Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1225
Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
INSEMEX organizeazã
concursul naþional de salvare minierã
S
alvatori din întreaga þarã îºi vor da întâlnire la Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, INSEMEX Petroºani organizeazã cea de-a IX-a ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã. În ceea ce priveºte salvatorii minieri de subteran se vor întrece doar echipele din Valea Jiului, iar la suprafþã vor fi ºapte echipe din toate colþurile þãrii. “Joi ºi vineri are loc o nouã ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã. La proba de subteran se vor întrece doar salvatorii de la unitãþile miniere din Valea Jiului pentru cã doar aici mai existã minerit de subteran”, a declarat Artur Gãman, directorul general al
INSEMEX Petroºani. În ceea ce îi priveºte pe salvatorii de suprafþã, la concursul organizat de INSEMEX Petroºani vor veni echipe din întreaga þarã. “Vineri are loc proba destinatã salvatorilor de suprafaþã. Vor participa ºapte echipe din întreaga þarã”, a declarat Daniel Pupãzan cercetãtor ªtiinþific gradul II în cadrul INSEMEX Petroºani. Prima etapã, de joi, este programatã fazei locale, la care iau parte salvatorii din Valea Jiului, iar vineri, câstigãtorii se întrec în concursul national. Salvatorii din Valea Jiului sunt singurii care intervin dupã producerea exploziilor, iar antrenamentele ºi concursurile de acest fel îi ajutã sã descopere performanþe noi. Monika BACIU
Doi premieri, aceeaºi soluþie pentru Valea Jiului:
Adrian Nãstase, 2002 – AUTORITATEA GUVERNAMENTALÃ Dacian Cioloº, 2016 – UNITATEA GUVERNAMENTALÃ
D
oi premieri, unul politic – Adrian Nãstase, altul tehnocrat – Dacian Cioloº, la diferenþã de 14 ani, au propus aceeaºi soluþie pentru Valea Jiului, înfiinþând acelaºi gen de structurã pentru dezvoltarea zonei prin atragerea de investitori, susþinerea proiectelor integrate (cu adresabilitate pe toatã Valea), reabilitarea ºi completarea infrastructurii, recalificarea forþei de muncã provenitã din minerit, locuri de muncã, legãtura cu ministere ºi asistentã tehnicã etc. >>> PAGINA A 3-A
Microbuz implicat într-un accident pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului
D
ouã autovehicule au fost avariate ºi o femeie de 49 de ani a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma unui accident rutier care a avut loc la o trecere de pietoni din zona Cartierului Aeroport. Echipele de intervenþie s-au mobilizat din cauza faptului cã în accident a fost implicat un vehicul de transport persoane.
Accidentul rutier a avut loc pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, iar anchetatorii au stabilit cã ºoferul unui microbuz care face transport local, în condiþiile în care ploua ºi vizibilitatea era redusã, nu a acordat prioritate unui alt autoturism iar ºoferul acestuia, o tânãrã de 18 ani din Vulcan, n-a mai putut evita impactul. În urma accidentului o pasagerã de 49 de ani a ajuns la Spitalul de
Urgenþã Petrtoºani, dar ºi tânãra de 18 ani care conducea autoturismul pe drumul cu prioritate. La locul accidentului au fost mobilizate mai multe echipaje de la SMURD, Pompieri ºi Serviciul Judeþean de Ambulanþã, pentru cã mai mulþi martori au sunat la 112 iar echipele de prim ajutor s-au temut de ce e mai rãu. Potrivit subcomisarului Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ
Hunedoara, poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru vãtãmare corporalã din culpã ºi urmeazã sã stabileascã cu exactitate vinovãþia fiecãruia dintre ºoferii implicaþi în accident. Centura municipiului Petroºani, dupã ce a fost reabilitatã în acestã varã, îi îndeamnã pe ºoferi sã cir-
cule cu vitezã ºi din acest motiv numãrul accidentelor a crescut vertiginos. Luna trecutã alte trei autoturisme s-au tamponat în aceeaºi zonã dupã ce unul dintre ºoferi a oprit la o trecere de pietoni iar cei din spate nu au pãstrat distanþa regulamentarã ºi n-au mai reuºit sã frâneze. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Dacian Cioloº: “Creºterea economicã nu înseamnã ajutoare sociale”
C
etãþenii din Valea Jiului nu au nevoie de ajutoare sociale, ci de locuri de muncã. Asta subliniazã premierul României, Dacian Cioloº, care este de pãrere cã s-a greºit în momentul în care s-au închis minele, iar în schimb s-au acordat ajutoare sociale, în loc sã fie realizate locuri de muncã. “Ne gândim sã adaptãm ºi schemele de ajutor de stat pentru investiþii, pentru a putea rãspunde nevoilor unor astfel de regiuni. Schema de ajutor de stat care va viza investiþii de dimensiuni medii, între 1 ºi 5 milioane de euro, cele actuale sunt de 10 milioane de euro. Am pregãtit o schemã de ajutor de stat care va intra în vigoare anul viitor ºi se va derula pânã în 2020 cu alocare financiarã pentru investiþii între 1 ºi 5 milioane de euro ºi pentru aceste trei zone vom avea o alocare bugetarã specificã rezervatã pentru a putea atrage investiþii care sã creeze locuri de muncã. Urmare a închiderii unor mine s-a venit cu ajutoare sociale, dar dezvoltarea economicã ºi cel mai bun mod de a face
oamenii sã beneficieze de creºterea economicã nu sunt ajutoarele sociale, cât crearea de locuri de muncã ºi de asta avem nevoie. Avem nevoie ºi de ajutoare sociale în unele cazuri, dar în primul rând trebuie sã creem locuri de muncã ºi în aceastã perspectivã am gândit aceste programe”, a declarat, la Petroºani, premierul României, Dacian Cioloº. Valea Jiului are norocul de a fi poziþio-
- INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani , Str. Cuza Vodã nr. 23, tel. 0254543144, ce intenþioneazã sã solicite de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu - Craiova
aviz de gospodãrire a apelor/aviz de amplasament pentru desfãºurarea activitãþii de execuþie Extindere canalizare menajerã Staþia de pompare S.P.1, Cimpa Cartierul Muncii, Lonea , judeþul Hunedoara.
Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al procesului de producþie vor rezulta permanent urmãtoarele ape uzate max. 205.860 mc/an,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016 cã nu are rost sã facem câte un parc industrial în fiecare localitate ºi sã nu vinã nimeni în niciunul dintre ele”, a mai subliniat premierul României. De cealaltã parte, vicepremierul României a declarat cã sunt oportunitãþi de finanþare ºi pentru micile întreprinderi. Sumele pentru aceste programe sunt de ordinul milioanelor de euro. “Mai sunt programe pentru IMM-uri. Toate incubatoarele de afaceri care sunt în portofoliul ministerelor intrã în acest univers de referinþã pentru aceastã unitate. Mizãm ºi pe dezvoltarea micilor afaceri în Valea Jiului, pentru turism, alte probleme de servicii. Paleta este foarte largã. Va fi o felie rezervatã pentru Valea Jiului”, a spus, la Petroºani, Vasile Dîncu, vicepremierul României.
Nica trebuie sã respecte ce a semnat în CCM
eprezentanþii R Sindicatului Muntele sunt de
pãrere cã noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã respecte noul contract colectiv de muncã. Cu atât mai mult, cu cât Petre Nica, fostul preºedinte al Sindicatul, actual director general adjunct, a negociat acest CCM. “Obiectivul ºi scopul nostru nu se va schimba în funcþie de cine se aflã la conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Astãzi pot sã fie ei, mâine pot sã fie alþii. Nica trebuie sã respecte ce a semnat în CCM”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit sindicaliºtilor, Petre Nica a avut susþinerea acestora de-a lungul timpului, însã acum el trebuie sã demonstreze cã va respecta cele semnate, precum CCM-ul, dar ºi cele promise, privind salvarea locurilor de muncã din cadrul CEH. (Monika BACIU)
natã în zona de vest a þãrii, iar acest lucru ar putea însemna reorientarea marilor investitori privaþi ºi spre aceastã zonã. “Aici e nevoie de infrastructurã, trebuie sã putem conecta Valea Jiului cu zonele de acces. Monika BACIU Existã un potenþial pentru instalarea unor afaceri ºi pentru asta fiecare municipiu ne-a Casa de Culturã a Sindicatelor spus cã vrea sã dez“Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã volte parcuri industriale, dar trebuie sã le spaþii pentru diferite activitãþi. gândim integrat pentru
- ÎNCHIRIERI -
ce se vor evacua în râul Jiu, dupã ce au fost epurate prin metoda de epurare avansatã în trei trepte (mecanicã, biologicã ºi terþiarã). Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, str. Cuza Vodã nr.23, tel. 0254543144/int.115 (Serviciu Investiþii, Dezvoltare Proiectare, persoanã de contact LÃPTUCÃ CRISTEA), dupã data de 11.11.2016 (data estimatã la care se va transmite solicitarea de aviz).
