Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1251
Cronica Vãii Jiului Luni, 19 Decembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cronica lui Nik... Comerþ...
Cicã domnul prim ministru plecase sã taie panglica la câþiva kilometri de autostradã. Uitându-se pe geamul maºinii, vede la marginea drumului doi amãrâþi care frâmântau chirpici cu picioarele goale. Intrigat de ceea ce vede, domnul prim ministru opreºte maºina ºi îi întreabã pe cei doi: – Mãi, oameni buni, nu vã este ruºine dã faceþi nenorocirea asta de chirpici, într-o þarã membrã a Uniunii Europene, care tocmai a reuºit, sub îndrumarea FMI, sã se macrostabilizeze? Ce-i înapoierea asta? Ce faceþi cu amestecul ãsta oribil de bãlegar, paie ºi noroi? – Domnule prim ministru, rãspunde unul dintre indivizi, nu-l facem pentru noi. Îl exportãm în Federaþia Rusã. – Îl exportaþi în Rusia?!! Extraordinar! Ce luaþi pe el? – ªtiþi, ruºii nu prea au rezervã valutarã, aºa cã ne plãtesc în naturã. Ne dau o mie de AK-47 pe tona de chirpici. – Sunteþi nebuni?! Introduceþi ilegal armament în þarã ! – Nuuu! Nu intrã neam de AK-47 în România. Le reexportãm
imediat în Iran . – În Iran?! La teroriºtii ãia? Ce luaþi de la ei? – Petrol, domnule prim ministru. Pentru fiecare AK-47, câte o tonã de petrol, dar sã ºtiþi cã nu îl aducem ilegal în þarã . Din Iran pleacã direct în Japonia, cã ãia, or fi ei deºtepþi, dar n-au petrol. – Ce luaþi din Japonia, ce vã dau pe petrol? – Ehh! Niºte rahaturi de microcipuri, de încap o mie într-un portofel, dar le vindem americanilor, cã au nevoie de fleacurile astea, ca sã facã niºte rachete. Sã ºtiþi cã plãtesc bine. Pentru fiecare flecuºteþ din ala, ne dau zece mii de dolari. – Zece mii de dolari?!! ªi ce faceþi cu ei? – Pãi acum devine complicat, cã trebuie sã schimbãm la bancã dolarii pe euro. – De ce? – Pentru cã bulgarii nu vor decât euro. – Dar ce treabã aveþi voi cu bulgarii? – Pãi, domnule prim ministru, noi, cu tranziþia ºi cu austeritatea, am sãrãcit de tot. Nu mai avem animale. Cum sã facem chirpici, dacã nu importãm bãlegar de la bulgari!
Dupã recalculare ºi-au primit pensiile mai mici...
SOFT-UL A GREªIT ªI EL
M
ult aºteptatele decizii de pensie dupã recalculare s-au dovedit a fi ºocante pentru câþiva pensionari. Nu vã imaginaþi cã oamenii au rãmas surprinºi pentru cã au primit prea mult la pensie, ba dimpotrivã, pensionarii s-au trezit cu pensia mai micã decât era iniþial. Cu actul doveditor în mânã, primit prin poºtã, pensionarii s-au prezentat la biroul Casei de Pensii din Petroºani, unde au cerut o explicaþie fireascã, însã au primit un rãspuns, de-a dreptul amuzant: ”Soft-ul a greºit ºi el!” >>> PAGINA A 3-A
Salvatorii mineri aduc bani la CEH alvatorii mineri S aduc bani la Complexul Energetic Hunedoara. Anul acesta, salvatorii mineri profesioniºti de la PrestServ au fost solicitaþi la trei intervenþii în þarã. Prin deplasãrile lor au adus bani în conturile Complexului Energetic Hunedoara.
“Trei intervenþii am avut, anul acesta în þarã. Ultima a fost la mina Borod din judeþul Bihor. Când existã astfel de solicitãri, plãteºte operatorul economic. Toate intervenþiile sunt facturate operatorului economic care solicitã prezenþa noastrã, a salvatorilor mineri profesioniºti”, a spus Gheorghe Mununar,
directorul PrestServ Petroºani. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara are ca obiectiv transformarea PrestServului în staþie naþionalã de salvare minierã. Dacã se va reuºi acest lucru, orice intervenþie a salvatorilor mineri profesioniºti va fi decontatã de statul român. Ultima intervenþie, în deplasare, a salvatorilor mineri de la
Petroºani a fost la mina Borod din judeþul Bihor. Aceºtia au fost solicitaþi sã recupereze trupul neînsufleþit al unui bãrbat care s-a aruncat într-un puþ. Acþiunea salvatorilor nu a rãmas fãrã ecou. IPJ Bihor îºi aratã recunoºtinþa faþã de cei care au acþionat pentru a aduce la suprafaþã trupul bãrbatului. Monika BACIU
2 Actualitate
Muzeul Mineritul mai aºteaptã doar finanþarea
M
uzeul Mineritului din Petroºani, singurul loc din Valea Jiului în care istoria mineritului din aceastã zonã este pãstratã cu sfinþenie a primit, la sfârºitul sãptãmânii trecute, o gurã de oxigen. Proiectul de modernizare a muzeului pe bani europeni a fost
finalizat, dupã multe obstacole, cu succes, aºa cã acum se mai aºteaptã doar finanþarea. ”Am o veste bunã pentru Muzeul Mineritului, pe care am primit-o vineri. ªtiti cã am fãcut, un proiect pentru acest muzeu, pe fonduri europene, pentru modernizarea ºi refacerea completã a instituþiei. Am fost
înºtiinþat de departamentul de proiecte cu finanþare europeanã, cã proiectul nostru a fost declarat eligibil, deci, din punctul nostru de vedere, tehnic, el a trecut în etapa urmãtoare, ceea ce nu e puþin lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Dacã proiectul va primi în primãvarã finanþarea mult aºtep-
Camera Deputaþilor anunþã cã va deschide luni centrul de primire pentru noii aleºi
C
amera Deputaþilor a anunþat, sâmbãtã, printr-un comunicat transmis AGERPRES, cã va deschide luni, de la ora 10,00, Centrul de primire pentru deputaþii nou aleºi în legislatura 2016 - 2020. Potrivit comunicatului Camerei Deputaþilor, centru de primire va funcþiona în fiecare zi, pânã la finalizarea procedurilor legale. "În aceastã perioadã, deputaþii vor îndeplini toate formalitãþile necesare preluãrii mandatului de parlamentar: completarea ºi
depunerea fiºei deputatului, a declaraþiei pe propria rãspundere privind calitatea de lucrãtor sau colaborator al Securitãþii, dacã este cazul, precum ºi un Curriculum Vitae. Totodatã, conform Legii 176/2010, deputaþii pot depune declaraþiile de avere ºi interese, termenul fiind însã de 30 de zile din momentul validãrii", se
aratã în comunicat. De asemenea, precizeazã sursa citatã, deputaþii nou aleºi "vor completa o fiºã pentru evidenþa unitarã a deputaþilor în viitoarea legislaturã ºi vor primi informaþiile necesare despre structurile instituþiei ºi atribuþiile specifice ale fiecãreia, pentru a putea beneficia de suportul necesar îndeplinirii mandatului
COMEMORÃRI Se împlinesc 24 de ani de când a plecat la Domnul cel mai bun soþ, tatã ºi bunic,
VOCHIÞOIU PETRE Aminitirea ta e încã vie! Ne rugãm pentru tine: soþia Teodora, fiul Haralambie, nora Alina ºi nepoþeii Diana ºi Petricã.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016 tatã, administraþia publicã localã preconizeazã ca în vara anului 2017 lucrãrile de modernizare la acest obiectiv sã înceapã. ”Sperãm sã ne fie aprobatã ºi finanþarea, iar anul viitor sã putem face licitaþia ºi sã ne apucãm de lucrãri” a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Lucrãrile de reabilitare a muzeului sunt complexe ºi se ridicã la circa 5 milioane de lei. Dacã administraþia va primi finanþarea europeanã, cu aceºti bani vor fi fãcute reparaþii la fundaþia muzeului, ºi va beneficia de un mobilier nou. De asemenea, se are în intenþie construirea unui lift cu care sã poatã fi transportate ºi exponatele pentru cã unele dintre ele au o greutate mare, ce depãºeºte câteva tone. Adina PÃDURARU
Laurenþiu Nistor DEMISIONEAZÃ
L
aurenþiu Nistor va demisiona, astãzi, din fruntea Consiliului Judeþean Hunedoara. Dupã ce a câºtigat, în urma alegerilor parlamentare, un nou mandat de deputat acesta va preda ºtafeta Consiliului Judeþean. Consilierii au fost convocaþi la o ºedinþã extraordinarã, iar pe ordinea de zi se aflã ºi punctul privind “prezentarea demisiei domnului Nistor Laurenþiu din funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara”. În urmãtoarea ºedinþã a Consiliului Judeþean Hunedoara va fi validat noul consilier, dar va fi ales
