Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1224
Cronica Vãii Jiului Luni, 7Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªOFERII AU DIRIJAT CIRCULAÞIA pentru cã poliþiºtii erau mobilizaþi la Cioloº
90 de milioane de euro vin în Valea Jiului
ApaServ Valea Jiului, prima societate din þarã care va accesa fonduri europene substanþiale
U
n autotren de marfã a blocat, vineri, sensul giratoriu care face ieºirea spre vestul Vãii Jiului ºi judeþul Gorj, din zona Livezeni-Petroºani, din cauza unei avarii la motor.
Astfel, circulaþia rutierã a fost îngreunatã ºi s-a format o coloanã de maºini lungã de peste o sutã de metri, pe ambele sensuri de ciruclaþie ale DN 66, iar ºoferii au circulat alternativ pânã când mastodontul a putut fi urnit din loc. TIR-ul a aprovizionat un supermarket din zonã ºi în sensul giratoriu a avut o problemã tehnicã iar capul tractor s-a oprit. ªoferul s-a chinuit în zadar sã porneascã mastodontul pentru a elibera giratoriul. Pentru cã poliþiºtii rutieri au fost mobilizaþi în centrul Petroºaniului, la vizita premierului Dacian Cioloº, dirijarea circulaþiei a cãzut în sarcina ºoferilor aflaþi în coloanele formate pe ambele sensuri de mers ale DN 66. Traficul rutier a fost reluat dupã ce ºoferul autocamionului de marfã a reuºit sã-l porneascã ºi sã-l ducã pânã într-un refugiu din apropiere. (Maximilian GÂNJU)
I
nfrastructura de apã din Valea Jiului va beneficia de sprijin guvernamental, prin intermediul Unitãþii Guvernamentale de Asistenþã Tehnicã ce a fost inauguratã vineri la Petroºani, în prezenþa Premierului Dacian Cioloº. De fapt, unitatea va garanta cã o parte dintre fondurile europene ºi guvernamentale va ajunge ºi în acest loc defavorizat, iar investiþia în aducþiunea de apã ºi canalizare din Vestul Vãii Jiului va fi prima giratã de Guvern. Practic, prin U.G.A.T. vor fi urgentate toate chestiunile birocratice aºa încât banii sã poatã fi folosiþi în timp. >>> PAGINA A 3-A
Dacian Cioloº: „Existã un acord cu
sindicatele pentru închidere”
indicatele din minerit au agreat închiderea minelor ºi au semnat pactul cu ministerele de resort. Asta a spus Dacian Cioloº, S premierul României la Petroºani, atunci când s-a referit la viitorul Complexului Energetic Hunedoara.
Sindicaliºtii, însã, au negat mereu, dar acum dovada vine chiar de la premier, deºi acum sindicaliºtii nu mai sunt ceea ce au fost pânã în urmã cu o lunã de zile, dat fiind faptul cã fostul lider sindical Petre Nica a trecut de partea administraþiei ºi joacã ºi ca politician, fiind candidat la Senatul României.
Dacian Cioloº a spus cã Guvernul tehnocat a cãutat soluþii ºi cã niciodatã nu a exclus de la discuþii sindicatele. „ Ministerul Energiei ºi cel al Economiei a gândit, încã din start, un proiect pentru CEH ºi ne-am pus problema cum sã facem sã menþinem activitatea minierã ºi sã îi dãm o
perspectivã pe termen mediu ºi lung. Asta presupunea sã luãm anumite mãsuri pentru a creºte gradul de competitivitate a ceea ce poate sã rãmânã ºi, cu anumite investiþii în timp, dar sã vedem ºi care sunt minele competitive vis-a-vis de costul de extragere pe calorie, pentru cã aici este problema. ªtiu cã au fost
discuþii, inclusiv cu sindicatele din minerit, pentru a se gãsi soluþii de comun acord ºi, în urma acestor discuþii, domnul ministru mi-a spus cã existã un acord ºi cu sindicatele pentru închiderea treptatã a
acestor mine”, a precizat la Petroºani premierul României Dacian Cioloº. Nejustificat este acum efortul, ca politicieni, al celor care au condus lupta sindicalã ºi care spun cã vizita premierului le-a lãsat „un gust amar”. Cioloº, însã, a menþinut ideea funcþionãrii CEH, cu minele competitive, aºa cum s-a înþeles cu cei care au condus acest colos industrial, dar ºi cu sindicatele, care au participat la discuþii. „Sunt investiþii ce trebuiesc continuate ºi la Paroºeni ºi la cealaltã termocentralã”, a conchis Dacian Cioloº. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã a devenit funcþionalã
U
nitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã a fost inaguratã chiar în prezenþa premierului, Dacian Cioloº. La Universitatea din Petroºani va funcþiona acest birou care are rolul de a facilita implementarea unor proiecte pentru dezvoltarea integratã a Vãii Jiului. “Am vrut sã fim prezenþi în Valea Jiului ca sã inaugurãm ºi sediul Unitãþii Guvernamentalã de Asistenþã tehnicã. Am spus cã Guvernul intenþioneazã sã aibã o abordare integratã atât a utilizãrii resurselor financiare cât ºi a sprijinului de asistenþã tehnicã în câteva regiuni cu probleme specifice. Ne-am gândit integrãm resursele financiare pe care le avem atât din diferite programe finanþate din fonduri europene, cât ºi din bugetul de stat ºi sã avem o abordare integratã a investirii acestor resurse financiare în mod privilegiat în aceste zone.
P
Memorandumul stabileºte constituirea unei unitãþi guvernamentale de asistenþã tehnicã în cadrul Cancelariei primului-ministru, dar care va avea sedii locale. Vom asigura acces la resurse financiare din fonduri europene ºi fonduri de la bugetul de stat pe programe integrate pe aceste localitãþi, pentru a ne asigura cã sunt folosite în mod cât mai eficient. Am dori sã evitãm conflicte instituþionale ºi o bãtãlie între localitãþi ºi sã îi punem sã lucreze împreunã pentru proiecte benefice pentru toatã lumea. Sã se dezvolte parcuri industriale, infrastructurã de transport, socialã, formare profesionale,
gândind la ansamblul zonei ºi nu la fiecare localitate în parte”, a declarat, la Petroºani, Dacian Cioloº, premierul României. Aºa cum au declarat în repetate rânduri, reprezentanþii Guvernului susþin cã Valea Jiului va avea prioritate la finanþare. Mai mult, dacã va fi nevoie, la biroul de la Petroºani vor fi detaºaþi consultanþi guvernamentali, astfel încât aceºtia sã sprijine autoritãþile locale în scrierea unor proiecte. “Pe fonduri europene vom avea criterii specifice pentru localitãþile din aceastã zonã. Pe unele axe vom solicita o identificare clarã a alocãrilor financiare, pânã în
Universitatea Petroºani, parte a unui proiect global
În cadrul proiectului utilizatorii GIS, în cadrul mai multor evenimente, aratã copiilor ºi tinerilor tinerilor aplicaþii din lumea realã care fac diferenþa în societate. Ziua GIS nu este doar un eveniment, ci o miºcare la nivel global, încadrat în Sãptãmâna Geografiei, iar în þara noastrã se desfãºoarã mai multe activitãþi în ºcoli, licee ºi Universitãþi, în mai multe oraºe. Cu ocazia GIS Day Universitãþi, agenþii guvernamentale, ºcoli, ONG-uri ºi profesioniºti GIS se reunesc pentru a
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ aduce cunoºtinþe legate de GIS în comunitate, ºi pentru a crea o mai bunã înþelegere asupra lumii în care trãim. “GIS-ul este un catalizator pentru cercetare ºi avansare în carierã ºi este predat în universitãþile din întreaga lume. Fiind multidisciplinarã, tehnologia geospaþialã oferã studenþilor abilitãþile de care au nevoie pentru a avea succes în educaþia pe care o vor urma ºi mai mult în job-ul pe care îl vor alege. Aplicaþiile variazã de la studii de cercetare pentru modelarea climaticã, la gãsirea celei mai bune locaþii, studii de impact asupra mediului ºi multe altele”, aratã organizatorii. La Universitatea din Petroºani, evenimentul va avea loc în data de 16 noiembrie, începând cu ora 10. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
euro pentru programe. Cel mai concret proiect pe care l-am propus premierului este realizarea a douã parcuri industriale, unul în zona de vest, iar al doilea în zona de est care poatã pune la dispoziþia investitorilor hale care vor sã vinã cãtre Valea Jiului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile apreciazã ca fiind de bun augur realizarea acestei unitãþi guvernamentale. “Personal consider aceastã întâlnire de lucru de astãzi, cu premierul Dacian Cioloº ºi Vice-premierul Vasile Dîncu, ca fiind punctul de start practic, în tot ceea ce reprezintã Strategia Guvernului României în raport cu refacerea economicã ºi socialã a Vãii Jiului”,, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
U
Telefon: 0374.906.687
Primarii din Valea Jiului i-au solicitat premierului realizarea unor parcuri industriale, astfel încât aici sã fie atraºi cât mai mulþi invetsitori. “Este pentru prima datã când un demers de la nivel înalt, de la nivelul premierului se întâmplã ºi concret. În mai puþin de 3 luni de la lansarea acestei idei, s-a întâmplat la modul concret. Existã un memorandum aprobat de Guvernul României care stabileºte foarte clar ce atribuþii vor avea cei din cadrul unitãþii guvernamentale de asistenþã tehnicã ºi în urma discuþiilor cu premierul Dacian Cioloº s-au identificat soluþii pentru a putea accesa bani europeni ºi de a scurta acest drum birocratic de la faza de idee, la proiect finanþat. Existã niºte alocãri bugetare în valoare de 5 milioane de
Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
niversitatea din Petroºani se alãturã unui eveniment care se deruleazã la nivel global. În data de 16 noiembrie are loc GIS Day, eveniment destinat utilizatorilor sistemelor infomatice.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
2020, pentru ca aceste regiuni sã ºtie care sunt banii care îi au la dispoziþie. Dacã va fi nevoie, vom aduce experþi pe anumite proiecte care trebuie rezolvate aici. Aceastã unitate va soluþiona abordarea cu prioritate a acestor proiecte la nivel guvernamental atunci când trebuie obþinute anumite avize. Va fi o structurã de legãturã între Guvern ºi autoritãþile locale ºi se va asigura cã proiectele sunt gândite în mod integrat la nivel local ºi sunt susþinute financiar la nivel central”, a mai subliniat sursa citatã.