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
Doi premieri, aceeaºi soluþie pentru Valea Jiului:
Actualitate 3
Adrian Nãstase, 2002 – AUTORITATEA GUVERNAMENTALÃ Dacian Cioloº, 2016 – UNITATEA GUVERNAMENTALÃ D oi premieri, unul politic – Adrian Nãstase, altul tehnocrat – Dacian Cioloº, la diferenþã de 14 ani, au propus aceeaºi soluþie pentru Valea Jiului, înfiinþând acelaºi gen de structurã pentru dezvoltarea zonei prin atragerea de investitori, susþinerea proiectelor integrate (cu adresabilitate pe toatã Valea), reabilitarea ºi completarea infrastructurii, recalificarea forþei de muncã provenitã din minerit, locuri de muncã, legãtura cu ministere ºi asistenþã tehnicã etc. Ca ºi acum, în urmã cu 14 ani, tot Apa Serv, atunci RAAVJ, era pionier în domeniul finantãrii ºi asta pentru cã avea proiectul de dezvoltare pentru toate localitãþile dintre Jiului. Prima încercare, cea din 2002, a eºuat, primarii ºi oamenii de afaceri nu au fost interesaþi aºteptând ca alþii sã-i salveze, drept pentru care guvernatorul de atunci a fost demis, Asociaþia, în care au fost adunaþi toþi factorii locali care puteau miºca lucrurile, s-a desfiinþat, iar Banca Mondialã nu a mai finanþat pentru cã nu avea ce. Acum, în 2016, gândirea revigorãrii zonei este aceeaºi, tehnic vorbind este aceeaºi modalitate de aplicare, doar finanþarea s-a schimbat – fonduri europene… Poate de data aceasta încercarea va avea sorþi de izbândã, deºi condiþiile de acum sunt mult mai proaste în Valea Jiului.
2002 – GUVERNUL ADRIAN NÃSTASE
a aprobat “Strategia de Dezvoltare a Vãii Jiului“, care a cuprins 500 de proiecte, al cãror obiectiv urma sã fie îmbunãtãþirea condiþiilor generale de viaþã, crearea de locuri de muncã ºi dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat. Programul ar fi trebuit sã ducã, pânã în anul 2010, la stimularea creãrii a 7.000 de locuri de muncã, dezvoltarea sectorului privat, atragerea de noi investitori, modernizarea ºi reabilitarea infrastructurii, sprijinirea ºi consolidarea activitãþii sectoriale, implicarea comunitãþii locale, respectiv primãriile prin propuneri de proiecte pe regiunea dintre Jiuri, proiecte integrate cum sunt numite în prezent, transformarea mediului natural într-unul care sã susþinã o economie diversificatã ºi, nu în ultimul rând, promovarea ºi prezentarea Vãii Jiului ºi a oportunitãþilor sale, recalificarea forþei de muncã etc. Costurile totale prognozate erau de-a dreptul
astronomice, numai promovarea imaginii Vãii Jiului, în perioada 20032005, se ridica la 9.961 de miliarde de lei, din care 3.810 miliarde de lei au fost alocaþi de la buge-
tul de stat. Pentru punerea în aplicare a strategiei, guvernul a creat AUTORITATEA GUVERNAMENTALÃ pentru Valea Jiului, iar ca punct de lucru efectiv s-a creat Asociaþia de implementare, coordonare ºi monitorizare a “Strategiei de dezvoltare socio-economicã a Vãii Jiului”, din care au fãcut parte primarii tuturor oraºelor din aceastã zonã ºi reprezentanþi ai ministerelor implicate, vreo 11 la numãr,
care sã susþinã ºi sã avizeze proiecte. Asociaþia, ca punct de lucru, era legãtura cu guvernul ºi era condusã de un guvernator – Octavian Costescu.
Instituþia, pe lângã coagularea structurilor locale/beneficiari, trebuia sã urmareascã modul în care se realizau obiectivele programului, cum erau gestionate fondurile, având în vedere sumele foarte mari vehiculate, inclusiv ajutoare de stat pentru investitori. Cheltuielile operaþionale necesare funcþionãrii Asociaþiei în primul an de activitate au fost suportate de Banca Mondialã. Strategia de dezvoltare socio-economicã a Vaii Jiului a fost aprobatã de executiv în luna iunie 2002. În paralel, se fãceau investiþii în sectorul minier, dupã restrângerile de activitate, cel mai important fiind proiectul integrat de modernizare ºi tehnologizare ItochuKopex, plus schimbarea tehnologiei de exploatare
a cãrbunelui dupã accidentele succesive de la mina Vulcan, apoi inaugurarea Euromedic etc., etc. Implementarea Strategiei Nãstase a eºuat…
2016 – GUVERNUL DACIAN CIOLOª
a readus în discuþie, în luna iulie, “Strategia de dezvoltare a Vãii Jiului” cu ocazia vizitei în Valea Jiului a vicepremierului Vasile Dâncu, strategie care face parte dintr-un proiect care sã cuprindã trei zone din þarã cu probleme, zone foste monoindustriale. Ca umare, Guvernul Dacian Cioloº emite un Memorandum pentru zonele defavorizate ºi înfiinþeazã UNITATEA GUVERNAMENTALÃ de Asistenþã Tehnicã, cu trei puncte de lucru. Pentru Valea Jiului acest punct s-a stabilit la Universitatea Petroºani, care a oferit logistica necesarã. Memorandumul cuprinde aceleaºi obiective, proiecte integrate pe întreaga zonã gândite de primarii tuturor localitãþilor ºi beneficiarii acestora, îmbunãtãþirea infrastructurii pentru atragerea investitorilor, dirijarea acestora cãtre Valea Jiului, de data aceasta prin Agenþia Invest România din Ministerul Economiei ºi nu prin Camera de Comerþ ca în cazul Guvernului Nãstase. “E nevoie în primul rând sã putem crea locuri de muncã ºi în aceastã logicã am gândit aceste programe integrate”, a spus
premierul Dacian Cioloº, la Petroºani. ªi Unitatea de Asistenþã Tehnicã Petroºani, ca Asociaþia lui Nãstase, are rolul de legãturã cu Guvernul, cu ministere ºi va urmãri proiectele dacã sunt gândite în mod integrat ºi se va asigura dacã sunt susþinute financiar la nivel central. Strategia Cioloº mai cuprinde ºi ea ajutoare de stat care sã vinã în sprijinul investitorilor, expemplificând construirea acelor parcuri industriale. În ce priveºte mineritul s-au acordat 500 milioane lei pentru continuarea activitãþii pe termen limitat, respectiv pe durata închiderii minelor Lonea ºi Lupeni, fãrã a exista o discriminare financiarã între salariaþii de la minele viabile ºi cele neviabile ºi protecþia socialã a viitorilor disponibilizaþi. Factorul comun, ca o laudã de lucru imediat, în ambele guvernãri, Nãstase ºi Cioloº, este fosta RAAVJ ºi actuala Apa Serv Petroºani. În timpul Guvernului Nãstase, RAAVJ era singurul proiect integrat cu beneficiari din întreaga Vale a Jiului, iar finanþãrile au venit de la
