Skip to main content

CVJ NR.1254 JOI 22 DECEMBRIE 2016

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1254

Cronica Vãii Jiului Joi, 22 Decembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

URMÃTOAREA EDIÞIE: 2017 9 ianuarie

PRACTICI CAMELEONICE

pe spatele a 6000 de angajaþi de la CEH

G

EROM INTERNAÞIONAL mai vrea sã continue colaborarea cu Complexul Energetic Hunedoara. Dupã ce Gerom Internaþional a reuºit performanþa de a scoate Complexul Energetic Hunedoara din insolvenþã, de douã ori, acum cei de la societatea privatã s-au rãzgândit ºi vor ca CEH sã intre în insolvenþã, dar în acelaºi timp sperã, în continuare la o colaborare. >>> PAGINILE 4-5


2 Actualitate

Dupã, discuþii! O noapte tragic-comicã!

Î

n noaptea de 22/23 decembrie 1989, un grup pestriþ de „colindãtori”, cca 60 de persoane (bãrbaþi, femei, tineri ... majoritatea, duhnind a bãuturã ieftinã) au forþat intrarea în clãdirea unei instituþii de „forþã”, pe vechi. Poziþia fermã a celor aflaþi în serviciul de zi pe unitate ºi prezenþa unor militari înarmarþi, la vedere – însãrcinaþi cu apãrarea clãdirii (!?) – au domolit „asaltul” ºi au deschis, cât de cât, calea unui dialog. Întrebaþi fiind de acþiunea lor, aceºtia, autodefiniþi „revoluþionari” au afirmat cã au fost trimiºi de „Domnul profesor de la Primãrie” sã verifice birourile (!!!) ºi au cerut sã fie chemaþi la „faþa

locului” ºefii. Stupoare ! Aceºtia nu rãspundeau la telefon. ªtiam cã i-am lãsat în paturile pliante, la odihnã. Îngrijorat, am urcat la etaj ... birourile erau goale ºi ... aºternuturile cãlduþe ! „Vitejii au fost pãrãsiþi pe cîmpul de luptã” fãrã nicio avertizare... probabil, pentru a fi sacrificaþi fãrã milã ... cã de, trebuia sã avem ºi noi „victimele noastre”! Ulterior, am aflat cã, speriaþi din cale afarã de strigãtele turbulenþilor sau pur ºi simplu AVERTIZAÞI!!!, au

pãrãsit în mare grabã ºi liniºte, strategic, am putea spune, clãdirea ºi apoi curtea, sãrind gardulul de beton - cu ajutorul unor colegi ce s-au lipit de grupul fugarilor - undeva în zona din spatele Muzeului Mineritului. „Comandamentul suprem” s-a instalat confortabil în 2-3 camere ale fostului hotel „Central” unde, în scurt timp, ºi-au continuat somnul binefãcãtor, ca ºi cum, nimic nu s-ar fi întâmplat. Ghinion,

Eroii martiri ai Revoluþiei din 1989, comemoraþi la Lupeni

P

uþini îºi mai amintesc de ei ºi mai puþini vin sã le aducã un omagiu. Au luptat pentru a da jos regimul comunist ºi au pierit în Revoluþia din 1989. Sunt doi eroi din Valea Jiului care plecaserã, în toiul luptelor din Capitalã, sã ducã medicamente pentru cei rãniþi pe frontul din Bucureºti. Primãria Lupeni îi va comemora astãzi la fel cum a fãcut-o ºi de Ziua Eroilor. Se împlinesc 27 de ani Revoluþia din Decembrie 1989, însã evenimentele sângeroase care ne-au adus libertatea ºi eroismul unor tineri au fost date uitãrii în Valea Jiului. Nu sunt mulþi cei care ºtiu cã regiunea minierã are martirii ei, oameni care au murit în timpul luptelor pentru eliberare, eroi de care ºi mai puþini îºi aduc aminte. ”Noi nu i-am uitat cum n-am uitat nici sacrificiul lor. Pe data de 22 decembrie organizãm o cere-

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

monie în memoria celor doi martiri, din Lupeni, ai Revoluþiei din 1989. Noi ºi la Ziua Eroilor comemorãm atât veteranii cât ºi eroii de la Revoluþie”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã. Cei doi martiri sunt îngropaþi în Lupeni, iar în decembrie 1989 au plecat în Capitalã, alãturi de alþi 18 tineri, pentru a duce medicamente celor care luptau pentru libertate. Au murit seceraþi de gloanþele celor care vroiau cu orice chip sã menþinã regimul comunist. Eroii din Valea Jiului sunt Gociu Nicusor, împuºcat pe 22 decembrie 1989 în faþa Academiei Militare ºi Lukacs Jeno Tibi, elev de liceu la acea datã. Tânãrul a murit pe 31 decembrie 1989, la Spitalul de Urgenþã dupã ce fusese împuºcat pe 22 decembrie, în zona Televiziunii Române. Vinovaþii pentru moartea celor doi tineri încã n-au fost gãsiþi. Maximilian GÂNJU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

mi-am zis. Mi-am alertat colegii care se mai aflau prin birouri (la ordin, aflaþi la serviciu !) ºi le-am cerut sã fie calmi, sã fie atenþi la mine, la ce fac, la ce spun ... Ne-am strâns cu toþii în holul de dupã uºa de acces unde am reluat „negocierile” cu 2-3 turmentaþi ce pãreau a fi „dronele” turmei. Aceºtia au cerut sã verifice toate încãperile din clãdire pentru a-i depista pe cei care au arme asupra lor. Am acceptat. Am vertificat îmreunã toate încãperile mai puþin cele de la et. 2 unde am fost întâmpinaþi cu „cartuº pe þeavã” de militarii ce apãrau astfel, birourile Securitãþii ! Mult timp, dupã aceea m-am întrebat: de unde aceastã mare diferenþã de tratament: toþi ofiþerii, subofiþerii ... au fost retraºi în UM „Vânãtori de munte”, din Colonie,

