Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1031
Cronica Vãii Jiului Luni, 1 Februarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ULTIMA SOLUÞIE!
Pedepsit pentru cã ºi-a abuzat cumnata
Crãiºorul munþilor, luat prin efracþie din curtea CEH
R
ecidivistul, din Petroºani, condamnat la ºase ani de închisoare pentru cã ºi-a violat cumnata este pãrãsit de nevastã. Femeia a cerut divorþul chiar dacã individul a sperat la iertare. Viºinel Toader State (28 de ani) a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la o pedeapsã de ºase ani de închisoare pentru viol. Bãrbatul ºi-a acostat cumnata pe o stradã din Petroºani ºi dupã ce a bãtut-o, a tras-o de pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est, unde a abuzat de ea. Individul n-a reuºit sã-ºi ducã planul pânã la sfârºit din cauzã cã era prea beat, iar când a prins un moment în care agresorul ºi-a luat mâinile de pe ea, victima a reuºit sã fugã ºi a anunþat poliþia. Recidivistul a fugit de acasã ºi poliþiºtii au dat de
urma lui la Petrila, dupã cinci zile de cãutãri, într-un apartament al unui apropiat, unde s-a ascuns. Acum, pentru oribila faptã, Viºinel Toader State este pãrãsit ºi de soþie. Femeia i-a intentat divorþ, solicitarea fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Recidivistul a sperat cã o sã fie iertat ºi chiar a încercat sã-i înduplece pe magistraþi, sã-i acorde ºansa de a-ºi salva cãsnicia. Nu i-a mers, dar nu ºi-a pierdut speranþa cã va ieºi de dupã gratii ºi ºi-a încercat norocul printr-o contestaþie la executare a sentinþei, dar i-a fost respinsã. Viºinel Toader State a mai fost condamnat pentru furt, el fiind o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor din cadrul Postului TF Livezeni. Maximilian GÂNJU
A
vram Iancu nu îºi gãseºte locul. Izgonit de la Mina Brad ºi adus spre “odihnã” în curtea Complexului Energetic Hunedoara, Crãiºorul munþilor a nãscut o adevãratã disputã în cadrul ºedinþei de consiliu local de la Petroºani. Se doreºte mutarea sa cu orice preþ. Fostul consilier local Viorica Macavei a cerut sã fie mutatã aceastã statuie în parcul de la piaþã sau în faþa Primãriei, astfel încât memoria acestui martir sã fie cinstitã aºa cum se cuvine. >>> PAGINIA A 3-A
5 metri cubi de combustibil pentru interesele cetãþenilor
M
aºinile Consiliului Judeþean Hunedoara consumã lunar, undeva la aproape 5 metri cubi de combustibil. 11 autoturisme are instituþia judeþeanã ºi zeci de proiecte în derulare pe tot întregul judeþului. Pentru cã este nevoie de deplasãri în teritoriu, dar ºi la Bucureºti, reprezentanþii instituþiei au nevoie de autonomie. Pentru acest lucru a fost aprobat consumul, lunar, de
combustibil pentru cele 11 autoturisme. Astfel, media consumului este undeva la 4350 de litri de combustibil. “Subliniem faptul cã la nivel judeþean în prezent sunt în
derulare investiþii ºi proiecte de interes public judeþean, precum ºi faptul cã unele dintre atribuþiile aparatului de specialitate al consiliului judeþean sunt acelea de a constata contravenþii ºi de a aplica sancþiunile prevãzute de lege pentru faptele care constituie contravenþii în domeniul transportului public judeþean de persoane
prin curse regulate ºi regulate speciale speciale, precum ºi exercitarea controlului în trafic privind verificarea autovehiculelor rutiere care transportã mãrfuri divizbile/indivizibile pe drumurile publice judeþene din judeþul Hunedoara, în vederea respectãrii, încadãrii autovehiculelor în limitele masei totale maxim admisã, masei totale
maxim admisã pe axe ºi / sau dimensiunilor maxime admise, conform reglementãrilor legale în vigoare. Ducerea la bun sfârºit a proiectelor presupune activitãþi premergãtoare precum depunerea de studii, avize de la ministere, completarea dosarelor, deci o serie de activitãþi care nu pot fi realizate fãrã deplasãri”, susþin
reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Autonomia localã reprezintã în egalã mãsurã un drept ºi o obligaþie de a soluþiona treburile locale ºi problemele comunitãþilor în fiecare regiune a þãrii. Acest drept se exercitã de cãtre autoritãþile reprezentative ale locuitorilor alese prin vot egal, direct ºi secret ºi liber exprimat. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
Universitari de la Petroºani continuã sã creascã valoarea resurselor umane ale Vãii Jiului ianuarie 2016, unor oameni ai Vãii Jiului li s-a din nou, valoarea învingâd reticenþa Îfaþãnrecunoscut, de resursa umanã dintre Jiuri. Dupã ce prof. univ.
dr.ing. Victor Arad ºi prof.univ.dr.ing. Radu Sorin au fost pãstraþi încã patru ani în Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare, organism prin mâna cãruia trece tot ce înseamnã certificare înalt profesionalã pânã la atestarea universitãþilor, alþi doi universitari de la Petroºani au fost recunoscuþi la nivel mondial. Prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº a devenit membru onorific al Wold Emengy Council – CNR, ºi acelaºi Radu Sorin a fost brevetat cu Medalia CNR- Wold Emengy Council ”Pentru merite deosebite la creºterea prestigiului ºi afirmarea în þarã ºi strãinãtate a CNR-CME”. O datã cu concursul pentru acordarea unor grade de cercetãtori, care a avut loc la INSEMEX Petroºani, cercetãtori evaluþi de un organism de nivel naþional, s-a readus în atenþia publicã faptul cã doi profesori universitari de la Universitatea din Petroºani – prof.univ.dr.ing. Victor Arad ºi prof.univ.dr.ing. Radu Sorin – fac parte din Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU), din care fac parte academicieni, cercetãtori de renume mondial, cadre didactice recunoscute în Europa etc.
La începutul lunii ianuarie 2016, celor doi profesori universitari de la Petroºani li s-a prelungit, cu încã patru ani, statutul de specialiºti ai
Comisiei de Inginerie geologicã, Inginerie geodezicã, Mine, Petrol ºi Gaze a CNATDCU, statut pe care îl au încã din 2011. De precizat cã în sarcina acestui organism cade evaluarea ºi implicit acordarea a tot ce înseamnã pregãtire înalt profesionalã, pânã la metodologia evaluãrii ºcolilor doctorale, inclusiv participarea în calitate de evaluatori la concursurile propuse de Ministerul Educaþiei ºi cele de ocupare a posturilor didactice ºi de cercetare, dar ºi evalueazã universitãþi în vederea clasificãrii ºi ierarhizãrii acestora. Practic, tot ce þine de atestarea universitarã, de creºtere în pregãtire de la diplomã, la grade de cercetãtori ºtiinþifici ºi ingineri de dezvoltare pânã la verificarea ºcolilor univer-
sitare de specialitate, trece prin mânile celor ºapte membrii ai comisiei, plus preºedintele ºi vicepreºedintele acesteia. În 28 ianuarie 2016, dupã Adunarea Generalã a Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, CNRCME, ( membru fondatoral CME, din 1924), a mai sosit o veste îmbucurãtoare, care mai adaugã valoare ºi prestigiu Universitãþii de la Petroºani ºi Vãii Jiului. Doi profesori universitari au fost recunoscuþi ºi la acest înalt nivel fiind medaliaþi de Wold Energy Council. Este vorba de prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº, cãruia i s-a conferit titlul de membru onorific al Asociaþiei CMR-CME ºi, din nou, profesorului universitar dr.ing. Radu Sorin – BREVET, Medalia CNR-
Consiliul Judeþean susþine olimpicii hunedoreni
O
limpicii, susþinuþi de Consiliul Judeþean Hunedoara. Cei mai buni olimpici ai judeþului Hunedoara au susþinerea instituþiei judeþene care a semnat un acord de parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara în vederea asigurãrii participãrii tinerilor la concursurile ºcolare. “ Efectuarea cheltuielilor ocazionate de derularea proiectului urmeazã sã se facã cu respectarea procedurilor legale. Suma totalã de 39.975 lei va fi utilizatã pentru efectuarea cheltuielilor aºa cum sunt ele prezentate în adresa
Suma menþionatã anterior (39.975 lei) va fi alocatã de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2016”, se aratã în documentele CJH.
