândva staþiunea montanã din Parâng a gãzduit competiþii sportive de talie naþionalã, iar acum nici nu visãm cã aici sã fie organizate întreceri de nivel internaþional. În momentul de faþã proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil Parâng este realizat în proporþie de 17%. Pentru cã planurile municipalitãþii sã devinã realitate ar mai fi nevoie de aproape 40 de milioane de euro. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schia-
bil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a
proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnicoeconomice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi
Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile.
T
uriºþii alungaþi de deþinãtorii teleschiurilor
Vrem turiºþi, dar ce le oferim? Cabanierii din Parâng se plâng de lipsa turiºtilor, iar la rândul lor, turiºþii se plâng de lipsa de interes a cabanierilor sau a proprietarilor de instalaþii pe cablu. Turismul se învârte într-un cerc vicios, iar afectatã este imaginea zonei care nu poate fi curãþatã de albul zãpezii. Turiºþii din Parâng se plâng de faptul
cã nu funcþioneazã instalaþiile de transport. În munte existã mai multe teleschiuri, dar nu funcþioneazã nici mãcar jumãtate. “Pãcat acest teleschi a ajuns pe mâna unor oameni care au luat ºi au supt toatã Valea Jiului cu fabrici aflate în faliment din care vând fier vechi ºi trãiesc bine mersi ºi au luat ºi teleschiul de la munte la care ce sã vezi azi erau schiori care au vrut sã meargã sã schieze ºi surprizã nu merge. De ce? A mers doar când a fost domnul primar care probabil a interenit sã se porneascã instalaþia. Pãcat. De ce se întâmplã în PARÂNG.
T
eleschiuri proprietate privatã
În Parâng sunt ºapte teleschiuri, dar doar trei sunt funcþionale, însã ºi acelea când vor proprietarii lor sã le porneascã. “Existã trei teleschiuri. Teleschiul care deserveºte pârtia A, care este al GEROM, ºi merge când existã turiºti ºi când existã disponibilitate din partea proprietarului. Din pãcate nu prea a mers în aceastã iarnã. Existã al doilea teleschi al domnului Rãzvan Marica care deserveºte pârtia Euro Parâng. Iarna aceasta a fost una din pârtiile cele mai folosite fiind ºi într-o zonã mai feritã ºi pârtia a fost bãtutã în permanentã ºi deservitã de teleschi la fel. Mai existã teleschiul care deserveºte pârtia B care este al Clubului Sportiv ªcolar. A fost o problemã la începutul iernii cu lipsa zãpezii. Nu se putea ajunge pentru cã B-ul are douã jumãtãþi. Partea alpinã de altitudine unde este vechea pârtie B care ducea pânã la acel teleschi. Mai este partea a doua care a fost realizatã
prin programul Domeniul Schiabil Parâng unde se ajunge la plecare telescaun. Au fost probleme ºi la punctul de îmbarcare al teleschiului de la B. S-a fãcut zãpadã pe S ºi a funcþionat. Vremea nu a fost favorabilã”, a declarat Adrian Mraz, directorul Centrului Naþional de Informare Turisticã Petroºani.