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016 casele, familiile pãzite de militari înarmaþi...? Atunci mi-am zis doar, cã mãcar lor sã le fie bine! Noi, miliþeni de miliþie pe „persoanã fizicã”! Tare, nu? Dupã ce am revenit în hol, ni s-a cerut pe un ton imperativ sã pãrãsim clãdirea. Dupã ce mi-am privit colegii... am acceptat. Am fost primul care am pãtruns în mijlocul celor masaþi între cele douã uºi de acces. Simþând strânsoarea acestora am început sã strig „LIBERTATE, LIBERTATE ...” (mai ceva ca Mel Gibson în „Inimã neînfricatã”!) În frenezia stârnitã de strigãtele mele, dupã ce am „pupat” vreo 2-3 sticle de bãuturã am fost lãsat sã cobor scãrile instituþiei. Am fost urmat la scurt timp de colegii mei. Ne-am îndreptat, fiecare, spre casele noastre plini de îngrijorare de soarta familiilor noastre.

EPILOG În zorii zile de 23 dec. 1989, o micã parte dintre noi am revenit la locurile de muncã, unde am constatat cã am fost deposedaþi de lucruri personale, de la pixuri pânã la obiecte de îmbrãcãminte, bunuri din dotarea instituþiei etc. Atunci, le-am spus colegilor: „Fraþilor, dacã noi am ajuns sã fim furaþi, va urma, cu siguranþã, o vreme a jafului, fãrã scrupule, fãrã limite! Din pãcate, am avut dreptate.

ÎNTREGIRE

„Sã nu ne mai facem inimã rea ºi spaimã gândindu-ne cã lumea româneascã ar fi mai stricatã decât altele. Nu! Neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefãcut încã, nu e pânã-acuma dospit cumsecade.” I.L. Caragiale Col(r) NIC BRÃNIªTEANU

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016

Minerii, obligaþi sã batã în retragere, stau sã izbucneascã

M

ina Lonea nu mai are plasã, iar minerii cred cã joi ma scot pentru ultima datã cãrbune. La Livezeni nu mai sunt bride, cleme ori susþineri, iar minerii lucreazã atât cât pot ºi situaþia de sub pãmânt devine explozivã. Fãrã explozibili, însã, pentru cã deja s-au impus restricþii la folosirea lor, în condiþiile în care nu mai ajung pânã la finele acestui an. Liderii minerilor au fost nevoiþi sã poarte dialoguri dure cu ortacii, care nu mai înþeleg ce se întâmplã, care trãiesc în incertitudine ºi intrã sub pãmânt fãrã cele mai elementare lucruri de care au nevoie. În plus, abia au fost þinuþi sã nu plece spre Petroºani, pentru cã aºa nu se mai poate. „La Lonea cele douã

abataje consumã foarte multã plasã ºi rezerve mai sunt pentru miercuri ºi joi la schimbul I. S-a fãcut un program potrivit cãruia cele douã abataje clasice de joi sã se asigure ºi minerii sã primeascã alte lucrãri, iar producþia este foarte micã. Celãlalt abataj cu banc subminat este pe închidere pentru cã sunt probleme ºi decât sã ne

trezim cu alte evenimente, mai bine aºa. Miercuri dimineaþã, pe minerii din schimbul I, abia i-am þinut sã nu o ia la Vale, cã sunt hotãrâþi ”, a declarat Vasile Pãduraru, lider la Mina Lonea. Ortacii au cerut garanþii, dar cel mai mult, aceºtia le pot primi pânã luni, sãptãmâna viitoare, dupã Crãciun.

„La Lupeni, eu am stat de vorbã cu schimbul I. Ei se tem de oprirea activitãþii. Nu e la fel la toate minele, iar conducerea CEH ne-a garantat cã pânã în 27 decembrie minele vor funcþiona. Dacã luni lucrurile se menþin la fel, atunci fiecare minã se va organiza dupã resursele pe care le are. La Lupeni mai puteam funcþiona pânã la finele

Cãrbunele a detronat apa la producþia de energie electricã

P

roducþia de energie electricã pe bazã de cãrbune este pe primul loc. În ultimele zile, cãrbunele a fost vital pentru securitatea energeticã a României. Producþia de energie electricã pe bazã de cãrbune a ocupat primul loc, detronând astfel producþia de energie electricã pe bazã de apã. Raportul Transelectrica aratã cã, în data de 21 noiembrie, la ora 12:19, producþia de energie pe bazã era de 28,95%, în timp producþia hidro era pe locul al doilea, cu un

procent de 23,90%. În tot acest timp, Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã în regim de avarie, din cauza problemelor cu care se confruntã. În cursul zilei de ieri, conducerea CEH a reuºit sã ajungã la o înþelegere cu furnizorul de gaz, astfel încât sã nu se opreascã producþia la cele douã termocentrale. Mai mult, la începutul acestei sãptãmâni, Transelectrica a cerut CEH sã porneascã încã un grup al termocentralei Mintia, care a cedat dupã câteva ore de funcþionare. Experþii în energie susþin cã cererea mare de

energie se datoreazã temperaturilor scãzute. "Este perioada de sfârºit de an. Consumul populaþiei, comercial ºi rezidenþial, este în creºtere, în principal, din cauza temperaturilor joase ºi influenþeazã, în mare parte, producþia ridicatã a energiei electrice. Pe lângã încãlzirea pe gaze, consumatorii sunt nevoiþi sã utilizeze, în aceastã perioadã, ºi o sursã de încãlzire pe energie electricã. Astfel, consumul de energie electricã este în creºtere", a declarat, potrivit Money.ro, Ionuþ Purica, expert în energie. CEH e bun în momentele de crizã

naþionalã. “Cãrbunele este o componentã de bazã a mixului energetic, fiind un pilon al securitãtii energetice nationale. În perioadele meteorologice extreme, atât vara cât si iarna, cãrbunele acoperã o treime din necesarul de energie electricã. Rezervele de huilã, concentrate în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, totalizeazã 2,2 mld t, din care 592 mil t se aflã în perimetre exploatate. Puterea calorificã a huilei românesti este de 3650 kcal/kg. Productia de huilã, în 2015, a fost 1,29 mil t, în scãdere de la 1,87 mil t în 2012”, aratã varianta finalã a strategiei energetice. Monika BACIU

anului”, a precizat ºi Darius Câmpean, lider la mina Lupeni. La Livezeni lucrurile sunt la fel de grave ºi minerii vor mai avea puþin de lucru, dupã care nu se ºtie nimic. „Sunt probleme de achiziþionare a materialelor. Avem acel complex mecanizat care merge în continuare. Problema este în posturile unde se fac pregãtiri, pentru cã nu avem bride, cleme,