În conformitate cu art.111, al.4 ºi 5 din Legea Educaþiei Naþionale nr.1/2011 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare care prevede cã asigurarea fondurilor nece-
CME ”Pentru merite deosebite la creºterea prestigiului ºi afirmarea în þarã ºi strãinãtate a Asociaþiei Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei”. De precizat cã din CMRCME fac parte mai multe personalitãþi, specialiºti în minerit, energie, cadre universitare ºi cercetãtori din Valea Jiului. Este îmbucurãtor cã existã ºi tineri care vin tare din urmã. Valea Jiului, în ciuda tuturor marginalizãrilor, a dat ºi dã în continuare valori din mai toate domeniile ºtiinþifice ºi culturale, ce devin ºi mai preþioase cu cât reticenþa faþã de oamenii dintre Jiuri este spulberatã mereu ºi mereu... Ileana FIRÞULESCU
sare organizãrii ºi desfãºurãrii olimpiadelor ºcolare ºi a concursurilor ºcolare etapa judeþeanã se face de cãtre Consiliului Judeþean, prin adresa nr. 639/15.01.2016, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara
propune asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara în vederea realizãrii în comun a concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare etapa judeþeanã care se vor desfãºura în cursul anului 2016. Monika BACIU
menþionatã de mai sus. Consiliul judeþean asigurã, potrivit competenþelor sale ºi în condiþiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciile publice de interes judeþean privind educaþia, sãnãtatea, ordinea publicã, etc.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
ULTIMA SOLUÞIE!
Crãiºorul munþilor, luat prin efracþie din curtea CEH vram Iancu nu îºi gãseºte locul. Izgonit de la Mina Brad A ºi adus spre “odihnã” în curtea Complexului Energetic Hunedoara, Crãiºorul munþilor a nãscut o adevãratã disputã în cadrul ºedinþei de consiliu local de la Petroºani. Se doreºte mutarea sa cu orice preþ. Fostul consilier local Viorica Macavei a cerut sã fie mutatã aceastã statuie în parcul de la piaþã sau în faþa Primãriei, astfel încât memoria acestui martir sã fie cinstitã aºa cum se cuvine. “Unde puneþi statuia lui Avram Iancu? O puneþi în faþa primãriei pe soclu sau în parcul de la piaþã pe care am înþeles cã l-aþi înregistrat Parcul Avram Iancu. Acolo poate renunþaþi la gardul acela împrejmuitor care ne aduce aminte de o epocã foarte comunistã ºi poate punem gard viu care se întreþine mult mai uºor”, spus Viorica Macavei în cadrul ºedinþei de consiliu local. Reprezentaþii Direcþiei de Administrarea a Domeniului Public ºi Privat susþin cã nu au primit niciun aviz pentru a muta bustul lui Avram Iancu din curtea Complexului Energetic Hunedoara, iar fãrã
acest aviz nu existã nicio posibilitate legalã de la face vreun demers. “Legat de parc, acesta nu se numeºte Avram Iancu, ci Parcul Piaþa, Avram Iancu este strada. A existat o solicitare din partea domnului consilier Postolache pentru mutarea statuii lui Avram Iancu din curtea fostului CNH, în parcul pieþei. Pe solicitarea respectivã era dat un aviz nu ºtiu de cãtre cine, era doar o semnãturã fãrã funcþie ºi
ºtampilã. Pentru ca noi sã ne putem înregistra în evidenþele contabile ºi în inventarul domeniului public cu acel obiect este necesarã hotãrârea consiliului de trecere din proprietatea dumnealor în proprietatea noastrã. Am cerut Complexului prin douã adrese ca, Consiliul de Administraþie sã se pronunþe cu privire la trecerea acelei statui din proprietatea dumnealor în proprietatea noastrã, dar nu am primit niciun rãspuns în acest sens.
Dacã nu existã acordul consiliului de administraþie noi nu putem sã facem protocol de predare primire pe acel obiectiv”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. De cealaltã parte, consilierul local Florin Mârza, mai în glumã, mai în serios a subliniat cã administratorul judiciar al CEH, firma de insolvenþã de la Craiova trebuie înºtiinþatã asupra faptului cã bustul nu este din metal ºi nu se poate valorifica la fier vechi, astfel statuia poate ajunge la municipalitate. “E târziu. Acum trebuie sã faceþi o adresã cãtre cei de la Craiova, sã spuneþi cã statuia nu e din metal, deci nu o vor putea valorifica la
Cu detectorul de radiaþii, în primãrie
u detectorul de radiaþii pe holurile ºi în C birourile primãriei. Aºa i-am
gãsit pe angajaþii unei firme specializate în mãsurarea intensitãþii radiaþiilor, în Uricani, acolo unde angajaþii au cerut spor de antenã. Dãnuþ Buhãescu, însã, face întâi mãsurãtorile. Funcþionarii publici din Primãria oraºului Uricani au cerut mai mulþi bani, pentru cã lucreazã în birouri în care existã radiaþii date de calculatoare, rutere, ori alte antene, servere ºi
aparate conectate la prizã. Conform legii, au dreptul sã solicite acest spor, însã, Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, a cerut mãsurarea nivelului radiaþiilor, contra sumei de aproximativ 3.000 de lei. „Funcþionarii publici au solicitat, prin sindicatul lor, acel spor de antenã, de calculatoare. Ca sã nu spunã cã sunt împotriva lor, am fãcut, conform legii, o procedurã normalã. Am chemat o firmã care sã facã aceste mãsurãtori, ei ne vor transmite ce a rezultat din mãsurãtori, dupã care va urma o HCL, o vom transmite, spre
verificare a legalãtãþi, Prefecturii ºi atunci aflãm dacã e legalã sau nu”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, despre acþiunea care s-a desfãºurat în toate birourile. Sporul de calculator se încadreazã în sporul pentru condiþii vãtãmãtoare ºi poate reprezenta pânã la 15% din salariul de bazã. Legea, însã, impune întocmirea la aceasta datã a buletinelor de determinare ºi, ulterior acestui moment, trebuie înaintatã cãtre Ministerul Sãnãtãþii, în calitate de ordonator principal de credite, o solicitare privind încadrarea locurilor de muncã în cauzã ca fiind locuri de muncã a cãror activitate se desfãºoarã în condiþii vãtãmãtoare. Abia apoi urmeazã stabilirea categoriilor de personal care pot beneficia de acest tip de spor, precum ºi procentul efectiv al sporului pentru condiþii vãtãmãtoare. Diana MITRACHE
fier vechi ca ºi tot Complexul Hunedoara ºi o sã vã dea statuia”, a subliniat consilierul local Florin Mârza. Valeriu Butulescu, cunoscut pentru implicarea sa în viaþa culturalã a fãcut haz de necaz ºi a precizat cã, în ultimã instanþã, statuia poate fi sustrasã din curtea CEH. Acesta a venit însã cu argumente culturale pentru care o statuie nu poate fi mutatã dupã bunul plac al oricãrui cetãþean. “Nu putem sã luãm o artã monumentalã sã o mutãm de colo, colo. Putem sã luãm prin efracþie statuia dacã þineþi atât de mult la acest lucru. Unde o amplasãm? Câte minþi de istorici, de specialiºti în heraldicã au gândit complexul monumental
de la Cluj. Dumneavoastrã veniþi ºi spuneþi cã statuia trebuie sã fie la dumneavoastrã în faþa blocului. Este o procedurã întreagã în ceea ce priveºte amplasarea unui monument într-un spaþiu public. Nu mergem pe bazã de capricii ºi de þâfne. În primul rând trebuie clarificat aspectul juridic. Îl degradãm pe acest erou mare, ducându-l în parc. Ce conþine acest parc în afarã de hinþi ºi coºuri de baschet. Acolo este un loc decent (curtea CEH-n.r.) pentru cã a fost salvat dintr-o altã demolare, altã minã care s-a închis. A fost adus de unde era locul lui cel mai firesc. L-am adus aici, este pus într-un loc bine amenajat”, a replicat Valeriu Butulescu. În curtea Complexului Energetic Hunedoara existã bustul lui Avram Iancu, un monument adus aici de Daniel Surulescu pe vremea când s-a închis o minã de la Brad. Statuia ar trebui sã ajungã, aºa cum s-a stabilit, pe soclul din faþa Casei de culturã din Petroºani, peste drum de primãrie, însã, deocamdatã, acesta mai aºteaptã avizele. Monika BACIU
- ANUNÞ Societatea germano-maghiarã HUNBUILDING KFT cautã pentru muncã în strãinãtate pe perioadã îndelungatã personal calificat cu experienþã în
CONSTRUCÞIA DE TUNELE CERINÞE: z Cunoºtinþe de limba germanã. z Deprindere privind folosirea utilajelor ºi echipamentelor specifice construcþiilor de tunele. z Nu sunt necesare atestate profesionale pentru deservenþii de utilaje grele, importantã este experienþa în utilizarea acestora. Se vor accepta numai persoanele serioase ºi cu adevãrat dornice de a munci. Persoanele interesate sunt rugate a transmite CV cu pozã la urmãtoarea adresã de e-mail: andrei_spuri@yahoo.com
Informaþii suplimentare la tel. 0744657869, Andrei Spurigan.