BERD, Banca Mondialã ºi PHARE, ideea aparþinând pãrintelui acesteia Ioan Gângu Împãrat, care a înfiinþat-o, ºi a fost preluatã... Acum, în Guvernarea Cioloº, aceeaºi unitate, dar sub altã denumire – SC Apa Serv – a continuat seria proiectelor ca deservent al întregii zone pentru modernizãri ºi extinderi reþele. Ultimul proiect pentru finanþare europeanã a fost depus în septembrie 2016, iar Guvernul Cioloº trebuia sã dea doar avizele necesare. Deºi Apa Serv este singurul exemplu de succes în acest sens în Valea Jiului, nimeni nu l-a urmat. Societãþile de termoficare ºi cele de gospodãrie ale localitãþilor s-ar fi putut reuni pe modelul Apa Serv ºi, sigur, Valea ar fi arãtat altfel. Poate de data aceasta, la a doua încercare demaratã de Guvernul Cioloº, Valea Jiului are noroc ºi administraþiile locale vor avea, de nevoie, viziune ºi se vor lepãda de orgolii mãrunte… Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Primãria Petrila trece PE DATORII
T
rei primãrii din judeþul Hunedoara figureazã cu datorii mai vechi de 90 de zile. Potrivit buletinului Ministerului de Finanþe, cele trei primãrii hunedorene au plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general în valoare totalã de 2,43 milioane de lei. Cea mai mare datorie este cea a Primãriei ªoimuº, aceasta fiind în valoare de 2,23 de milioane de lei. Urmeazã Primãria Lupeni cu o datorie de 140.000 de lei ºi Primãria Petrila cu o datorie de 50.000 de lei. De precizat este faptul cã datoriile primãriilor hunedorene sunt scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut când datoria primãriilor din judeþ era
de peste 19 milioane de lei. În momentul de faþã, judeþul cu cele mai mari datorii este Vâlcea cu plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general în valoare totalã de 22,23 de milioane de lei. Urmeazã judeþul Constanþa cu datorii de 19,43 de milioane de lei ºi Suceava cu peste 12 milioane de lei. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
La Uricani nu se mai ridicã gunoiul
U
ricãnenii stau cu gunoiul în faþa porþii. Societatea de gospodãrire din localitate a intrat în faliment, iar în aceastã perioadã nu are cine sã ridice gunoiul. Mai mult, edilii anunþã cã în aceastã perioadã nici uricãnenii nu vor plãti pentru acest serviciu. “Am fãcut o adresã cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara prin care le solicitãm sprijinul. Am arãtat care este situaþia la Uricani, mai ales cã pentru societatea de gospodãrire Goscomloc s-a declarat falimentul. În luna noiembrie ºi decembrie locuitorii din Uricani nu vor plãti pentru aceste servicii”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
Potrivit edilului, Consiliul Judeþean Hunedoara poate sprijini localitatea. “Oraºul Uricani este membru în ADI Deºeuri Valea Jiului, iar în situaþii extreme, iar aceasta este o situaþie extremã, Consiliul Judeþean Hunedoara ne poate sprijini pentru a rezolova problema”, a mai subliniat sursa citatã. Uricãnenii susþin cã gunoiul nu a mai fost ridicat de pe raza locali-
tãþii de o sãptãmânã. “În Uricani nu s-a mai ridicat gunoiul de peste douã sãptãmâni... Preþul la gunoi s-a mãrit începând cu
01.07.2016, mulþi dintre noi am plãtit ºi în avans, chiar ºi la preþ mãrit. Edilii oraºului s-au vãzut cu sacii în cãruþã pentru încã 4 ani ºi nu-i mai intereseazã. La Lupeni, când a existat o astfel de situaþie ca la Goscomloc Uricani, locuitorii oraºului au fost scutiþi de plata gunoiului... În Uricani, nu numai cã locuitorii nu sunt scutiþi de platã dar sunt ºi obligaþi sã plãteascã gunoiul la un preþ mai mare”, scrie Valter Cojman, pe pagina sa de Facebook. Monika BACIU
Sã aprinzi o lumânare de Mihail ºi Gavriil
C
reºtinii ortodocºi îi sãrbãtoresc în data de 8 noiembrie pe arhanghelii Mihail ºi Gavriil. De ziua Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil este bine sã aprinzi o lumânare ca sã ai „lumina” pe cealaltã lume.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Superstiþia spune cã cei care lucreazã în aceastã zi, se vor chinui mult înainte de moarte. Deci, pe 8 noiembrie nu îi prãznuim doar pe Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil, ci pe toate cetele îngereºti care nu s-au despãrþit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducãtorii cetelor de ingeri, având aripi ºi purtând sãbii, ca simbol al biruinþei, ºi sunt cãlãuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Pentru cã îngerii sunt netrupeºti, la ei nu se poate vorbi de sex ºi nici de o transplantare a speciei, deci, ei nu se cãsãtoresc, nu se înmulþesc ºi nici nu mor. Îngerii îºi transmit unii altora propriile lor gânduri ºi hotãrâri fãrã sã rosteascã cuvinte. Însã, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot luã înfãþiºare omeneascã, pot sã vorbeascã, sã mãnânce, sã apãra îmbrãcaþi ºi uneori purtând aripi. Lucrarea principalã a îngerilor este aceea de a-l întãri ºi susþine
pe om în a transfigura lumea, scrie CrestinOrtodox.ro. În trecut, în societatea tradiþionalã bucovineanã, Arhanghelii erau sãrbãtoriþi pentru cã “ei sunt pãzitorii oamenilor de la naºtere ºi pânã la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sãnãtatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea popularã, asistã ºi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pãcatele acumulate de patimile omeneºti fireºti ºi purificã, prin post, conºtiinþele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraþi ºi cã patroni ai oilor, stãpânii acestor animale fãceau o turtã mare din fãinã de porumb, numitã “turtã
arieþilor” (arieþii fiind berbecii despãrþiþi de oi), ce era consideratã a fi purtãtoare de fecunditate. Aceastã turtã se aruncã în dimineaþa zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odatã cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacã turtã cãdea cu faþã în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se cã în primãvarã toate oile vor avea miei, iar dacã turtã cãdea cu faþã în jos era mare supãrare în satele ºi târgurile bucovinene se fãceau ºi se fac ºi astãzi, de 8 noiembrie, pomeniri ºi praznice pentru cei morþi iar, în biserici, fiecare creºtin aprinde câte o lumânare cã sã aibã asiguratã lumina de veci, cãlãuzitoare pe lumea cealaltã. În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail cã are putere asupra Soarelui ºi a Lunii, pe care le elibereazã din puterea dracilor, atunci când aceºtia le furã. De asemenea, se spune cã are putere asupra soþiei lui Scaraoþchi, Mamareaua, care vrea sã dea drumul la ger, pe pãmânt, dintr-odatã; Arhanghelul Mihail o þine ºi da drumul gerului pe îndelete, ca sã se obiºnuiascã oamenii cu el. La fel se spune cã stã la capul omului care trage sã moarã ca sã-i conducã sufletul în Rai; sau la picioarele omului dacã acesta se va face bine.