TH-uri. Lucrãm pe lucrãri de întreþinere ºi încercãm sã continuãm aºa”, a adãugat ºi Lucian Enculescu, lider la Livezeni. Minerii nu vor mai avea, în scurt timp, nici mãcar capse pentru a puºca în front, iar lucrãrile de deschidere vor fi oprite total. Va urma întreruperea furnizãrii cãrbunilor ºi apoi falimentul, dacã nu se gãseºte o soluþie. Diana MITRACHE

CEH a primit o „gurã de gaz”, pentru 7 zile uncþionarea F CEH nu va fi întreruptã ºi, în consecinþã, nici alimentarea cu energie termicã, spre abonaþii din Deva ºi Petroºani, acum de Crãciun. Nu mai mult de o sãptãmânã, însã. Atât au primit acord cã vor avea gaz metan, fãrã sã plãteascã pentru cantitatea furnizatã, necesarã celor douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni. Potrivit unui comunicat remis presei de conducerea CEH, „s-a reuºit ca pentru urmãtoarele 7 zile calendaristice sã rezolve problema aprovizionãrii gazului metan necesar funcþionãrii termocentralelor. În acest fel, s-a amânat o situaþie de crizã care ar fi determinat oprirea termocentralelor cu implicaþii directe în asigurarea producþiei de energie electricã ºi în furnizarea agentului ter-

mic pentru încãlzirea populaþiei Vãii Jiului ºi a Municipiului Deva”, se aratã în comunicatul CEH. Mai mult, situaþia a fost detensionatã ºi la Deva, unde APAPROD urma sã opreascã furnizarea apei potabile. Nu acelaºi lucru se întâmplã în Valea Jiului, însã, unde toate minele ºi sediul administrativ al CEH este debranºat de la reþeaua de apã. „În ceea ce priveºte relaþia contractualã dintre Sucursala Electrocentrale Deva ºi APAPROD Deva, apreciem în mod deosebit înþelegerea ºi disponibilitatea de care a dat dovadã furnizorul serviciului de alimentare cu apã potabilã, cu care s-a semnat un grafic de eºalonare a plãþilor restante. În aceste condiþii, în perioada urmãtoare, alimentarea cu apã potabilã a SE Deva este o certitudine”, se mai aratã în comunicatul semnat de conducerea CEH. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Practici cameleonice pe spatele a 6000 de angajaþi de la CEH

CEH în colaps, angajaþii cer respectarea primelor C omplexul Energetic Hunedoara este în colaps. Termocentrala de la Paroºeni a fost opritã, de ieri, existând riscul ca aceeaºi mãsurã sã fie luatã ºi la unitãþile miniere, iar astfel CEH ºi-ar opri activitatea total ºi oamenii trimiºi acasã fãrã niciun leu.

G

EROM INTERNAÞIONAL mai vrea sã continue colaborarea cu Complexul Energetic Hunedoara. Dupã ce Gerom Internaþional a reuºit performanþa de a scoate Complexul Energetic Hunedoara din insolvenþã, de douã ori, acum cei de la societatea privatã s-au rãzgândit ºi vor ca CEH sã intre în insolvenþã, dar în acelaºi timp sperã, în continuare la o colaborare. Decizia instanþei în favoarea operatorului economic privat a însemnat o premierã la nivel naþional. Reprezentanþii GEROM s-au luptat, de douã ori, pentru a anula insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara ºi tot de atâtea ori au ºi reuºit. Ultima decizie în favoarea GEROM INTERNAÞIONAL pune capac Complexului Energetic Hunedoara.

R

ea-credinþã ºi plãþi preferenþiale

Reprezentanþii GEROM INTERNAÞIONAL au motivat, la prima cerere de anulare a insolvenþei CEH, cã societatea ºi-a cerut insolvenþa cu rea-voinþã. “Creditoarea apelantã SC Gerom Internaþional SA solicitã admiterea apelului ºi, pe cale de consecinþã revocarea sentinþei de deschidere a procedurii insolvenþei debitoarei Complexul Energetic Hunedoara SA. Susþine cã cererea de deschidere a procedurii insolvenþei nu îndeplineºte condiþiile prevãzute de lege, fiind vorba doar despre rea-credinþã. Apreciazã cã dovada relei-credinþe este însãºi hotãrârea consiliului de administraþie, care este nelegalã, având în vedere prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanþa corporativã, art. 25 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. b i c, prin raportare la Legea nr. 31/1990. Aratã ca debitoarea Complexul Energetic Hunedoara SA conform art. 2 din actul constitutiv este persoana juridicã constituitã sub forma societãþii pe acþiuni în care Statul este acþionarul unic. Potrivit OUG nr. 109/2011 privind consiliul de administraþie, numãrul membrilor acestuia trebuie sã fie între 5-9. Or, în cazul hotãrârii în discuþie, numãrul administratorilor era de 4, unul dintre administratori fiind demi-