4 Actualitate
Exemplul sãu de voinþã i-a adus recunoaºterea comunitãþii
P
etru Ilie Birãu, un fost miner din localitatea Cimpa-Petrila, este un exemplu de voinþã care a þinut sã demonstreze cã niciodatã nu este prea târziu sã-þi urmezi visul. Fostul miner a fost propus pentru a i se acorda titlul de cetãþean de onoare al oraºului Petrila. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat niciodatã la artã. Petru Ilie Birãu ºi-a investit în studii banii primiþi drept compensaþii pentru cã a fost disponibilizat ºi dupã patru ani de
facultate a devenit pictor ºi profesor de desen. N-a fost de ajuns, astfel cã a fãcut un masterat ºi apoi doctoratul în arte. Voinþa sa de fier l-a fãcut un artist apreciat nu doar în Valea Jiului ci ºi peste hotare ºi a
fost invitat de un poet renumit din Franþa, sã-i ilustreze volumele de poezii. ªi-a expus creaþiile atât în þarã cât ºi în capitalele europene, iar creaþia lui inspiratã din satul dacic, satul momârlãnesc i-au adus aprecieri. Acum primeºte ºi recunoaºterea comunitãþii din care face parte, dupã ce câþiva consilieri locali l-au propus la acordarea celei mai înalte distincþii oferitã de comunitate. Fostul miner a fost propus pentru a i se acorda titlul de cetãþean de onoare al oraºului Petrila. “Domnul Birãu este un artist local care a
activat în toate domeniile culturale din oraºul Petrila. E un om dedicat culturii ºi are foarte multe picturi pe care le expune la toate manifestãrile pe care le organizeazã primãria ºi consiliul local. Domnul Birãu este considerat artistul nostru popular”, a declarat Vasile Jurca, unul dintre iniþiatorii proiectului.
Î
ntunericul din adâncuri l-a fãcut sã vadã cu alþi ochi lumina Petru Birãu s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea
nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat, cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi el a fãcut la fel. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am
10 ani prea puþini pentru realizarea unei grãdiniþe Prea puþini
medici de familie
L
ucrãrile de construcþie la grãdiniþa IG Duca din Petroºani vor fi reluate. Realizarea unei grãdiniþe pare a fi desprinsã din balada “Meºterul Manole”. Nouã ani au trecut de la începrea lucrãrilor de la grãdiniþa IG Duca din Petroºani. Construcþia acestui edificiu a început în anul 2007 ºi nici pânã în prezent nu a fost finalizatã. În luna decembrie, a fost emisã autorizaþia de construcþie pentru acest edificiu. “Vom continua lucrãrile. Valoarea estimatã pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
finalizarea edificiului este de aproximativ 1,1 milioane de lei, iar banii vor fi alocaþi de la bugetul local ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Clãdirea care ar fi trebuit sã devinã un
S
ute de pacienþi din Petroºani au rãmas fãrã medic de familie, dupã ce acesta s-a pensionat.
edificiu de educaþie pentru sute de copii din Petroºani a ajuns un loc unde boschetarii îºi duc veacul ºi unde persoane diferite se pot droga. Incinta clãdirii a ajuns depozit de gunoaie ºi adãpost pentru boschetari. Mai grav este faptul cã aici se gãsesc ºi sticle întregi de prenadez, dar ºi pungi cu ajutorul cãrora aceastã substanþã a fost inhalatã. Construcþia edificiului nu a fost finalizatã, iar miniºtrii dau vina pe autoritãþile locale. Conform autorizaþiei de construire eliberatã
de Primãria municipiului Petroºani, termenul de execuþie a lucrãrilor este de 14 luni, data începerii acesteia fiind 30.10.2007, iar cea de finalizare 30.12.2008. Pe de altã parte, autoritãþile locale spun cã nu mai dau bani, decât dupã ce sunt finalizate lucrãrile, pe etape. Se pare, însã, cã micuþii care vor ajunge în bãncile grãdiniþei încã nici nu s-au nãscut, pentru cã cei de acum nu au prea mari ºanse sã vadã construcþia finalizatã. Monika BACIU
Printre cei care au fost nevoiþi sã-ºi caute alt medic s-a aflat ºi micuþa Silvia, fetiþa din cartierul Bosnia cãreia medicii i-au schimbat gradul de handicap pentru cã nu-i lipseºte o mânã sau un picior. În urmã cu circa douã sãptãmâni alþi 1.700 de pacienþi au
fost obligat sã le vând, pentru cã m-au impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar eu nu le-am vândut pentru bani”, povestea fostul miner. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã un pictor adevãrat ºi s-a înscris la facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu unde s-a remarcat imediat. Dupã absolvire ºi-a spus cã nu este îndeajuns ºi a urmat un program de master, iar mai apoi de doctorat. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acordat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã. Maximilian GÂNJU rãmas fãrã medic de familie la Hunedoara. Doctoriþa s-a pensionat ºi oamenii au fost nevoiþi sã-ºi caute singuri fiºele medicale ºi alte acte care erau în cabinet. Mulþi dintre ei aveau nevoie de reþete pentru boli cronice de care suferã sau trimiteri la medicii specialiºti. Situaþia este alarmantã iar medicii de familie din localitãþile Vãii Jiului au declarat încã din vara anului trecut, cã mulþi dintre ei se vor pensiona în perioada urmãtoare iar mii de pacienþi vor trebui sã batã zeci de kilometri pentru a-ºi gãsi un alt doctor. Maximilian GÂNJU
Ministerul Culturii a evaluat mina Petrila
delegaþie de la Ministerul Culturii O a ajuns, vineri dimineaþã, la Petrila, pentru a evalua clãdirile de la mina ce se va închide în curând. Mai mulþi oameni au cerut clasarea mai multor clãdiri în categoria monumentelor din patrimoniul naþional ºi acum a sosit momentul în care s-au fãcut evaluãrile la faþa locului.