M
unicipalitatea nu mai vrea asocieri
Administraþia localã de la Petroºani renunþã la asocierile pentru teleskiurile din Parâng. Pânã la finalizarea proiectului, municipalitatea de la Petroºani nu va mai încheia nicio asociere cu vreo persoanã sau societate care deþine teleskiuri în munte. Decizia a fost luatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. “În faza aceasta a proiectului nu mai facem asocieri. Când vom termina atunci vom face pentru toatã lumea. Vreau sã evitãm orice fel de discuþii”, a declarat în urmã cu vreo douã luni Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În momentul de faþã proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil Parâng este realizat în proporþie de 17%. Pentru cã planurile municipalitãþii sã devinã realitate ar mai fi nevoie de aproape 40 de milioane de euro. Monika BACIU
Dupã ”fals, uz de fals”, a venit ºi minciuna liderului studenþilor! conferinþã de presã a liderilor asociaþiilor studenþeºti de la Δlipsantr-o Universitatea Petroºani, de miercuri 10 februarie, s-a dorit a se amenda de documentare” a unui jurnalist într-un material de presã în care colegii lor, studenþi, au sesizat cã nu se aflã în legalitate. Vladu Alin, preºedintele Ligii Studenþilor de la UP, a minþit în faþa presei spunând cã se afla de fapt în legalitate la momentul contestaþiei, depusã la Rectorat de 34 de studenþi în 7 decembrie 2015, dar cã s-au înregistrat la Ministerul Finanþelor în anul… 2016, la 1 februarie! Mai bine nu mai dregea busuiocul, pentru cã a fãcut-o prost confirmând prin vehemenþã ºi implicaþiile studenþilor în alegerea structurilor de conducere ale UP. Conferinþa de presã organizatã de reprezentanþi ai Asociaþiei Liga Studenþilor UP ºi Asociaþiei University of Petroºani Students Union, de miercuri, 10 februarie 2016, s-a dorit a fi un drept la replicã la aticolul apãrut în cotidianul Cronica Vãii Jiului, din data de 9 februarie a.c., sub titlul <Studenþii îºi acuzã liderii de ”fals, uz de fals ºi asumare de identitate falsã” ºi cer ajutorul conducerii UP ºi autoritãþilor>. În articolul respectiv se arãta contestaþia unui grup de 34 de studenþi, cu nume ºi prenume, înaintatã rectorului Universitãþii Petroºani, în care se semnala faptul cã asociaþiile studenþeºti le-au îngrãdit dreptul de a candida la alegerile pentru reprezentanþi în structurile de conducere ale Universitãþii Petroºani, alegeri ce au avut loc la începutul lunii decembrie 2015 ºi modul incorect în care s-au desfãºurat alegerile. Ceea ce i-a durut pe
Pentru prostituþie ar trebui sã munceascã în folosul comunitãþii ani în ºir
O
prostituatã din Deva a adunat amenzi de peste jumãtate de miliard de lei vechi Nu mai puþin de 67.000 de lei, 670 de milioane de lei vechi, este suma pe care ar trebui sã o plãteascã o prostituatã din Deva, aceasta fiind amendatã de-a lungul mai multor ani. Pentru cã banii nu vor intra niciodatã în conturile Primãriei Deva, angajaþii instituþiei au cerut transformarea amenzilor în muncã în folosul comunitãþii. Informaþiile despre femeia care deþine recordul de a fi cel mai mare datornic
la bugetul local sunt relativ puþine: certe sunt adresa de domiciliu ºi faptul cã nu este de gãsit acasã. Datele Primãriei Deva aratã cã ºi alþi localnici au datorii mari, iar cea mai mare sumã restantã aparþine unui devean care nu ºi-a achitat impozitul pe maºinã de mai mulþi ani ºi a acumulat o datorie de 45.000 de lei, iar un alt contribuabil are de platã la bugetul local impozite pe clãdiri în valoare de 24.000 de lei. Maximilian GÂNJU
lideri, au fost documentele ataºate de studenþi, care aratã cã la data alegerilor ºi data contestaþiei, 7 decembrie 2015, cele douã organizaþii studenþeºti din cadrul Universitãþii Petroºani – Asociaþia Liga Studenþilor UP ºi Asociaþia University