ºi noul preºedinte. Totodatã, la sfârºitul sãptãmânii trecute, noii parlamentari aleºi au intrat în posesia mandatelor. Biroul Electoral Judeþean a validat mandatele noilor parlamentari, urmând ca aceºtia sã fie prezenþi marþi, 20 decembrie 2016 la ºedinþa de constituire a noului Parlament al României. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016
Dupã recalculare ºi-au primit pensiile mai mici... SOFT-UL A GREªIT ªI EL ult aºteptatele decizii de pensie dupã recalculare s-au dovedit a fi ºocante pentru câþiva M pensionari. Nu vã imaginaþi cã oamenii au rãmas surprinºi pentru cã au primit prea mult la pensie, ba dimpotrivã, pensionarii s-au trezit cu pensia mai micã decât era iniþial. Cu actul doveditor în mânã, primit prin poºtã, pensionarii s-au prezentat la biroul Casei de Pensii din Petroºani, unde au cerut o explicaþie fireascã, însã au primit un rãspuns, de-a dreptul amuzant: ”Soft-ul a greºit ºi el!” ”Aveam puþin peste 18 milioane (lei vechi) pe decizia pe care am primit-o când am ieºit din sistem, iar acum, dupã recalculare, softul mi-a calculat pensia greºit, iar în loc sã îmi punã ceva în plus, mi-a luat aproape 70 de lei. M-am enervat fireºte ºi am venit la ghiºeu, unde mi s-a zis cã softul a fãcut calcul greºit ºi cã la fel s-a întâmplat cu un întreg lot de dosare printre care era ºi al meu. Mã bucur mãcar cã am scãpat, doamnele de aici mi-au spus
cã pensia va mai fi recalculatã o datã. Sper cã de data asta sã vinã mãritã”, a povestit un pensionar. La un alt pensionar, decizia dupã recalculare a venit exact la fel cu cea iniþialã, singura modificare fiind la data întocmirii documentului. ”Am aºteptat cu nerãbdare sã primesc decizia recalculatã, însã m-am trezit în plic cu o decizie exact la fel cu cea pe care am primit-o când am ieºit la pensie. Am luat ambele decizii, le-am com-
parat punct cu punct pentru a vedea dacã este vreo schimbare ºi nimic, singurul lucru modificat era data de întocmire a documentului”, a spus alt pensionar. Softul pentru care s-a cheltuit o avere a fost din varã ºi pânã acum scuza principalã folositã de toþi cei care trebuiau sã dea lãmuriri în privinþa recalculãrii pensiilor. Pe lângã faptul cã pensionarii au aºteptat mai bine de 3 luni pentru ca softul sã devinã funcþional, iatã cã acum, când
este pus la treabã, programul informatic dã greº. Mai mult, munca grea din spatele procesului de recalculare picã tot pe umerii angajaþilor Casei de Pensii ºi asta pentru cã toatã partea de verificare a documentelor se face manual, softului revenindu-i obligaþia sã facã doar calculul matematic. Întrebat, de ce dureazã atât de mult recalcularea, dat fiind faptul cã softul trebuia sã grãbeascã lucrurile, ºeful Casei de Pensii a dat un rãspuns, pe cât de realist pe atât de dureros pentru cei care aºteaptã recalcularea.
„Înseamnã cã nu înþelegeþi multe lucruri, dacã ne spuneþi cã un program poate sã verifice niºte hârtii. Acel program face calculul de pensii. Þine ºi evidenþele ºi întrebarea puteþi sã o puneþi peste vreo 20 de ani, când intrã toatã baza acolo. Deocamdatã programul e la început. Orice program informatic nu poate sã prevadã o lege ca asta”, a spus Ionel Ciobanu. Pânã acum s-au recalculat doar 500 de dosare din peste 2500 depuse din varã pânã acum. Adina PÃDURARU
Paznicii au abandonat obiectivele de la mina Paroºeni
T
oþi angajaþii firmei de pazã de la Mina Paroºeni au refuzat vineri sã mai intre în posturile de pazã, dupã ce au notificat societatea angajatoare. Motivul este legat de faptul cã oamenii nu ºi-au mai primit salariile din septembrie ºi niciunul nu a avut parte de concediu. Mai mult, dacã s-au îmbolnãvit, s-au trezit cã nu au plãtite contribuþiile la sãnãtate ºi nu au beneficiat de foi de boalã, iar situaþia a devenit absolut alarmantã, mai ales cã îºi pun pur ºi simplu viaþa în pericol în posturile în
care activeazã. „La E M. Paroºeni s-a retras toatã paza din obiectiv, vineri dimineaþã. Colegii au fraternizat cu toþii, noi aici suntem ºi Mina Paroºeni nu mai are pazã”, a declarat, imediat dupã declanºarea conflictului de muncã, Constantin Stanciu, agent de securitate. „Nu mai se poate! Am fost umiliþi atâta
timp. Am aºteptat, am informat Bucureºtiul, acolo unde este reprezentantul fimei angajatoare, în 13.12.2016, cã, începând cu 16 decembrie, schimbul I nu mai plasãm obiectivul. Am primit confirmarea, cã nu ºtiu sã ne dea un rãspuns, iar patronul de la Bucureºti nu ne bagã în seamã”, a adãugat ºi Nicolae Bratu, ºef de turã, la obiectivul de pazã de la mina Paroºeni. Fiecare angajat la firma de pazã este remunerat, cel puþin teoretic, cu 5,5 lei pe orã, iar salariile sunt de pânã la 1.200 de lei, însã, oamenii nu au mai luat banii de luni bune. Mai mult, aceºtia spun cã patronul, care nu le mai rãspunde la tele-
fon, ia între 18 ºi 20 de lei pentru fiecare post ºi nu le dã nici liberele necesare. Asta, în condiþiile în care contractele de muncã sunt încheiate, dupã cum spun ei, pentru 6 ore, dar lucreazã câte 12. „Noi am cerut sã avem repausul sãptãmânal, avem dreptul la concedii, pe care nu le-am luat ºi, în primul rând, ni s-a încãlcat dreptul de salarizare. Data scadentã este 20 ale fiecãrei luni ºi noi din septembrie nu ne-am luat restanþele salariale. Ei câºtigã triplu pentru fiecare dintre noi ºi ni s-a spus cã Societatea de Închideri de Mine, de care aparþine mina Paroºeni, a plãtit banii noºtri. Nu ºtim cine îi reþine ºi de ce nu sun-
tem plãtiþi, pentru cã nu ne bagã în seamã”, a adãugat Constantin Stanciu, agent de securitate. Reprezentanþii angajatorului au refuzat dialogul ºi oamenii au decis sã acþioneze în instanþã societatea angajatoare, dar ºi sã notifice ITM. Angajaþii, unii dintre ei unici întreþinãtori de familie, care fac naveta din alte oraºe spre mina Paroºeni, cu bicicleta, ori pe jos, recunosc cã nu o datã au fãcut uz de armã ºi cã posturile lor sunt periculoase, atunci când sunt atacaþi de hoþii de cãrbuni, ori de cãtre cei de fier vechi. „Aici unde vin vagoanele cu cãrbune, sunt probleme de obicei. Vin la furat. Ei se mai sperie, cã ºtiu cã avem arme. Eu am folosit arma. Nu stãm într-o gheretã ºi trece timpul. Suntem verificaþi periodic de ofiþerii de serviciu de la minã, nu e aºa uºor”, a completat un alt paznic care a protestat vineri ºi nu a mai intrat în postul de pazã. Mina Paroºeni este primul obiectiv care a
rãmas fãrã pazã în principalele puncte, iar angajaþii de la minã au preluat posturile, fãcând mai multe lcururi deodatã. Paznicii au notificat ITM ºi au deschis un proces împotriva conducerii firmei la care sunt angajaþi, firmã care a câºtigat paza obicetivelor miniere ale Vãii Jiului. Situaþia este similarã ºi la celelalte unitãþi miniere, pentru cã nici paznicii de la minele viabile nu au primit banii din aceeaºi perioadã. Anul trecut, prin luna august, toate unitãþile miniere au rãmas fãrã pazã, iar situaþia ar putea sã se repete ºi la acest sfârºit de an. Societatea naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului e pãzitã de agenþi SWAT, din luna septembrie 2015, când a ceasta a preluat contractul deþinut de firma ginerelui lui Vasile Blaga. Contractul cu cei de la SWAT Force este în valoare de 676 mii lei, dar nici conducerea SNÎMVJ nu a oferit un punct de vedere cu privire la plãþile cãtre aceastã firmã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Vin de 20 de ani din Olanda pentru a petrece Crãciunul cu bãtrânii din Petroºani
C
rãciunul a fost sãrbãtorit, cu o sãptãmânã mai devreme, de peste 50 de bãtrâni ºi tot atâþia copii din municipiul Petroºani.