Delegaþia a luat la pas incinta minei Petrila, alãturi de reprezentanþii Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului ºi de cei ai primãriei. Toþi au vãzut câte clãdiri existã acum ºi le-au evaluat mãcar vizual, iar întreaga întâlnire a fost supervizatã ºi de arhitecþii, care au contribuit la
declararea, ca monumente ale patrimoniului naþional, a clãdirilor din incintã. „Ministerul Culturii a primit mai multe cereri din partea minei ºi a Primãriei, de a veni la faþa locului, de a constata starea în care se aflã clãdirile în acest moment ºi de a începe procesul de gãsire a unor soluþii, aºa încât, clãdirile-monument sã fie pãstrate ºi nu doar ele, ci tot ceea ce este valoros din punct de vedere cultural, dar ºi procesul de ecologizare, care sã poatã
continua. Sã punem în siguranþã galeriile ºi sã redea acest loc oraºului, acesta este scopul întâlnirii”, a precizat Adrian Bãlteanu (foto), consilier al Minsitrului Culturii pe probleme de Patrimoniu Cultural Construit. Consilierul ministrului Culturii a agreat ideea cã unele clãdiri pot rãmâne nedemolate, mai ales cã deja ministerul s-a pronunþat în câteva cazuri, dar, atât primarul Ilie Pãducel, cât ºi reprezentantul societãþii care ar trebui sã demoleze construcþiile, nu ºtiu ce vor face pe viitor cu ele. „Încercãm sã gãsim soluþii comune, pentru ca aceste clãdiri sã fie ºi menþinute, dar, în acelaºi timp sã reuºim ºi sã ecologizãm celelalte clãdiri care trebuiesc dezafectate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Asta, în timp
ce primarul din Petrila a fost tranºant ºi a spus cã nu va putea avea în grijã aceste clãdiri, din cauza costurilor pe care nu ºi le poate permite bugetul acestui oraº. „Noi ne conformãm, pentru cã eu am fost unul dintre cei care am luat iniþiativa ºi am þinut ºedinþe de Consiliu local, pe teme legate de mina Petrila, pentru oprirea tuturor clãdirilor, pentru valorificarea ºi pe linie economicã ºi culturalã ºi turisticã, dar sã ne fie date fãrã valoare. Nu s-a putut. Nu am nimic
împotrivã sã se pãstreze, dar trebuie sã ni se dea o soluþie. Cine le va conserva? Cine le va repara? Cine le va pãzi? Cine le va îngriji?, Pentru cã este exclus sã fie bãgate toate cheltuielile pe bugetul local”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Cei care au gândit proiectul de revigorare al minei, prin
culturã, spun cã sunt fonduri europene, dar cã proiectul se va întinde pe mai bine de un deceniu ºi jumãtate ºi nu vor fi rezultate imediate, aºa cum ne aºteptãm noi acum, când luãm decizia de a nu le demola. „Clãdirile, sã nu vã imaginaþi cã trebuie „polistirenizate” ºi puse termopane ºi sã facem cine ºtie ce. Va fi un proces, pe care îl estimãm în termeni optimiºti, în 10 – 15 ani. În prima fazã, ele pot fi puse în securitate sã nu pice ºi incinta sã fie vizitatã de cãtre turiºti. Noi, la o cãutare sumarã, sub 15 minute, am gãsit douã programe europene. Cel Operaþional regional 5.1 este chiar pentru patrimoniul industrial construit, iar pentru astfel de situaþii sunt sume de pânã la 5 milioane de euro pe proiect, iar la 5.2 sunt pentru reamenajãri de spaþii urbane”, a spus Dragoº Dascãlu, arhitect, care a gândit, împreunã cu mai mulþi specialiºti, un proiect de revigorare, prin culturã ºi turism, al perimetrului Minei Petrila. Discuþiile s-au purtat la gura minei ºi acum se cautã soluþia optimã. Aceea ar fi ca o parte dintre clãdiri sã nu fie demolate, iar cele nefolositoare sã fie rase ºi sã se ecologizeze suprafaþa rãmasã. Diana MITRACHE
Excedent bugetar folosit Este oficial: Adrian Rus, candidatul PNL pentru proiectele din Lupeni activitãþilor finanþate dificultãþi financiare, ugetul local, Guvernul a alocat sume unicul punct pe integral sau parþial din la Primãria Petroºani B importante de bani din venituri proprii. Bugetul ordinea de zi a
A
drian Petru Rus este candidatul PNL pentru Primãria Petroºani, decizia fiind luatã la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai exact vineri, la Deva, în cadrul birourilor reunite ºi a comitetului judeþean al PNL.
ºedinþei consiliului local de la Lupeni.
Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, îi convoacã ”Da, într-adevãr, este oficial, am decis sã fac acest pe consilierii locali pentru a supune spre vot pas coroborat cu sprijinul ºi încrederea primitã. Da aprobarea bugetului local este oficial, voi fi pe buletinul de vot. Dar cu toate care este structurat pe acestea, pentru ca obiectivul propus sã devinã pierderi. Astfel, bugetul realitate trebuie sã conving cu argumente, nu cu declaraþii neacoperite. Acesta este rolul meu, sã general al municipiului demonstrez, nu doar sã spun! Obligaþia dumneavoas- Lupeni pentru anul trã este sã analizaþi corect, iar rugãmintea mea este 2016 se stabileºte la sã fiþi cel mai bun observator al meu. În acest mod venituri în sumã de reuºim împreunã, reuºim pentru noi toþi, fiindcã 61.545,99 mii lei, iar la acest oraº meritã mai mult!”, a declarat Adrian Rus. cheltuieli în sumã de Intrarea lui Adrian Rus în competiþia pentru 66.791,02 mii lei ºi este funcþia de primar al municipiului Petroºani este privitã de mediul politic local, dar ºi de o bunã parte alcãtuit din veniturile ºi a oamenilor de afaceri din zonã, ca fiind binevenitã, cheltuielile cumulate ale bugetului local ºi ale iar actualul primar, Tiberiu Iacob Ridzi va avea în bugetului centralizat al sfârºit un contracandidat pe mãsura sa. Marius MITRACHE instituþiilor publice ºi
local al municipiului Lupeni pentru anul 2016 se stabileºte la venituri în sumã de 43.215,19 mii lei ºi la cheltuieli în sumã de 48.310,42 mii lei. Dupã ce unitatea administrativ-teritorialã s-a confruntat cu
fondul de rezervã bugetarã, iar administraþia localã a terminat anul 2015 cu excedent bugetar. Astfel, suma va fi utilizatã pentru lucrãri de interes public. ”Excendentul bugetului local pe anul 2015 în
sumã de 5.095,23 mii lei va fi utilizat în anul bugetar 2016 ca sursã de finanþare a cheltuililor secþiunii de dezvoltare pentru obiectivele de investiþii Grãdiniþã cu program normal – ºcoala gimnazialã nr. 1, ºi modernizarea drumuri, strãzi ºi trotuare din municipiul Lupeni”, susþine Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Monika BACIU
4 Actualitate
Exemplul sãu de voinþã i-a adus recunoaºterea comunitãþii
P
etru Ilie Birãu, un fost miner din localitatea Cimpa-Petrila, este un exemplu de voinþã care a þinut sã demonstreze cã niciodatã nu este prea târziu sã-þi urmezi visul. Fostul miner a fost propus pentru a i se acorda titlul de cetãþean de onoare al oraºului Petrila. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat niciodatã la artã. Petru Ilie Birãu ºi-a investit în studii banii primiþi drept compensaþii pentru cã a fost disponibilizat ºi dupã patru ani de
facultate a devenit pictor ºi profesor de desen. N-a fost de ajuns, astfel cã a fãcut un masterat ºi apoi doctoratul în arte. Voinþa sa de fier l-a fãcut un artist apreciat nu doar în Valea Jiului ci ºi peste hotare ºi a
fost invitat de un poet renumit din Franþa, sã-i ilustreze volumele de poezii. ªi-a expus creaþiile atât în þarã cât ºi în capitalele europene, iar creaþia lui inspiratã din satul dacic, satul momârlãnesc i-au adus aprecieri. Acum primeºte ºi recunoaºterea comunitãþii din care face parte, dupã ce câþiva consilieri locali l-au propus la acordarea celei mai înalte distincþii oferitã de comunitate. Fostul miner a fost propus pentru a i se acorda titlul de cetãþean de onoare al oraºului Petrila. “Domnul Birãu este un artist local care a
activat în toate domeniile culturale din oraºul Petrila. E un om dedicat culturii ºi are foarte multe picturi pe care le expune la toate manifestãrile pe care le organizeazã primãria ºi consiliul local. Domnul Birãu este considerat artistul nostru popular”, a declarat Vasile Jurca, unul dintre iniþiatorii proiectului.