Nu toþi primarii vor un singur spital în Vale D eºi sunt conºtienþi cã nu au cele necesare în fiecare spital ºi spun cã unitatea tuturor administraþiilor Vãii Jiului îi va duce la progres, când vine vorba sã aplice în practicã, primarii din Valea Jiului nu mai vor unitate. Asta s-a întâmplat ºi cu ideea lansatã la vizita premierului Cioloº la Petroºani, când acesta i-a îndrumat sã gândeascã dezvoltarea Vãii Jiului în mod unitar. Dacian Cioloº chiar le-a cerut primarilor sã facã o datã front comun. „Sã gândim integrat, pe toatã Valea Jiului, ºi nevoia de infrastructurã ºi cea de parcuri industriale ºi nevoia de infrastruicturi pentru servicii cum ar fi spitale, deci unitate în domeniul sãnãtãþii. A fost chiar o propunere interesantã aici. Unul dintre primarii municipiilor a spus cã de ce nu am avea acelaºi management pentru toate spitalele de pe Valea Jiului ºi sã gândim în mod integrat ºi sã investim pe secþii, în funcþie de potenþial ”, a spus la Petroºani Dacian Cioloº, premierul României. Propunerea a venit de la Gheorghe Ile din Vulcan ºi acesta recunoaºte cum a gândit întreg sistemul, pentru cã lucrurile nu sunt facile pentru fiecare unitate în parte. „Am propus ca în Valea Jiului sã fie o singurã administraþie, ca la Bucureºti. Localitãþile sã fie sectoare în cadrul
aceleiaºi administraþii unice. Cum avem ºi Apa Serv, dorim sã facem transportul tot pe întreaga zonã, termoficarea ºi am dori ºi o conducere unicã pentru toate spitalele, aºa încât în fiecare localitate sã fie dezvoltate secþiile care sunt mai bine dotate din punct de
vedere tehnic, ºi cu medici specialiºti, pe care nu îi avem în fiecare localitate, cã medicii sunt deja o raritate în România”, ne explicã Gheorghe Ile, primar al municipiului Vulcan. La Lupeni, însã, acolo unde existã un
spital municipal, primarul nu mai este de acord ºi chiar susþine cã se va opune vehement unificãrii. „Eu nu ºtiu cine a cerut asta. Poate nu îmi amintesc, dar nu voi fi niciodatã de acord cu o singurã administrare a spitalelor pentru cã nu are sens. Avem mai multe municipii ºi mai multe oraºe ºi fiecare dintre noi am luptat pentru a ne menþine spitalele în localitãþile de unde provenim. În 2011 a mai fost o încercare a PDL de a închide spitalele de la Petrila, Lupeni ºi Vulcan, sub o eventualã comasare cu spitalul din Petroºani. Ca deputat, am luptat ca spitalele de la Vulcan ºi Lupeni sã fie independente ºi sã funcþioneze. Cred cã este o idee foarte proastã, cã trebuie sã facem în aºa fel încât fiecare localitate sã aibã un spital”, a precizat
clar Cristian Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni. Medicii care ajung sã trateze pacienþii la Petroºani, la Spitalul de Urgenþã, menþin ºi ei ideea de unitate, mai ales cã toate spitalele din Valea Jiului le trimit loc zilnic pacienþii ºi vãd în unificare cea mai bunã soluþie, chiar uan idealã. „Tot ce reprezintã urgenþã de la spitalele din zonã, vin la Petroºani. La urgenþã zilnic sunt peste 100 – 120 de trimiºi din alte pãrþi. Mai ales noaptea ºi dupã-amiaza, pentru cã celelalte spitale nu au medici specialiºti, nu au, spre exemplu, radiologie ºi atunci trebuie rezolvaþi. Centralizat ar fi foarte bine, pentru cã atunci am avea ºi specialiºtii care ne lipsesc nouã, care sunt rãspândiþi la celelalte spitale ºi s-ar coordona atunci ºi nu ar mai fi harababura de acum,
Muzeul Muntelui aºteaptã donaþii
M
uzeul Muntelui funcþioneazã de ceva timp la Petroºani. Cei de aici încã mai aºteaptã ca persoanele care deþin obiecte cu specific montan ºi nu le folosesc, sã vinã sã le doneze muzeului. “În cadrul Muzeului Mineritului din Petroºani funcþioneazã în mod provizoriu Muzeul Muntelui. Asociaþia Pro-Parâng este custodele acestui muzeu ºi se ocupã cu achiziþia, recondiþionarea, depozitarea exponatelor. Toþi cei care au obiecte ce se încadreazã în
tematicã (foto, documente, cãrþi, reviste, echipament de munte, echipament sportiv, aparate foto, diplome, cupe, medalii, etc) ºi doresc sã sprijine acest muzeu
sunt rugaþi sã ne contacteze. Foarte multe lucruri vechi, murdare aparent inutile pot sã prindã viaþã ºi sã îºi spunã povestea. Vã invit sã vizitaþi Muzeul Muntelui”, spune Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro-Parâng, custodele Muzeului Muntelui. Muzeul Muntelui are nevoie de donaþii, însã puþini sunt cei care vin sã lase aici o fotografie sau un obiect specific. În prezent, la Muzeul Muntelui pot fi vãzute obiecte specifice muntelui, poze din staþiunile montane din Valea Jiului, dar ºi alte lucruri. Monika BACIU
când toþi ne trimit pacienþi pentru cã nu au posibilitãþi sã facã acolo consultaþii”, a spus dr. Nicolae Ciugulea, director medical al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. ªi problema urgenþelor s-ar rezolva, cred medicii de la Petroºani, dar acum doar spitalul de la Petrila apraþine de
Actualitate 5 Petroºani. Cel din Lupeni este independent, însã, zilnic sunt trimiºi la Petroºani pacienþi pentru investigaþii, iar cel de la Vulcan are ºi el câteva secþii ºi câþiva specialiºti, care ar suplini necesarul la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Ideea unificãrii, însã, nu poate fi realizatã, iar cei din Valea Jiului spun cã aºteaptã sã vadã dacã discuþia cu premierul Cioloº se va materializa ºi în acest sector. „Urmeazã sã primim ºi rãspunsurile de la Guvern, dupã ce analizeazã propunerile noastre ºi vom vedea ce rãspunsuri o sã primim în acest sens”, a conchis Gheorghe Ile, cel care a ºi propus ideea de unificare a spitalelor la întâlnirea cu premierul Dacian Cioloº. Diana MITRACHE
Au furat un autoturism ºi s-au ales cu dosare penale
I
ncidentul a avut loc în localitatea Petrila, duminicã seara, iar cei doi adolescenþi au fost prinºi la scurt timp de poliþiºti. Ambii sunt cercetaþi penal pentru trei infracþiuni.
Poliþiºtii petrileni au fost alertaþi de cãtre un localnic cum cã autoturismul i-a dispãrut din faþa locuinþei, duminicã seara, iar mai multe echipaje au scotocit micuþa localitate din estul Vãii Jiului pentru a-i prinde pe fãptaºi. Autorii furtului sunt
doi adolescenþi, unul în vârstã de 16 ani iar celãlalt de 17, ºi au fost descoperiþi la scurt timp pe raza oraºului. Cei doi tineri s-au îmbãtat bine ºi li s-a fãcut de o plimbare astfel cã au pus ochii pe maºinã ºi au furat-o. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdn Niþu, cei doi adolescenþi s-au ales cu dosare penale pentru conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice, fãrã permis ºi furt calificat ºi sunt cercetaþi în stare de libertate. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Primãria Petrila trece PE DATORII
T
rei primãrii din judeþul Hunedoara figureazã cu datorii mai vechi de 90 de zile. Potrivit buletinului Ministerului de Finanþe, cele trei primãrii hunedorene au plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general în valoare totalã de 2,43 milioane de lei. Cea mai mare datorie este cea a Primãriei ªoimuº, aceasta fiind în valoare de 2,23 de milioane de lei. Urmeazã Primãria Lupeni cu o datorie de 140.000 de lei ºi Primãria Petrila cu o datorie de 50.000 de lei. De precizat este faptul cã datoriile primãriilor hunedorene sunt scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut când datoria primãriilor din judeþ era
de peste 19 milioane de lei. În momentul de faþã, judeþul cu cele mai mari datorii este Vâlcea cu plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general în valoare totalã de 22,23 de milioane de lei. Urmeazã judeþul Constanþa cu datorii de 19,43 de milioane de lei ºi Suceava cu peste 12 milioane de lei. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
La Uricani nu se mai ridicã gunoiul
U
ricãnenii stau cu gunoiul în faþa porþii. Societatea de gospodãrire din localitate a intrat în faliment, iar în aceastã perioadã nu are cine sã ridice gunoiul. Mai mult, edilii anunþã cã în aceastã perioadã nici uricãnenii nu vor plãti pentru acest serviciu. “Am fãcut o adresã cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara prin care le solicitãm sprijinul. Am arãtat care este situaþia la Uricani, mai ales cã pentru societatea de gospodãrire Goscomloc s-a declarat falimentul. În luna noiembrie ºi decembrie locuitorii din Uricani nu vor plãti pentru aceste servicii”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
Potrivit edilului, Consiliul Judeþean Hunedoara poate sprijini localitatea. “Oraºul Uricani este membru în ADI Deºeuri Valea Jiului, iar în situaþii extreme, iar aceasta este o situaþie extremã, Consiliul Judeþean Hunedoara ne poate sprijini pentru a rezolova problema”, a mai subliniat sursa citatã. Uricãnenii susþin cã gunoiul nu a mai fost ridicat de pe raza locali-
tãþii de o sãptãmânã. “În Uricani nu s-a mai ridicat gunoiul de peste douã sãptãmâni... Preþul la gunoi s-a mãrit începând cu
01.07.2016, mulþi dintre noi am plãtit ºi în avans, chiar ºi la preþ mãrit. Edilii oraºului s-au vãzut cu sacii în cãruþã pentru încã 4 ani ºi nu-i mai intereseazã. La Lupeni, când a existat o astfel de situaþie ca la Goscomloc Uricani, locuitorii oraºului au fost scutiþi de plata gunoiului... În Uricani, nu numai cã locuitorii nu sunt scutiþi de platã dar sunt ºi obligaþi sã plãteascã gunoiul la un preþ mai mare”, scrie Valter Cojman, pe pagina sa de Facebook. Monika BACIU