of Petroºani Students Union ”se aflã în ilegalitate” în sensul lipsei înscrierii de menþiuni la Ministerul Finanþelor ºi alegerea anualã a conducãtorilor la Judecãtoria Petroºani. La conferinþa de presã, Vladu Alin, preºedintele
Asociaþiei Liga Studenþilor, a declarat cã în articol au apãrut ”nereguli” din lipsa unei documentãri corecte privitoare la legalitatea celor douã asociaþii studenþeºti ºi a încercat sã dregã busuiocul prin minciunã arãtând cã de fapt asociaþiile sunt înscrise în Registrul Naþional al ONG-urilor, de la Ministerul de Finanþe, la data de 1 februarie 2016, adicã la douã luni de la demararea organizãrii alegerilor reprezentaþilor studenþilor în structurile de conducere ale Universitãþii ºi la 7 sãptãmâni dupã înregistrarea contestaþiei celor 34 de studenþi independenþi, la secretariatul Rectorului. Despre asumarea de falsã identitate, preºedintele Ligii, Vladu Alin, nu a scos o vorbã. În rest, conferinþa de presã aratã cã între studenþii Universitãþii Petroºani se duce un rãzboi care este adus în prim planul alegerilor, în special a celor pentru funcþia de rector, ceea ce nu este bine deloc. Ileana FIRÞULESCU
Anveloparea termicã continuã ºi anul acesta, la Petroºani unicipalitatea M de la Petroºani pregãteºte noile
proiecte cu finanþare europeanã. Acestea îi vizeazã, în primul rând pe cetãþeni, pentru care se doreºte creºterea gradului de confort. Astfel, unul dintre proiecte este cel care prevede anveloparea termicã a clãdirilor. 50 de asociaþii de proprietari funcþioneazã pe raza municipiului Petroºani, iar acestea au posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru izolarea termicã a clãdirilor. “În decursul anului 2015 s-a înfiinþat o singurã asociaþie de proprietari. S-au þinut 4 ºedinþe publice referitor la accesarea programului POR 2014-2020- componenta de reabilitare termicã la care au fost invitate 50 de asociaþii de proprietari, ºi de asemenea au fost informaþi la cererea cetãþenilor, un numãr de 5 asociaþii
de proprietari în vederea accesãrii în anul 2016 a programului POR 20142020 componenta de reabilitare termicã. Au fost consiliaþi, în medie, 3-4 cetãþeni, pe zi, referitor la diverse probleme þinând de activitatea asociaþiilor de proprietari”, susþin reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. În decursul anului 2015 s-au finalizat lucrãrile de reabilitare termicã la blocurile de locuinþe din municipiul Petroºani nr. 4,
6, 8, 10, 14, 16 situate pe strada Pãcii ºi la bl. 92 din strada 1 Decembrie 1918. La blocurile nr. 12, 18 ºi 20 din strada Pãcii a cãror contracte se aflã în derulare, vor fi executate lucrãri ºi în decursul anului 2016. Monika BACIU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 5/ 2016
privind aprobarea programului de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local executate în anul 2016 cu beneficiarii de venit minim garantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 6/ 21 ianuarie 2016 ºi Expunerea de motive nr. 651/ 20 ianuarie 2016 a Primarului Municipiului Lupeni, prin care propune stabilirea programului acþiunilor ºi a lucrãrilor publice de interes comunitar executate de beneficiarii de venit minim garantat în anul 2016 stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001; Þinând cont de Raportul nr. 739/ 21 ianuarie 2016 al Directorului executiv al Serviciului Public de Asistenþã Socialã din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului
Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 6 alin. (7) al Legii nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare dar ºi ale art. 28 alin. (3) din Normele Metodologice din 2011 aprobate prin H.G. nr. 50/ 2011 pentru aprobarea Normelor metodolog-