Sâmbãtã, într-un cadru festiv, aceºti au venit pentru a marca aºa cum obiºnuiesc de 12 de ani încoace Naºterea Domnului, alãturi de oamenii care fac posibil acest eveniment, respectiv Asociaþia Umanitarã Kandila ºi un grup de olandezi, care sunt îndrãgostiþi de aceste meleaguri, dar ºi de oamenii de aici, vin în România pentru a-i face pe bãtrâni fericiþi. „Este un eveniment organizat de Asociaþia Umanitarã Kandila. Este al XII-lea eveniment pe care reuºim sã îl organizãm ºi încercãm ca în
astfel de momente importante cum este Crãciunul, sã adunãm la un loc tineri, copii, bãtrâni, totul pentru a face aceastã perioadã de dinaintea sãrbãtorilor de iarnã, mai frumoasã, prin colinde ºi spectacole, care sã binedispunã pe toatã lumea”, a declarat Csaba Kutasi, preºedintele Asociaþiei Umanitare Kandila din Petroºani.
Jan, vine de 20 de ani în România ºi nu doar în preajma Crãciunului. A vizitat România în lung ºi-n lat, iar de fiecare datã când se întoarce în Olanda povesteºte tuturor olandezilor, cât de frumoasã este þara noastrã, dar mai ales cât de buni sunt oamenii din Petroºani. ”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când am
început sã venim în Petroºani. La început vizitam comunitãþi ale Bisericii Reformare. Prin ei, am vãzut cã tot mai mulþi bãtrâni, de la an la an, devin tot mai singuri ºi au nevoie de un sprijin, un ajutor, aºa cã ne-am gândit sã ajutãm cumva aceºti oameni. Am pus la punct toate modalitãþile prin care sã le venim în ajutor ºi din fericire am ºi reuºit. Am pus mânã de la mânã bani ºi aºa prin Asociaþia Kandila am adus ajutoare bãtrânilor de aici”, a declarat Jan Jonker, liderul organizatiei ”Hulp Oost Europa” din Olanda Atât pentru copiii care au colindat, cât ºi pentru bãtrânii care an de an vin la acest eveniment, olandezii ºi reprezentanþii Kandila au pregãtit pachete. Mai mult, olandezii împreunã cu cei din
Toatã suflarea CEH sperã la insolvenþã 15.000 de lei nsolvenþa este singuîn plus pentru ra ºansã pentru IComplexul Energetic revelionul Hunedoara de a mai funcþiona, iar ortacii vulcãnenilor ºi liderii lor dar ºi conducerea companiei sperã ca instanþa sã decidã favorabil pentru ei.
Potrivit liderului Sindicatului ”Muntele”, Darius Câmpeanu atât minerii cât ºi energeticienii din cadrul companiei se confruntã cu o situaþie dificilã în ceea ce priveºte condiþiile de lucru, pentru cã lipsesc materialele de bazã utilizate la exploatarea cãrbunelui, nu existã echipamente de protecþie, iar deficitul de personal este din ce în ce mai mare. ”În acest moment, insolvenþa CEH este singura posibilitate de a ne fi respectate drepturile din contractul
C
colectiv de muncã ºi de a avea o anumitã siguranþã în funcþionarea activitãþii. Sunt deficite mari de aprovizionare cu lemn de susþinere, plasã de sârmã, echipamente de protecþie. Nu ne mai dã nimeni, nimic”, a spus liderul sindical. Decizia privind declararea stãrii de insolvenþã ar urma sã se ia astãzi la Tribunalul Hunedoara.”În momentul în care vom intra în insolvenþã, lucrurile se schimbã pentru cã atunci conturile CEH nu vor mai fi executate de furnizori, care deþin ordonanþe judecãtoreºti de execuþie. Atunci
vom vedea pe ce venituri ne bazãm ºi ce soluþii putem gãsi”, a mai spus preºedintele executiv al Sindicatului ”Muntele”. Tot luni, dupã aflarea verdictului instanþei, ortacii din cadrul CEH ar putea decide asupra unui protest demarat la finele sãptãmânii trecute ºi suspendat pânã la decizia instanþei. Ortacii de la minele Lonea ºi Vulcan au solicitat prime de Crãciun ºi tichetele de masã, dar administraþia nu are banii necesari ºi n-a putut negocia cu sindicatele pe aceste solicitãri cuprinse ºi în CCM. Maximilian GÂNJU
onsiliul Local Vulcan a suplimentat fondurile alocate pentru organizarea revelionului. În cadrul ºedinþei de la finele sãptãmânii trecute, s-a decis suplimentarea sumei iniþiale cu încã 15.000 de lei. Astfel, costul total pentru organizarea “Revelionului vulcãnenilor” ajunge la 75.000 de lei. “Prin H.C.L nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, s-a aprobat de cãtre Consiliul local alocarea sumei de 60.000 de lei pentru organizarea acþiunii culturale – „Revelionul Vulcãnenilor”. Pentru buna desfãºurare a acestei acþiuni culturale, iniþiatorul
Petroºani au creat ºi un program intitulat ”Sã adoptãm o bunicuþã!”, prin care îndeamnã fiecare locuitor ce nu are un bãtrân, sã adopte unul ºi sã se îngijeascã de el. ”Sã adoptãm o bunicuþã, este un program extrem de interesant ºi ne bucurãm foarte mult cã, aici în Petroºani, am gãsit oameni care sã facã muncã, zi de zi ºi sã se îngrijeascã de un bãtrân” a mai adãugat Jan Jonker, liderul organizatiei ”Hulp Oost Europa” din Olanda. La momentele artistice dedicate bunicuþilor au contribuit câþiva tineri de la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” din Petroºani, Corul Comunitãþii Baptiste din Lupeni, Corul Bisericii Catolice ”Sfânta Varvara” din Petroºani ºi bineînteles grupul de olandezi, fãrã de care, evenimentul devenit tradiþie din anul 2005, nu ar fi avut loc. Adina PÃDURARU
a propus suplimentarea sumei aprobate cu suma de 15000 de lei, pentru organizarea în bune condiþii a spectacolului de revelion pe stradã.. Suma de 15000 de lei se va suporta din bugetul local capitolul ”Culturã, religie ºi sport”, urmând a se prezenta documente justificative pentru cheltuielile efectuate, conform legislaþiei în vigoare”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan. Edilii vulcãneni susþin cã suplimentarea sumei este posibilã având în vedere cã la acþiunile organizate în acest an au fost realizate economii. “Suplimentarea sumei de 60000 de lei pentru acþiunea „Revelionul Vulcãnenilor” este posibilã deoarece în anul 2016 s-au înregistrat economii la celelalte acþiuni cuprinse în lista Anexã la H.C.L nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, fiind credite disponibile de la manifestãrile culturale anterioare”, mai spun edilii. Monika BACIU
Laborator de mediu la un liceu din Petroºani
E
levii Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani vor avea un laborator de mediu, în care vor putea esersa practic, cunoºtinþele dobândite la orele de curs. Va fi un laborator care îi va ajuta sã înþeleagã mai bine ºi chiar sã experimenteze tot felul de
situaþii, pentru cã la acest liceu existã clase de profil, pentru care laboratorul este mai mult ca necesar. „Noi avem o specializare la învãþãmîntul post-liceal, de tehnician laborant în calitatea protecþiei mediului. Elevii vor putea sã efectueze acele ore de laborator, în sala de clasã, care va fi dotatã cu aparaturã prin acest proiect”, a declarat Camelia Paraschiv, director
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016
Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Proiectul a ieºit pe locul IX, în sesiunea de proiecte Þara lui Andrei, din 177 de proiecte depuse. Suma totalã ce va fi folositã în acest proiect va fi de 7.000 de euro din partea unei firme private, iar alþi 3.000 de lei provin de la o asociaþie a profesorilor din România. Diana MITRACHE
Micii artiºti, aduºi în public
S
unt creativi, au talent ºi îºi sacrificã timpul liber în faþa ºevaletelor, dar tocmai pentru a-i rãsplãti, profesorul ºi coordonatorul cercului de arte plastice, Robert Hummel, le-a scos lucrãrile în public.