arcuri industriale
Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
90 de milioane de euro vin în Valea Jiului
ApaServ Valea Jiului, prima societate din þarã care va accesa fonduri europene substanþiale I
nfrastructura de apã din Valea Jiului va beneficia de sprijin guvernamental, prin intermediul Unitãþii Guvernamentale de Asistenþã Tehincã ce a fost inauguratã vineri la Petroºani, în prezenþa Premierului Dacian Cioloº. De fapt, unitatea va garanta cã o parte dintre fondurile europene ºi guvernamentale va ajunge ºi în acest loc defavorizat, iar investiþia în aducþiunea de apã ºi canalizare din Vestul Vãii Jiului va fi prima giratã de Guvern. Practic, prin U.G.A.T. vor fi urgentate toate chestiunile birocratice aºa încât banii sã poatã fi folosiþi în timp. ApaServ Valea Jiului este prima societate de profil din þarã care va începe un proiect derulat pe fonduri europene în cadrul Programului de Infrastructurã Mare. Anunþul a fost fãcut chiar de consilierul premierului României, Ionel Dancã. Proiectul ar urma sã fie semnat în urmãtoarele douã sãptãmâni, iar în Valea Jiului vor ajunge 90 de milioane de euro, bani care vor fi investiþi în confortul abonaþilor societãþii de apã. “Primul proiect este un proiect care va fi primul, la nivel de þarã la infrastructurã mare, vorbim de proiectul pe apã ºi apã uzatã, un proiect de 90 de milioane de euro. Dupã implicarea cancelariei în procedurile de avizare sperãm sã fie semnat cu Comisia Europeanã”, a declarat Ionel Dancã, consilierul premierului Dacian Cioloº. La rândul sãu, Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului susþine cã pentru aceastã reuºitã a fost nevoie de
implicarea tuturor factorilor de decizie, primari, preºedinte de Consiliu Judeþean. ” În intervenþia mea, pe care am avut-o la întâlnirea cu autoritãþile locale ºi judeþene, am arãtat cã proiectele implementate de Apa Serv Valea Jiului sunt dovada certã a faptului cã, atunci când vine vorba despre chestiuni majore care privesc dezvoltarea localã, toþi factorii de decizie de la nivel local ºi regional (primarii, preºedintele Consiliului judeþean, consilierii º.a.m.d.) conlucreazã eficient pentru atragerea de finanþãri în regiune. L-am informat pe Primul Ministru cã Apa Serv
Staþia de Salvare Minierã ar putea deveni una DE INTERES NAÞIONAL
S
taþia centralã de Salvare Minierã, PrestServ ar putea deveni o societate de interes naþional. Cel puþin asta îºi propune noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara. Directorul general al CEH, Mihael Melczer a participat la întâlnirea cu prim-ministrul României, Dacian CIOLOª, ocazie cu care a prezentat, pe scurt, contextul actual în care îºi desfãºoarã activitatea ºi principalele direcþii de acþiune în perioada urmãtoare. “Directorul general Mihael MELCZER a supus atenþiei domnului prim-ministru Dacian CIOLOª propunerea de
transformare a Staþiei de Salvare Minierã din cadrul Sucursalei PRESTSERV în Staþie de Salvare de interes naþional care, dat fiind diversitatea intervenþiilor efectuate în decursul vremii ºi specificul activitãþii, prin caracterul sãu unic, justificã utilitatea unei asemenea structuri. În cadrul discuþiilor a fost expus stadiul demersurilor iniþiate în sensul accesãrii ajutoarelor de
este, de altfel, primul operator din România care va accesa fonduri europene substanþiale în cadrul POIM 2014-2020 ºi apreciez, în mod deosebit faptul cã Dacian Cioloº a precizat acest aspect ºi în conferinþa de presã de astãzi, de la Universitatea Petroºani. În acelaºi timp, apreciez sprijinul constant pe care l-am primit din partea domnului Ionel Dancã, omul care coordoneazã Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã (UGAT), în urgentarea procedurilor privind aprobarea proiectului care va aduce 90 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apã ºi canalizare din
stat pe domeniile minerit respectiv energie ºi s-au evidenþiat acele aspecte care presupun, în continuare, sprijinul Guvernului României”, aratã un comunicat al CEH. ªi premierul României, Dacian Cioloº, a fost de acord cu iniþiativa de a transforma Salvaminul în societate de interes naþional. La Salvamin mai sunt 13 salvatori, numãrul acestora fiind din ce în ce mai mic. De precizat este faptul cã salvatorii de la Petroºani au fost solicitaþi de nenumãrate ori pentru a interveni în diferite cazuri din þarã. Monika BACIU
Valea Jiului, proiect pe care-l vom semna în urmãtoarele sãptãmâni. De fapt, pot spune cu certitudine cã UGAT a funcþionat la Petroºani, încã de la prima vizitã în Valea Jiului a vicepremierului Vasile Dîncu ºi a consilierului de stat Ionel Dancã, motiv pentru care, personal, le mulþumesc”, a declarat Costel Avram. Partea a doua a proiectului de modernizare a sistemului de canalizare ºi alimentare cu apã potabilã valoreazã 67 de milioane de euro, fãrã TVA, iar zeci de km de reþea vor fi reabilitaþi. În aceastã parte a proiectului vor fi reabilitaþi 44 de km de reþele în toate oraºele Vãii Jiului, 3 surse de apã, la Jieþ, Polatiºte ºi Izvoru, aducþiunea magistralã de la Valea de Peºti spre Petroºani, staþiile de tratare de la Zãnoaga ºi Taia ºi reþelele de distribuþie din Vestul Vãii Jiului. De fapt cu ele va ºi începe proiectul, investiþiile fiind prioritare în Lupeni ºi Uricani. Operatorul de apã din Petroºani este primul în þarã
care a încheiat deja prima parte a proiectului ºi tot pionieri ar putea fi ºi în partea a doua a acestuia, dar în aceste zile la Bucureºti se fac ultimele retuºuri ale proiectului. Nu este pentru prima datã când societatea de apã din Valea Jiului reuºeºte sã atragã în zonã fonduri europene. Primul proiect european derulat de ApaServ a vizat Reabilitare reþele de apã etapa I, s-a derulat în perioada 1999 – 2002, ºi a avut o valoare totalã a lucrãrilor de 30.079.546,39 RON. În cadrul acestui proiect s-au reabilitat conducte (inclusiv branºamente), în lungime de 85,23 km, iar lungimea reþelei extinse (inclusiv branºamente) a fost de 39,98 km. În etapa a IIa, a cãrei perioadã de execuþie a fost 2003-2007, ApaServ a reuºit sã atragã fonduri de la Consiliul Judeþean de 5.106.775,95 RON, ocazie cu care s-au reabilitat conducte (inclusiv branºamente): pe o distanþã de 108,97 km, în timp ce lungimea reþelei extinse (inclusive branºamente), a crescut cu încã 22,31 km. În tot aceastã perioadã s-au realizat ºi douã micro-hidrocentrale, la Polatiºte ºi la Valea de Peºti cu o putere de 35-65 kw/h, respectiv 65-95 kw/h. ªi nu în ultimul rând, din fonduri proprii, ApaServ a efectuat lucrãri de reabilitare a reþelei de distribuþie apã Colonie – Petrosani inel 5, cu o valoare totalã a lucrãrilor de 203.286,12 RON. Monika BACIU Diana MITRACHE
Primãria ºi Spitalul Vulcan s-ar putea încãlzi cu regenerabile
M
unicipalitatea de la Vulcan a comandat un studiu de fezabilitate din care sã rezulte analiza costbeneficiu a sistemelor de încãlzire care utilizeazã energia regenerabilã. Cum mineritul din Valea Jiului este într-o continuã lichidare, iar termocentrala Paroºeni nu asigurã o funcþionare certã a sistemului de termoficare, edilii de la Vulcan îºi iau mãsuri de siguranþã. Aceºtia au comandat un studiu de fezabilitate din care sã afle cât de economicã este furnizarea agentului termic pe baza sistemelor alternative. “Elaborare studiu de fezabilitate, inclusiv analiza cost-beneficiu, conform HG 28/2008,
întocmirea ºi depunerea dosarului de finanþare la finanþator, prin Programul privind instalarea sistemelor de încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire, beneficiari unitãþi administrativ-teritoriale, instituþii publice ºi unitãþi
de cult”, aratã anunþul Primãriei Vulcan. Pentru început, se au în vedere douã obiective, sediul Primãriei municipiului Vulcan ºi Spitalul municipal Vulcan. Peste 31 de mii de lei va plãti municipalitatea de la Vulcan pentru acest proiect. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Rectorul Universitãþii Petroºani - Preºedinte Onorific La Petroºani, s-a dat Onorul eroilor Primului Rãzboi Mondial al Asociaþiei Les Amis de la France Petrila
Actualitate 5
100 de ani de istorie, comemoraþi la Petroºani
A