ice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1) ºi alin. (9) precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 Se aprobã programul de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local care vor fi executate în anul 2016 cu beneficiarii de venit minim garantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prezentat în anexa nr. 1 la prezenta hotãrâre. Art. 2 Programul de lucrãri publice prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantã
ANEXA NR. 1 LA HOTÃRÂREA NR. 5/ 2016 PROGRAMUL DE ACÞIUNI ªI LUCRÃRI PUBLICE DE INTERES LOCAL EXECUTATE ÎN ANUL 2016 CU BENEFICIARII DE VENIT MINIM GARANTAT Primãvarã – toamnã: - întreþinerea ºi asigurarea curãþeniei în cartierele Municipiului Lupeni; - întreþineri ºi ecologizãri în Staþiunea Turisticã “Straja” Lupeni precum ºi efectuarea unor lucrãri de amenajare care nu presupun muncã calificatã; - întreþinerea balustradelor podurilor ºi podeþelor din din prezenta hotãrâre va putea fi adaptat de cãtre Primarul Municipiului Lupeni în funcþie de necesitãþile ºi situaþiile concrete cu care se va confrunta Municipiul Lupeni. Art. 3 Pentru derularea în condiþii optime a programului de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local nu se va putea depãºi regimul normal de lucru (8 ore/ zi de muncã) ºi vor fi respectate normele de securitate
Din PSD în PNL spre fotoliul lui Ile
M
area debarcare din PSD Vulcan s-a produs marþi ºi nu mai puþin de 120 de oameni au plecat din formaþiunea politicã pe care o conduce Gheorghe Ile. Buba a pocnit, dupã ce Marin Coltescu, cel care cândva era ºeful PSD la Vulcan, nu a mai rezistat ºi acum este decis sã plece în PNL, ca sã câºtige primãria. Demisia lui Coltescu a fost înregistratã marþi la prânz ºi de atunci, mai mulþi PSD-iºti l-au urmat, pentru cã, spune el, acum rãzbunã diferenþa de 17 voturi cu care PSD Vulcan a ajuns pe mâna lui Gheorghe Ile. „Eu am pus foarte mult suflet. Am construit aceastã organizaþie (n.r
PSD Vulcan) din 2003. Am fost 3 mandate preºedinte al organizaþiei ºi am avut rezultate deosebite, dar nu mai mergea aºa. Eram marginalizat. Nu mã chemau la ºedinþe, doar la una singurã am fost ºi am crezut cã mã voi obiºnui, dar nu”, recunoaºte demisionarul Marin Coltescu, fost membru PSD, viitor PNL. Coltescu susþine cã numãrul celor care vor pleca cu el va fi ºi mai mare ºi numai de marþi
pânã miercuri ºi-au mai depus carnetul de membru PSD alþi aproximativ 10 oameni. „O parte dintre noi vine cu mine la PNL ºi se mai duc ºi spre UNPR” , a mai adãugat Marin Coltescu. PNL-iºtii spun cã este de bun augur o astfel de schismã în PSD ºi sperã ca astfel sã câºtige primãria Vulcan. „Eu sper ca sã facem echipã ºi sã câºtigãm primãria, cã asta ne dorim cu toþii. Sã
Municipiul Lupeni; - întreþineri ºi curãþiri de cimitire; - curãþire rigole strãzi; - decolmatãri de pâraie ºi canale; - curãþiri de subsoluri; - zugrãvirea unor imobile; - întreþinerea ºi asigurarea curãþeniei în zonele verzi; - vãruirea pomilor din parcuri, strãzi etc.; - amenajarea unor alei pietonale; Iarnã: - deszãpeziri pe drumurile din Municipiul Lupeni; - deszãpezirea trotuarelor; - deszãpeziri pentru asigurarea accesului în zone greu accesibile din municipiul Lupeni; - deszãpezirea în parcãrile Municipiului Lupeni;
ºi igienã a muncii. Art. 4 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 5 Hotãrârea se va comunica Prefecturii Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, AJPIS – Deva ºi Serviciului Public de Asistenþã Socialã Lupeni fiind adusã la
câºtigãm ºi Consiliul ºi Primãria, pentru cã oamenii care vin alãturi de mine în PNL sper cã asta au ca gând ºi ca obiectiv”, a declarat Alina Cârstoiu, preºedinta PNL Vulcan.