Î
ntunericul din adâncuri l-a fãcut sã vadã cu alþi ochi lumina Petru Birãu s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea
nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat, cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi el a fãcut la fel. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am
10 ani prea puþini pentru realizarea unei grãdiniþe Prea puþini
medici de familie
L
ucrãrile de construcþie la grãdiniþa IG Duca din Petroºani vor fi reluate. Realizarea unei grãdiniþe pare a fi desprinsã din balada “Meºterul Manole”. Nouã ani au trecut de la începrea lucrãrilor de la grãdiniþa IG Duca din Petroºani. Construcþia acestui edificiu a început în anul 2007 ºi nici pânã în prezent nu a fost finalizatã. În luna decembrie, a fost emisã autorizaþia de construcþie pentru acest edificiu. “Vom continua lucrãrile. Valoarea estimatã pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
finalizarea edificiului este de aproximativ 1,1 milioane de lei, iar banii vor fi alocaþi de la bugetul local ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Clãdirea care ar fi trebuit sã devinã un
S
ute de pacienþi din Petroºani au rãmas fãrã medic de familie, dupã ce acesta s-a pensionat.
edificiu de educaþie pentru sute de copii din Petroºani a ajuns un loc unde boschetarii îºi duc veacul ºi unde persoane diferite se pot droga. Incinta clãdirii a ajuns depozit de gunoaie ºi adãpost pentru boschetari. Mai grav este faptul cã aici se gãsesc ºi sticle întregi de prenadez, dar ºi pungi cu ajutorul cãrora aceastã substanþã a fost inhalatã. Construcþia edificiului nu a fost finalizatã, iar miniºtrii dau vina pe autoritãþile locale. Conform autorizaþiei de construire eliberatã
de Primãria municipiului Petroºani, termenul de execuþie a lucrãrilor este de 14 luni, data începerii acesteia fiind 30.10.2007, iar cea de finalizare 30.12.2008. Pe de altã parte, autoritãþile locale spun cã nu mai dau bani, decât dupã ce sunt finalizate lucrãrile, pe etape. Se pare, însã, cã micuþii care vor ajunge în bãncile grãdiniþei încã nici nu s-au nãscut, pentru cã cei de acum nu au prea mari ºanse sã vadã construcþia finalizatã. Monika BACIU
Printre cei care au fost nevoiþi sã-ºi caute alt medic s-a aflat ºi micuþa Silvia, fetiþa din cartierul Bosnia cãreia medicii i-au schimbat gradul de handicap pentru cã nu-i lipseºte o mânã sau un picior. În urmã cu circa douã sãptãmâni alþi 1.700 de pacienþi au
fost obligat sã le vând, pentru cã m-au impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar eu nu le-am vândut pentru bani”, povestea fostul miner. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã un pictor adevãrat ºi s-a înscris la facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu unde s-a remarcat imediat. Dupã absolvire ºi-a spus cã nu este îndeajuns ºi a urmat un program de master, iar mai apoi de doctorat. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acordat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã. Maximilian GÂNJU rãmas fãrã medic de familie la Hunedoara. Doctoriþa s-a pensionat ºi oamenii au fost nevoiþi sã-ºi caute singuri fiºele medicale ºi alte acte care erau în cabinet. Mulþi dintre ei aveau nevoie de reþete pentru boli cronice de care suferã sau trimiteri la medicii specialiºti. Situaþia este alarmantã iar medicii de familie din localitãþile Vãii Jiului au declarat încã din vara anului trecut, cã mulþi dintre ei se vor pensiona în perioada urmãtoare iar mii de pacienþi vor trebui sã batã zeci de kilometri pentru a-ºi gãsi un alt doctor. Maximilian GÂNJU
Ministerul Culturii a evaluat mina Petrila
delegaþie de la Ministerul Culturii O a ajuns, vineri dimineaþã, la Petrila, pentru a evalua clãdirile de la mina ce se va închide în curând. Mai mulþi oameni au cerut clasarea mai multor clãdiri în categoria monumentelor din patrimoniul naþional ºi acum a sosit momentul în care s-au fãcut evaluãrile la faþa locului.
Delegaþia a luat la pas incinta minei Petrila, alãturi de reprezentanþii Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului ºi de cei ai primãriei. Toþi au vãzut câte clãdiri existã acum ºi le-au evaluat mãcar vizual, iar întreaga întâlnire a fost supervizatã ºi de arhitecþii, care au contribuit la
declararea, ca monumente ale patrimoniului naþional, a clãdirilor din incintã. „Ministerul Culturii a primit mai multe cereri din partea minei ºi a Primãriei, de a veni la faþa locului, de a constata starea în care se aflã clãdirile în acest moment ºi de a începe procesul de gãsire a unor soluþii, aºa încât, clãdirile-monument sã fie pãstrate ºi nu doar ele, ci tot ceea ce este valoros din punct de vedere cultural, dar ºi procesul de ecologizare, care sã poatã
continua. Sã punem în siguranþã galeriile ºi sã redea acest loc oraºului, acesta este scopul întâlnirii”, a precizat Adrian Bãlteanu (foto), consilier al Minsitrului Culturii pe probleme de Patrimoniu Cultural Construit. Consilierul ministrului Culturii a agreat ideea cã unele clãdiri pot rãmâne nedemolate, mai ales cã deja ministerul s-a pronunþat în câteva cazuri, dar, atât primarul Ilie Pãducel, cât ºi reprezentantul societãþii care ar trebui sã demoleze construcþiile, nu ºtiu ce vor face pe viitor cu ele. „Încercãm sã gãsim soluþii comune, pentru ca aceste clãdiri sã fie ºi menþinute, dar, în acelaºi timp sã reuºim ºi sã ecologizãm celelalte clãdiri care trebuiesc dezafectate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Asta, în timp
ce primarul din Petrila a fost tranºant ºi a spus cã nu va putea avea în grijã aceste clãdiri, din cauza costurilor pe care nu ºi le poate permite bugetul acestui oraº. „Noi ne conformãm, pentru cã eu am fost unul dintre cei care am luat iniþiativa ºi am þinut ºedinþe de Consiliu local, pe teme legate de mina Petrila, pentru oprirea tuturor clãdirilor, pentru valorificarea ºi pe linie economicã ºi culturalã ºi turisticã, dar sã ne fie date fãrã valoare. Nu s-a putut. Nu am nimic
împotrivã sã se pãstreze, dar trebuie sã ni se dea o soluþie. Cine le va conserva? Cine le va repara? Cine le va pãzi? Cine le va îngriji?, Pentru cã este exclus sã fie bãgate toate cheltuielile pe bugetul local”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Cei care au gândit proiectul de revigorare al minei, prin
culturã, spun cã sunt fonduri europene, dar cã proiectul se va întinde pe mai bine de un deceniu ºi jumãtate ºi nu vor fi rezultate imediate, aºa cum ne aºteptãm noi acum, când luãm decizia de a nu le demola. „Clãdirile, sã nu vã imaginaþi cã trebuie „polistirenizate” ºi puse termopane ºi sã facem cine ºtie ce. Va fi un proces, pe care îl estimãm în termeni optimiºti, în 10 – 15 ani. În prima fazã, ele pot fi puse în securitate sã nu pice ºi incinta sã fie vizitatã de cãtre turiºti. Noi, la o cãutare sumarã, sub 15 minute, am gãsit douã programe europene. Cel Operaþional regional 5.1 este chiar pentru patrimoniul industrial construit, iar pentru astfel de situaþii sunt sume de pânã la 5 milioane de euro pe proiect, iar la 5.2 sunt pentru reamenajãri de spaþii urbane”, a spus Dragoº Dascãlu, arhitect, care a gândit, împreunã cu mai mulþi specialiºti, un proiect de revigorare, prin culturã ºi turism, al perimetrului Minei Petrila. Discuþiile s-au purtat la gura minei ºi acum se cautã soluþia optimã. Aceea ar fi ca o parte dintre clãdiri sã nu fie demolate, iar cele nefolositoare sã fie rase ºi sã se ecologizeze suprafaþa rãmasã. Diana MITRACHE
Excedent bugetar folosit Este oficial: Adrian Rus, candidatul PNL pentru proiectele din Lupeni activitãþilor finanþate dificultãþi financiare, ugetul local, Guvernul a alocat sume unicul punct pe integral sau parþial din la Primãria Petroºani B importante de bani din venituri proprii. Bugetul ordinea de zi a
A
drian Petru Rus este candidatul PNL pentru Primãria Petroºani, decizia fiind luatã la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai exact vineri, la Deva, în cadrul birourilor reunite ºi a comitetului judeþean al PNL.