„Vin de douã ori pe sãptãmînã la cerc ºi recunosc cã am lucrat mai bine de o lunã la lucrarea mea. Pânã la urmã a ieºit cum am vrut”, a spus una dintre fetele care au expus pe simeze. Sunt lucrãri cu care orice profesor s-ar mândri, schiþe în creion, pe care le-a expus în holul de la parterul celui mai mare centru comercial din Valea Jiului, la Jiul
Shoping Center. „I-am adus aici ca sã îi vadã lumea, pe ei ºi lucrãrile lor ºi ei sã iasã din atelier ºi sã aibã curaj sã îºi expunã creaþiile. Sunt elevi, membri ai cercului de arte plastice, dar ºi nemembri, mulþi de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu, iar expoziþia am desfãºurat-o într-o locaþie neconvenþionalã”, a spus Robert Hummel, profesor coordonator al cercului de arte, care activeazã
Zeci de petroºãneni au sprijinit o familie nevoiaºã
Z
eci de petroºãneni s-au alãturat acþiunii organizate de Consiliul Consultativ al Tinerilor în parteneriat cu Casa ProUrbis ºi Primãria Petroºani. O familie nevoiaºã va avea parte, anul acesta, de zâmbete ºi veselie. Familia Calo de la Peºtera Bolii va primi mai multe pachete cu cele necesare pentru cãmin. “Bilanþul activitãþii de ieri, organizatã în scop caritabil pentru familia Calo din Peºtera Bolii, este foarte bun. Mulþumim tuturor celor ce au contribuit finan-
ciar sau prin obiecte diferite, la acþiunea care a reuºit sã-i facã pe cei prezenþi, sã simtã Spiritul Bunãtãþii, al Generozitãþii, al Bucuriei de a fi în serviciul celorlalþi. Mulþumim pãrintelui Selaje pentru susþinere ºi pentru mesajele pline de cãldurã. Mulþumim grupului de debate Impact InfoPet, mulþumim colindãtorilor de la ºcoala I.G.Duca, coordonaþi de d-ra prof. Matilde Stoica. Mulþumim colaboratorilor noºtri de la Asociaþia Casa Pro Urbis, de la fundaþia Caritas ºi de la Asociaþia Pro Parâng”, spun organizatorii. Familia Calo a intrat
la Casa Studenþilor din Petroºani. Robert Hummel a obiºnuit publicul iubitor de frumos cu expoziþii în locuri inedite ºi de aceastã datã a ales un loc aglomerat, acum, în preajma sãrbãtorilor. Altã datã i-a dus la cafenea, ori chiar le-a expus lucrãrile pe Centrul Civic al Petroºani, pentru a aduce arta la public, ºi nu neapãrat publicul în sala de expoziþii. Diana MITRACHE
„Cei trei muschetari” – ultima premierã din 2016 U ltima premierã de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani a avut loc duminicã ºi a fost dedicatã celor mici. „Cei trei muschetari” este povestea cu care actorii de la Petroºani încheie ºirul spectacolelor dedicate celor mici, cu întâmplãri haioase, cu cântece, cu lupte ºi multã veselie.
Cei mici, dar ºi cei mari au fost aºteptaþi la scenã ca sã vadã povestea muºchetarilor celebri în lume. „Este un spectacol frumos, cu intrigi, cu spadã. Asta le place copiilor”, a spus Mihai Sima, unul dintre muschetari. „Este o poveste foarte frumoasã, celebrã. Cu toþii am copilãrit cu aceastã poveste ºi o adorãm ºi în ultimele luni în atenþia preotului Selaje sperãm ca ºi noua genecare împreunã cu volun- raþie sã o îndrãgeascã ºi tari de la parohia dom- poate chiar sã citeascã ºi cartea. Celor mici le place, niei-sale, a reuºit sã le refacã acoperiºul casei, pentru cã se întâmplã o sã le refacã zugrãveala. mulþime de lucruri cu care Monika BACIU vrem sã îi încântãm pe
Winter Tour ajunge în Parâng
“Încercãm câteva pârtii noi sezonul acesta Abia aºteptãm sã ajungem pe Domeniul Schiabil Parang!”, scriu cei de la Winter Tour, pe pagina oficialã. De câþiva ani încoace, caravana The Winter Tour întâmpinã iubitorii sporturilor de
târziu cartea. E un spectacol viu, cu foarte multã lume, cu costume frumoase. Am inventat un imn al muschetarilor, nu cel din filme. Acela era în englezã, ei fiind francezi, noi am scris în limba românã ºi sper sã aibã viaþã lungã spectacolul ºi sã se distreze toatã lumea”, ne-a mãrturisit ºi Andrei Mihalache, regizorul piesei. Teatrul Dramatic I.D Sîrbu a avut, ºi în acest an, un maraton al premierelor, cea mai titratã fiind „Strigoii”, piesã fiind pusã în scenã de Alexander Hausvater. Diana MITRACHE
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!
R
enumiþi pentru concursurile din sezonul de iarnã, cei de la Winter Tour poposesc în staþiunea montanã Parâng. Aceºtia vor încerca pârtiile ºi vor împãrtãºi impresii.
copii”, a adãugat, înainte de premierã ºi Radu Tudosie, un alt muschetar. Regizorul Andrei Mihalache spune cã a adaptat piesa, a creat chiar ºi o variantã în limba românã a imnului muschetarilor ºi a fãcut din ultima premierã din acest an un spectacol dedicat tuturor celor mari ºi mici. „Nu este o premierã doar pentru copii, în mãsura în care suntem copii pânã murim, este pentru toatã lumea. Este pentru cei mici, care nu prea citesc ºi acest rezumat al romanului, pe care îl facem noi, sper sã le dea ghers sã citeascã mai
V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
iarnã pe pârtiile de schi din România. Caravana îi aºteaptã pe schiori la baza fiecãrei pârtie cu o mulþime de activitãþi outdoor, distracþie ºi party-uri apre-ski. Cei care participã vor avea o super ocazie de câºtig. Se oferã premii în excursii la unul din cele mai în vogã festivaluri de schi din strãinãtate ºi multe alte surprize. Monika BACIU
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
4 Actualitate
Vin de 20 de ani din Olanda pentru a petrece Crãciunul cu bãtrânii din Petroºani
C
rãciunul a fost sãrbãtorit, cu o sãptãmânã mai devreme, de peste 50 de bãtrâni ºi tot atâþia copii din municipiul Petroºani.
Sâmbãtã, într-un cadru festiv, aceºti au venit pentru a marca aºa cum obiºnuiesc de 12 de ani încoace Naºterea Domnului, alãturi de oamenii care fac posibil acest eveniment, respectiv Asociaþia Umanitarã Kandila ºi un grup de olandezi, care sunt îndrãgostiþi de aceste meleaguri, dar ºi de oamenii de aici, vin în România pentru a-i face pe bãtrâni fericiþi. „Este un eveniment organizat de Asociaþia Umanitarã Kandila. Este al XII-lea eveniment pe care reuºim sã îl organizãm ºi încercãm ca în
astfel de momente importante cum este Crãciunul, sã adunãm la un loc tineri, copii, bãtrâni, totul pentru a face aceastã perioadã de dinaintea sãrbãtorilor de iarnã, mai frumoasã, prin colinde ºi spectacole, care sã binedispunã pe toatã lumea”, a declarat Csaba Kutasi, preºedintele Asociaþiei Umanitare Kandila din Petroºani.
Jan, vine de 20 de ani în România ºi nu doar în preajma Crãciunului. A vizitat România în lung ºi-n lat, iar de fiecare datã când se întoarce în Olanda povesteºte tuturor olandezilor, cât de frumoasã este þara noastrã, dar mai ales cât de buni sunt oamenii din Petroºani. ”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când am
început sã venim în Petroºani. La început vizitam comunitãþi ale Bisericii Reformare. Prin ei, am vãzut cã tot mai mulþi bãtrâni, de la an la an, devin tot mai singuri ºi au nevoie de un sprijin, un ajutor, aºa cã ne-am gândit sã ajutãm cumva aceºti oameni. Am pus la punct toate modalitãþile prin care sã le venim în ajutor ºi din fericire am ºi reuºit. Am pus mânã de la mânã bani ºi aºa prin Asociaþia Kandila am adus ajutoare bãtrânilor de aici”, a declarat Jan Jonker, liderul organizatiei ”Hulp Oost Europa” din Olanda Atât pentru copiii care au colindat, cât ºi pentru bãtrânii care an de an vin la acest eveniment, olandezii ºi reprezentanþii Kandila au pregãtit pachete. Mai mult, olandezii împreunã cu cei din
Toatã suflarea CEH sperã la insolvenþã 15.000 de lei nsolvenþa este singuîn plus pentru ra ºansã pentru IComplexul Energetic revelionul Hunedoara de a mai funcþiona, iar ortacii vulcãnenilor ºi liderii lor dar ºi conducerea companiei sperã ca instanþa sã decidã favorabil pentru ei.