Gheorghe Ile cel care este direct vizat nu poate fi contactat deoarece este în concediu ºi deocamdatã nu a recþionat în niciun fel la decizia celor aproximativ 130 de membri PSD de a demisiona. Diana MITRACHE
cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Primãriei Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 ianuarie 2016 Preºedinte de ºedinþã IACOB – VIOREL MESAROª Contrasemneazã Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Februarie 2016
CEH a pierdut pariul cu factorul social Directorul general al rãmântãrile sociale se acuF tizezã, în fiecare zi,
în Valea Jiului. Oamenii sunt din ce în ce mai neliniºtiþi în ceea ce priveºte viitorul zonei care depinde în mod direct de MINERIT. Nu odatã angajaþii societãþii au ieºit în stradã pentru a cere salvarea locurilor de muncã. Veºnic s-a mizat pe faptul cã mineritul trebuie sã existe în Valea Jiului pentru cã astfel se asigurã independenþa energeticã a României, ce-i drept doar în proproþie de 5%, dar cel mai important, s-a mizat pe factorul social. Adicã minerii asigurã cãldura din apartamentele locuitorilor Vãii Jiului. Nimic mai fals! Douã din cele trei localitãþi care încã mai sunt branºate la sistemul de termoficare au rãmas fãrã cãldurã din cauza datoriilor enorme pe
care le înregistreazã societãþile de profil. Atunci ne întrebãm pentru ce ºi pentru cine se mai scoate cãrbune dacã nici noi, cei de-ai locului nu suntem în stare sã contribuim prin plata facturilor la susþinerea unei industrii seculare care a fost pusã la pãmânt în câþiva ani. Datoriile s-au acumulat în decursul anilor. Au beneficiat de cãldurã, dar nu au plãtit, iar acum trag consecinþele. Mai grav este cã toatã Valea Jiului suportã consecinþele nepãsãrii sau a interesului propriu. Aºa cã, ce bazã mai avem pentru a susþine cã este nevoie de minerit în Valea Jiului pentru a asigura cãldura? De ce mizãm pe factorul social când ºi acest factor a dus la îngroparea unei industrii?
EH are de C recuperat sute de milioane 127 de milioane are
de recuperat Complexul Energetic Hunedoara de la societãþile de termoficare din Valea Jiului. Societatea energeticã vinde energia termicã “gratis”. Complexul nu ºi-a încasat banii pentru energia termicã livratã, iar sumele pe care le are de recuperat ajung la peste 127 de milioane de lei. “Creanþele restante ale CEH SA Petroºani la data de 30.09.2015 sunt în sumã de 173.651 mii lei, din care din vânzarea de energie termicã 151.982 mii lei. Valoarea totalã a creanþelor înregistrate la energia termicã revânzãtorilor locali (societãþi de distribuþie al cãror acþionar este consiliul municipiilor ºi oraºelor din Valea Jiului racordate la sistemul centalizat de termoficare) este de 127.244 mii lei”, se aratã în statisticile Complexului Energetic Hunedoara. Cele mai mari datorii le are municipiul Petroºani cu cele douã
Vânãtorii pãzesc stâna atacatã de lupi
O
turmã de oi a fost atacatã de lupi, iar incidentul a fost raportat marþi seara la 112. Imediat o echipã operativã formatã din vânãtori ºi jandarmi a ajuns la stâna din zona Izvor, aflatã la 15 km de Petroºani, ca sã le sarã în ajutor ciobanilor. Stâna din munte îi aparþine lui Ion Gãlãþan, un cioban care se afla în momentul atacului lupilor în apropierea turmei, împreunã cu un alt coleg. Din fericire, pagubele sunt minore, dar cei doi pãstori s-au speriat ºi au cerut ajutor. Acum se face pazã pentru îndepãrtarea haitei de lupi. „S-a constatat cã au trecut lupii pe la gospodãria cetãþeanului respectiv Gãlãþan Ion ºi i-au omorât o oaie, iar alta este rãnitã. Acestea au fost pagubele constatate la momentul respectiv ºi de azi (n.r miercuri) se organizeazã acþiuni pentru a îndepãrta haita din zona respectivã”, a declarat Teodor Mustaþã, preºedintele
societãþi de termoficare ºi anume Gospodãrie Prestcom cu 28 de mii de lei ºi Termoficare SA cu 56.205.000 de lei. Pe locul al doilea se situeazã municipiul Vulcan cu Edil Therma de la care CEH are de recuperat 27.846.000 de lei ºi Termoficarea SA cu restanþe în sumã de 11.200.000 lei. Nici situaþia societãþilor de termoficare din municipiul Lupeni nu este roz. Societatea energeticã are de recuperat de la firma de termoficare din Lupeni suma de 30.300.000 de lei. La Aninoasa, fosta societate de termoficare datoreazã Complexului Energetic Hunedoara 1.665.000 de lei. Potrivit reprezentanþilor societãþii, datoriile sunt greu de recuperat având în vedere faptul cã majoritatea societãþilor de termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment. Monika BACIU
