Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1239
Cronica Vãii Jiului Luni, 28 Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
DEZASTRU! Stârvuri, arãturi adânci ºi copaci tãiaþi pe pârtia din Parâng
Medici din Petroºani, prãdaþi de un adolescent
U
n tânãr în vârstã de 17 ani, din Vulcan, este autorul mai multor furturi din cabinetele medicale aflate pe raza localitãþii Petroºani. Adolescentul a fost prins de poliþiºti în urma unei razii derulate la finele sãptãmânii trecute. Anchetatorii susþin cã suspectul punea mâna doar pe portofele cu bani ºi obiectele ce puteau fi valorificate foarte uºor. ”Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale, în urma cercetãrilor efectuate, au stabilit cã minorul, în data de 12.05.2016, în jurul orei 16:00, ar fi pãtruns în incinta unui centru medical din Petroºani,
unde, profitând de neatenþia angajatelor a sustras 1369 de lei ºi un telefon mobil. Potrivit probatoriului, acelaºi minor, în data de 21.11.2016, în jurul orei 18.00, a patruns în incinta unui cabinet medical, ºi profitând de neatenþia angajaþilor a sustras un portmoneu cu acte de identitate ºi 450 de lei”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au ajuns la adolescentul hoþ dupã ce au pus cap la cap informaþiile adunate de la angajaþii cabinetelor medicale ºi au putut astfel sã contureze portretul suspectului. Maximilian GÂNJU
B
ucãþi dintr-un cal mort, cel mai probabil de epuizare, stau împrãºtiate de mai bine de o sãptãmânã fix pe pârtia de schi din Parâng. La câþiva paºi de staþia de îmbarcare de la baza telescaunului vechi, la capâtul de jos al pârtiei B, situaþia este cutremurãtoare ºi peisajul pare desprins din filmele de groazã. Bucãþi din leºul mâncat de sãlbãticiuni, al unui cal care a murit recent, stau împrãºtiate pe zeci de metri. >>> PAGINA A 3-A
Cadavrul unui bãrbat recuperat dintr-un puþ de la 160 de metri adâncime
alvatorii mineri din S Valea Jiului au fost solicitaþi sã intervinã la
mina Borod din judeþul Bihor, pentru a recupera trupul unui bãrbat care s-a sinucis. Acesta s-a aruncat în gol într-unul din puþurile minei. “Am fost solicitaþi sã intervenim pentru a recupera trupul unui bãrbat care s-a sinucis aruncându-se în puþul minei Borod din judeþul Bihor care aparþine de Carbonifera SA Ploieºti. Mina este închisã, se aflã în conservare. Am plecat
patru salvatori de la SALVAMIN. Trupul Bãrbatului era la 160 de metri adâncime, complet desfigurat. A fost nevoie sã intrãm cu corzi. Bãrbatul avea 54 de ani ºi a lucrat la minã. Bãrbatul a ameninþat cã se va sinucide, acesta a dispãrut de marþi”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Gheorghe Mununar, directorul Prestserv (fostul Salvamin-n.r.). Gheorghe Mununar spune cã aceasta a fost una dintre cele mai dificile intervenþii avute în ultima perioadã. “A fost o intervenþie
foarte dificilã, în primul rând din cauza lipsei aerului, dar ºi a zonei foarte înguste”, a mai precizat Gheorghe Mununar. Trupul neînsufleþit al bãrbatului se afla în puþul de aeraj, acesta fiind situat la o adâncime de circa 300 de metri. De precizat este faptul cã mai bine de jumãtate din puþ, adicã undeva la 150 de metri au fost inundaþi în momentul în care s-a închis unitatea minierã, astfel cã intervenþia salvatorilor de la Petroºani a fost îngreunatã. Intervenþia salvatorilor
mineri de la Petroºani dovedeºte încã o datã faptul cã e nevoie de ei la nivel naþional. Nu este pentru prima datã când salvatorii de la Salvamin intervin în diferite locuri din þarã. “Da, salvatorii noºtri au fost la mina Borod din judeþul Bihor. Prin aceastã nouã solicitare dovedim faptul cã este nevoie, în
continuare de salvatorii minieri. Tocmai de aceea noi, conducerea Complexului Energetic Hunedoara am propus, în urmã cu câteva sãptãmâni la întâlnirea cu premierul Dacian Cioloº, transformarea PrestServ-ului în societate de interes naþional”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Michael Melczer, directorul general al CEH. La Salvamin mai sunt 13 salvatori, numãrul acestora fiind din ce în ce mai mic. De precizat este faptul cã salvatorii de la Petroºani au fost solicitaþi de nenumãrate ori pentru a interveni în diferite cazuri din þarã. Monika BACIU
2 Actualitate
Fost manager de spital condamnat M