sionat din 10.12.2015, cu mult înainte de introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenþei. Mai mult, numãrul de administratori de 4 contravine ºi prevederilor art. 137 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, prin care se prevede cã numãrul administratorilor este întotdeauna impar. Având în vedere scãderea sub minimul legal, consiliul de administraþie era obligat sã convoace de îndatã adunarea generalã ordinarã a acþionarilor pentru numirea unui administrator în condiþiile prevãzute de lege. Potrivit dispoziþiilor Legii nr. 31/1990, în situaþia în care numãrul scãdea sub minimul legal, puteau sã numeascã un administrator provizoriu pentru a pãstra numãrul de 5 membri, aºa cum prevede OUG nr. 109/2011. Nu s-a procedat aºa, hotãrârea fost datã de consiliul de administraþie cu cei patru membri, fiind astfel nelegalã, contravenind atât OUG nr. 109/2011, cât i Legii nr. 31/1990 ºi actului constitutiv al debitoarei ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare al consiliului de administraþie. Susþine cã judecãtorul sindic nu are la îndemânã toate pârghiile necesare pentru verificarea situaþiei reale. Este motivul pentru care pe calea opoziþiei au învederat instanþei motivele care au stat la baza apelului. Astfel, au arãtat ºi probat reaua-credinþã prin

hotãrârea consiliului de administraþie de introducere a cererii de deschidere a procedurii insolvenþei, pe care nu o apreciazã ca fiind o soluþie pentru Complexul Energetic Hunedoara SA”, arãtau reprezentanþii GEROM INTERNAÞIONAL, la prima cerere de anulare a procedurii insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Instanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul formulat de GEROM INTERNAÞIONAL, astfel cã în data de 3 mai 2015, dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a fost trimis spre rejudecare

Curtea de Apel Alba Iulia.(f.112-114.Vol.IV) . În motivarea adresei SC Gerom Internaþional SA Petroºani a arãtat cã plângerea penalã a fost formulatã motivat de faptul cã între cele douã entitãþi juridice au fost stabilite raporturi contractuale, în considerarea cãrora SC Gerom Internaþional SA Petroºani a furnizat Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA Petroºani produse ºi a prestat servicii, iar cererea de deschidere a procedurii insolvenþei formulatã de aceasta a fost introdusã de aceasta cu rea - credinþã în scopul blocãrii acþiunilor creditorilor prejudiciind

în favoarea creditoarei Constructiones Industrielles de la Mediterranee. Prin întâmpinare, debitoarea solicita respingerea apelului creditoarei oponente ca nefundat, reiterând susþinerile invocate în faþa primei instante. Se mai susþine de cãtre debitoare cã intenþioneazã sã propunã un plan de reorganizare, iar în cazul în care exploatarea minierã devine nerentabilã va propune încetarea activitãþii în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2003, procedura care se poate derula în cursul reorganizãrii în conformitate cu prevederile art. 24 alin. 1 din Legea minelor nr. 85/2003”, aratã motivarea Curþii de Apel Alba Iulia, din data de 8 nopiembrie 2015, atunci când CEH a ieºit pentru a doua oarã din insolvenþã.

D

e ce s-au rãzgândit?

la Tribunalul Hunedoara. La a doua cerere de anulare a procedurii insolvenþei CEH, reprezentanþii de la GEROM au arãtat cã CEH a fãcut plãþi preferenþiale. “Gerom Internaþional SA Petroºani a fãcut cunoscut instanþei faptul cã a fost formulatã plângere penalã împotriva Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA Petroºani ºi a reprezentanþilor acesteia motivat de introducerea cereri de deschidere a procedurii insolventei la cererea acesteia, ataºând copia acestei plângeri penale adresatã Parchetului de pe lângã

interesele acestora inclusiv ale sale. (...) Raportat la starea de insolventã a debitoarei, se arata cã aceasta a introdus cerere de deschidere a procedurii cu rea credinþã, prejudiciind interesele creditorilor, starea de insolventa invocatã de debitoare fiind una indusã, reaua-credinþã a acesteia fiind doveditã ºi de platã cu prioritate a unora dintre creditori. Astfel, se susþine cã debitoarea a plãtit în perioada 05.04.2016 23.08.2016 suma de 3.194.709,83 lei în favoarea Primãriei Municipiului Vulcan ºi suma de 10.665.579,03

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016

Cum, când Complexul Energetic Hunedoara este în colaps, activitatea fiind la un pas de a fi opritã, cei de la GEROM INTERNAÞIONAL, se aflã printre cei care solicitã intrarea în insolvenþã a societãþii energetice. Oficialii societãþii susþin cã în perioada aceasta, datoriile Complexului Energetic Hunedoara au crescut, iar singura ºansã pentru a recupera banii este insolvenþa. “SC GEROM INTERNAÞIONAL SA a investit în perioada în care a fãcut opoziþie la insolvenþa cerutã de CEH multe resurse umane ºi financia-

re, resurse care în aceastã perioadã în care ºi societatea nostrã este de asemenea în insolvenþã nu le mai poate aloca. Totodatã, în ciuda faptului cã am adoptat o poziþie clarã ºi onestã, în ciuda faptului cã am fost societatea care s-a opus ca fostul administrator judiciar sã primeascã o indemnizaþie de aproximativ 100.000 lei (suma care ni s-a pãrut nejustificatã), am constatat cã, sumele pe care le avem de încasat de la CEH au crescut constant. Creanþele pe care le înregistrãm la CEH au crescut la fiecare intrare în insolvenþã, respectiv de la 1.300.000 lei la 1.800.000 lei ºi acum când noua insolvenþã care probabil se va adeveri în perioada urmãtoare, creanþele noastre au crescut, în acest moment având de încasat de CEH aproximativ 1.900.000 lei (acesta este ºi motivul pentru care GEROM INTERNAÞIONAL SA se afla insolvenþã)”, aratã cei de la GEROM INTERNAÞIONAL. Mai mult decât atât, conducerea societãþii care a furnizat, ani la rând, stâlpi hidraulici ºi alte piese Complexului Energetic Hunedoara cã va face în continuare acest lucru, în condiþiile în care se respectã prevederile contractuale. “Totodatã, constatãm un paradox legat de faptul cã o companie de stat, care furnizeazã gaz cãtre altã companie de stat (CEH), îºi încaseazã în avans facturile, în vreme ce ceilalþi furnizori (printre care ºi GEROM INTER-