trecut un centenar de când, pe meleagurile Vãii Jiului mureau în luptã, pentru o cauzã nobilã, apãrând ideea de patrie ºi teritoriul acesteia, mii de oameni. O parte dintre ei sunt înmormântaþi în Cimitirul Eroilor din Petroºani, un loc în care militarii în rezervã ºi retragere de la Petroºani au pus tricolorul pe fiecare cruce ºi tot acolo au aprins, dupã 100 de ani, o candelã, aducând lumina de pe acest pãmânt pentru sufletele celor ce au cãzut aici. Sunt eroi cu nume, români, sârbi, cehi, maghiari, nemþi sau austrieci, dar printre cruci, se remarcã ºi inscripþia „un erou necunoscut”. Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor “Regina Maria”-Subfiliala Petroºani ºi Primãria Petroºani au organizat, la Cimitirul Eroilor, cinstirea celor 137 de militari români, unguri, sârbi, austrieci, germani cãzuþi la datorie ºi celebrarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial. Cele 137 de cruci din Cimitirul Eroilor din Petroºani purtau sâmbãtã tricolorul, iar în noaptea de dinaintea celebrãrii celor cãzuþi la datorie, candelele au luminat fiecare mormânt… Au trecut 100 de ani de când România a intrat în Primul Rãzboi Mondial, iar eroi au fost ºi sunt încã… Asociaþia Naþionalã
Cultul Eroilor “Regina Maria” – Subfiliala Petroºani, care cuprinde 60 de membri militari ºi civili din toatã Valea Jiului, a avut iniþiativa de “a da onorul” eroilor cãzuþi la datorie în timpul Primului Rãzboi Mondial. În memoria lor, cei veniþi la comemorare, sâmbãtã la prânz, au ascultat o slujbã oficiatã
de un sobor de 3 preoþi ºi militarii le-au adus onorul cuvenit. Colonelul NATO Francesco Fortti a fost ºi el prezent alãturi de militarii români, salutând efortul tuturor pentru comemorarea eroilor noºtri. „A venit rândul nostru sã aducem un omagiu acestor oameni, care, indiferent de naþionalitatea lor, au fãcut ceea ce în armatã se spune cã face un ostaº: a mers ºi ºi-a dat viaþa, cã aºa li s-a cerut atunci. Nu au stat sã se gândeascã dacã este bine sau rãu. Au mers ºi au avut încredere în cei care i-au condus. Acum se împlinesc 100 de ani de la intrarea în rãzboi a României, act finalizat în 1918, cu realizarea României
“
Sunt onorat de acest titlu ºi la fel de emoþionat ca ºi când aº primi o distincþie internaþionalã. E chiar ceva mai mult… Acasã este locul unde recunoaºterea, aprecierea sunt mult mai preþioase. Având ocazia sã compar trãirile, aici existã acel “ceva” care te face sã te simþi mai împlinit…” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Mari”, a declarat col. (rtr) Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor „Regina Maria” din Valea Jiului, organizatorul manifestaþiei de la Petroºani. În cimitir au venit copii, au venit bãtrâni, militari ºi civili, cu gândul la cei care cândva, aici, au pierit pentru cã au crezut în idealul naþional, acum 100 de ani. „Se împlinesc 100 de ani de la momentul în care România a intrat în Primul Rãzboi Mondial ºi am intrat fãrã sã întrebãm dacã e bine sau nu, însã, timpul ºi istoria a dovedit cã a fost momentul crucial pentru România ºi, în perioada interbelicã, România a avut cele mai mari realizãri în toate domeniile. Este de datoria noastrã, a
celor care suntem vremelnic în aceste funcþii, sã acordãm omagiul cuvenit înaintaºilor noºtri ºi, în special, celor care ºi-au jertfit viaþa pentru aceastã þarã”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, celor adunaþi în Cimitirul Eroilor de la Petroºani. Primãria Petroºani a fãcut curãþenia de toamnã, a refãcut marcajele ºi a recondiþionat porþile Cimitirului, iar o parte a membrilor Asociaþiei Cultul Eroilor, coordonaþi de vicepreºedintele acesteia, Costel Postolache, s-au ocupat de fiecare cruce în parte, de organizarea evenimentului. Cât timp ne cinstim eroii, cu mic, cu mare, avem încã ºansa de a trãi ca naþie ºi, dacã
pãrinþilor le datorãm viaþa, faptul cã vorbim limba românã ºi cã trãim în România, este meritul eroilor neamului, car îºi dorm veºnicia ºi în Cimitirul din Petroºani. De precizat cã iniþial, în Cimitirul Eroilor Petroºani, au existat 128 de morminte. În primãvara anului 1941, aici au mai fost înmormântaþi patru eroi, aviatori germani, morþi într-un accident aviatic în Parâng. Ca urmare, sâmbãtã, au fluturat steagurile tãrilor de origine a eroilor… La eveniment au participat consilieri locali, reprezentanþi ai partidelor politice, ai ONG-urilor ºi simpli cetãþeni ai Petroºaniului. Diana MITRACHE Ileana FIRÞULESCU
Remus Popescu, noul ºef al Salvamont Petroºani OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
C
el mai bãtrân salvamontist din România, Dumitru Bârlida a predat ºtafeta ºi, în Parâng, echipa de salvatori montani va fi coordonatã de Remus Popescu.
Este un schimb între generaþii, pe care Dumitru Bârlida îl face cu mare plãcere, lãsându-i pe salvatori sã înþeleagã cã se vor bucura mereu de sprijinul sãu. „Am predat ºtafeta ºi îmi pare bine cã am predat-o unul coleg de al meu, care are o bunã pregãtire în domeniul slavãrii montane. O sã îl ajut, ca salvamontist, ºi de acum încolo ºi voi fi alãturi de el oricând.
Dupã 45 de ani de salvamont, reuºesc sã predau ºtafeta unui tânãr ºi este onorant”, a declarat Dumitru Bîrlida, salvamontist, cel care a coordonat activitãþile de salvare montanã din Parâng timp de aproape o jumãtate de veac. Noua echipã este condusã de Remus Popescu, singurul salvamontist care are contract de muncã. ªi chiar dacã pare un paradox, acesta este adevãrul. În 2016, salvatorii montani au dotãri de ultimã orã, însã, nu au contracte de muncã ºi aceasta este acum cea mai mare problemã a celor care fac salvare în munte, din voluntariat. „Sunt sigur cã voi avea sprijinul echipei.
Mã bazez pe ei, pentru cã nu vreau sã fiu ºef, ci un lider, sã fim o echipã împreunã. Sunt, însã, singurul angajat din formaþia Salvamont Petroºani ºi sunt angajat la Consiliul Judeþean Hunedoara, deci nu în cadrul primãriei. Este foarte dificil, pentru cã este o activitate ce necesitã prezenþa 24 de ore din 24, acolo sus în munte. Nu suntem un serviciu permanent, dar permanenþa se asigurã cu voluntari ºi este foarte, foarte dificil. Am avut ani de zile voluntari
care lucrau la minus 1000 m ºi dimineaþa erau la plus 2000 m”, ne-a explicat Remus Popescu, noul ºef al echipei Salvamont din Parâng. Salvamontiºtii au toate dotãrile necesare, iar pentru noul sezon de schi deja au început pregãtirile. Nu mai lipseºte decât zãpada ºi turiºtii vor veni la schi, însã, salvamontiºtii îi sfãtuiesc sã vinã echipaþi ºi sã se asigure cã urmeazã trasee corecte. Diana MITRACHE
Sâmbãtã, la Clubul Copiilor ºi Elevilor Petrila, a avut loc un eveniment cultural care a fost ca o explozie a bucuriei, deºi invitaþii se aºteptau la sobrietatea unui vernisaj, CONTUR 2016 – IONEL ZMÃU, ºi a unei prezentãri de carte în limba francezã. Cei doi organizatori, directorul Clubului Copiilor, cunoscutul profesor implicat în viaþa comunitãþii, artistul plastic Radu Chinþa ºi noul preºedinte al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, apreciat profesor de limba francezã, ªcoala nr. 6 Petrila - Simona Manoliu, au în comun activitatea la vestita Asociaþie culturalã francofonã, cunoscutã în mai toatã Europa, recomandatã de Bruxelles, deºi s-a nãscut în urma unui proiect în care s-au implicat o mânã de oameni mânaþi în luptã de energia ºi determinarea regretatului Ionel Zmãu... Un om ambiþios, cu altã abordare, noul preºedinte al Asociaþiei Les Amis de la France
dificilã. Vã invit sã vã delectaþi vizual cu o lume a copiilor realizatã în manierã pointilistã” – spunea Radu Chinþa. A urmat un moment artistic de densitatea unui adevãrat spectacol, cu muzicã ºi poezie de calitate în limba românã ºi francezã, ceva între inocenþã ºi visuri la alt-
Petrila, Simona Manoliu, ºi-a propus ca alãturi de valoroºii membri asociaþiei, sã-i dea strãlucirea pe care o meritã, prin proiecte de anvergurã, intensificarea colaborãrilor ºi lãrgirea paletei culturale. Evenimentul de la Petrila a fãcut ca sala de festivitãþi a Clubului Copiilor ºi Elevilor sã fie neîncãpãtoare pentru pãrinþi, profesori, directori de ºcoli, autoritãþi locale etc. Au fost evidenþiati expozanþii, copiii care au participat la Tabãra de Creaþie, coordonaþi de Cipriana Chinþa, Radu Chinþa ºi Ramona
Biro. „ªtim cã o aglomerare de puncte formeazã, vizual, o patã de culoare. Dacã am face un exerciþiu ºi am realcãtui lumea numai din puncte ar fi ºi pentru noi, adulþii, o temã
fel de viitor, între sensibilitatea adolescentinã ºi profunzimea mesajelor, uneori dureros de realiste, în care se regãseau – “ªi, uite, n-are cine sã ne-ajute/Abia-ºi mai þine lumea ale sale/ ªi-ntr-un perete alb de muze mute/ Nebunii negri cautã o cale”… Surpriza a venit la final, când rectorului Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, i-a fost conferit titlul de “Preºedinte Onorific” al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. De precizat cã Universitatea Petroºani a pus umãrul la naºterea acestei asociaþii, la creºterea ei,
prof. univ. dr. ing. Iosif Andraº fiind vicepreºedinte, apoi prin susþinerea activã a lector univ.dr. Marius Heljiu, prin proiecte comune cu UP, parteneriate, iar Biblioteca Universitãþii stã la dispoziþia Asociaþiei pe latura francofonã ºi nu numai.