ºedinþei consiliului local de la Lupeni.
Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, îi convoacã ”Da, într-adevãr, este oficial, am decis sã fac acest pe consilierii locali pentru a supune spre vot pas coroborat cu sprijinul ºi încrederea primitã. Da aprobarea bugetului local este oficial, voi fi pe buletinul de vot. Dar cu toate care este structurat pe acestea, pentru ca obiectivul propus sã devinã pierderi. Astfel, bugetul realitate trebuie sã conving cu argumente, nu cu declaraþii neacoperite. Acesta este rolul meu, sã general al municipiului demonstrez, nu doar sã spun! Obligaþia dumneavoas- Lupeni pentru anul trã este sã analizaþi corect, iar rugãmintea mea este 2016 se stabileºte la sã fiþi cel mai bun observator al meu. În acest mod venituri în sumã de reuºim împreunã, reuºim pentru noi toþi, fiindcã 61.545,99 mii lei, iar la acest oraº meritã mai mult!”, a declarat Adrian Rus. cheltuieli în sumã de Intrarea lui Adrian Rus în competiþia pentru 66.791,02 mii lei ºi este funcþia de primar al municipiului Petroºani este privitã de mediul politic local, dar ºi de o bunã parte alcãtuit din veniturile ºi a oamenilor de afaceri din zonã, ca fiind binevenitã, cheltuielile cumulate ale bugetului local ºi ale iar actualul primar, Tiberiu Iacob Ridzi va avea în bugetului centralizat al sfârºit un contracandidat pe mãsura sa. Marius MITRACHE instituþiilor publice ºi
local al municipiului Lupeni pentru anul 2016 se stabileºte la venituri în sumã de 43.215,19 mii lei ºi la cheltuieli în sumã de 48.310,42 mii lei. Dupã ce unitatea administrativ-teritorialã s-a confruntat cu
fondul de rezervã bugetarã, iar administraþia localã a terminat anul 2015 cu excedent bugetar. Astfel, suma va fi utilizatã pentru lucrãri de interes public. ”Excendentul bugetului local pe anul 2015 în
sumã de 5.095,23 mii lei va fi utilizat în anul bugetar 2016 ca sursã de finanþare a cheltuililor secþiunii de dezvoltare pentru obiectivele de investiþii Grãdiniþã cu program normal – ºcoala gimnazialã nr. 1, ºi modernizarea drumuri, strãzi ºi trotuare din municipiul Lupeni”, susþine Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Monika BACIU
6 Actualitate
Ministrul Energiei lanseazã invitaþii la elaborarea strategiei energetice
R
omânia nu are încã o strategie energeticã naþionalã ºi de ani de zile niciun Guvern nu a reuºit sã facã asta. Huila ar putea deveni parte a acestei strategii, iar asta au spus-o mai toþi cei care s-au perindat pe la conducerea acestui minister, însã, concret, în Valea Jiului s-au vãzut doar efectele negative ale lipsei unei strategii coerente. Pe site-ul Minsiterului, ministrul Victor Grigorescu a lansat o invitaþie în care îi cheamã pe toþi factorii decizionali sã se înscrie pentru a participa la dezbatere. „Haideþi sã avem o dezbatere publicã serioasã pe tema Strategiei Energetice Naþionale”, scrie ministrul, iar apoi a ataºat o postare de pe energie.gov.ro: „Pentru o transparentizare completã a procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 ºi din dorinþa de a gestiona cât mai eficient comunicarea între pãrþile interesate de procesul în sine ºi de rezultatul final, intenþionãm sã acreditãm reprezentanþii pãrþilor interesate care doresc sã ia parte la consultãrile legate de elaborarea Strategiei. Acreditarea constituie un demers formal prin care dorim sã ne asigurãm cã toate vocile
implicate vor fi ascultate, iar punctele de vedere exprimate în legãturã cu Strategia Energeticã vor fi publice ºi luate în considerare. În acest sens, cei care au participat deja sau vor sã participe la dezbaterile publice anunþate de Ministerul Energiei sunt invitaþi sã ne contacteze la adresa de e-mail sen@energie.gov.ro ºi sã-ºi desemneze un reprezentant permanent. Vã rugãm sã alegeþi o persoanã pe care o consideraþi cea mai potrivitã pentru a vã reprezenta în acest proces de elaborare ºi care sã poatã sintetiza ºi reprezenta interesele, punctele de vedere ºi poziþiile organizaþiei dumneavoastrã. Cei acreditaþi vor participa la consultãrile ºi dezbaterile demarate de Ministerul Energiei, în funcþie de aria de interese ºi tematica pusã în discuþie la fiecare întâlnire.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
UNPR candideazã singurã la alegerile locale, obiectivul strategic este de minimum 10%
U
Precizãm cã workshopurile specializate la nivel de subsector energetic, care vor fi organizate în perioada 15 februarie – 15 aprilie, sub coordonarea Consiliului Consultativ, vor reuni grupuri de experþi reputaþi. Pentru o eficientizare a comunicãrii vã rugãm sã ne transmiteþi ori de câte ori credeþi necesar opiniile dumneavoastrã la adresa de e-mail sen@energie.gov.ro. Vã rugãm sã ne transmiteþi punctele dumneavoastrã de vedere din timp pentru a le supune dezbaterii publice ºi, dupã caz, a le integra în viitoarea strategie. Termenul-limitã pânã la care aºteptãm acreditãrile dumneavoastrã este data de 15 februarie 2016. Ministerul Energiei îºi doreºte ca întregul proces sã fie pe deplin transparent ºi conteazã pe deschiderea tuturor celor implicaþi.” Diana MITRACHE
niunea Naþionalã pentru Progresul României (UNPR) va candida singurã la alegerile locale din acest an, stabilindu-ºi ca obiectiv strategic minimum 10% din voturile electoratului, a anunþat preºedintele formaþiunii, Gabriel Oprea. Potrivit lui Gabriel Oprea sãptãmâna trecutã a avut o întâlnire cu liderul PSD, Liviu Dragnea, ºi au convenit ca ambele formaþiuni sã candideze separat la alegerile locale, urmând ca, la alegerile parlamentare, sã meargã cu liste comune. Oprea a mai spus cã nici la locale nu sunt excluse alianþele între PSD ºi UNPR, dacã organizaþiile decid acest lucru. "Am stabilit cã vom candida singuri fiecare. În judeþele în care se înþeleg, au libertatea sã candideze împreunã. Obiectivul strategic al UNPR la locale este de minimum zece la sutã (...) În toamnã, vom avea liste comune cu PSD", a declarat liderul UNPR. Oprea a menþionat cã UNPR este un partid care 'asigurã stabilitate economicã ºi politicã', prin urmare nici nu se pune problema "boicotãrii alegerilor", dar rãmâne ferm pe poziþie în ce priveºte organizarea scrutinului local într-un singur tur.