În tot acest timp, salariaþii societãþii cer conducerii sã respecte prevederile contractului colectiv de muncã ºi sã le acorde tichetele de masã ºi primele cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. “Continuarea acestei stãri în care Complexul Energetic Hunedoara nu este în insolvenþã genereazã grave dezechilibre în activitatea CEH. Acestã neintrare în insolvenþã are douã aspecte extrem de neplãcute. Drepturile din CCM care revin angajaþilor, tichetele de masã ºi tichetele cadou pentru Crãciun, nu vor putea fi plãtite. Am informat NAÞIONAL SA) nu îºi încaseazã deloc facturile de materiale. Din aceste motive, am ajuns la concluzia cã singura metodã prin care ne putem încasa facturile emise cãtre CEH este cã aceasta entitate sã fie în insolvenþã. Menþionãm cã sumele pe care le avem de încasat de la CEH sunt sume provenite din livrãri de materiale strict necesare activitãþii CEH, respectiv extragerea cãrbunelui precum ºi asigurarea siguranþei ºi securitãþii locurilor de muncã (stâlpi hidraulici ºi grinzi de susþinere minierã). Drept urmare societatea noastrã în perioada urmãtoare va încerca sã fie un furnizor ºi un susþinãtor de bazã a activitãþilor miniere pentru cã avem o lungã tradiþie legatã de minerit, dar în acelaºi timp avem încrederea ºi speranþa cã pentru livrãrile ce vor fi fãcute în perioada urmãtoare se vor respecta prevederile contractuale legate de termenele de platã pentru cã ºi noi la rândul nostru avem un numãr de salariaþi cãrora trebuie sã le asigurãm locul de muncã ºi în faþa cãrora suntem rãspunzãtori de felul în care ne desfãºurãm activitatea”, mai aratã cei de la GEROM INTERNAÞIONAL. Monika BACIU

constructiv. Echipa de conducere de la CEH conºtientizeazã cã respectarea CCM este importantã atât pentru noi ca organizaþie sindicalã, cât ºi pentru angajaþii. Mai mult, fostul nostru coleg, Petre Nica a semnat acel contract colectiv de muncã”, a mai spus sursa citatã.

N

ervi întinºi

oamenii despre acest aspect. Nu vor putea fi plãtite salarile compensatorii cãtre angajaþii care au fost afectaþi de concedierea colectivã. Un alt aspect extrem de neplãcut ºi dureros ar fi oprirea activitãþii. Am avut discuþii atât cu conducerea CEH, cât ºi la Ministerul Energiei ºi am solicitat sã gãseasc soluþii pentru a nu se întâmpla acest lucru. Este responsabilitatea maximã a conducerii ca acest lucru sã nu se întâmple”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Oamenii îºi pun speranþa în decizia instanþei. Dacã sãptãmâna

viitoare, CEH intrã în insolvenþã, sindicaliºtii susþin cã drepturile prevãzute în contractul colectiv de muncã trebuie respectate. “Dacã pe data de 27 decembrie intrãm în insolvenþã este foarte important ca echipa managerialã, dar ºi administratorul judiciar care va veni sã înþeleagã cã acest CCM trebuie respectat în integralitatea lui. Noi am spus de la început cã suntem un partener corect ºi constructiv atâta timp cât drepturile din CCM se respectã. Când din diverse motive, CCM nu se respectã nici noi nu mai putem fi un partener

Minerii, dar ºi energeticienii au fost informaþi de situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. salariaþii CEH se tem pentru siguranþa locului de muncã, dar în acelaºi timp starea de tensiune ar putea duce la izbucnirea unor conflicte spontane. “Minerii nu ne-au primit cu aplauze, însã am fost nevoiþi sã le spunem adevãrul. Noi am fãcut informarea ºi am încercat sã îi calmãm. Sunt nemulþumiþi, este un drept înainte de sãrbãtori, este un bonus financiar. Sunt foarte speriaþi de spectrul opririi activitãþii, iar dacã acest

lucru se întâmplã trebuie ca echipa de conducere sã îºi dea demisia. Trebuie gãsite soluþii, însã soluþiile sunt ale dânºilor, ºi-au asumat situaþia când au preluat aceste funcþii. Conducerea trebuie sã respecte acest CCM, chiar fostul nostru coleg a semnat acest contract colectiv de muncã. Pentru noi astea sunt prioritãþile. Deciziile ºi soluþiile manageriale sunt la dânºii. Este foarte important sã putem funcþiona”, a mai spus Darius Câmpean. “Minerii de la Lonea sunt hotãrâþi sã facã protest. Nu mai pot accepta minciunile despre situaþia cu intrarea în insolvenþã. Minerii mi-au sugerat sã cer demisia conducerii CEH. Minerii sunt extrem de nervoºi, nervii sunt întânºi la maxim. Orice este posibil (declanºarea unui conflict-n.r.), minerii hotãrãsc”, a completat Vasile Pãduraru, liderilor minerilor de la Lonea. Termocentrala Paroºeni a fost opritã în cursul zilei de ieri. Doar CAF-ul funcþioneazã, asigurând energia termicã pentru municipiul Petroºani ºi instituþiile publice din municipiul Vulcan. Monika BACIU