Pentru a-ºi scuza o eventualã stângãcie datoratã emoþiei , Simona Manoliu a început anunþul cu un citat sugestiv. “Totul nu e sã te pierzi, ci sã nu te mai regãseºti” – cum spunea Proust, cu mare emoþie voi prezenta urmãtorul moment ºi voi spune ca Albert
Camus – “Admiraþia este suprema bucurie a înþelegerii”, de aceea voi înmâna titlul de Preºedinte Onorific al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, în semn de recunoºtinþã pentru activitatea deosebitã în domeniul educaþiei, al cooperãrii internaþionale ºi al dezvoltãrii relaþiilor româno-francofone, domnului prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, rector al Universitãþii Petroºani”. “Sunt onorat de acest titlu ºi la fel de emoþionat ca ºi când aº primi o distincþie internaþionalã. E chiar ceva mai mult… Acasã este locul unde recunoaºterea, aprecierea sunt mult mai preþioase. Având ocazia sã compar trãirile, aici existã acel “ceva” care te face sã te simþi mai împlinit” – ne-a rãspuns Radu Sorin la întrebarea “de ce aþi fost aºa de marcat de înmânarea acestui titlu?” Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Rectorul Universitãþii Petroºani - Preºedinte Onorific La Petroºani, s-a dat Onorul eroilor Primului Rãzboi Mondial al Asociaþiei Les Amis de la France Petrila
Actualitate 5
100 de ani de istorie, comemoraþi la Petroºani
A
trecut un centenar de când, pe meleagurile Vãii Jiului mureau în luptã, pentru o cauzã nobilã, apãrând ideea de patrie ºi teritoriul acesteia, mii de oameni. O parte dintre ei sunt înmormântaþi în Cimitirul Eroilor din Petroºani, un loc în care militarii în rezervã ºi retragere de la Petroºani au pus tricolorul pe fiecare cruce ºi tot acolo au aprins, dupã 100 de ani, o candelã, aducând lumina de pe acest pãmânt pentru sufletele celor ce au cãzut aici. Sunt eroi cu nume, români, sârbi, cehi, maghiari, nemþi sau austrieci, dar printre cruci, se remarcã ºi inscripþia „un erou necunoscut”. Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor “Regina Maria”-Subfiliala Petroºani ºi Primãria Petroºani au organizat, la Cimitirul Eroilor, cinstirea celor 137 de militari români, unguri, sârbi, austrieci, germani cãzuþi la datorie ºi celebrarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial. Cele 137 de cruci din Cimitirul Eroilor din Petroºani purtau sâmbãtã tricolorul, iar în noaptea de dinaintea celebrãrii celor cãzuþi la datorie, candelele au luminat fiecare mormânt… Au trecut 100 de ani de când România a intrat în Primul Rãzboi Mondial, iar eroi au fost ºi sunt încã… Asociaþia Naþionalã
Cultul Eroilor “Regina Maria” – Subfiliala Petroºani, care cuprinde 60 de membri militari ºi civili din toatã Valea Jiului, a avut iniþiativa de “a da onorul” eroilor cãzuþi la datorie în timpul Primului Rãzboi Mondial. În memoria lor, cei veniþi la comemorare, sâmbãtã la prânz, au ascultat o slujbã oficiatã
de un sobor de 3 preoþi ºi militarii le-au adus onorul cuvenit. Colonelul NATO Francesco Fortti a fost ºi el prezent alãturi de militarii români, salutând efortul tuturor pentru comemorarea eroilor noºtri. „A venit rândul nostru sã aducem un omagiu acestor oameni, care, indiferent de naþionalitatea lor, au fãcut ceea ce în armatã se spune cã face un ostaº: a mers ºi ºi-a dat viaþa, cã aºa li s-a cerut atunci. Nu au stat sã se gândeascã dacã este bine sau rãu. Au mers ºi au avut încredere în cei care i-au condus. Acum se împlinesc 100 de ani de la intrarea în rãzboi a României, act finalizat în 1918, cu realizarea României
“
Sunt onorat de acest titlu ºi la fel de emoþionat ca ºi când aº primi o distincþie internaþionalã. E chiar ceva mai mult… Acasã este locul unde recunoaºterea, aprecierea sunt mult mai preþioase. Având ocazia sã compar trãirile, aici existã acel “ceva” care te face sã te simþi mai împlinit…” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Mari”, a declarat col. (rtr) Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor „Regina Maria” din Valea Jiului, organizatorul manifestaþiei de la Petroºani. În cimitir au venit copii, au venit bãtrâni, militari ºi civili, cu gândul la cei care cândva, aici, au pierit pentru cã au crezut în idealul naþional, acum 100 de ani. „Se împlinesc 100 de ani de la momentul în care România a intrat în Primul Rãzboi Mondial ºi am intrat fãrã sã întrebãm dacã e bine sau nu, însã, timpul ºi istoria a dovedit cã a fost momentul crucial pentru România ºi, în perioada interbelicã, România a avut cele mai mari realizãri în toate domeniile. Este de datoria noastrã, a
celor care suntem vremelnic în aceste funcþii, sã acordãm omagiul cuvenit înaintaºilor noºtri ºi, în special, celor care ºi-au jertfit viaþa pentru aceastã þarã”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, celor adunaþi în Cimitirul Eroilor de la Petroºani. Primãria Petroºani a fãcut curãþenia de toamnã, a refãcut marcajele ºi a recondiþionat porþile Cimitirului, iar o parte a membrilor Asociaþiei Cultul Eroilor, coordonaþi de vicepreºedintele acesteia, Costel Postolache, s-au ocupat de fiecare cruce în parte, de organizarea evenimentului. Cât timp ne cinstim eroii, cu mic, cu mare, avem încã ºansa de a trãi ca naþie ºi, dacã
pãrinþilor le datorãm viaþa, faptul cã vorbim limba românã ºi cã trãim în România, este meritul eroilor neamului, car îºi dorm veºnicia ºi în Cimitirul din Petroºani. De precizat cã iniþial, în Cimitirul Eroilor Petroºani, au existat 128 de morminte. În primãvara anului 1941, aici au mai fost înmormântaþi patru eroi, aviatori germani, morþi într-un accident aviatic în Parâng. Ca urmare, sâmbãtã, au fluturat steagurile tãrilor de origine a eroilor… La eveniment au participat consilieri locali, reprezentanþi ai partidelor politice, ai ONG-urilor ºi simpli cetãþeni ai Petroºaniului. Diana MITRACHE Ileana FIRÞULESCU
Remus Popescu, noul ºef al Salvamont Petroºani OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
C
el mai bãtrân salvamontist din România, Dumitru Bârlida a predat ºtafeta ºi, în Parâng, echipa de salvatori montani va fi coordonatã de Remus Popescu.
Este un schimb între generaþii, pe care Dumitru Bârlida îl face cu mare plãcere, lãsându-i pe salvatori sã înþeleagã cã se vor bucura mereu de sprijinul sãu. „Am predat ºtafeta ºi îmi pare bine cã am predat-o unul coleg de al meu, care are o bunã pregãtire în domeniul slavãrii montane. O sã îl ajut, ca salvamontist, ºi de acum încolo ºi voi fi alãturi de el oricând.
Dupã 45 de ani de salvamont, reuºesc sã predau ºtafeta unui tânãr ºi este onorant”, a declarat Dumitru Bîrlida, salvamontist, cel care a coordonat activitãþile de salvare montanã din Parâng timp de aproape o jumãtate de veac. Noua echipã este condusã de Remus Popescu, singurul salvamontist care are contract de muncã. ªi chiar dacã pare un paradox, acesta este adevãrul. În 2016, salvatorii montani au dotãri de ultimã orã, însã, nu au contracte de muncã ºi aceasta este acum cea mai mare problemã a celor care fac salvare în munte, din voluntariat. „Sunt sigur cã voi avea sprijinul echipei.