Oprirea fluxului de refugiaþi ar Acord AEP - FADERE trebui sã fie o prioritate considerã privind informarea cetãþenilor despre un europarlamentar hunedorean
D
eputatul european Siegfried Mureºan a susþinut cu ocazia primei dezbateri privind prioritãþile Parlamentului European în 2017, cã bugetul Uniunii trebuie sã se concentreze pe stimularea creºterii economice ºi oprirea fluxului de refugiaþi. „Poziþia mea, în calitate de raportor al Grupului PPE pentru bugetul de anul viitor, este cât se poate de clarã: bugetul UE trebuie sã rãspundã celor douã provocãri cu care Europa se confruntã: nevoia de creºtere economicã si oprirea fluxului de refugiaþi. Pentru ca economiile þãrilor noastre sã genereze mai multã creºtere economicã ºi mai multe locuri de muncã, este nevoie sã devenim mai competitivi, sa îmbunãtãþim infrastructura, sa inovãm mai mult, sã sprijinim
IMM-urile ºi tinerii antreprenori. Pentru a opri valul de refugiaþi, Europa trebuie sã acorde fonduri pentru a securiza graniþele externe ºi a îmbunãtãþi situaþia în þãrile de origine ale refugiaþilor prin investiþii în
sistemului medical, educaþional, precum ºi facilitarea accesului la hranã ºi la apã potabilã. Este de la sine înþeles cã aceste alocãri trebuie gândite fãrã a afecta politicile de investiþii ale Uniunii Europene ºi politica de coeziune, de pe urma cãreia România beneficiazã prin fundurile structurale ºi de coeziune”, a declarat deputatul european Siegfried Mureºan la finalul ºedinþei Comisiei pentru bugete a Parlamentului European. Maximilian GÂNJU
procesul electoral
A
utoritatea Electoralã Permanentã (AEP) a încheiat un acord de parteneriat cu Federaþia asociaþiilor de români din Europa (FADERE) prin care pãrþile îºi afirmã intenþia de a contribui la consolidarea statului de drept ºi a democraþiei, dar ºi la informarea cetãþenilor cu privire la procesul electoral, se aratã într-un comunicat de presã al AEP. Potrivit comuniucatului prin acest acord se urmãreºte, totodatã, îmbunãtãþirea cadrului legal privind respectarea deontologiei electorale, a drepturilor omului ºi transparenþa activitãþii instituþiilor publice. AEP precizeazã cã o importanþã deosebitã va fi acordatã aspectelor legate de promovarea programelor, proiectelor ºi activitãþilor ce pot contribui la fundamentarea politicilor ºi strategiilor privind românii din strãinãtate pentru stimularea participãrii acestora la diferite tipuri de alegeri organizate de statul român, promovarea nediscriminãrii ºi asigurarea egalitãþii de ºanse
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
Biserica Sf. Petru ºi Pavel, inauguratã la Petrila
L
umea creºtin-ortodxã din oraºul Petrila a fost duminicã în sãrbãtoare. Dupã aproape un secol, aici s-a construit o nouã bisericã, iar târnosirea ei a avut loc în prezenþa episcopului Devei ºi Hunedoarei, Gurie, dar ºi a sutelor de credincioºi, care au fost aºteptaþi din zorii zilei la slujbã. Biserica, ce va purta hramul sfinþilor Petru ºi Pavel, se vrea un leagãn al tuturor celor din Petrila, iar preotul care va sluji aici spune cã are în plan sã îi aducã la hram pe toþi cei care au luat drumul
strãinãtãþii. „Suntem la târnosirea noii biserici, pentru cã ne apropiem de 90 de ani, de când aici nu s-a mai construit o bisericã ºi consider cã este un eveniment deosebit. Având hramul Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel, hram de varã, ne dorim sã facem pe viitor ºi o nedee în curte ºi vrem sã facem ca o întâlnire a fiilor oraºului. ªtim foarte bine cã mult tineret a plecat din zona noastrã ºi îmi doresc ca, cei rãmaºi aici, sã îºi cheme copiii, nepoþii, iar la hram sã fie ca o întâlnire a bucuriei”, a spus Adrian Boantã, preot ortodox, cel care va sluji la aceastã bisericã din Cartierul 8 Martie. Biserica va avea ºi proiecte sociale ºi unul dintre acestea va fi în parteneriat cu Salvaþi Copiii.
Asta pentru cã programul oraganizaþiei se desfãºoarã de luni pânã vineri ºi în week-end, cei peste 120 de copii nu au sprijin. „Noi ne dorim sã intervenim sâmbãta ºi duminica. Adicã, Parohia sã suporte pentru ei pregãtirea gratuitã la teme ºi o masã pe zi la toþi, o datã sâmbãta ºi o datã duminica”, a mai adãugat preotul Boantã. Proiectul Bisericii, care a fost inauguratã duminicã dimineaþã, mai prevede ºi realizarea unui centru de îngrijire al bãtrânilor la Lonea, iar pânã acum, primãria a locat aproximativ
300.000 de lei. „Pot sã vã spun cã, din partea Primãriei ºi a Consiliului Local, s-au atribuit pe timpul a 3 ani, în jur de 3 miliarde de lei vechi, ca ºi sprijin financiar. Au contribuit ºi alte persoane fizice cu sume mult mai mari”, a precizat ºi Vasilicã Jurca, viceprimar al oraºului Petrila. La târnosire a fost prezent un sobor de preoþi ºi chiar preasfinþitul Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei. Slujba a început la ora 8,00 dimineaþa ºi, de acum încolo, Cartierul 8 Martie are propria bisericã, lucru agreat de credincioºi, chiar
dacã nu toþi merg la bisericã. „Foarte bine cã s-a construit aici, decât cârciumi sau altceva, mai bine biserici. Eu stau aproape, aici ºi am sã vin. Este bine, mai ales pentru noi, bãtrânii, care ne dor picioarele ºi ajungeam cu greu la biserica situatã în cartoerul vecin”, a spus una dintre credincioasele care a venit la slujba de târnosire. „Este foarte bine cã s-a fãcut biserica. E bine cã vin oamenii bãtrãni aici, cã aºa trebuia sã mergem mai greu pânã jos acolo unde este o bisericã. Este foarte bine”, a adãugat o altã credincioasã, însã, nu toþi s-au dus ºi la slujbã. „Eu am fost nãscut ºi creascut în epoca „ailaltã” ºi nu ºtiu ce sã zic. Nu mã dus la slujbã, nici acum, niciã altã datã. Nu am fost niciodatã ºi nu mã voi duce nici de acum încolo”, a spus un alt petrilean. Construcþia bisericii a fost ridicatã, încãperea este pavatã cu marmurã, are altar din lemn de stejar sculptat în Moldova ºi încãlzire centralã, iar în interior rãmâne sã fie pictaþi pereþii. Diana MITRACHE
Schiorii se lovesc de zidurile înalte ale birocraþiei
A
proape douã milioane de euro ºi peste 150 de hectare de teren ar trebui sã ofere administraþia localã de la Petrila pentru a continua lucrãrile la domeniul schiabil ªureanu. Au trecut patru ani de când administraþia localã de la Petrila s-a asociat cu un investitor privat pentru a realiza o staþiune de ski în zona ªureanu. Chiar ºi instalaþia de transport pe cablu a fost adusã de investitor, care acum se loveºte de zidurile înalte ale birocraþiei. Pentru cã investiþia este privatã, edilii de la Petrila sunt refuzaþi de cei de la Romsilva în ceea ce priveºte schimbul de terenuri. “Legislaþia este foarte întortocheatã. Ne împiedicã sã ne dezvoltãm. Potrivit codului silvic pentru 30 hectare de teren ar trebui sã oferim de cinci ori suprafaþa, iar valoarea acestuia se înmulþeºte de trei ori. Asta înseamnã cã noi
pentru cele 30 de hectare ar trebui sã dãm la schim 150 de hectare, iar în ceea ce priveºte valoarea este undeva la 10 milioane de lei noi. Petrila a fost cuprinsã în anexa legii 526 pentru dezvoltarea programului Schi în Carpaþi, dar intrã în conflict cu legea codului silvic”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Dezvoltarea domeniului schiabil ªureanu ar însemna ºi dezvoltarea localitãþii. “Înfiinþarea domeniului de schi ar însemna dezvoltarea oraºului
prin înfiinþarea de noi locuri de muncã, s-ar construe pensiuni, hoteluri, ceea ce noi nu avem”, a mai subliniat sursa citatã. Mai mult, dacã proiectul s-ar realize, administraþia localã de la Petrila ar urma sã primeascã din partea investitorului o redevenþã anualã de 4000 de euro.