Adrian Jurca – þap ispãºitor în problema CEH F

ostul lider de sindicat de la mina Livezeni, Adrian Jurca, a fost concediat pentru absenþe nemotivate, însã, colegii sãi de la Sindicatul Muntele îl acuzã acum pentru situaþia în care a ajuns Complexul Energetic Hunedoara. Mai mult, pentru cã s-a opus intrãrii în insolvenþã, colegii sãi considerã cã este cel care le vrea rãul tuturor, pentru cã întreaga activitate de producere a energiei este acum total blocatã. „ªtim toþi cã s-a ajuns în aceastã situaþie din cauza unui alienat mintal, Jurca ªtefan Adrian. El mai are ºi tupeul, pe unde mai poate da câte un articol, sã spunã cã a salvat nu ºtiu câte locuri de muncã. Eu le-am spus cã vedem toþi rezultatul acþiunilor domnului Jurca ªtefan Adrian”, a declarat Darius Cîmpean preºedintele Sindicatului Muntele, care, alãturi de colegii sãi de la celalalte mine, au fost miercuri dimineaþã pe la toate minele sã le explice minerilor cum stã treaba. Adrian Jurca a rãmas fãrã contractul de muncã, dupã ce marþi, conducerea CEH l-a concediat pentru absenþe nemotivate, însã, acesta susþine cã demersurile sale au fost fãcute tocmai pentru a salva CEH din situaþia în care este prãdat de actuala conducere

managerialã. „Sunt acuzaþii fãrã niciun fundament. În primul rând, noi nu am semnat niciodatã un CCM ºi nu îmi amintesc sã fi condus eu CEH. Acesta este condus politic de 2 ani de o grupare mafiotã, care nu a avut ca scop decât jefuirea ºi ducerea spre faliment a acestui complex. Legat de acuzele cã dacã nu fãceam noi apel, CEH era bine în insolvenþã, i-aº sfãtui pe cei care mã acuzã sã citeascã de ce ne-a dat nouã instanþele dreptate. Atâta timp cât Curtea de Apel ºi Tribunalul Hunedoara ne-au dat dreptate în demersurile noastre, orice acuzã din partea unor semianalfabeþi ºi unor mafioþi chiar nu mã intereseazã”, a spus în apãrarea sa Adrian Jurca, fost lider al

minerilor de la Livezeni. Situaþia este fãrã precedent, spun sindicaliºtii, care nu ºtiu cât se va mai putea furniza agent termic cu Cazanul de Apã Fiartã de la Termocentrala Paroºeni, însã, Adrian Jurca nici cu

asta nu este de acord ºi spune cã CEH încaseazã sume suficiente cât sã achite salariile ºi chiar sã îi mai rãmânã. „O instanþã superioarã din România a depistat cã CEH are suficiente resurse financiare, încât

sã reziste pe piaþã ºi sã nu intre în insolvenþã. Din pãcate, cei care conduc azi trebuiau sã ºtie acest lucru”, a adãugat Jurca. Cu un singur lucru sunt cu toþii de acord, însã, situaþia este gravã, iar demisia celor din conducerea CEH este iminent cerutã de toþi minerii. Ambele tabere sindicale au iterat acest fapt, pe motiv cã existã oricând posibilitatea de a intra în faliment. „Este responsabilitatea maximã a conducerii CEH sã nu se întâmple aºa ceva, iar dacã se va întâmpla, ei trebuie sã îºi dea demisia în bloc”, a conchis Darius Câmpean. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Se dã startul vacanþei la munte

ii de turiºti sunt aºteptaþi M începând de astãzi

sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã în cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului. Straja vine cu o noutate din acest sezon, în urma unei înþelegeri dintre autoritãþile locale ºi cabanieri. Salvamontiºtii, cabanierii, operatorii instalaþiilor de transport pe cablu, dar ºi cei care întreþin pârtiile de schi din Straja ºi

Parâng aºteaptã turiºtii care ºi-au rezervat vacanþe în staþiunile montane din Valea Jiului. Sute de turiºti au urcat în staþiuni încã de

ieri, iar astãzi ºi mâine se preconizeazã cã instalaþiile de transport pe cablu vor funcþiona la capacitate maximã. Majoritatea cabanierilor

din cele douã staþiuni ºi-au vândut pachetele pentru Crãciun, iar preþurile au fost la fel ca în anii trecuþi. Totodatã, dacã turiºtii aleg sã petreacã întreaga perioadã de sãrbãtori, adicã pânã dupã Anul Nou, îºi pot negocia reducerea pentru pachet care ajunge ºi la 15 procente din preþul total. „Acum încep sã urce pentru Crãciun ºi va fi foarte mare înghesuialã. Probabil cozile la Telescaun se vor întinde bine de tot pentru cã sunt aºteptaþi

Centralele pe gaz au trecut în administrarea ºcolilor entralele pe gaz au trecut în C administrarea unitãþilor de învãþãmânt din Petroºani. Autoritãþile locale au luat decizia de a monta centrale pe gaz la unitãþile de învãþãmânt pentru ca elevii sã nu îngheþe în sãlile de curs atunci când CEH nu furnizeazã agent termic.

Astfel, au fost montate ºase centrale termice care au ajuns în administrarea unitãþilor de învãþãmânt. ”Prin hotãrâri ale Consiliului Local, în anul 2015 s-a aprobat transmiterea în administrare cãtre unitãþile de învãþãmânt din municipiul Petroºani a imobilelor aparþinând domeniului public al municipiului

Cristian Resmeriþã a depus jurãmântul

C

ristian Resmeriþã a depus jurãmântul în Senatul României. Cristian Resmeriþã a candidat pe listele PSD Hunedoara pentru un mandat de senator, obþinând peste 70% din voturile cetãþenilor. “Eu, Resmeriþã Cornel Cristian, în calitate de senator ales în circumscripþia electoralã numãrul 22 Hunedoara, jur credinþã patriei mele, România. Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii. Jur sã apãr democraþia, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritatea teritorialã a României. Jur sã îmi îndeplinesc cu onoare ºi fidelitate mandatul încredinþat de popor. Aºa sã îmi ajute Dumnezeu”, a spus Cristian Resmeriþã, în plenul Senatului. Toþi cei 9 parlamentari ai judeþului Hunedoara au depus jurãmântul. Toate mandatele de parlamentari au fost validate. Monika BACIU

Petroºani în care îºi desfãºoarã activitatea. La cele ºase unitãþi de învãþãmânt menþionate în proiectul de hotãrâre (ªcoala Gimnazialã nr. 7, ªcoala I.G. Duca – sediul nou, ªcoala I.G. Duca – sediul vechi, ªcoala Avram Stanca, Colegiul Economic Hermes Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida – n.r.) s-au construit puncte termice ºi s-au montan centrale de încãlzire pe gaz. Conform dispoziþiilor art. 36, al. 5 litera a, corobo-