Mã bazez pe ei, pentru cã nu vreau sã fiu ºef, ci un lider, sã fim o echipã împreunã. Sunt, însã, singurul angajat din formaþia Salvamont Petroºani ºi sunt angajat la Consiliul Judeþean Hunedoara, deci nu în cadrul primãriei. Este foarte dificil, pentru cã este o activitate ce necesitã prezenþa 24 de ore din 24, acolo sus în munte. Nu suntem un serviciu permanent, dar permanenþa se asigurã cu voluntari ºi este foarte, foarte dificil. Am avut ani de zile voluntari
care lucrau la minus 1000 m ºi dimineaþa erau la plus 2000 m”, ne-a explicat Remus Popescu, noul ºef al echipei Salvamont din Parâng. Salvamontiºtii au toate dotãrile necesare, iar pentru noul sezon de schi deja au început pregãtirile. Nu mai lipseºte decât zãpada ºi turiºtii vor veni la schi, însã, salvamontiºtii îi sfãtuiesc sã vinã echipaþi ºi sã se asigure cã urmeazã trasee corecte. Diana MITRACHE
Sâmbãtã, la Clubul Copiilor ºi Elevilor Petrila, a avut loc un eveniment cultural care a fost ca o explozie a bucuriei, deºi invitaþii se aºteptau la sobrietatea unui vernisaj, CONTUR 2016 – IONEL ZMÃU, ºi a unei prezentãri de carte în limba francezã. Cei doi organizatori, directorul Clubului Copiilor, cunoscutul profesor implicat în viaþa comunitãþii, artistul plastic Radu Chinþa ºi noul preºedinte al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, apreciat profesor de limba francezã, ªcoala nr. 6 Petrila - Simona Manoliu, au în comun activitatea la vestita Asociaþie culturalã francofonã, cunoscutã în mai toatã Europa, recomandatã de Bruxelles, deºi s-a nãscut în urma unui proiect în care s-au implicat o mânã de oameni mânaþi în luptã de energia ºi determinarea regretatului Ionel Zmãu... Un om ambiþios, cu altã abordare, noul preºedinte al Asociaþiei Les Amis de la France
dificilã. Vã invit sã vã delectaþi vizual cu o lume a copiilor realizatã în manierã pointilistã” – spunea Radu Chinþa. A urmat un moment artistic de densitatea unui adevãrat spectacol, cu muzicã ºi poezie de calitate în limba românã ºi francezã, ceva între inocenþã ºi visuri la alt-
Petrila, Simona Manoliu, ºi-a propus ca alãturi de valoroºii membri asociaþiei, sã-i dea strãlucirea pe care o meritã, prin proiecte de anvergurã, intensificarea colaborãrilor ºi lãrgirea paletei culturale. Evenimentul de la Petrila a fãcut ca sala de festivitãþi a Clubului Copiilor ºi Elevilor sã fie neîncãpãtoare pentru pãrinþi, profesori, directori de ºcoli, autoritãþi locale etc. Au fost evidenþiati expozanþii, copiii care au participat la Tabãra de Creaþie, coordonaþi de Cipriana Chinþa, Radu Chinþa ºi Ramona
Biro. „ªtim cã o aglomerare de puncte formeazã, vizual, o patã de culoare. Dacã am face un exerciþiu ºi am realcãtui lumea numai din puncte ar fi ºi pentru noi, adulþii, o temã
fel de viitor, între sensibilitatea adolescentinã ºi profunzimea mesajelor, uneori dureros de realiste, în care se regãseau – “ªi, uite, n-are cine sã ne-ajute/Abia-ºi mai þine lumea ale sale/ ªi-ntr-un perete alb de muze mute/ Nebunii negri cautã o cale”… Surpriza a venit la final, când rectorului Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, i-a fost conferit titlul de “Preºedinte Onorific” al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. De precizat cã Universitatea Petroºani a pus umãrul la naºterea acestei asociaþii, la creºterea ei,
prof. univ. dr. ing. Iosif Andraº fiind vicepreºedinte, apoi prin susþinerea activã a lector univ.dr. Marius Heljiu, prin proiecte comune cu UP, parteneriate, iar Biblioteca Universitãþii stã la dispoziþia Asociaþiei pe latura francofonã ºi nu numai.
Pentru a-ºi scuza o eventualã stângãcie datoratã emoþiei , Simona Manoliu a început anunþul cu un citat sugestiv. “Totul nu e sã te pierzi, ci sã nu te mai regãseºti” – cum spunea Proust, cu mare emoþie voi prezenta urmãtorul moment ºi voi spune ca Albert
Camus – “Admiraþia este suprema bucurie a înþelegerii”, de aceea voi înmâna titlul de Preºedinte Onorific al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, în semn de recunoºtinþã pentru activitatea deosebitã în domeniul educaþiei, al cooperãrii internaþionale ºi al dezvoltãrii relaþiilor româno-francofone, domnului prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, rector al Universitãþii Petroºani”. “Sunt onorat de acest titlu ºi la fel de emoþionat ca ºi când aº primi o distincþie internaþionalã. E chiar ceva mai mult… Acasã este locul unde recunoaºterea, aprecierea sunt mult mai preþioase. Având ocazia sã compar trãirile, aici existã acel “ceva” care te face sã te simþi mai împlinit” – ne-a rãspuns Radu Sorin la întrebarea “de ce aþi fost aºa de marcat de înmânarea acestui titlu?” Ileana FIRÞULESCU
6 Politic
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Aflã care este miza realã a alegerilor din 11 decembrie!
Preºedintele PSD Hunedoara dezvãluie: Pe 11 decembrie soarta României e în joc! Cu Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean ºi preºedintele PSD Hunedoara am mai vorbit. În alegerile locale. Atunci era deputat ºi candida pentru funcþia de consilier judeþean. Acum, cã tot bat generalele la uºã, am zis cã-i bine sã-l mai vedem odatã. Sã-i scoatem ochii cu ce a fãcut partidul domniei sale, încã de pe vremea când nu era! Sau era?
ªi Potopul, tot din cauza PSD a fost!
Reporter: PSD a fost dintotdeauna. Ce pãrere aveþi? Laurenþiu Nistor: Cum sã fie dintotdeauna? Dumneata ai fost dintotdeauna? Liberalii au condus judeþul timp de 12 ani. Noi, adicã PSD, îl conducem de câteva luni. Reporter: Cum aºa? PSD a fost dintotdeauna vinovat. Aºa spun liberalii. Dacã nu mã credeþi citiþi presa! Laurenþiu Nistor: Am citit-o. Dacã mã iau dupã ce spun liberalii, ºi Potopul tot din cauza PSD a fost! Vreþi sã vã dau lista cu „cataclismele” ºi „isprãvile” produse de administraþia liberalã în judeþ? Reporter: E lista fãcutã de PSD. Prin urmare, tot PSD-ul e de vinã... Laurenþiu Nistor: Poftim? Secþia de Pediatrie a Spitalului din Deva e proiectul fãcut de liberali. Parcul de Afaceri Simeria - fãcut tot de liberali. Drumurile fãcute praf. Criza deºeurilor. Mai continui?... Reporter: Dar o listã fãcutã de PNL cu ce a fãcut PSD-ul nu aveþi? Laurenþiu Nistor: Astea nu-s listele PSD-ului sau ale PNL-ului. PNL-ul n-avea cum sã facã liste cu erori fãcute de PSD în judeþ, fiindcã PSD nu a condus judeþul în ultimul deceniu. Asta e lista dezastrelor lãsate de o administraþia liberalã care a pus judeþul pe harta corupþiei... De când PSD a preluat conducerea judeþului, PSD reparã ce au stricat alþii...
Liberalii deconteazã ºi hunedorenii plãtesc!
Reporter: Liberalii spun cã ei au decontat în alegerile locale. Cã au plãtit pentru ce-au fãcut ºi cã hunedorenii i-au sancþionat prin vot. Acum liberalii zic cã sunt la momentul zero ºi sunt gata s-o ia de la capãt! Laurenþiu Nistor: Cum adicã au decontat? Dacã vine Uniunea Europeanã ºi constatã cã nu sunt îndepliniþi indicatorii de performanþã de la Parcul de Afaceri Simeria, cine dã banii înapoi? Nu-i dã David ºi Gligor. Uniunea Europeanã vine ºi pune poprire pe conturile Primãriei ºi ale Consiliului Judeþean, adicã pe banii încasaþi din impozitele
locale, din banii luaþi de la oameni. Tot hunedorenii ºi simerienii plãtesc. Sunt 1,8 milioane de euro. Oamenii trebuie sã cunoascã adevãrul! Repoter: O grãmadã de bani. Mai sunt ºi alþii? Laurenþiu Nistor: Sunt destui. Cu criza deºeurilor, tot aºa. Au fãcut proiectul, dar au greºit caietul de sarcini. Acum firmele vin la licitaþie ºi contestã caietul de sarcini fãcut anul trecut. Iar Consiliul Judeþean a pus acum o armatã de oameni sã le repare greºelile. Sunt 165 de greºeli în Caietul de Sarcini fãcut de liberali. De când am preluat conducerea Consiliului Judeþean, numai asta facem: reparãm ce-au stricat ei! Cu Pediatria din Deva, la fel... În 10 ani aveau tot timpul sã rezolve problema, dar n-au rezolvat! O rezolvãm noi, deja avem soluþiile. Domnul Armãºescu, arhitectul proiectantului care a fãcut planurile Spitalului Nou, mi-a prezentat deja planul de igienizare al Pediatriei. În 8-9 luni, vom muta Pediatria în Spitalul Vechi, care intrã în renovare, în reparaþii capitale, de la 1 ianuarie 2017.