CEH a demisionat
P
resiunile la care a fost supus în ultimele zile ºi grevele spontane ale angajaþilor CEH din Valea Jiului au generat demisia directorului general Viorel Stancu. Surse din interiorul CEH spun cã acesta ºia prezentat mandatul ºi urmeazã sã parcurgã toate etapele pânã la ieºirea din conducerea unitãþii. La ultimele proteste, Viorel Stancu a fost singurul care a ieºit sã vorbeascã cu minerii, ori cu cei de la suprafaþã, iar aceºtia i-au cerut sã demisioneze. Viorel Stancu a ajuns director general, dupã ce Emil Floruþ a fost demis. Acesta din urmã, însã, contestã decizia prin care a fost dat afarã, iar situaþia CEH este una fãrã precedent. În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara a fost preluat de administratorul judiciar ºi a început în mod oficial reorganizarea activitãþii. În tot acest timp, angajaþii cer organigrame reduse ºi directori ºi angajaþi pensionabili, trimiºi acasã. Diana MITRACHE
Copiile xerox, sursã de venit la bugetul local din Aninoasa
S
Asociaþiei Vânãtorilor, care a urcat în zona cu pricina. Stâna se aflã sus în munte pe drumul de acces dinspre cartierul Saºa, iar animalele sãlbatice au fost tulburate serios de prezenþa vânãtorilor în zonã. Aºa se face cã o cãprioarã cu doi pui era miercuri dimineaþã foarte aproape de zona locuitã a Petroºaniului, iar lupii nu au mai fost vãzuþi în apropierea stânei. De altfel, oamenii din zona Rusu au raportat recent prezenþa unui lup chiar în partea turisticã a staþiunii. Diana MITRACHE
ituaþia stânjenitoare ºi totodatã dificilã prin care trece oraºul Aninoasa, primul oraº din România intrat în insolvenþã, este cunoscutã de întreaga opinie publicã, la fel ca ºi faptul cã acum, administraþia publicã localã încearcã sub orice fel, sã aducã venituri la bugetul local ºi sã atragã investitori. Ei bine, dacã la o eventualã creºtere a taxelor ºi impozitelor v-aþi fi aºteptat, cu siguranþã la urmãtorul lucru nu. Cum dai sã intri în biroul primarului Nicolae Dunca, înainte sã deschizi uºa te izbeºte un afiº, scris cu litere de-o ºchiopã, din care îþi sare în ochi noua TAXÃ perceputã de administraþia publicã localã, cea pe COPIILE XEROX. Introdusã în luna decembrie a anului trecut, printr-o hotãrâre de consiliu local, taxa îi pune pe aninoseni sã plãteascã, nici mai mult, nici mai puþin de 1 leu pentru o simplã copie xerox. Odatã nevoiþi sã facã copia, înainte de a o plãti, oamenii trebuie sã se opreascã
la casierie, ºi asta pentru cã în preþul de 1 leu, este inclusã gratis o chitanþã, prin care sã facã dovada plãþii. Comicul în acest caz îl reprezintã faptul, cã administraþia publicã localã, cu siguranþã plãteºte mai mult pe chitanþierul ºi pixul folosit pentru a face dovada plãþii, decât pentru copia xerox în sine. Adina PÃDURARU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 februarie 2016
Henþ cu mâna
Se bat ca chiorii! Penibil, urât, tipic româneºte ce s-a întâmplat în ultima zi în Antalya, la finalul turneelor echipelor Steaua ºi a Naþionalei României. Întâmplarea
a fãcut ca ultima zi de turneu sã gãseascã atât Steaua cât ºi selecþionata lui Iordãnescu la Belek, pe acelaºi complex sportiv. Trecem peste faptul cã
au fost douã meciuri de rahat, Steaua – Trencin (Slovacia) 0-1 ºi România – Beroe Stava Zagora (Bulgaria) 2-1 în care nimeni nu a avut nimic de câºtigat, dar cele douã staff-uri s-au ignorat ºi s-au împuns cât s-a putut de evident. Ba mai mult, s-au încurcat în ceea ce
priveºte ocuparea vestiarelor, ba mai mult, orgoliile celor doi, Reghecampf – Iordãnescu, înghesuindu-i pe slovaci ºi bulgari în aceeaºi cabinã! Un turneu al Naþionalei de doi lei (adicã de 245.000 euro) în care nu s-a demonstrat altceva decât cã fraierii
au venit acum la aºa-zisul lot naþional, iar ºmecherii vor juca la varã la Euro 2016, cum bine zicea Mircea Rednic. Una peste alta, steliºtii versus Naþionala, o bãtaie între douã echipe care vãd fotbalul aºa cum îl vãd. Ca chiorii.