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016 mii de turiºti”, spun cabanierii din Straja. Staþiunea din vestul Vãii Jiului aduce o noutate din acest sezon, în urma unui acord al investitorilor. Administratorii de instalaþii de transport pe cablu (telescaun, teleschi) au convenit sã se asocieze pentru exploatarea în comun a acestor instalaþii, astfel încât turiºtii sã poatã utiliza un singur ski-pass pentru toate instalaþiile de transport pe cablu din staþiune. Înþelegerea a fost parafatã la Primãria Lupeni, parte fiind ºi administraþia localã.

rate cu art 123, al. 1 din legea 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Consiliul Local hotãrãºte darea în administrare a bunurilor proprietate publicã a unitãþii administrativ – teritoriale în condiþiile legii, cãtre regii autonome sau instituþii publice”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea de la Petroºani a investit milioane de lei în montarea de centrale termice la unitãþile de învãþãmânt. Monika BACIU

”Mã bucur cã agenþii economici au înþeles cã trebuie sã fie împreunã, sã colaboreze în favoarea turiºtilor. (…) Le mulþumesc administratorilor de pârtii care au realizat aceastã asociere care va fi în folosul tuturor celor care vor alege Straja în aceastã iarnã pentru a schia”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Atât în Straja cât ºi în Parâng se poate schia iar preþurile bune atrag turiºti din toate regiunile þãrii. Maximilian GÂNJU

Restanþele cresc preþurile locuinþelor

C

ei plecaþi la muncã în strãinãtate au rãmas în urmã în ceea ce priveºte achitarea impozitelor ºi taxelor locale. Din acest motiv amatorii de a le achiziþiona locuinþele scoase la vânzare riscã sã plãteascã de douã ori preþul apartamentelor. “Persoanele plecate în strãinãtate, în special în Spania, Italia ºi mai nou Marea Britanie nu ºi-au mai plãtit impozitele. Prin urmare, cei care vor sã le cumpere apartamentele sau garsonierele constatã cu uimire cã au de achitat ºi datoriile strânse la curent, gunoi, apã, etc. ºi atunci preþul de achiziþie al locuinþei creºte destul de mult”, spun inspectorii fiscali. M. GÂNJU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016

ANL-urile de pe Strada Pãcii nu se mai construiesc

A

utoritãþile locale de la Petroºani au avut în vedere realizarea unor blocuri tip ANL pe strada Pãcii. Proiectul a fost depus de ani de zile, însã cei de la Ministerul Dezvoltãrii nu au mai alocat niciun leu pentru aceastã investiþie care ar fi venit în sprijinul tinerilor. Ba mai mult, cetãþenii din zonã s-au opus vehement construirii blocurilor ANL pe

spaþiul verde. Astfel, în ºedinþa de Consiliu din aceastã sãptãmânã s-a decis renunþarea la proiect. “Municipiul Petroºani este cuprins în lista de sintezã a amplasamentelor din cadrul programului de construcþii locuinþe pentru tineri, destinate închirierii, cu urmãtoarele obiective de investiþii: strada Pãcii, între blocurile 8-10 cu 40 u.l. (...), strada Pãcii, între blocurile 12-14 (...), strada Pãcii, între blocurile 16-18 (...)”,

strada Pãcii, între blocurile 1-3 (...). În data de 13.07.2009, la Registratura instituþiei noastre a fost depusã petiþia nr. 10244/218 prin care 580 de persoane, locuitori cu domiciliul în strada Pãcii, dezaprobau Hotãrârile Consiliului Local de a schimba destinaþia spaþiului verde din zonã, prin construirea de noi blocuri”, aratã documentele Consiliului Local Petroºani. În acest sens, s-a luat decizia de a renunþa la

Mii de oameni vor primi SMS de la Apa Serv

construirea de alte patru blocuri ANL pe strada Pãcii. “Având în vedere adresa menþionatã, precum ºi prevederile Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 (…) privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru

Locuinþe prin care se precizeazã cã, în situaþia în care nu se repartizeazã în totalitate, autoritãþile publice locale “rãspund de paza ºi conservarea imobilelor preluate pânã la repartizarea acestora cãtre beneficiarii de

drept, urmând sã efectueze pe cheltuiala lor toate remedierile necesare la imobilele preluate ºi nerepartizate la care se constatã deteriorãri ca urmare a neutilizãrii lor”, propun aprobarea renunþãrii la implementarea proiectelor de consturire a locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii (ANL) în zona strãzii Pãcii din municipiul Petroºani”, mai aratã documentele Consiliului Local. Patru blocuri tip ANL ar fi trebuit construite în Petroºani, pe strada Pãcii. Acestea ar fi avut câte 40 de unitãþi locative. Monika BACIU

O

datã cu facturile, mii de oameni ºi-au dat acordul sã primeascã, prin sms, ori pe mail, avertizãri de la Apa Serv. Societatea ºi-a dezvoltat un nou sistem de relaþii cu publicul beneficiar, pentru a evita pe viitor neplãcerile create de avarii, sau eventualele reparaþii planificate. La fel se va întâmpla ºi dacã vor fi restricþii cauzate de diverse defecþiuni, iar populaþia a agreat ideea de a fi informatã astfel. „E vorba de ordinul miilor de oameni, cãrora le-am propus, odatã cu factura, sã ne trimitã numãr de telefon, sau adresa de e-mail ºi din ianuarie, 100% ºi acest sistem va merge,

pentru cei care ne-au dat datele. Este vorba despre aproximativ 8.000 de oameni care vor fi înºtiinþaþi când se ia apa”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv VJ . Apa Serv a implemntat în 2016 ºi sistemul de platã on-line ºi de anul viitor ve înºtiinþa abonaþii cu privire la eventualele restricþii. Acum, întreruperea furnizãrii apei se face prin intermediul mass-media, ori pe site-ul Apa Serv, însã, oamenii observã prea târziu sau deloc ºi se trezesc tot fãrã apã, atunci când sunt lucrãri programate. Diana MITRACHE

Patru familii nevoiaºe vor avea masa bogatã de sãrbãtori

E

venimenul caritabil, organizat de Asociaþia Comitetului de Iniþiativã ºi a Comitetului Oamenilor de Afaceri din Valea Jiului, desfãºurat sãptãmâna trecutã la Teatrul Dramatic I.D.Sîrbu din Petroºani va încãrca masa de sãrbãtori a patru familii din Vale cu bucate tradiþionale româneºti. De asemenea, la copiii familiilor beneficiare va veni ºi Moº Crãciun cu câte un cadou.