Judeþul Hunedoara e o ranã deschisã!
Reporter: Pãi se zice cã de când aþi luat puterea la CJ, n-aþi fãcut nimic? Laurenþiu Nistor: Uitaþi, pe mine nu mã intereseazã ce zic liberalii. O sã dãm publicitãþii un bilanþ cu ce am fãcut lunile astea la Consiliul Judeþean, ca sã doarmã ºi dumnealor liniºtiþi. Pânã una alta, am dat dispoziþie constructorilor sã astupe toate gropile din drumurile judeþene. Am avut o ºedinþã cu ei, nu le-a plãcut, dar asta e... Le-am dat termen pânã în 15 noiembrie. Reporter: De-aia spuneþi de gropi, ca sã vã faceþi reclamã pentru alegeri? Laurenþiu Nistor: Nu-mi fac domnule nici o reclamã. Mie-mi place sã conduc, mã enerveazã sã vãd gãuri în asfalt. Reporter: Vedeþi? Tot pentru dumneavoastrã le astupaþi... Laurenþiu Nistor: Sigur cã da. De parcã numai eu circul cu maºina prin judeþ! Uitaþi, pentru mine, judeþul ãsta e ca o ranã deschisã... Nu vreau ca generaþia nepoþilor mei sã trãiascã într-un judeþ subdezvoltat.
Pãmântul trebuie înþeles, el te învaþã valoarea realã a lucrurilor!
Reporter: Tot cu Loganul circulaþi? De ce nu vã luaþi o maºinã mai de Doamne-ajutã? Laurenþiu Nistor: Da' ce-aveþi cu Loganul meu? Mie îmi place Loganul, sunt mândru cu el, nu-mi trebuie altã maºinã. Bunicu' umbla cu cãruþa, nu i-a picat steaua. Nici mie nu-mi picã steaua.
Reporter: Dar cu tractorul, mai umblaþi? Laurenþiu Nistor: Am condus ºi tractoare ºi nu mi-e ruºine. Ãia care spun cã-s tractorist n-au arat în viaþa lor o palmã de pãmânt. Ãia nu înþeleg pãmântul. Pãmântul trebuie înþeles, respectat, el te învaþã valoarea realã a lucrurilor. Dacã nu cunoºti pãmântul pe care stai, te prãbuºeºti... Reporter: Aveþi gospodãrie? Laurenþiu Nistor: Am. E ruºine? Cresc porci, gãini, scot cartofii din grãdinã, dau cu sapa, îmi vaccinez singur câinele, mã rog, de-astea, dar nu mi-e ruºine. Din pãcate nu mai am timp pentru lucru acasã atât cât mi-aº dori, pentru cã plec dimineaþa la ºapte ºi ajung seara la zece.
Degeaba ai puterea în judeþ, dacã nu ai forþã la Bucureºti!
Reporter: De ce mergeþi iar în Parlament? De ce nu rãmâneþi acasã? Laurenþiu Nistor: Merg în Parlament fiindcã mi-au cerut-o colegii de partid ºi fiindcã ºtiu acum situaþia de la Consiliul Judeþean. În alegerile locale, am lansat primul proiect de dezvoltare din istoria judeþului nostru: Hunedoara Puternicã. Ca sã sprijinim proiectul din locale, avem nevoie de o echipã de parlamentari puternicã. Pur ºi simplu, ca sã obþinem sprijinul guvernamental de care avem nevoie ºi sã putem amenda în favoarea judeþului nostru Legea Bugetului. Cine ºtie administraþie ºi înþelege cum funcþioneazã sistemul, înþelege exact ce spun. Degeaba ai puterea în judeþ, dacã nu ai forþã la Bucureºti. De-asta candidez. Reporter: Vreþi sã spuneþi cã, pânã acum n-aþi ºtiut situaþia judeþului? Laurenþiu Nistor: Vreau sã spun cã tot ce am ºtiut noi ca parlamentari pânã în varã e zero faþã de ce am descoperit de când conducem Consiliul Judeþean. Abia acum am izbutit sã avem o imagine realã a situaþiei. Liberalii nu au fost niciodatã transparenþi în decizii, dovadã isprãvile fãcute de cei care au condus judeþul pânã în iunie 2016. Credeþi cã dacã erau transparenþi, hunedorenii nu ºi-ar fi dat seama ce se întâmplã ºi cât de grave sunt lucrurile?
Cioloº ºi ºmecheria electoralã
Reporter: ªi cui lãsaþi judeþul? Liberalii spun cã trãdaþi electoratul care v-a votat în iunie! Laurenþiu Nistor: Dacã bine îmi amintesc, la alegerile din iunie, eu n-am spus cã vreau sã fiu Preºedintele Consiliului Judeþean. Singurul care a spus-o
a fost Adrian David. Pe mine m-au ales tot colegii din Consiliu. Gândiþi-vã cã eu am avut o problemã de sãnãtate la umãr, am lipsit aproape o lunã. Vicepreºedinþii Bobora ºi Vasilescu ºi-au fãcut bine treaba. Dacã eu plec, avem 18 consilieri judeþeni, 18 variante viabile pentru funcþia de preºedinte. Reporter: Da' tot Dragnea a dat tonul! El a spus cã vã vrea Preºedinte! Acum tot el vã recheamã în Parlament. Laurenþiu Nistor: A fost recomandarea lui. N-a fost un ordin, cum le place liberalilor sã zicã. Domnul Dragnea m-a rugat sã revin fiindcã vrea o echipã puternicã în Camera Deputaþilor ºi Senat. ªtie care e miza realã a alegerilor din 11 Decembrie ºi înþelege cã acum nu mai e loc de-ntors... Reporter: ªi care e miza? Laurenþiu Nistor: Chiar nu v-aþi întrebat niciodatã de ce merg liberalii ºi USR-ul pe mâna lui Cioloº? De ce PNL ºi USR susþin aºa-zisa platformã România 100 ºi pe Cioloº la funcþia de Prim-Ministru? Pãi, dacã douã partide adoptã acelaºi program ºi susþin acelaºi om la funcþia de Prim-Ministru, nu-i normal sã facã alianþã pe faþã ºi sã aibã liste comune de candidaþi? EI bine, ei nu au fãcut asta, au mers separat. De ce? E o ºmecherie electoralã, vor sã adune cât mai multe voturi. O soluþie cât se poate de imoralã, de necinstitã!
Miza alegerilor din 11 Decembrie: corporaþiile împotriva României!
Reporter: Bine, bine, dar tot n-am înþeles care-i miza alegerilor? Laurebþiu Nistor: Domnule, toatã lumea îl crede pe Cioloº tehnocrat. Nu e niciun tehnocrat. E un politician al Uniunii Europene. Funcþiile pe care le-a avut în UE sunt funcþii politice. Iar miza alegerilor e evidentã: corporaþii ºi multinaþionale împotriva României! Programul „România 100” nu-i decât o înºiruire de populisme ieftine. Autorii lui nu suflã o vorbã despre cauzele reale ale sãrãciei din România, despre ce fac multinaþionalele. Cioloº nu e omul României, e omul altora! Dupã pãrerea mea, el vrea o Românie sclavã a Uniunii Europene condusã de Merkel ºi populari. Citiþi programul lui ºi vã lãmuriþi! Reporter: V-am prins. Liberalii au venit acum cu un proiect de taxare a multinaþionalelor. Au cerut ca legea sã fie adoptatã în regim de urgenþã, la fel ca Legea Dragnea, care eliminã 102 taxe... Laurenþiu Nistor: E o pãcãlealã, o prostire pe faþã a alegãtorilor. Liberalii au copiat cuvânt cu cuvânt Directiva Uniunii Europene 1164/2016 din 12 iulie 2016 care se referã la stoparea ºmecheriilor fãcute de corporaþii. O Directivã înseamnã un pachet legislativ, armonizat cu legislaþia comunitarã, deoarece Directiva stabileºte doar obiectivele, nu
impune nimic. În varianta liberalã, legea e inaplicabilã, orice economist vã poate confirma asta! Cã veni vorba, ºtiþi cã în ziua în care liberalii au propus legea, la Bruxelles s-a pus pe masã propunerea de modificare a Directivei? E ridicol, dar aºa e! Ce-au fãcut liberalii se cheamã lucru de mântuialã, lege fãcutã pe genunchi! PSD vine în schimb cu un proiect complet, un pachet de legi aplicabile care vor reduce externalizarea profiturilor corporaþiilor.
PNL import-export!