D
upã 4 ani, staþiunea montanã e tot virginã La momentul semnãrii asocierii, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, spunea cã staþiunea montanã ar urma sã fie contrsuitã într-o zonã virginã. Dupã patru ani, zona este la fel de virginã din cauza birocraþiei. "Pentru Petrila o staþiune turisticã ar însemna în primul rând valorificarea potenþialului care existã la cota 2000 pe muntele Dobraia, vreau sã vã spun cã am adus un arhitect din Bucureºti care a
spus cã se poate gândi de la zero, fiind o zonã virginã fãrã construcþii ºi amenaja aºa cum sunt reglementãrile în vigoare ºi în mod sigur va fi o
alternativã la restrângerea activitãþii din minerit", spunea în urmã cu patru ani primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2016
Henþ cu mâna
SPRE „PARADIS”! Mai mult ca oricând în ultimii ani, Jiul Petroºani începe sã fie bãgat în seamã. O echipã formatã din puºti între 15 ºi 20 de ani se ambiþioneazã sã
nu renunþe. Iatã cã administraþia localã din Petroºani începe sã conºtientizeze cã fenomenul nu poate fi ignorat ºi începe sã se implice tot mai evident.
Faptul cã la stadionul „Jiul” lucrurile au început sã intre în normalitate, cã s-a luat echipament, mingi ºi cireaºa de pe tort, cã se asigurã un cantonament pentru 40 (!) de sportivi la Bãile Herculane, este demn de toatã lauda.
Timp de o sãptãmânã, jiuliºtii îºi vor încãrca bateriile într-un... Paradis (e chiar numele pensiunii la care se va caza echipa Jiul), încercând astfel sã intre în rândul lumii. O normalitate fireascã pentru un brand care
peste trei ani va împlini o sutã de ani de existenþã! Una peste alta, antrenorii ºi jucãtorii meritau acest lucru ºi încã odatã, atunci când este, este: felicitãri celor de la C.S.M.ul patronat de administraþie ºi Consiliul Local. Deci, se poate.
cam toþi niºte copii, care se pregãtesc cu multã seriozitate. Ne bucurãm foarte mult cã în acest început de an am gãsit înþelegerea de care aveam atâta nevoie pentru a ne desfãºura activitatea în condiþii optime” a precizat managerul Marin Tudorache.
„SPERÃM ÎNTR-UN RETUR BUN”
Fotbal. Pregãtiri. Jiul Petroºani.
SPRE NORMALITATE
eºti bune dinspre Jiul V Petroºani, echipa
de fotbal din Liga a IV-a Hunedoara, acolo unde lucrurile încep sã se miºte înspre bine. Echipa aflatã sub patronatul administraþiei locale, Clubul Sportiv Municipal (C.S.M.), având un staff format din Marin Tudorache (manager), Sorin Ghiþan, Cosmin Kanduth (antrenori), se pregãteºte zilnic, începând din 4 ianuarie a.c. la stadionul „Jiul”, stadion care ºi-a intrat în normalitate: existã apã ºi curent elec-
tric. În plus de toate astea, 40 de jucãtori, formând loturile de seniori ºi juniori, vin la antrenamente, noutãþile fiind plecarea lui Mãrmãnean în Italia ºi venirea lui Fl. Stamate (20 ani) de la C.S. Vulcan. Echipa a fost dotatã cu echipament complet (geacã, treninguri, geantã, jambiere etc.) ºi cu un numãr de 40 de mingi noi, o echipã a cãrei medie de vârstã este de 17 ani! Cel mai important este cã dupã foarte mulþi ani, Jiul va beneficia de o pregãtire centralizatã de iarnã în staþiunea Bãile
Herculane, în condiþii excelente, la pensiunea „Paradis”.
„AVEM CONDIÞII EXCELENTE” „Lucrurile au început sã intre în normalitate. Avem un lot de seniori ºi juniori, de fapt,
Acum 20 de ani, cu Jiul la Predeal
Î
n ianuarie 1996, cu antrenorul Liþã Dumitru la cârmã, Jiul – juca pe atunci în Divizia „B” – se pregãtea la hotelul „Orizont” din staþiunea Predeal. Printre jucãtorii de atunci se gãseau ºi actualii membri ai staff-ului jiulist, Marin Tudorache ºi Sorin Ghiþan. Era un lot puternic, cu Leo Toader, Cãlugãriþa, Sedecaru, Baicea, Matincã, Mugurel Radu, Þârã, D. Movilã, Neiconi, Cioabã, ªtirbulescu sau M. Cristescu. Echipa se pregãtea în condiþii de lux pentru vremea aceea,
fiind singura divizionarã B la ora respectivã care îºi permitea aºa ceva.
„Î
nc-o turã pentru prânz!”
Sorin Ghiþan îºi aminteºte un moment de acum 20 de ani: „Îmi aduc aminte, eu, cu Cioabã, Matincã ºi Mugurel
Radu nu ne-am scos timpul impus de Liþã Dumitru, pe 10 km, la antrenamentul de dimineaþã. Când ne pregãteam sã urcãm în autocar pentru dejun, Liþã Dumitru ne-a oprit ºi ne-a zis: bãieþi, încã o turã de 10 km, dacã vreþi pãpicã! ªi am mai alergat încã o turã, de abia mai puteam merge la masa de prânz”.
„Echipa este în regulã. Ne-a mai revenit optimismul dupã ce Primãria ºi Consiliul Local Petroºani ºi-au îndreptat atenþia ºi la problemele noastre. Aºteptãm cantonamentul de la Bãile Herculane unde sunt sigur cã ne vom încãrca bateriile pentru retur. Inter Petrila ºi Hercules Lupeni vor crea probleme liderului ªoimul Bãiþa, în lupta pentru locul 1. ªtiu cã acolo unde vom merge, la Bãile Herculane, vom avea condiþii foarte bune, important este cã avem salã de forþã
ºi recuperare. Cred cã jucãtorii noºtri meritau acest lucru” a declarat antrenorul Sorin Ghiþan. Existã la Jiul câþiva jucãtori de perspectivã, aºa cum sunt Darius Stoica (20 de ani, „bãtrânul echipei”!), Graur, Cãt. Ionicã, M. Avram sau Bãlãuþã, care ar putea forma scheletul unei echipe în viitor.
Deocamdatã, jiuliºtii se pregãtesc la o salã din Petroºani