Sã aprinzi o lumânare de Mihail ºi Gavriil
C
reºtinii ortodocºi îi sãrbãtoresc în data de 8 noiembrie pe arhanghelii Mihail ºi Gavriil. De ziua Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil este bine sã aprinzi o lumânare ca sã ai „lumina” pe cealaltã lume.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Superstiþia spune cã cei care lucreazã în aceastã zi, se vor chinui mult înainte de moarte. Deci, pe 8 noiembrie nu îi prãznuim doar pe Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil, ci pe toate cetele îngereºti care nu s-au despãrþit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducãtorii cetelor de ingeri, având aripi ºi purtând sãbii, ca simbol al biruinþei, ºi sunt cãlãuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Pentru cã îngerii sunt netrupeºti, la ei nu se poate vorbi de sex ºi nici de o transplantare a speciei, deci, ei nu se cãsãtoresc, nu se înmulþesc ºi nici nu mor. Îngerii îºi transmit unii altora propriile lor gânduri ºi hotãrâri fãrã sã rosteascã cuvinte. Însã, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot luã înfãþiºare omeneascã, pot sã vorbeascã, sã mãnânce, sã apãra îmbrãcaþi ºi uneori purtând aripi. Lucrarea principalã a îngerilor este aceea de a-l întãri ºi susþine
pe om în a transfigura lumea, scrie CrestinOrtodox.ro. În trecut, în societatea tradiþionalã bucovineanã, Arhanghelii erau sãrbãtoriþi pentru cã “ei sunt pãzitorii oamenilor de la naºtere ºi pânã la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sãnãtatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea popularã, asistã ºi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pãcatele acumulate de patimile omeneºti fireºti ºi purificã, prin post, conºtiinþele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraþi ºi cã patroni ai oilor, stãpânii acestor animale fãceau o turtã mare din fãinã de porumb, numitã “turtã
arieþilor” (arieþii fiind berbecii despãrþiþi de oi), ce era consideratã a fi purtãtoare de fecunditate. Aceastã turtã se aruncã în dimineaþa zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odatã cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacã turtã cãdea cu faþã în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se cã în primãvarã toate oile vor avea miei, iar dacã turtã cãdea cu faþã în jos era mare supãrare în satele ºi târgurile bucovinene se fãceau ºi se fac ºi astãzi, de 8 noiembrie, pomeniri ºi praznice pentru cei morþi iar, în biserici, fiecare creºtin aprinde câte o lumânare cã sã aibã asiguratã lumina de veci, cãlãuzitoare pe lumea cealaltã. În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail cã are putere asupra Soarelui ºi a Lunii, pe care le elibereazã din puterea dracilor, atunci când aceºtia le furã. De asemenea, se spune cã are putere asupra soþiei lui Scaraoþchi, Mamareaua, care vrea sã dea drumul la ger, pe pãmânt, dintr-odatã; Arhanghelul Mihail o þine ºi da drumul gerului pe îndelete, ca sã se obiºnuiascã oamenii cu el. La fel se spune cã stã la capul omului care trage sã moarã ca sã-i conducã sufletul în Rai; sau la picioarele omului dacã acesta se va face bine.
Nu toþi primarii vor un singur spital în Vale D eºi sunt conºtienþi cã nu au cele necesare în fiecare spital ºi spun cã unitatea tuturor administraþiilor Vãii Jiului îi va duce la progres, când vine vorba sã aplice în practicã, primarii din Valea Jiului nu mai vor unitate. Asta s-a întâmplat ºi cu ideea lansatã la vizita premierului Cioloº la Petroºani, când acesta i-a îndrumat sã gândeascã dezvoltarea Vãii Jiului în mod unitar. Dacian Cioloº chiar le-a cerut primarilor sã facã o datã front comun. „Sã gândim integrat, pe toatã Valea Jiului, ºi nevoia de infrastructurã ºi cea de parcuri industriale ºi nevoia de infrastruicturi pentru servicii cum ar fi spitale, deci unitate în domeniul sãnãtãþii. A fost chiar o propunere interesantã aici. Unul dintre primarii municipiilor a spus cã de ce nu am avea acelaºi management pentru toate spitalele de pe Valea Jiului ºi sã gândim în mod integrat ºi sã investim pe secþii, în funcþie de potenþial ”, a spus la Petroºani Dacian Cioloº, premierul României. Propunerea a venit de la Gheorghe Ile din Vulcan ºi acesta recunoaºte cum a gândit întreg sistemul, pentru cã lucrurile nu sunt facile pentru fiecare unitate în parte. „Am propus ca în Valea Jiului sã fie o singurã administraþie, ca la Bucureºti. Localitãþile sã fie sectoare în cadrul
aceleiaºi administraþii unice. Cum avem ºi Apa Serv, dorim sã facem transportul tot pe întreaga zonã, termoficarea ºi am dori ºi o conducere unicã pentru toate spitalele, aºa încât în fiecare localitate sã fie dezvoltate secþiile care sunt mai bine dotate din punct de
vedere tehnic, ºi cu medici specialiºti, pe care nu îi avem în fiecare localitate, cã medicii sunt deja o raritate în România”, ne explicã Gheorghe Ile, primar al municipiului Vulcan. La Lupeni, însã, acolo unde existã un
spital municipal, primarul nu mai este de acord ºi chiar susþine cã se va opune vehement unificãrii. „Eu nu ºtiu cine a cerut asta. Poate nu îmi amintesc, dar nu voi fi niciodatã de acord cu o singurã administrare a spitalelor pentru cã nu are sens. Avem mai multe municipii ºi mai multe oraºe ºi fiecare dintre noi am luptat pentru a ne menþine spitalele în localitãþile de unde provenim. În 2011 a mai fost o încercare a PDL de a închide spitalele de la Petrila, Lupeni ºi Vulcan, sub o eventualã comasare cu spitalul din Petroºani. Ca deputat, am luptat ca spitalele de la Vulcan ºi Lupeni sã fie independente ºi sã funcþioneze. Cred cã este o idee foarte proastã, cã trebuie sã facem în aºa fel încât fiecare localitate sã aibã un spital”, a precizat
clar Cristian Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni. Medicii care ajung sã trateze pacienþii la Petroºani, la Spitalul de Urgenþã, menþin ºi ei ideea de unitate, mai ales cã toate spitalele din Valea Jiului le trimit loc zilnic pacienþii ºi vãd în unificare cea mai bunã soluþie, chiar uan idealã. „Tot ce reprezintã urgenþã de la spitalele din zonã, vin la Petroºani. La urgenþã zilnic sunt peste 100 – 120 de trimiºi din alte pãrþi. Mai ales noaptea ºi dupã-amiaza, pentru cã celelalte spitale nu au medici specialiºti, nu au, spre exemplu, radiologie ºi atunci trebuie rezolvaþi. Centralizat ar fi foarte bine, pentru cã atunci am avea ºi specialiºtii care ne lipsesc nouã, care sunt rãspândiþi la celelalte spitale ºi s-ar coordona atunci ºi nu ar mai fi harababura de acum,
Muzeul Muntelui aºteaptã donaþii
M
uzeul Muntelui funcþioneazã de ceva timp la Petroºani. Cei de aici încã mai aºteaptã ca persoanele care deþin obiecte cu specific montan ºi nu le folosesc, sã vinã sã le doneze muzeului. “În cadrul Muzeului Mineritului din Petroºani funcþioneazã în mod provizoriu Muzeul Muntelui. Asociaþia Pro-Parâng este custodele acestui muzeu ºi se ocupã cu achiziþia, recondiþionarea, depozitarea exponatelor. Toþi cei care au obiecte ce se încadreazã în
tematicã (foto, documente, cãrþi, reviste, echipament de munte, echipament sportiv, aparate foto, diplome, cupe, medalii, etc) ºi doresc sã sprijine acest muzeu
sunt rugaþi sã ne contacteze. Foarte multe lucruri vechi, murdare aparent inutile pot sã prindã viaþã ºi sã îºi spunã povestea. Vã invit sã vizitaþi Muzeul Muntelui”, spune Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro-Parâng, custodele Muzeului Muntelui. Muzeul Muntelui are nevoie de donaþii, însã puþini sunt cei care vin sã lase aici o fotografie sau un obiect specific. În prezent, la Muzeul Muntelui pot fi vãzute obiecte specifice muntelui, poze din staþiunile montane din Valea Jiului, dar ºi alte lucruri. Monika BACIU
când toþi ne trimit pacienþi pentru cã nu au posibilitãþi sã facã acolo consultaþii”, a spus dr. Nicolae Ciugulea, director medical al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. ªi problema urgenþelor s-ar rezolva, cred medicii de la Petroºani, dar acum doar spitalul de la Petrila apraþine de
Actualitate 5 Petroºani. Cel din Lupeni este independent, însã, zilnic sunt trimiºi la Petroºani pacienþi pentru investigaþii, iar cel de la Vulcan are ºi el câteva secþii ºi câþiva specialiºti, care ar suplini necesarul la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Ideea unificãrii, însã, nu poate fi realizatã, iar cei din Valea Jiului spun cã aºteaptã sã vadã dacã discuþia cu premierul Cioloº se va materializa ºi în acest sector. „Urmeazã sã primim ºi rãspunsurile de la Guvern, dupã ce analizeazã propunerile noastre ºi vom vedea ce rãspunsuri o sã primim în acest sens”, a conchis Gheorghe Ile, cel care a ºi propus ideea de unificare a spitalelor la întâlnirea cu premierul Dacian Cioloº. Diana MITRACHE
Au furat un autoturism ºi s-au ales cu dosare penale
I
ncidentul a avut loc în localitatea Petrila, duminicã seara, iar cei doi adolescenþi au fost prinºi la scurt timp de poliþiºti. Ambii sunt cercetaþi penal pentru trei infracþiuni.