Reporter: Sã revenim la judeþ. Aveþi o listã de bãtrâni... Laurenþiu Nistor: Eu sunt cel mai bãtrân de pe lista de candidaþi a PSD în Hunedoara. La deputaþi, media de vârstã e de 43,8 ani pe toatã lista, iar pentru locurile eligibile, primii cinci adicã, e de 50 de ani. La Senat, media de vârstã pe toatã lista e 48 de ani, iar pentru primii doi candidaþi 47 de ani. Pe cât cã diferenþele faþã de lista liberalilor sunt nesemnificative? Reporter: Nu pariem, cã n-am de dat. ªtiþi care-i media la liberali? Laurenþiu Nistor: E treaba lor. Nu-mi bat capul cu asta. Sã mã ierte liberalii simpli din judeþ pe care-i respect ca oameni, dar PNL Hunedoara a devenit un soi de partid import-export. E o performanþã sã fii preºedinte de organizaþie în Hunedoara, vicepreºedinte de Consiliu Judeþean în Alba, ºi sã candidezi, tot în Alba pe primul loc, la Camera Deputaþilor! La Camera Deputaþilor, lista liberalilor în Hunedoara e deschisã de fostul ºef al Finanþelor Publice Timiº... La PSD, toþi sunt oameni ai locului. Nu ne-a impus nimeni pe cine sã punem pe liste. Dacã vã uitaþi, ºi-n alte judeþe e la fel. Noi vorbim de democraþie. Cum poate fi apãrãtorul democraþiei un partid care merge cu interimate de import-export ºi care impune listele de la Bucureºti?
Hunedoara trebuie sã devinã puternicã!
Reporter: Dar de defilat, tot cu aceiaºi defilaþi... Îi pãcãliþi pe hunedoreni? Laurenþiu Nistor: Eu ºi PSD nu pãcãlesc pe nimeni. Avem oameni noi pe liste, pe locuri eligibile. Au scris vrute ºi nevrute despre mine, dar n-am pãcãlit pe nimeni niciodatã. Supãrarea liberalilor e cã PSD a adus în judeþ mulþi lideri naþionali, iar ei n-au adus nici unul dintre ai lor! Asta spune totul. Spre deosebire de ei, noi facem totul pe faþã! Reporter: Ce le transmiteþi hunedorenilor? Laurenþiu Nistor: Sã nu se lase pãcãliþi! Parlamentarii noºtri n-au contracte cu statul de milioane de euro, aºa cum au cei de la PNL. Sã nu uite cã pentru a crede în România, e nevoie de voinþã. Pe 11 decembrie, soarta României e în joc! Hunedoara trebuie sã devinã puternicã. Iar PSD se þine de cuvânt! A consemnat Dorin Avram
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Viaþa la circ, în plin sezon al circurilor politice
vedem aºezaþi cu cortul Îafiºeleiînalt, le observãm peste tot, ne îndeamnã din imagini colorate sã îi vizitãm, dar câþi dintre noi s-au întrebat vreodatã cum e viaþa lor?
κi spun artiºti, dar viaþa lor este o îmbinare între sport, intuiþie, curaj, ambiþie ºi dãruire. Cum altfel ar putea sã le fie plac celor mici? Pentru cã publicul cãruia se adreseazã angajaþii circului are o vârstã micã, oamenii circului cautã sã fie pe aceiaºi lungime de undã cu ei. ªi cum lumea
evolueazã, update-ul se face din mers, an de an. Circul Coloseum a ajuns, din nou, la Petroºani ºi nu ºtiu cum se face, dar, în preajma fiecãrei campanii electorale, mai vine ºi circul, cel adevãrat desigur! Nu cã celãlalt nu are fi ºi el adevãrat. Am stat de vorbã cu cel care coordoneazã activitatea circului ºi care ne-a mãrturisit cã mereu îºi îmbunãtãþeºte repertoriul, pentru cã altfel nimeni nu ar mai veni la circ. Ce cautã oamenii? Ne spune chiar cel care gândeºte spectacolul. „Din pãcate, mai sunt
circuri care mint poporul cu chapitoul, vin cu afiºe pompoase, cã ei sunt numãrul 1, dar de fapt nu prezintã nimic. E preferabil sã nu spunem cã suntem cei mai mari, ci sã ne bazãm pe reacþia
DECLARAÞIE POLITICÃ. Haralambie Vochiþoiu:
Echipa Cioloº-Dîncu a reuºit sã aducã în Valea Jiului banderolele negre pe care ni le vor lega la ochi înainte de execuþia finalã Eu, senatorul Haralambie Vochiþoiu, împreunã cu cei din echipa mea, cu care am analizat succesul pe care îl sãrbãtoresc primarii din Valea Jiului ºi politicienii PNL-PSD, nu avem niciun motiv de bucurie. Nu bem nici ºampanie, ºi nu ne îmbãtãm nici cu apã rece. Prezenþa tandemului Cioloº (PNL)- Dîncu (PSD) în Valea Jiului nu reprezintã tubul de oxigen despre care vorbesc cu atâta entuziasm ºi primarii, ºi politicienii care încearcã sã culeagã laurii unui proiect ”câºtigãtor” pentru Valea Jiului. În realitate, ºi vã rog sã faceþi abstracþie de calitatea mea politicã ºi sã cãutaþi sã vã convingeþi singuri de ceea ce vã voi spune, cele 24 de maºini care au însoþit echipa guvernamentalã în vizita din Valea Jiului au transportat doar banderolele negre cu care vor lega la ochi formatorii de opinie – politicã sau civicã – înainte de execuþia finalã. NU, eu o spun rãspicat, Valea Jiului nu va beneficia de 200 de milioane de lei pentru dezvoltarea zonei. Aceastã sumã se referã strict la banii alocaþi pentru închiderea celor douã mine: Lupeni ºi Lonea, unitãþi miniere care vor avea activitate propriu-zisã numai pânã în luna decembrie 2017. Pentru aceastã realizare aþi mulþumit cu atâta recunoºtinþã, domnilor primari? Dupã ce ani la rând aþi îngropat ºansa cãrbunelui
din Valea Jiului încurajând asigurarea agentului termic prin centrale pe gaz, acum sãrbãtoriþi ºi îngroparea definitivã, fãrã variantã alternativã, a resurselor minerale din aceastã zonã. Aþi fãcut ureche surdã ani la rând când colegii mei Constantin Jujan ºi Petre Nica vorbeau ºi îºi strigau neputinþa din cauza deciziilor politice îndreptate împotriva judeþului Hunedoara. V-au interesat lucrurile mãrunte. Pe de o parte pentru cã nu eraþi capabili sã creionaþi un program de salvare pentru CEH ºi implicit pentru aceastã zonã, iar pe de altã parte pentru cã v-a convenit sã manipulaþi ºi sã þineþi captivi niºte oameni nevinovaþi care au crezut cã funcþiile voastre sunt sinonime cu adevãrul. NU! Nu aþi gãsit un program pentru Valea Jiului, fiindcã dacã l-aþi fi gãsit, aþi fi avut tot interesul sã-l explicaþi clar ºi cu actul de naºtere pe masã. Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã despre care ne vorbiþi reprezintã doar o intenþie care sã dezamorseze pânã în 11 decembrie bomba socialã care poate arunca în aer capitalul vostru politic. Rog un PSD-ist sau un PNL-ist sã ne contrazicã ºi sã ne arate actul de înfiinþare al acestei unitãþi. Cetãþenii din Hunedoara au dreptul sã ºtie cã ideile lor de afaceri, pe care voi promiteþi cã le veþi transforma în proiecte eligibile, vor fi irosite.
NU! Partidul Miºcarea Popularã nu va defila cu voi pe acelaºi culoar al declaraþiilor politice mincinoase. Am demonstrat în ultima perioadã – prin echipa pe care o avem - cã ne bazãm pe oameni pentru care vorbeºte cariera profesionalã ºi care din poziþiile pe care le ocupã nu vor permite abuzurile ºi politizarea economiei hunedorene. Cum credeþi cã vom tãcea acum vãzând dimensiunea minciunilor pe care le serviþi de la înãlþimea scaunelor pe care le ocupaþi? DA, domnilor primari ºi politicieni, ceva aþi avut de sãrbãtorit. Aþi pus pe masa hunedoreanã noua structurã USL. Toatã aceastã ”realizare” reprezintã efortul comun al celor doi tehnocraþi care ºi-au negat lenjeria politicã pânã în acest moment. Unul PSD – Vasile Dîncu – celãlalt PNL – Dacian Cioloº. Atât aveþi de sãrbãtorit. În rest, masa rotundã la care am participat în calitatea mea de senator nu reprezintã decât pomana pe care aþi servit-o anticipat pentru îngroparea Vãii Jiului. Ridicaþi sus paharele, domnilor! USL trãieºte, Valea Jiului moare. Perfidia cu care ne trataþi va avea ecouri dincolo de groapa pe care aþi sãpat-o. Domnilor tehnocraþi Dîncu ºi Cioloº, a fi politician în aceastã þarã nu este o ruºine. Politica este o ºtiinþã care merge în aceeaºi direcþie
celor care vin la circ. Vine lumea la circ ºi acum, în 2016. O fac cu teamã la primul spectacol, dupã care la celelate spectacole se adunã ceva mai mulþi. Înseamnã cã este adevãrat ceea ce noi prezentãm”,
cu evoluþia societãþii. Politica nu este o ºcoalã a hoþilor cum încearcã unii formatori de opinie sã inducã în mintea ºi în bagajul nemulþumirilor acumulate de români în ultimii ani. Domnilor Cioloº ºi Dîncu, v-aþi ales armata nepotrivitã. Aþi ajuns pe un teren minat, fiind atraºi într-o cursã electoralã de un batalion disciplinar, nu de unul de fruntaºi. Aþi venit într-o zonã în care PSD-ul ºi PNL-ul, formaþiunile politice pe care le reprezentaþi ºi în numele cãrora vorbiþi, nu au acceptat în interiorul lor decât oameni care au distrus destine ºi care au deºirat vise. De acea judeþul Hunedoara este dezbinat ºi dezlânat. Nu uitaþi însã cã aþi ajuns în fruntea þãrii ºi cu sacrificiul judeþului Hunedoara. Doi tineri din judeþul Hunedoara ºi-au pierdut viaþa în Colectiv-ul care a dat naºtere Guvernului Tehnocrat. Ultimul martir din seria celor 64 este din Petroºani, iar tatãl lui, fost inginer minier ºi director de minã, înþelege ”succesul” pe care ni l-aþi prezentat în cadru academic la Universitatea Petroºani. Pentru el, pentru ei, pentru cã politica are limite, vã cerem sã spuneþi adevãrul despre proiectul/ proiectele cu care aþi închis gura primarilor subordonaþi politic. Banderolele negre pe care ni le-aþi adus nu sunt suficiente. Nu beþi ºampanie pe mormântul judeþului Hunedoara. Haralambie Vochiþoiu, Senator al judeþului Hunedoara
Actualitate 7 Constantin Dimitriu, artist al Circului Coloseum. Au adus dresuri cu lei, ursuleþi spãlãtori, sconcºi ºi ºerpi uriaºi, dar s-au bazat ºi pe acrobaþii, ori pe cel mai tânãr clown premiat în România, Nu este uºor, iar reacþia copiilor este mereu importantã. Totuºi, viaþa cu circul îºi are ºi partea din spatele cortului, dincolo de lumina reflectorului. „Viaþa cu circul în turneu este ceva mai bunã decât în fabricã. Te plimbi, vezi lumea, îþi faci prieteni ºi nu ajungi sã devii robot, adicã sã dai la cheie, precum Charlie Chaplin. E frumos”, a conchis coordonatorul circului Constantin Dimitriu.