Potrivit liderului Sindicatului ”Muntele”, Darius Câmpeanu atât minerii cât ºi energeticienii din cadrul companiei se confruntã cu o situaþie dificilã în ceea ce priveºte condiþiile de lucru, pentru cã lipsesc materialele de bazã utilizate la exploatarea cãrbunelui, nu existã echipamente de protecþie, iar deficitul de personal este din ce în ce mai mare. ”În acest moment, insolvenþa CEH este singura posibilitate de a ne fi respectate drepturile din contractul
C
colectiv de muncã ºi de a avea o anumitã siguranþã în funcþionarea activitãþii. Sunt deficite mari de aprovizionare cu lemn de susþinere, plasã de sârmã, echipamente de protecþie. Nu ne mai dã nimeni, nimic”, a spus liderul sindical. Decizia privind declararea stãrii de insolvenþã ar urma sã se ia astãzi la Tribunalul Hunedoara.”În momentul în care vom intra în insolvenþã, lucrurile se schimbã pentru cã atunci conturile CEH nu vor mai fi executate de furnizori, care deþin ordonanþe judecãtoreºti de execuþie. Atunci
vom vedea pe ce venituri ne bazãm ºi ce soluþii putem gãsi”, a mai spus preºedintele executiv al Sindicatului ”Muntele”. Tot luni, dupã aflarea verdictului instanþei, ortacii din cadrul CEH ar putea decide asupra unui protest demarat la finele sãptãmânii trecute ºi suspendat pânã la decizia instanþei. Ortacii de la minele Lonea ºi Vulcan au solicitat prime de Crãciun ºi tichetele de masã, dar administraþia nu are banii necesari ºi n-a putut negocia cu sindicatele pe aceste solicitãri cuprinse ºi în CCM. Maximilian GÂNJU
onsiliul Local Vulcan a suplimentat fondurile alocate pentru organizarea revelionului. În cadrul ºedinþei de la finele sãptãmânii trecute, s-a decis suplimentarea sumei iniþiale cu încã 15.000 de lei. Astfel, costul total pentru organizarea “Revelionului vulcãnenilor” ajunge la 75.000 de lei. “Prin H.C.L nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, s-a aprobat de cãtre Consiliul local alocarea sumei de 60.000 de lei pentru organizarea acþiunii culturale – „Revelionul Vulcãnenilor”. Pentru buna desfãºurare a acestei acþiuni culturale, iniþiatorul
Petroºani au creat ºi un program intitulat ”Sã adoptãm o bunicuþã!”, prin care îndeamnã fiecare locuitor ce nu are un bãtrân, sã adopte unul ºi sã se îngijeascã de el. ”Sã adoptãm o bunicuþã, este un program extrem de interesant ºi ne bucurãm foarte mult cã, aici în Petroºani, am gãsit oameni care sã facã muncã, zi de zi ºi sã se îngrijeascã de un bãtrân” a mai adãugat Jan Jonker, liderul organizatiei ”Hulp Oost Europa” din Olanda. La momentele artistice dedicate bunicuþilor au contribuit câþiva tineri de la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” din Petroºani, Corul Comunitãþii Baptiste din Lupeni, Corul Bisericii Catolice ”Sfânta Varvara” din Petroºani ºi bineînteles grupul de olandezi, fãrã de care, evenimentul devenit tradiþie din anul 2005, nu ar fi avut loc. Adina PÃDURARU
a propus suplimentarea sumei aprobate cu suma de 15000 de lei, pentru organizarea în bune condiþii a spectacolului de revelion pe stradã.. Suma de 15000 de lei se va suporta din bugetul local capitolul ”Culturã, religie ºi sport”, urmând a se prezenta documente justificative pentru cheltuielile efectuate, conform legislaþiei în vigoare”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan. Edilii vulcãneni susþin cã suplimentarea sumei este posibilã având în vedere cã la acþiunile organizate în acest an au fost realizate economii. “Suplimentarea sumei de 60000 de lei pentru acþiunea „Revelionul Vulcãnenilor” este posibilã deoarece în anul 2016 s-au înregistrat economii la celelalte acþiuni cuprinse în lista Anexã la H.C.L nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, fiind credite disponibile de la manifestãrile culturale anterioare”, mai spun edilii. Monika BACIU
Laborator de mediu la un liceu din Petroºani
E
levii Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani vor avea un laborator de mediu, în care vor putea esersa practic, cunoºtinþele dobândite la orele de curs. Va fi un laborator care îi va ajuta sã înþeleagã mai bine ºi chiar sã experimenteze tot felul de
situaþii, pentru cã la acest liceu existã clase de profil, pentru care laboratorul este mai mult ca necesar. „Noi avem o specializare la învãþãmîntul post-liceal, de tehnician laborant în calitatea protecþiei mediului. Elevii vor putea sã efectueze acele ore de laborator, în sala de clasã, care va fi dotatã cu aparaturã prin acest proiect”, a declarat Camelia Paraschiv, director
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016
Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Proiectul a ieºit pe locul IX, în sesiunea de proiecte Þara lui Andrei, din 177 de proiecte depuse. Suma totalã ce va fi folositã în acest proiect va fi de 7.000 de euro din partea unei firme private, iar alþi 3.000 de lei provin de la o asociaþie a profesorilor din România. Diana MITRACHE
Micii artiºti, aduºi în public
S
unt creativi, au talent ºi îºi sacrificã timpul liber în faþa ºevaletelor, dar tocmai pentru a-i rãsplãti, profesorul ºi coordonatorul cercului de arte plastice, Robert Hummel, le-a scos lucrãrile în public.
„Vin de douã ori pe sãptãmînã la cerc ºi recunosc cã am lucrat mai bine de o lunã la lucrarea mea. Pânã la urmã a ieºit cum am vrut”, a spus una dintre fetele care au expus pe simeze. Sunt lucrãri cu care orice profesor s-ar mândri, schiþe în creion, pe care le-a expus în holul de la parterul celui mai mare centru comercial din Valea Jiului, la Jiul
Shoping Center. „I-am adus aici ca sã îi vadã lumea, pe ei ºi lucrãrile lor ºi ei sã iasã din atelier ºi sã aibã curaj sã îºi expunã creaþiile. Sunt elevi, membri ai cercului de arte plastice, dar ºi nemembri, mulþi de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu, iar expoziþia am desfãºurat-o într-o locaþie neconvenþionalã”, a spus Robert Hummel, profesor coordonator al cercului de arte, care activeazã
Zeci de petroºãneni au sprijinit o familie nevoiaºã
Z
eci de petroºãneni s-au alãturat acþiunii organizate de Consiliul Consultativ al Tinerilor în parteneriat cu Casa ProUrbis ºi Primãria Petroºani. O familie nevoiaºã va avea parte, anul acesta, de zâmbete ºi veselie. Familia Calo de la Peºtera Bolii va primi mai multe pachete cu cele necesare pentru cãmin. “Bilanþul activitãþii de ieri, organizatã în scop caritabil pentru familia Calo din Peºtera Bolii, este foarte bun. Mulþumim tuturor celor ce au contribuit finan-
ciar sau prin obiecte diferite, la acþiunea care a reuºit sã-i facã pe cei prezenþi, sã simtã Spiritul Bunãtãþii, al Generozitãþii, al Bucuriei de a fi în serviciul celorlalþi. Mulþumim pãrintelui Selaje pentru susþinere ºi pentru mesajele pline de cãldurã. Mulþumim grupului de debate Impact InfoPet, mulþumim colindãtorilor de la ºcoala I.G.Duca, coordonaþi de d-ra prof. Matilde Stoica. Mulþumim colaboratorilor noºtri de la Asociaþia Casa Pro Urbis, de la fundaþia Caritas ºi de la Asociaþia Pro Parâng”, spun organizatorii. Familia Calo a intrat
la Casa Studenþilor din Petroºani. Robert Hummel a obiºnuit publicul iubitor de frumos cu expoziþii în locuri inedite ºi de aceastã datã a ales un loc aglomerat, acum, în preajma sãrbãtorilor. Altã datã i-a dus la cafenea, ori chiar le-a expus lucrãrile pe Centrul Civic al Petroºani, pentru a aduce arta la public, ºi nu neapãrat publicul în sala de expoziþii. Diana MITRACHE
„Cei trei muschetari” – ultima premierã din 2016 U ltima premierã de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani a avut loc duminicã ºi a fost dedicatã celor mici. „Cei trei muschetari” este povestea cu care actorii de la Petroºani încheie ºirul spectacolelor dedicate celor mici, cu întâmplãri haioase, cu cântece, cu lupte ºi multã veselie.