Poliþiºtii petrileni au fost alertaþi de cãtre un localnic cum cã autoturismul i-a dispãrut din faþa locuinþei, duminicã seara, iar mai multe echipaje au scotocit micuþa localitate din estul Vãii Jiului pentru a-i prinde pe fãptaºi. Autorii furtului sunt
doi adolescenþi, unul în vârstã de 16 ani iar celãlalt de 17, ºi au fost descoperiþi la scurt timp pe raza oraºului. Cei doi tineri s-au îmbãtat bine ºi li s-a fãcut de o plimbare astfel cã au pus ochii pe maºinã ºi au furat-o. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdn Niþu, cei doi adolescenþi s-au ales cu dosare penale pentru conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice, fãrã permis ºi furt calificat ºi sunt cercetaþi în stare de libertate. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
Pregãtiri pentru alegeri
refectura judeþuP lui Hunedoara se pregãteºte pentru
organizarea alegerilor parlamentare. În aceastã perioadã are loc achiziþia serviciilor pentru tipãrirea buletinelor de vot. Potrivit reglementãrilor în vigoare, buletinele de vot trebuie tipãrite cu cel puþin douã sãptãmâni înainte de alegeri. La Prefectura Hunedoara se aºteaptã macheta buletinului de vot de la Autoritatea Electoralã Permanentã. Aceastã instituþie va stabili ºi ordinea partidelor de pe buletinele de vot. Existã însã ºi alte prevederi pentru alegãtori. „Alegãtorii voteazã
numai la secþia de votare la care este arondatã strada sau localitatea unde îºi au domiciliul ori reºedinþa”, potrivit dispoziþiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente. Prin urmare, în cazul în care, în ziua votãrii, alegãtorii se aflã în altã
unitate administrativ-teritorialã din cadrul aceleiaºi circumscripþii electorale, aceºtia pot vota la orice secþie de votare din cadrul circumscripþiei electorale unde îºi au domiciliul sau reºedinþa. Dacã un alegãtor nu se aflã în comuna, oraºul sau municipiul în care are domiciliul sau reºedinþa, acesta poate vota la orice secþie de votare din acelaºi judeþ. Monika BACIU
Primele plicuri cu buletinele de vot prin corespondenþã au plecat spre alegãtori
C
ompania Naþionalã Poºta Românã a anunþat cã primele plicuri cu buletinele de vot destinate românilor din strãinatate care vor vota prin corespondenþã la alegerile parlamentare au plecat cãtre alegãtori. ''În spaþiul special amenajat în care trimiterile privind votul prin corespondenþã sunt prelucrate, introduse în sistem ºi trimise cãtre destinatari, au fost achiziþionate echipamente de ultimã generaþie. Acest spaþiu este monitorizat video ºi pãzit de jandarmi pânã la finalizarea întregului proces
de votare'', se aratã în postarea de pe pagina de Facebook a Poºtei Române. Potrivit unui comunicat de presã remis de Autoritatea Electoralã Permanentã în luna septembrie, 6.937 de alegãtori cu domiciliul în strãinãtate au optat pentru votul prin corespondenþã. Alegãtorii vor lipi douã autocolante cu VOTAT pe cele douã liste - Senat ºi Camera Deputaþilor, pe care le va intoduce în plicul interior sigilat, apoi va completa un certificat de alegãtor. Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votãrii pentru a asigura livrarea acestora cu pânã la 3 zile înainte de 11 decembrie, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenþã. Mediafax
Minerii ºi energeticienii, declaraþie pe propria Haralambie Vochiþoiu: “Guvernul trebuie rãspundere sã caute soluþii pentru aceºti români” inerii ºi energeticienii Senatul a adoptat tacit douã majorãri ale punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017
S
enatul a adoptat tacit luni douã propuneri legislative, una care prevede majorarea pânã la 1.072 de lei a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017 ºi la peste 1.200 de lei de la 1 iulie 2017, iar cealaltã majorarea pensiilor celor care au lucrat în CAP-uri. Prima propunere, iniþiatã de mai mulþi parlamentari, în majoritate de la PSD, prevede cã valoarea punctului de pensie sã nu fie mai micã decât 40% din câºtigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv 45% din câºtigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat începând cu 1 iulie 2017. Câºtigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2016 a fost de
2.681 lei, iar valoarea punctului de pensie de 871,7 lei. Dacã s-ar menþine acelaºi nivel, atunci punctul de pensie s-ar majora la 1.072 de lei de la 1 ianuarie 2017 ºi la 1.206 de lei de la 1 iulie 2017. Cealaltã iniþiativã prevede majorarea pensiilor celor care au lucrat la CAP, Haralambie Vochiþoiu, unul dintre iniþiatori, susþinând cã este "treaba guvernului" sã caute soluþii pentru acest lucru. Potrivit propunerii de modificare a Legii nr.263 privind sistemul unitar de pensii publice, pensiile foºtilor membri ai coopera-
tivelor agricole din agriculturã se majoreazã la 500 de lei prin acordarea unei indemnizaþii sociale. ''Trebuie sã votãm acest proiect de lege atât de necesar celor care la ora asta au doar 350 de lei pensie. 500 de lei oricum este insuficient, dar anticipez corul de bocitoare din Ministerul de Finanþe, care ne va spune cã nu sunt bani. (...) Aº prefera sã nu mai auzim încã o datã cã nu se poate. Guvernul trebuie sã caute soluþii pentru aceºti români care au lucrat în agriculturã ºi au contribuit de-a lungul vieþii lor la construcþia acestei þãri'', a declarat în timpul dezbaterilor de la Comisia de muncã Haralambie Vochiþoiu. Ambele propuneri legislative aveau rapoarte de admitere din partea comisiilor de specialitate. Pentru ambele proiecte termenul de adoptare tacitã a fost împlinit pe 2 noiembrie 2016. Proiectele vor merge la Camera Deputaþilor, care le va dezbate în calitate de for decizional.
M
din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor trebui sã semneze o declaraþie pe propria rãspundere pentru a beneficia de ajutoarele de încãlzire.