Sportul din Valea Jiului acum un sfert de veac – februarie 1991
CÂND JIUL CªTIGA O CUPà ÎN IARNÃ... În sezonul 1990-1991, echipa de fotbal Jiul Petroºani evolua pe prima scenã a fotbalului românesc. În februarie 1991, sub bagheta antrenorului Petre Libardi, Jiul a participat la turneul de salã dotat cu Cupa „Craiova 1991”, alãturi de Universitatea Craiova, Electroputere Craiova ºi Gloria Reºiþa. Jiul a învins cu 2-0 pe Electroputere Craiova (goluri Fl. Stoica ºi Rãducu), apoi urmeazã douã egaluri, 2-2 cu Gloria Reºiþa (autori Bâcu ºi D. Militaru) ºi tot 2-2, cu Univ. Craiova (goluri M. Cristea, Bâcu), în finalã calificându-se Jiul ºi Univ. Craiova. Jiul a învins cu 5-4 (goluri Bâcu, M. Cristea, D. Militaru, Cornea, Fl. Stoica), câºtigând trofeul în faþa a 3.000 de spectatori!
EGAL LA RUGBY Sezonul rugbystic debuta devreme, cu jocurile din cadrul Cupei României, acolo unde Minerul Lupeni întâlnea puternica Universitatea Timiºoara, fostã campioanã naþionalã. Un meci interesant, cu peste 1.000 de spectatori în tribunele stadionului „Minerul”, încheiat la egalitate, 22-22 (13-6) în echipa Lupeniului evoluând M. Sabãu, Pingert, Radu Man, ceru, Deac, Coco Patrichi, Mãrmãnean, Kelemen sau David.
KRAUTIL VÂNDUT PE... MOTOARE!? UN CUPLU CELEBRU LA URICANI: DOREL MARIA – MARIAN MIHAI ªi divizionara „C” (pe atunci), Minerul Uricani, începuse pregãtirile la Bãile Felix în vederea atacãrii returului. O echipã debutantã la ora aceea în Divizia „C”, cu jucãtori precum Irimuº, Bebe Fage,
Ceacusta, Mogoºanu, F. Varga, I. Popa, Lãcãtuºu sau E. Lumperdean, care erau antrenaþi de un tandem Dorel Maria – Marian Mihai, aflat de ºapte ani în aceastã formulã!
LUPTÃTORII PETRILENI PE PRIMUL LOC
Tot presa localã consemna la ora aceea cã „jucãtorul Krautil, produs sutã la sutã al Clubului Jiul, component al Minerului Lupeni, a fost vândut celor de la F.C.M. Braºov pe suma de 350.000 lei ºi ceva motoare pentru A.S. „Cine e de vinã”, se întreba nedumerit un modest ziarist fãcut la apelul de searã, pe numele lui D.N.
Pe final de februarie 1991, un numãr de 11 echipe de lupte libere au participat la prima etapã a Campionatului Naþional desfãºurat la Tg. Mureº. Printre combatante ºi echipa Jiul Petrila, care a câºtigat etapa cu un punct în faþa celor de la Steaua Bucureºti, petrilenii având la acel moment câþiva sportivi de certã valoare, precum Aron Cândea, Ioan Ailincãi, Romulus Sãpânþan, Vasile Adomnicãi, Nicuº Marmaliuc sau Paginã realizatã de Genu TUÞU Dãnuþ Podinã.