Cei mici, dar ºi cei mari au fost aºteptaþi la scenã ca sã vadã povestea muºchetarilor celebri în lume. „Este un spectacol frumos, cu intrigi, cu spadã. Asta le place copiilor”, a spus Mihai Sima, unul dintre muschetari. „Este o poveste foarte frumoasã, celebrã. Cu toþii am copilãrit cu aceastã poveste ºi o adorãm ºi în ultimele luni în atenþia preotului Selaje sperãm ca ºi noua genecare împreunã cu volun- raþie sã o îndrãgeascã ºi tari de la parohia dom- poate chiar sã citeascã ºi cartea. Celor mici le place, niei-sale, a reuºit sã le refacã acoperiºul casei, pentru cã se întâmplã o sã le refacã zugrãveala. mulþime de lucruri cu care Monika BACIU vrem sã îi încântãm pe
Winter Tour ajunge în Parâng
“Încercãm câteva pârtii noi sezonul acesta Abia aºteptãm sã ajungem pe Domeniul Schiabil Parang!”, scriu cei de la Winter Tour, pe pagina oficialã. De câþiva ani încoace, caravana The Winter Tour întâmpinã iubitorii sporturilor de
târziu cartea. E un spectacol viu, cu foarte multã lume, cu costume frumoase. Am inventat un imn al muschetarilor, nu cel din filme. Acela era în englezã, ei fiind francezi, noi am scris în limba românã ºi sper sã aibã viaþã lungã spectacolul ºi sã se distreze toatã lumea”, ne-a mãrturisit ºi Andrei Mihalache, regizorul piesei. Teatrul Dramatic I.D Sîrbu a avut, ºi în acest an, un maraton al premierelor, cea mai titratã fiind „Strigoii”, piesã fiind pusã în scenã de Alexander Hausvater. Diana MITRACHE
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!
R
enumiþi pentru concursurile din sezonul de iarnã, cei de la Winter Tour poposesc în staþiunea montanã Parâng. Aceºtia vor încerca pârtiile ºi vor împãrtãºi impresii.
copii”, a adãugat, înainte de premierã ºi Radu Tudosie, un alt muschetar. Regizorul Andrei Mihalache spune cã a adaptat piesa, a creat chiar ºi o variantã în limba românã a imnului muschetarilor ºi a fãcut din ultima premierã din acest an un spectacol dedicat tuturor celor mari ºi mici. „Nu este o premierã doar pentru copii, în mãsura în care suntem copii pânã murim, este pentru toatã lumea. Este pentru cei mici, care nu prea citesc ºi acest rezumat al romanului, pe care îl facem noi, sper sã le dea ghers sã citeascã mai
V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
iarnã pe pârtiile de schi din România. Caravana îi aºteaptã pe schiori la baza fiecãrei pârtie cu o mulþime de activitãþi outdoor, distracþie ºi party-uri apre-ski. Cei care participã vor avea o super ocazie de câºtig. Se oferã premii în excursii la unul din cele mai în vogã festivaluri de schi din strãinãtate ºi multe alte surprize. Monika BACIU
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
6 Actualitate
Suspect de contrabandã prins dupã o urmãrire în trafic igãri de contraÞ bandã de peste 30 de mii de lei au fost
descoperite de poliþiºtii din Petroºani în urma unui control în trafic. Marfa de contrabandã era ascunsã printre haine second hand. Suspectul a încercat sã scape ºi a fost prins dupã o urmãrire pânã în oraºul învecinat, Petrila. Bãrbatul suspectat de contrabandã, de 34 de ani, din Petrila, a fost oprit în trafic de poliþiºti, dupã ce s-au
primit informaþii cã se ocupã cu traficul de þigãri netimbrate pe care le comercializeazã în estul Vãii Jiului. Anchetatorii specializaþi în investigarea
infracþiunilor economice ºi poliþiºtii rutieri din Petroºani l-au oprit pe contrabandist pe centura localitãþii ºi la verificarea maºinii au descoperit mai mulþi
Violator condamnat la 11 ani de închisoare cu executare
R
ecidivistul a fost aspru pedepsit pentru violarea unei minore ºi tâlhãrirea altor trei femei. Violatorul, pe lângã pedeapsa cu închisoarea, va trebui sã achite ºi despãgubiri materiale ºi morale de peste 5000 de lei. Tânãrul din Petroºani care a violat o minorã ce practica prostituþia pe ºoseaua de centurã a localitãþii a fost condamnat de judecãtori la 11 ani de închisoare. Alin Adrian Koracsony zis ”Moldoveanu” abia ieºise din puºcãrie unde ispãºise o altã condamnare de
11 ani, tot pentru violarea unei minore. Magistraþii au þinut cont ºi de faptul cã individul nu ºi-a recunoscut fapta, dar ºi cã a recidivat la scurt timp dupã liberarea condiþionatã. Koracsony a primit pentru violul ºi tâlhãriile din vara acestui an mai multe pedepse cuprinse între trei ºi cinci ani, iar dupã aplicarea sporului ºi restului de pedeapsã de la condamnarea anterioarã, a rezultat o sentinþã de 11 ani. Soluþia nu este una definitivã ºi individul poate face apel. Reamintim cã violatorul a fost arestat în vara acestui an, la circa o lunã de zile de la comiterea violului, pe baza
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016 saci cu haine vechi, iar printre ele ºi þigãrile de contrabandã. ”La controlul documentelor, conducãtorul auto nu a putut prezenta actele de provenienþã pentru cei 12 saci de haine second-hand pe care îi transporta în autoturismul de teren. Poliþiºtii i-au comunicat bãrbatului cã va fi condus la Poliþia Municipiului Petroºani, pentru continuarea verificãrilor ºi lãmurirea situaþiei, iar acesta a demarat cu vitezã, poliþiºtii reuºind sã-l opreascã pe strada Alexandru Sahia, din oraºului Petrila”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtã-
descrierilor date de victime ºi corelate cu probele ADN. Acesta a urmãrit-o pe minora care se prostitua alãturi de mama ei ºi pe o strãduþã întunecatã din zona cartierului Colonie, a violat-o. Câteva zile mai târziu a încercat sã o violeze ºi pe mama tinerei ºi pentru cã femeia s-a opus, recidivistul s-a mulþumit doar sã o tâlhãreascã. „Moldoveanu“, a încercat sã se sinucidã, dar n-a avut curaj sã-ºi ducã gestul pânã la capãt ºi a suferit câteva rãni superficiale. Acesta a susþinut în faþa anchetatorilor cã nu este vinovat de viol, pentru cã victima sa a convenit sã întreþinã relaþii sexuale cu el, dar n-a mai avut explicaþii ºi pentru jefuirea celorlalte trei victime. Maximilian GÂNJU
Mina Lonea avea branºament ilegal la apã
upã ce a fost debranºatã de D la reþeaua de apã
potabilã a Apa Serv, odatã cu toate exploatãrile miniere din Valea Jiului, care nu au achitat facturile restante, mina Lonea a fost rebranºatã ilegal. Angajaþii de la ape au gãsit un braºament ilegal la reþeaua de apã administratã de operatorul regional al serviciilor de apã ºi canalizare din Valea Jiului, la Punctul de Lucru Jieþ al EM Lonea. Acest obiectiv a fost debranºat de la
reþeaua de alimentare cu apã, împreunã cu alte subunitãþi din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, în data de 9 decembrie, ca urmare a refuzului conducerii CEH de a lua o decizie cu privire la plata debitelor restante cãtre Apa Serv Valea Jiului. În acest scop, Apa
Serv Valea Jiului a întocmit toate documentaþiile ºi a efectuat toate demersurile necesare, potrivit legii. „Echipa de control a întocmit, la faþa locului, o notã de constatare asupra acestei situaþii ºi un proces verbal de redebranºare a locaþiei. Urmeazã cã, în baza
constatãrilor efectuate, sã fie realizatã o evaluare a prejudiciului creat prin aceastã faptã operatorului regional Apa Serv Valea Jiului, precum ºi întocmirea documentaþiilor aferente depunerii unei plângeri penale cu privire la situaþia semnalatã”, se aratã într-un comunicat remis presei de conducerea SC Apa Serv Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara a rãmas pentru prima datã fãrã apã la unitãþile miniere pentru cã datoria la apã ajunge la 270 de milioane de lei. Diana MITRACHE
torul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Imediat dupã ce au reuºit sã-l blocheze pe traficant pe strãduþa din Petrila, poliþiºtii i-au percheziþionat atent autoturismul ºi au descoperit cã sub sacii de haine se aflau 6 cutii în care erau 301 cartuºe de þigãri fãrã banderolã fiscalã, în valoare de 30.100 lei. Alãturi de suspect mai este cer-
cetatã ºi o tânãrã de 24 de ani, din Petroºani, poliþiºtii urmând sã stabileascã dacã este implicatã în traficul de þigãri. Suspectul este cercetat penal pentru infracþiunile de contrabandã ºi deþinerea în afara antrepozitului fiscal a unei cantitãþi de peste 10.000 de þigarete. Maximilian GÂNJU
Impact frontal, dupã o depãºire spectaculoasã
n ºofer care U venea spre Petroºani, dinspre