În noul contract colectiv de muncã este stipulat faptul cã angajaþii societãþii energetice beneficiarã de ajutoare pentru încãlzire. Astfel, potrivit CCM în vigoare, salariaþii CEH ar trebui sã beneficieze în perioada noiembrie 2016 – aprilie
Oportunitate de angajare pentru ºomeri
genþia Judeþeanã pentru Ocuparea A Forþei de Muncã
Hunedoara organizeazã o nouã bursã a locurilor de muncã. ªomerii din judeþ vor avea posibilitatea de a discuta cu angajatorii în data de 17 noiembrie, atunci când are loc o nouã bursã. Evenimentul se va desfãºura la Deva, Simeria, Hunedoara, Orãºtie, Cãlan,
2017 de 400 lei brut lunã ajutor pentru încãlzire. Pentru a intra în posesia sumelor aceºtia vor trebui sã dea o “declaraþie pe proprie rãspundere pentru acordarea ajutorului în bani pentru energie electricã ºi termicã”. Angajaþii CEH ar trebui sã beneficieze de sumele acordate ca ajutor de încãlzire începând de luna viitoare. Monika BACIU Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Brad, între orele 09:00 ºi 13:00. Agenþii economici care au posturi disponibile pot depune ofertele de locuri de muncã pânã în ziua bursei, adicã 17 noiembrie. La bursa locurilor de muncã organizatã la finele lunii septembrie au participat un numãr de 45 agenþi economici, iar oferta de locuri de muncã a numãrat 437 de posturi vacante, cele mai multe fiijnd disponibile în municipiul Hunedoara (106) ºi Deva (98). La acel moment, au fost selectate 154 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate efectiv în muncã un numãr de 105 persoane. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
TULBURÃTOR: mii de bolnavi de cancer în Valea Jiului este 4.000 de cazuri de cancere sunt acum diagnosticate în zona Vãii P Jiului ºi asta în condiþiile în care, la ultimul recensãmânt, populaþia zonei erau de 130.000 de locuitori. Sunt foarte mulþi tineri ºi vârsta medie la care sunt depistate neoplasmele ajunge între 30 ºi 40 de ani, iar factorii care influenþeazã boala sunt stresul, alimentaþia, fumatul ºi împãcarea cu sine. Despre asta vorbeºte singurul medic specialist pe o distanþã de 140 de km, care are sute de pacienþi zilnic ºi care abia face faþã problemelor ce se ivesc cu astfel de oameni, aflaþi în
stadii groaznice ale bolii. „Pânã acum avem 2.436 de fiºe oncologice luate în evidenþã. Existã mare parte din pacienþi, însã, care nu ajung sã fie luaþi în evidenþe la oncologie, care vin mult prea târziu ºi,
Au fost identificate noi substanþe care pot duce la cancer
de obicei, sunt transferuri între secþii ºi doar decedeazã. Cifra realã a pacienþilor este probabil undeva la 3 – 4 mii”, spune dr. Mariana Mununar, medic oncolog la Spitalul de Urgenþã
compuºii care elibereazã ioni de cobalt. ªi chiar dacã vitamina B12 conþine cobalt, aceasta nu este periculoasã. Explicaþia este tocmai cã Douã substanþe ºi cinci virusuri substanþa din aceastã vitaminã nu au fost adãugate pe lista agenþilor elibereazã ioni de cobalt. cancerigeni, totalul ajungând acum la Cât despre virusurile nou-adaugate 248. În ce priveºte substanþele, este pe listã, acestea sunt: vorba de tricloretilena ºi cobalt. - Human immunodeficiency virus Tricloretilena este un lichid type 1 (HIV-1) incolor, cu miros de cloroform, toxi c - Human T-cell lymphotropic virus în stare de vapori ºi întrebuinþat ca type 1 (HTLV-1) solvent, ca agent frigorific, în diverse - Virusul Epstein-Barr virus (EBV) sinteze. Aceastã substanþã poate Kaposi sarcoma-associated ajunge în aer, apã ºi sol. Se descomherpesvirus (KSHV) pune încet ºi se poate deplasa cu - Merkel cell polyomavirus (MCV) uºurinþã prin sol ajungând în sursele Ace ste virusuri au fost legate subterane de apã potabilã. ªi pentru de apariþia a peste 20 de tipuri de cã aceastã substanþã este folositã ºi cancer, printre care cel de piele ca agent degresant pentru metal, este non-melanom, ocular, pulmonar, des utilizatã pentru curãþarea armelor de stomac ºi de diferite tipuri de ºi a fost gãsitã în apele subterane de limfom sub multe baze militare. Specialiºtii vor, totuºi, sã atragã Cobaltul este un element folosit atenþia cã expunerea la o substanþ ã la realizarea unor echipamentele cancerigenã sau la un virus nu militare ºi pentru bateriile reîncãrc aînseamnã cã sutã la sutã persoanã bile. La fel de periculoºi sunt ºi va face cancer.
din Petroºani. Cei mai mulþi au vîrsta de 30, ori 40 de ani, dar s-au descoperit în ultima vreme maladii ºi la tineri de 17 ani. Specialiºtii atrag atenþia cã de vinã este modul în care ne ducem viaþa, iar fumatul, pasiv sau activ îi face pe tineri vulnerabili ºi îi expune pericolului. „Avem numeroase cazuri la 30 de ani, la 18, sau 17 ani, leucemii, neoplazii de ovar, de sâni, bronhopulmonare. A scãzut aceastã vârstã, deoarece populaþia începe sã fumeze de la vârste mici, sã consume mâncare ce nu este din cea mai bunã, cum ar fi prãjelile sau fast-food-ul, dar o cauzã este ºi stresul ºi nivelul socioeconomic scãzut, o igienã precarã ºi o conduitã mai dezorganizatã, cancerele apãrând ºi la copii din familii cu pãrinþii în strãinãtate”, a
Sistemul cardului de sãnãtate s-a blocat, bolnavii suferã olnavii care au B avut nevoie de consultaþii sau reþete medicale au fost nevoiþi ieri sã stea zeci de minute la cozi din cauzã cã sistemul informatic al cardului de sãnãtate nu funcþiona în cabinetele medicilor de familie fiindcã s-a blocat.
Potrivit preºedintelui Asociaþiei Profesionale a Medicilor de Familie (APMF) Hunedoara, Ana Chiº ªerban sistemul nu a funcþionat în ultimele patru zile lucrãtoare, ceea ce a dus la crearea unei stãri de nemulþumire în rândurile medicilor, pacienþilor ºi
farmaciilor care ar trebui sã onoreze reþele bolnavilor. "Sãlile de aºteptare sunt pline, iar Casa Naþionalã de Sãnãtate nu a dat niciun comunicat oficial cã putem da reþete offline pentru cã sistemul a picat, deci nu-ºi recunoaºte vina. Ca sã pot valida serviciile am lucrat pe timpul nopþii de acasã, atunci când am reuºit sã prind sistemul funcþional. Stresul a ajuns la maxim. Sala de aºteptare este plinã ºi eu mã uit la calculator", a afirmat dr. Ana Chiº ªerban. Potrivit acesteia, chiar dacã existã o hotãrâre de guvern prin care
reþetele medicale pot fi eliberate offline ºi recunoscute atunci când sistemul informatic al CNAS nu funcþioneazã, validarea serviciilor medicale este condiþionatã de existenþa unui comunicat oficial al Casei, prin care se anunþã cã sistemul cardului de sãnãtate este blocat. "Acest comunicat nu existã", a precizat dr. Ana Chiº ªerban. Preºedinta APMF Hunedoara a mai spus cã în lipsa unui sistem informatic funcþional, medicii de familie nu mai pot verifica nici calitatea de asigurat a
mai adãugat medicul Mariana Mununar. Trei oameni din 100 sunt diagnosticaþi cu cancere în Valea Jiului ºi toþi vin la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Un singur medic îi trateazã pe aceºti pacienþi, iar doctorul Mariana Mununar spune cã oamenii ar trebui sã îºi accepte boala ºi sã meargã chiar la un psiholog. Asta pentru cã tratatmentul ar putea da rezultate bune. Coºmarul ar fi pentru toþi mai uºor de suportat, iar familia ar putea sã accepte mai bine vestea tulburãtoare. Un astfel de specialist existã ºi la Petroºani ºi chiar are de gând sã facã ºi muncã de voluntariat, pentru a le veni în sprijin ºi celor care nu au 50 de lei pentru consultaþie. „Existã pisho-oncologia ºi metode psihoterapeutice prin care, cineva care este format în
aceastã profesie, poate sã ajute. Psiho-oncologul ajutã ºi familia ºi pacientul ºi le stã la dispoziþie cu toate tehnicile pe care, le ºtie. Ce trebuie sã ºtie un astfel de pacient este cã împãcarea este esenþialã. Trebuie sã ierte ºi sã îndrepte spre un sistem spiritual”, a precizat ºi Rodica Boºca- Pop, psiho-oncolog, care ºi-a deschis un cabinet la Petroºani. Profesia de psihooncolog este mai nouã, iar acest specialist are menirea de a face bolnavul ºi familia sa sã accepte mai uºor problema. Asta, pentru cã oamenii acceptã foarte greu boala, tratamentul, iar medicul specialist de la Petroºani spune cã este o adevãratã bãtãlie pe cele 20 de paturi din spital, pentru cã familiilor le este teamã sã îºi ia acasã pacientul în fazã terminalã. Diana MITRACHE
- ANUNÞSC SOCOM UNIREA VINDE PRIN LICITAÞIE DESCHISÃ
unei persoane ºi nici dacã aceasta a ridicat sau nu medicamente pe reþete eliberate de alte cabinete medicale. Medicii de familie din judeþ sunt deciºi sã se ralieze demersului la nivel naþional al Societãþii Naþionale de Medicinã a Familie, care a anunþat cã va da în judecatã CNAS pentru problemele care au apãrut în sistemul informatic al cardului de sãnãtate.