Diana MITRACHE
Hoþul din maxi-taxi riscã încã o pedeapsã re de executat peste 14 ani de închisoare A pentru zeci de spargeri iar un nou dosar penal îi poate mãri sentinþa cu încã vreo câþiva ani. Spãrgãtorul de maxi taxi a mai comis alte 12 spargeri ºi a fost trimis în judecatã.
Armeanu Alin Constantin este închis în penitenciar unde executã o pedeapsã de 14 ani ºi douã luni de închisoare pentru zecile de spargeri comise pe raza Vãii Jiului, acesta fiind o adevãratã sperietoare pentru ºoferii de maxi ºi dar ºi pentru cei de taxi. Individul, de 32 de ani, a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani pentru furt calificat dupã ce a dat alte 12 spargeri ºi cercetarea penalã a durat aproape un an de zile dat fiind faptul cã tânãrul a stat internat în Spitalul Penitenciar Jilava Bucureºti. Constantin Armeanu a fost prins în flagrant dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã noapte. Hoþul avea asupra lui mai multe instrumente cu care acþiona: levier, ºurubelniþã, patent, mãnuºi, lanternã, rolã de bandã adezivã ºi chei pentru lacãte, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica, au explicat poliþiºtii la momentul reþinerii. Bunurile sustrase din autoturisme au fost recuperate, dar prejudiciul total a fost cu mult mai mare pentru cã hoþul a avariat autovehiculele. Armeanu a încercat sã scape cu o pedeapsã mai micã ºi a cerut clemenþã victimelor, însã chiar ºi aºa a primit o pedeapsã asprã dat fiind numãrul extrem de mare de infracþiuni.
Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Noiembrie 2016
Henþ cu mâna
PREA PENIBILI, PREA URÂT! Vai ºi-amar de capul nostru cu penibilii lui ªumudicã (ºtiþi, alã care din orice
se ofticã...) ºi ai lui Reghecampf (ºtiþi ãla de-i preºul lui Becali), care se fac de râs prin
Europa, pe-oriunde s-ar afla. Astra Giurgiu ºi Steaua Bucureºti sunt la ora actualã cumulul de urâþenie din fotbalul românesc. Douã pârâituri de echipe atrofiate, pline de azilanþi strãini,
dãrâmãtori de cluburi ºi gagici prin Bucureºti, niºte orãtãnii mizerabile cu pretenþii de zeci de mii de euro în buzunarele lor sparte ºi fãrã fund. Astra Giurgiu ºi Steaua, douã echipe penibile ºi urâte ca
joc, care nu pot depãºi echipe precum Viktoria Plezen sau F.C. Zurich din Divizia “B”. Hai cã mai rãu de atât nu se poate. Ciurucurile Europei Unite. Ruºine!
Aniversare
SPORTIV, ANTRENOR, PROFESOR ªI DIRECTOR
Zoltan Toth, director C.S.S. Petroºani
Grupul de profesori format din Victor Mihuþ, Zoltan Toth, Eugen Peterffy, Sandu Mileti ºi Alfred Imling, într-un moment de rãgaz în timpul construirii bazei sportive (1981)
Se confundã de când îl ºtim cu traiectoria sportului de la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani. S-a nãscut cam odatã cu înfiinþarea sportului ºcolar de performanþã la Petroºani (1954), mai exact pe 31 octombrie 1955. Nãscut ºi crescut la Petroºani, începe sã se „împrieteneascã” de la vârsta de 10 ani cu Parângul, elev fiind la vechea ºcoalã generalã nr. 2 din Colonia de Jos a Petroºaniului, optând pentru schi, sub îndrumarea profesorilor A. Borbath ºi Virginia Peterffy. În liceu este impulsionat de prof. Adrian Golgoþiu, practicând
ciclismul ºi schiul alpin. În 1975 cucereºte un prim trofeu important, medalia de argint la Camp. Naþional de Tineret. Ca student la I.E.F.S. Bucureºti, devine component de bazã al loturilor universitare de schi, în anul 1980 absolvind cu succes prestigiosul institut, revenind în Valea Jiului. Aici, dupã un scurt stagiu la ºcoala generalã din Sohodol – Vulcan revine la C.S.S. Petroºani. Aici, cu multã ambiþie ºi muncã, devine un antrenor de performanþã, lucrând de la începãtori pânã la sportivi cu pretenþii de
lot naþional. Perseverenþa ºi munca asiduã i-au adus titlu de doctor în educaþie fizicã ºi sport în anul 2009, când deja era director al C.S.S.P. din anul 2001. Reporter: „La Mulþi Ani”, domnule profesor – doctor – director, Zoltan Toth! Cum e la 61 de ani, dupã o viaþã în sport ºi 25 ani ca director? Zoltan Toth: Excelent! La iau pe toate aºa cum sunt, cu bune, cu rele. Rep.: O amintire din Colonia copilãriei... Z.T.: Mirosul pâinii de la cuptorul din colþul strãzii ºi respec-
O imagine din masivul Parâng, în 1972, cu schiorii C.S.S.P., Zoltan Toth, Nicolae Slabu, Nemeº, Odile Krachtus, Viorica Hupca, Gabriela Leib ºi prof. Virginia Peterffy
de-a lungul anilor. Mi-e greu sã nominalizez cãteva nume din ultimii 15 ani, dar hai sã încerc! La schi alpin au fost Adrian Popescu, fraþii Huda, Robert Bartha, Sorina Sandu, apoi la sanie, Mihaela Chiraº sau supercampionul nostru
Rep.: Despre baza materialã de viitor? Z.T.: Vor începe la anul – în sfârºit! – lucrãrile de reabilitare la sala de jocuri sportive, vor continua amenajãrile în Parâng, Clubul Sportiv ªcolar Petroºani trebuie sã meargã mai departe,
tul între oameni... Rep.: Am înþeles cã dupã aproape patru decenii în sport, Zoltan Toth lasã garda jos? Echipa de junioare I (gr. 1994-95) alãturi de prof. Zoltan Toth Z.T.: Da, te referi la demisia mea. Aºa e, am nevoie de liniºte. Am anunþat oficial toate forurile competente, de la 1 decembrie renunþ. Îi mai ajut o lunã, pânã vor numi un nou director, Cosmin Chetroiu, cu sau fãrã Zoltan eu însã spun stop. apoi Patricia Vizitiu la Toth director. Desigur, legal, puteam handbal, Bianca Becze Zoltan Toth rãmâne continua, dar nu-mi la gimnasticã sau omul care a implemenmai doresc. Voi Laura Gavriliuc la tat o atmosferã de rãmâne pânã la lupte libere. lucru la club, în care momentul pensionãrii Oricum, este extrem fiecare secþie sã la catedra de schi. de greu sã alegi, au Sper sã vinã în locul fie conectatã la fost multe valori. meu un tânãr cadru, performanþã. Rep.: Despre colegi? La corectitudine, care sã ducã ºtafeta Z.T.: Am avut dinmai departe. muncã ºi gest, precum totdeauna un colectiv Rep.: Despre mirosul de pâine din minunat aici la C.S.S. foºtii mari sportivi, în cuptorul Coloniei de perioada directoratului Petroºani. Atât cei mai Jos din anii ’60… Zoltan Toth... maturi cât ºi cei tineri, Paginã realizatã Z.T.: Au fost mulþi am „tras” mereu la care ne-au bucurat de Genu TUÞU cãruþa performanþei.