Vulcan, a pierdut controlul volanului, în timpul unei depãºiri ºi s-a lovit frontal de un vehicul condus regulamentar de pe contrasens. Ambele maºini au fost grav avariate, însã pasagerii au scãpat ca prin minune. Accidentul s-a produs pe DN 66A în zona Iscroni ºi, din fericire, nici nu a fost nevoie de intervenþia salvãrii. „ªoferul care m-a depãºit, a vrut apoi sã evite scuarul pe care, probabil, nu l-a vãzut, ºi mai apoi a intrat frontal în vehiculul condus regulamentar de pe contrasens. I-a aruncat acolo, sub þevile de ter-
moficare. Bine cã nu sunt rãniþi”, a spus ºoferul unui TIR. ªoferul care se face vinovat de accest accident, circula cu vitezã mare ºi a vrut sã depãºeascã un TIR. Acela a fost momentul în care a observat un scuar de pe mijlocul drumul ºi, ca sã îl evite, a intrat frontal în maºina de pe contrasens în care erau doi oameni, soþ ºi soþie. „Ne-a lovit. Ne-am trezit izbiþi. A venit din faþã ºi nu a vãzut scoarul”, a explicat femeia care se afla în dreapta soþului sãu, în momentul impactului. Poliþiºtii au întocmit un dosar ºi fac cercetãri pentru a vedea exavct cum s-a petrecut totul. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016
Studiu pentru eficienþa energiei termice unicipalitatea M de la Petroºani ar putea avea propria strategie energeticã. Autoritãþile locale de la Petroºani vor sã afle, în cadrul unui studiu care este potenþialul de încãlzire/rãcire eficient. În acest sens se are în vedere întocmirea unei strategii energetice la nivel de municipiu. “Analiza situaþiei iniþiale, analiza potenþialului de dezvoltare economicã, analiza de piaþã a
resurselor energetice, analiza rolului administraþiei publice, identificarea soluþiilor optime de asigurare cu energie, evaluarea efortului investiþional, analiza tehnico-economicã comparativã a soluþiilor propuse. Principalele elemente vizate la realizarea
studiului trebuie sã fie în concordanþã cu prevederile Legii nr. 121/2014”, aratã elementele care vor compune studiul. 38,250 RON costã realizarea studiului care va fi realizat de o societate din Botoºani. “Sistemele de
încãlzire centralã sunt în plinã schimbare ºi modernizare. Serviciile de încãlzire ºi furnizare apã caldã au cunoscut o îmbunãtãþire constantã, prin eficientizarea ºi retehnologizarea centralelor termice, punctelor termice ºi reþelelor de termoficare, fapt ce se
reflectã atât în confortul oamenilor, cât ºi în costurile de producþie a agentului termic. Un important pas în normalizarea raporturilor producãtor-distribuitori-consumatori este contorizarea acestor utilitãþi în punctele de delimitare dintre aceºtia. Nu poate fi asiguratã o repartiþie echitabilã a costurilor ºi nu se poate obþine o facturã realã de consum, dacã utilitãþile furnizate (energia termicã ºi apa caldã menajerã) nu sunt mãsurate corespunzãtor. Pentru mãsurarea energiei termice a agentului de încãlzire ºi a apei calde menajere
se utilizeazã contoare de energie termicã. Ele sunt proiectate sã calculeze consumul de cãldurã înregistrat în punctele de consum din sistemele de încãlzire/climatizare centralã, respectiv pentru a furniza informaþii cantitative ºi calitative asupra parametrilor agentului termic la consumatori, direct pe un aparat electronic cu afiºare”, aratã cei de la societate. La nivelul municipiului Petroºani mai sunt branºaþi la sistemul centralizat de termoficare undeva la peste 2000 de abonaþi. Monika BACIU
Zona ºtiinþificã a Parcului Naþional Retezat “cercetatã” cu drujba
Þ
apinarii nu þin cont de nicio regulã. Rezervaþia ªtiinþificã Gemenele, aflatã în zona de protecþie strictã a Parcului Naþional Retezat a fost “cercetatã” cu drujba. Garda Forestierã a descoperit mai multe fapte ilicite, pentru care dosarele au fost înaintate Parchetului. “Actele de convenþie aplicate de cãtre Garda Forestierã Timiºoara în aria celor douã parcuri naþionale (Parcul Naþional Retezat ºi Parcul Naþional Domogled-
Valea Cernei – n.r.) în perioada 2010-2015, au vizat abateri de la instrucþiunile privind termenele, modalitãþile ºi perioadele de colectare, scoatere ºi transport al materialului lemnos
aprobat prin Ordinul ministrului mediului ºi pãdurilor ne. 1540/2011 pentru aprobarea instrucþiunilor privind termenele, modalitãþile ºi perioadele de colectare, scoatere ºi transport al materialului lemnos cu modificãrile ulterioare, în partizi, constituie în zona de conservare durabilã (zona tampon) a acestora ºi sunt în numãr total de 9, din care 5 în PNR ºi 4 în PNDVC. Faptele pentru care au fost înaintate la Parchet acte de constatare a infracþiunii sunt în numãr total de 3 ºi au constituit tãieri ilegale de arbori cu un volum cumulat
de 13,1 mc ºi o ocupare fãrã drept de fond forestier”, aratã oficialii Ministerului Mediului. Mai grav este faptul cã þapinarii au defriºat ºi Rezervaþia ªtiinþificã Gemenele, aflatã în zona de protecþie strictã a Parcului Naþional Retezat. “Este de menþionat faptul cã, una dintre tãierile fãrã drept a fost descoperitã în Rezervaþia ªtiinþificã Gemenele din zona de protecþie stricã a PNR (volum 1,02 mc), iar cealaltã tãiere a fost identificatã în pãºunea Pãltinei din zona de conservare durabilã a aceleiaºi arii
Dacian Cioloº: “Tãierea ilegalã a pãdurilor, subiect constant în mesajele cetãþenilor. De aici, þine de voinþa oamenilor ºi de viitorul Guvern”
P
remierul Dacian Cioloº spune cã tãierea ilegalã a pãdurilor a fost un subiect constant semnalat de oameni, iar problema necesitã soluþii pe termen scurt, dar ºi unele care sã ducã la eradicarea fenomenului pe termen lung. “Am luat în acest an mai multe mãsuri de ordin legislativ pentru controlul tãierilor ilegale de pãduri. În paralel cu acestea, Ministerul Mediului a lucrat la un sistem complet ºi complex de supraveghere a tãierilor de material lemnos, în timp real, cu imagini prin satelit, care este funcþional de câteva zile ºi uºor
de folosit. InspectorulPadurii.ro aratã orice tãiere ilegalã ºi genereazã automat o alertã cãtre cei care trebuie sã intervinã. Pe de altã parte, este o formã de transparentizare a tuturor tãierilor de masã lemnoasã din România pentru publicul larg. Oricine poate vedea, pe hartã, ce se întâmplã în pãdurile
României: cine taie, unde taie, cât taie, cu acordul cui, de unde încarcã marfa, plus posibilele tãieri ilegale”, a scris Dacian Cioloº pe pagina sa de Facebook. Premierul spune cã mãsurile din ultimul an au dus la punerea sub protecþie a pãdurilor virgine din România, proces amânat din 2012. “Am dublat ºi triplat amenzile pentru contravenþiile silvice într-o dinamicã a controalelor silvice fãrã precedent – peste 162.000 anul acesta. De aici înainte þine de voinþa oamenilor de a utiliza toate instrumentele pe care le-am pus la dispoziþie ºi de viitorul guvern sã le foloseascã în interesul þãrii”, a scris Cioloº.
protejate, arborii tãiaþi provenind din vegetaþia forestierã din afara fondului forestier naþional. Ocuparea fãrã drept de fond forestier identificatã în zona de protecþie integralã a PNDVC a afectat o suprafaþã de 0,95 ha”, mai aratã ministerul de resort. Suprafaþa peisajului forestier intact Retezat este de 97.926 ha, din care 88.251 ha sunt incluse în arii protejate, restul de 9.221 ha este concentrat în trei perimetre, respectiv Bucova (7.251 ha), Câmpu lui Neag (1.525 ha) ºi Þarcu (444ha). Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Decembrie 2016
Henþ cu mâna
REAL, BERNABEU, RONALDO Am avut bucuria ºi prilejul ca în ultimele douã luni sã pãºesc în douã rânduri în templul fotbalului, pe stadionul “Santiago Bernabeu” din Madrid.
Un loc unde îþi dai seama cã Real este deasupra tuturor ºi cã este conform statisticilor U.E.F.A. regina internaþionalã a cluburilor. Am prins
acolo momentele jocurilor cu Legia Varºovia, Borusia Dortmund sau Deportvo La Coruna. De fiecare datã, 80.000 de spectatori, bilete la negru cu peste 500 de euro! Real ºi “Santiago Bernabeu” formeazã familia. O familie ce are de vreo 7 ani un “copil” matur de-acum, pe
numele sãu Cristiano Ronaldo, care ºi el este în 2017 cel mai bun din lume. Acum, prezent la Campionatul Mondial al cluburilor de se desfãºoarã în Japonia, Cristiano Ronaldo prelungeºte un covor roºu pe care au pãºit de-a lungul timpului sute de fotbaliºti de mare valoare.