apartament situat pe strada Aviatorilor Bl 18, parter, cu douã camere în suprafaþã utilã de 45 mp. Licitatia va avea loc la data de 14.11.2016 ora 10:30 la sediul administrativ Socom Unirea Sc. Informatii la Tel/Fax: 0354115612
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Noiembrie 2016
Henþ cu mâna
DE LA LONEA, PÂNÃ-N “DEAL” A mai rãmas o etapã pânã la finalul campionatului de fotbal cu “familia” echipelor din Valea Jiului în Liga a IV-a
hunedoreanã. O ultimã etapã cu douã derby-uri locale între “sãraci” ºi “bogaþi”. Un derby de
locurile 1 ºi 2 la Lonea cu Inter Petrila ºi Hercules Lupeni în luptã pentru supremaþia de toamnã, iar a doua zi, dumincã 13 noiembrie – de ziua lui Gigi Mulþescu! – Universitatea – Jiul Petroºani, derby-ul celor douã echipe
aflate în zona inferioarã a clasamentului. Despre Minerul Uricani, ce sã mai spunem, greu de crezut cã va trece de CS. Hunedoara, urmând apoi restanþa cu Metalul Criºcior. Aºteptãm de la cele douã jocuri “fraticide”, între echipele din
Valea Jiului, un ultim efort al ambiþiilor, un moment ca de final de tur în care cel mai important lucru este cã vom avea un lider din Vale. Bine cã au dus-o pânã la capãt toate cele 12 echipe.
Fotbal, Liga a IV- Hunedoara
COLAPS ÎN “DEALUL INSTITUTULUI” învins cu 2-1 Aurul Brad, dupã ce oaspeþii au deschis scorul în min. 28 prin Leaha, D. Savu (min. 65) ºi R. Sandu (min. 73) întorcând rezultatul. Oaspeþii au rãmas în zece jucãtori dupã eliminarea lui Deak în min 34. Jiul a folosit echipa: Mihalache – Al. Nicu, Matraº, D. Savu, Mândruþ - R. Sandu, A. ªerban, M. Avram, Viºa(min. 90+2 Stamate) – A. Popescu,
Interviu
“NU SUNT MULÞUMIT” declarã Dan Voicu, antrenorul de la Hercules Lupeni Reporter: Dan Voicu, emoþii mari în ultimele douã etape de campionat… Dan Voicu: Aºa este, ceva s-a dereglat. În primul rând e greu de alcãtuit un 11 puternic, în condiþiile în care sunt mulþi accidentaþi, suspendaþi, alþii pleacã în strãinãtate. E greu, ce mai! Rep.: Vine meciul cu Inter Petrila, actualul lider… D.V.: Da, un lider pe fondul reculului nostru, dar un lider meritat. Au jucat în zece oameni vreo 25 de minute la Cãlan, au revenit de la 0-1, bravo lor. ªtiu cã la Lonea va fi un meci greu, Rere Moldovan este ieºit din formã, în general nu sunt mulþumit dupã ultimele douã etape. Eu sper într-o mobilizare exemplarã în ultima etapã la Lonea, unde doar o victorie ne poate face lideri de toamnã. Rep.: Dacã nu? D.V.: Dacã nu, asta e! N-o sã facem un capãt de þarã dacã nu vom fi lideri. Urmeazã returul ºi vom vedea atunci ce va mai fi.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Pãsãricã. Inter Petrila a reuºit un 1-1 la Victoria Cãlan, gazdele deschizând scorul prin Bg. Muntean în min. 45, petrilenii obþinând egalarea prin Kalai în min. 74. Inter Petrila a folosit echipa Harving – I. Androne (min. 71 Kalai), Agapi, Ad. Câmpean, Tãian (min. 67 Coste) – Perºe, Bg. Matei, Horvath (min. 55 Zavracu), Duma – Ad. Dolha (min. 86 Keszeg), Torkos. ªoimul Bãiþa învinge cu 4-0 (1-0) pe cei de la Minerul Uricani, într-un joc dominat clar de gazde. Retezatul Haþeg a învins la scor de neprezentare 3-0 la Metalul Criºcior, autori fiind Caia (2) ºi Simoneac.
CU EMOÞII LA ÎNCEPUT Lupenenii trãiesc un moment de uluialã în min. 5, când Tescu deschide scorul pentru
oaspeþi! Norocul gazdelor este cã vine repede golul egalizator, dar în prima reprizã nu se poate mai mult, deºi gazdele puteau sã mai înscrie de trei ori – min. 14, Firan executã o loviturã liberã de la 25 m, razant pe lângã poarta lui Cibotaru un portar care va interveni douã minute mai târziu la “bomba” lui I. Roºian de la 30 m ºi în min. 35, o altã “bombã” de la 40 m, autor Ungurianu. Dupã pauzã, oaspeþii cedeazã fizic, lupenenii încep sã joace partitura obiºnuitã acasã, cu un Bãcãran în zi bunã, cel care va înscrie de douã ori , având în min. 63 ºi o ocazie, când trage de la 7-8 m, dar portarul Cibotaru scoate cu piciorul! Acelaºi Bãcãran (min. 78) trimite un ºut bun de la 30 m, reþine acelaºi Cibotaru, Lupeniul înscrie ºi în prelungiri, încheind mult mai liniºtit un joc pe care îl începuse prost…
HERCULES LUPENI – AURUL CERTEJ 4-1 (1-1) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu) – Ad. Farcaº - Ungurianu, Cismaºiu, Ad. Roºian, Firan – I. Roºian, Ciocârlan, M. Filip (min. 76 Bertea), M. Pop – R. Moldovan (min. 82 Gorgan), Bãcãran. Aurul Certej (antr. Nicola Halga) – Cibotaru – Lãcãtuº (min. 24 Borca), Horþ, Istrate, Cibian – Sav, Tescu, Isac, Lupºa – D. Pãrãu (min. 64 Hordea), Motoc (min. 77 Sicoe). GOLURI: min. 6, 0-1 - Tescu din 5 m dupã lovitura liberã executatã de Istrate; min. 10, 1-1 M. Filip cu capul de la 6 m.; min. 61, 2-1 Bãcãran de la 10 m.; min. 75, 3-1 Bãcãran din loviturã liberã de la 22 m.; min. 90+2, 4-1 M. Pop din 3 m. Spectatori: 100. Arbitru: Sergiu Stanca – Orãºtie Obs. AJF: Aurelian Bãleanu - Deva
DECLARAÞIA ZILEI
“
Am jucat cât ne-a þinut vâna, o reprizã… Apoi s-a accidentat Gabi Trestian ºi s-a ales praful. A urmat o degringoladã totalã ºi de-aici 4-0 pentru gazde
“
Univ. Petroºani a devenit ciuca bãtãilor. Echipa din “Dealul Institutului” a fost demolatã de CS Hunedoara cu 5-1 (autori Cismaºiu (2), Al. Marcu, Fl. Lãcãtuº, Cobliº resp. Tãmãºiloni), jucând în formula: Bg. Stoica – Albulescu, Colþiºor, Marton, I. Gavriluþi, Ceru, Arcuºi, Ov. Popesc, Vl. Negrea (min. 28) Tocãnel, Tãmãºiloni, Gyurka. Jiul Petroºani a
TRAIAN CÂMPEAN – antrenor Minerul Uricani.