În urma gestului caritabil oamenii cu suflet mare din aceastã zonã, în principal reprezentanþi ºi angajaþi ai unor firme private, au reuºit sã strângã la un loc 19.000 de lei, bani din care se vor achiziþiona toate cele necesare pentru ca sãrbãtorile de iarnã sã treacã mai uºor la aceste familii greu încercate de soartã. Vã reamintim, cei care au ales sã plãteascã 50, 100 sau 150 de lei pentru un bilet la teatru, bani din care se vor achiziþiona produse pentru masa de Crãciun, au urmãrit piesa ”Încurcã lume”, de A. de Hertz, sub bagheta regizoralã a lui Andrei Mihalache, avându-i în distribuþie pe actorii Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Mihai Alexandru, Corina Viºinescu, Sergiu Fârte. Adina PÃDURARU

ARTUR GÃMAN - director general INCD INSEMEX SA Petroºani


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Decembrie 2016

Henþ cu mâna

ONOARE PENTRU SPORTIVI, CETÃÞENI DE ONOARE Luna cadourilor a venit ºi pentru sportivi. Dacã în urmã cu ºapte ani, Gigi Mulþescu ºi

Mircea Pascu, douã nume care au contribuit la gloria Jiului, au fost fãcuþi Cetãþeni

de Onoare ai Petroºaniului, iatã cã acum, la final de an 2016 un numãr de 9 cetãþeni ai Petroºaniului, toþi din lumea sportului, au primit acest titlu. Avram Iancu – eroul din Canalul Mânecii –, Edith Mileti, Patricia Vizitiu, Zoltan Toth – valori ale handbalului ºi ai CSSP –

Ioan Danciu – fostul arbitru divizionar la fotbal –, Horaþiu Lasconi, Damian Militaru, Daniel Timofte, Marin Tudorache – foste mari valori ale fotbalului petroºenean, au intrat în posesia titlului de Cetãþean de Onoare. Titluri absolut meritate, în opinia mea, care vin pe fondul unui

mare gol în sportul de performanþã din Petroºani. Poate cã acesta sã fie un semnal pentru acordarea unui mai mare interes din partea autoritãþilor pentru sportul din Petroºani. Altfel, ceea ce s-a întâmplat marþi, 20 decembrie, rãmâne doar o butaforie.

Fotbal juniori. Camp. judeþean ed. 2016-2017 – tur. Analizã.

SURPRIZA VINE DE LA VULCAN

Echipele de juniori Jiul Petroºani ºi ProFotbal Petroºani

C

u destule restanþe pentru primãvarã, s-a conturat un clasament de final de tur 2016-2017 la cei mai mici dintre juniorii Vãii Jiului, angrenaþi în campionatul judeþean. La juniori C (13-14 ani), o surprizã plãcutã au realizat-o cei de la Fair Paly

Vulcan (antrenor Iosif Izsak), echipa vulcãneanã terminând pe locul 1, cu numai o singurã înfrângere ºi cele mai multe goluri marcate, 54. A fost un nucleu de jucãtori alcãtuit din Butuºinã (portar), Nanu, Her, Ignat, Glãvan, Dragoº, Iliescu, Grigore, Neamþu, Ciuleanu, Deak. La polul opus, Minerul Uricani (antrenor Alexandru Sultan) nu a reuºit nici un punct, având o medie de 9,5 goluri încasate pe meci!

DECLARAÞIA ZILEI

“

Suntem pe aceastã poziþie, la juniori D (ultimul loc), deoarece am jucat cu jucãtori mai mici decât categoria lor de vârstã. De fapt, nu ne intereseazã performanþa, ci faptul cã am putut lua din faþa calculatorului cât mai mulþi copii.

“

AVRAM MOLDOVAN – antrenor juniori D, Inter Petrila

La juniori D (11-12 ani) ªc. Jiul Petroºani (antrenor Damian Militaru) a reuºit în procentaj de sutã la sutã cu 9 victorii din tot atâtea partide, având ºi cel mai bun golaveraj, +50. S-au remarcat jucãtorii Ov. Iepure, M. Ungureanu, R. Niþoi, R. Cojocaru, H. Moldovan, Seb. Sturza, A. Udvar. Acelaºi numãr de puncte l-a realizat ºi Sorii Junior’s Lupeni (antrenori Sorin Bejan – Sorin Corpadi), surprinzãtoare ultima poziþie a celor de la Inter Petrila (antrenori Avr. Moldovan – Cristi Buium), care nu a acumulat nici un punct. La juniori E (10 ani), ªc. Jiul Petroºani a câºtigat

toate cele ºase meciuri, în formula de echipã Tomescu (portar), Gheocea, Botoroagã, Cãpriþã, Porav, Lovas, Bickiling, reuºind sã încheie pe primul loc. Cu doar zero puncte, Universitatea Petroºani (antrenor Gabi Niþu) încheie plutonul celor mai mici

juniori din Valea Jiului. Ca o curiozitate, echipa Universitatea Petroºani a încheiat regresiv la cele trei categorii de vârstã, locul 2 la juniori C, locul 4 la juniori D ºi locul 5 (ultimul) la juniori E

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ NR.1254 JOI 22 DECEMBRIE 2016 by Geza Szedlacsek - Issuu