Real Madrid este echipa care s-a strâns sub aceeaºi mantie, pãstoritã ani de-a rândul de legendarul Santiago Bernabeu. Realul, don Santiago ºi Cristiano, simbolul suprem în fotbal, acesta din urmã fiind recent încoronat ca cel mai bun jucãtor al lumii. Anul e cam gata.
PERFORMANÞE PE PÂRTIA DE SCHI!
I
storia catedrei de schi a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, este aproape aceiaºi, cu activitatea prof. antrenoarei Virginia Peterffi în cele patru decenii. Sositã la C.S.ª.P. la solicitarea Ministrului Minelor, Bujor Almãºan, recomandat de conf. universitar V. Teodorescu de la I.E.F.S., doamna Peterfi, în condiþii vitrege (fãrã mijloace de transport, fãrã telescaun, mini-schilifturi, schiuri etc.), cu mult calm ºi dragoste faþã de copii ºi-a desfãºurat activitatea de selecþie, instruire teoreticã. Practica se fãcea la sfârºit de sãptãmânã cu grupele de avansaþi ºi micã performanþã în Parâng la Cabana I.E.F.S.ului. Timp de un deceniu, în condiþiile grele, cu maºini ocazionale, se urca pe jos pânã în Parâng fãrã telescaun. Era metoda clasicã de pregãtire a antrenamentelor cadrelor didactice ale clubului: Peterfi, Gedeon, Mihuþ, soþii Huda cu cei 50-60 de copii ai clubului.Aceeaºi preocupare pãrinteascã a antrenorilor a fost la acþiunile de participare la competiþiile naþionale, fãcute majoritatea cu trenul. Grija faþã de copii în deplasare, cazare, hranã, concursuri erau preocupãri deosebite ale pasionaþilor antrenori. Dar efectul muncii antrenorilor catedrei de schi, s-a vãzut prin performanþele obþinute de copii – juniorii clubului – la campionatele naþionale, ºi la competiþiile internaþionale la care au participat. În 1968, primul campion naþional de copii a fost Cristea Nicolae. În
O imagine din masivul Parâng, în 1972, cu schiorii C.S.S.P., Zoltan Toth, Nicolae Slabu, Nemeº, Odile Krachtus, Viorica Hupca, Gabriela Leib ºi prof. Virginia Peterffy 1970 la C.N., I. Krachtus a obþinut douã titluri de campion naþional ºi înscrierea în primele ºase locuri în topul naþional a majoritãþii copiilor concurenþi. În anii 1971-1975, sportivii clubului s-au clasat în primele locuri la C.N. dedicat copiilor ºi juniorilor. Din rândurile schiorilor clubului au fost selecþionaþi în lotul naþional de copii ºi juniori: Mihuþ Victor, Leib Gabriela. De patru ani, selecþionata de copii – schiori ai clubului, a fost clasatã pe primul loc pe þarã, iar restul pe locul doi ºi trei. În perioada 1978-1980, sportiva Simona Costinaº a cucerit douã titluri naþionale ºi o medalie de argint. Între anii 1980-1986, copiii schiori ai C.S.ª.P., ca membrii în loturile naþionale, au fost la pregãtirea centralizatã organizatã de F.R. Schi. Rezultate bune au realizat schiorii Mihaela Hiciu, Liliana Grosu, Alina Dorobanþu, Dan Negruþ, Horaþiu Þipþer, Cãlin Þipþer. Din rândul sportivilor, s-au ridicat antrenorii profesori de specialitate ca Victor Mihuþ, Zoltan Toth, Angelica Huda, care la rândul lor au obþinut rezultate bune constante, remarcate pe plan naþional: Monica Ciurea, Raluca Gindu, Dan Vlãduceanu, Sorina Sanda, Mihaela Huda etc. De altfel, perioada 1975-1985 este una cu
foarte mulþi sportivi de marcã la acest sport: Dorina Pop, Emil Safta, Andor Balint, Elena Cãpâlnean, Judith Karda, Alin Gedeon, Florian Filip, Adrian Flaidãu fiind pe tabloul marilor concursuri. În anul 1982 Simona Costinaº va fi campioanã naþionalã la categoria de vârstã 13 ani, acest an fiind unul excepelt ºi pentru Corina Airinei, Daniela Ciortan, Ileana Vladislav. În urmãtorii ani ies la rampã Dan Peterffy, Aida Anghelache, Tiberiu Kovacs, Adrian Coºoreanu, Zoltan Nagy, Codruþa Domokos, Gabriela Munteanu, sportivul Alin Gedeon obþinând o medalie de argint de la Uludag (Turcia) în anul 1984. Nu trebuie uitaþi nici fondiºtii anilor `70, Marcel Pleºan, Ernest Czimbalmos, Lucia Scurtu, Paulina Frâncu, Eniko Peter, Florin Marcu, Adrian Flaidãr. Cadrele didactice ale catedrei de schi, au luptat alãturi de conducerea clubului la construirea bazei didactice din Parâng, la crearea condiþiilor actuale din Parâng (telescaun, pârtii, baby-schiuri), care au îmbunãtãþit radical condiþiile de pregãtire ale schiorilor. An de an se obþin rezultate ascendente la grupele de copii ºi juniori. Dupã 1990, cu toatã criza financiarã, conducerea clubului a reuºit sã supravieþuiascã, sã asigure
bugetul necesar calendarului sportiv ºi sã consolideze catedra de schi ºi clubul. Un aport deosebit în dezvoltarea schiului, în cele patru decenii, i-a adus ex-directorului Eugen Petterfy (construirea bazei de schi în Parâng, în regie proprie), conducerea I.E.F.S.-ului ºi Inspectoratul Judeþean al învãþãmântului. Astfel, în primul an de dupã Revoluþie în 1990, sportivii Alin Gedeon ºi Gerlinde Mihuþ obþin locurile 1 respectiv 2 la Campionatul Naþional al cluburilor ºcolare sportive. Alþi sportivi, precum Robert Bartha, Ramona Bor, Cristina Lupa, Voichiþa Domokos reuºesc rezultate de calibru (anii 1991-1992) la nivel naþional, în anul 1992 fiind ºi prima ieºire peste hotare, la Abetone (Italia), cu ultimele douã sportive citate mai sus. Catedra de schi atrage tot mai mulþi sportivi ºi în urmãtorii ani, sportivii Ramona Bor, Robert Bartha, Voichiþa Domokos, D. Schmidt, Cristi Stancu, Cristina Lupa, Monica Ciurea, Maria Vãduva, Laurenþiu T r k sau Sebastian Ancãu ducând cu falã ºi cinste numele clubului petroºenean, în perioada 1993-1995 pe locuri de podium la campionatele naþionale. În anul 1996 (dupã o participare de locul 1 a lui Robert Bartha, la Uludag, în
Turcia), sportivii schiori ai C.S.S.P. se bucurã de aprecieri ºi în fosta Iugoslavie, unde la un mare concurs internaþional, Monica Ciurea ºi Sebastian Ancãu ocupã locurile 4 respectiv 5. Apoi, la Uludag (Turcia) ºi Topollino (Italia), Sebastian Ancãu (locul 24) ºi Adrian Popescu (locul 1) au evoluþii bune, iar în plan naþional, în intervalul 19962000, alte nume fac cinste clubului din Petroºani: Adriana Florean, Raluca Gându, Valentin Huda, Marian Dor, Simona Pavelonesc, Mihai Roman, Alin Pãrãu (patru titluri naþionale în 1998, un loc 2 în Iugoslavia), Dorin Pãrãu, alãturi de mai consacraþii din anii anteriori, Adrian Popescu, Robert Bartha, Cristina Lupa, Monica Ciurea, Sebastian Ancãu, Mihaela Huda. Secolul XXI, respectiv anul 2001, debuteazã cu un succes rãsunãtor pentru Adrian Popescu, cu un loc 3 la concursul F.I.S. de juniori din Macedonia. Moment de satisfacþie ºi pentru antrenorii Zoltan Toth ºi Iosif Huda, cooptaþi la lotul naþional. Anii 2002-2006 sunt dominaþi de performanþele fraþilor Mihaela ºi Valentin Huda, Georgian Sântimbrean, Sorina Sandu, Raluca Gându, Dan Vlãduceanu, Lucian Gere, Diana Velicu, Andreea Stanci, Zoltan Ghenþi, Adrian Popescu, niºte sportivi extrem de talentaþi, care se aflã mereu pe podiumul de premiere la cele mai importante concursuri naþionale, ceea ce va aduce ºi un loc 1 pe echipe celor de la C.S.S. Petroºani. C.S.S. Petroºani va ocupa un loc 2 naþional pe echipe în anul 2007, cu Sorina Sandu, Diana Velicu, Dan Vlãduceanu, Timea Sz lle, urmând în anii urmãtori, 2008-2011, Radu Popescu, Mihaly Kutasi, Iulian Greºanu ºi alþii.
Paginã realizatã de Genu TUÞU