ariana Mateescu, fostul director al Spitalului municipal Lupeni, ºi-a primit sentinþa definitivã. Aceasta a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice. “Admite apelul declarat de inculpata Mateescu Mariana împotriva sentinþei penale nr. 36/2015 pronunþatã de Judecãtoria Petroºani în dosarul nr. 5751/278/2013. Desfiinþeazã sentinþa penalã atacatã, sub aspectul laturii penale, privind condamnarea pentru sãvârºirea infracþiunii prev. de art. 64 alin. 1 din Legea 94/1992 ºi sub aspectul laturii civile, privind cuantumul despãgubirilor civile. Procedând la o nouã judecatã în aceste limite: I.1.Repune pedeapsa de 1 an închisoare în elementele ei componente de: - 1 an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 Cod Penal 1968 cu aplicarea art. 41, 42 Cod Penal 1968 ºi art.5 alin. 1 C.pen.. -
3 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmãririi de conducerea entitãþii a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi,prev. de art. 64 al.1din Legea 94/1992 ºi art.5 alin. 1 C.pen.. 2.În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. achitã pe inculpata Mateescu Mariana pentru sãvârºirea infracþiunii de nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmãririi de conducerea entitãþii a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi, prev. de art. 64 al.1din Legea 94/1992. 3.Menþine dispoziþiile privind suspendarea executãrii pedepsei de 1 an închisoare, aplicatã inculpatei pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra
intereselor publice prev. de art.248 Cod Penal 1968 cu aplicarea art. 41, 42 Cod Penal 1968 ºi art.5 alin. 1 C.pen., pe durata unui termen de încercare de 3 ani. II.În temeiul art. 19 si art. 397 Cod procedurã penalã raportat la art. 1357 N. Cod civil, admite acþiunea civilã formulatã de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara – Autoritatea Administraþiei Publice Locale Lupeni - Spitalul Municipal Lupeni ºi obligã inculpata sã plãteascã pãrþii civile suma de 24.482,80 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin sãvârºirea faptei de abuz în serviciu. III.Menþine celelalte dispoziþii din sentinþa penalã atacatã. În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rãmân în sarcina acestuia. În temeiul art. 275 alin. 6
PROGRAM SERVICIUL PAªAPOARTE 2 DECEMBRIE 2016 Având în vedere prevederile Hotãrârii Guvernului privind stabilirea zilei de 2 decembrie 2016 ca zi liberã ºi pentru a nu produce neajunsuri persoanelor care au depus cereri în zilele de 17-18.11.2016 ºi au fost programate la eliberarea paºapoartelor electronice pe 2 decembrie 2016,
normal între orele 0830-1630. “Mãsura de menþinere a programului normal de lucru la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara în data de 2 decembrie 2016 a fost luatã din respect faþã de persoanele care au fost planificate pentru eliberarea paºapoartelor electronice în aceastã datã ºi pentru persoanele care ar putea solicita serviciile acestui Serviciu Public Comunitar în ziua liberã.” a precizat Valer UNGUR, prefectul judeþului Hunedoara.
Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara anunþã faptul cã programul de lucru cu publicul în data de 02.12.2016 se desfãºoarã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
C.pr.pen. onorariul pentru apãrãtorul desemnat din oficiu, în cotã procentualã, în sumã de 65 lei rãmâne în sarcina statului ºi va fi avansat din Fondurile Ministerului Justiþiei. Definitivã”, aratã soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Mariana Mateescu, fostul manager al spitalului municipal din Lupeni a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu. Prima instanþã a gãsit-o vinovatã, iar aceasta a fãcut recurs care s-a judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016 ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat
(onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
< DECESE < Transmitem întreaga noastrã compasiune familiei îndoliate ºi suntem alãturi de colega noastrã ec. Elena DAVID, la trecerea în eternitate a mamei
TARAPANA SABINA, asigurându-i cã le înþelegem pe deplin restriºtea sufleteascã. Sincere condoleanþe! Conducerea INCD INSEMEX Petroºani
* * *
Ne alãturãm durerii familiei colegei noastre ec. Elena DAVID, în aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei,
TARAPANA SABINA
Sincere condoleanþe! Colectivul Direcþiei EconomiceComerciale INCD INSEMEX Petroºani
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.20 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
DEZASTRU! Stârvuri, arãturi adânci ºi copaci tãiaþi pe pârtia din Parâng B
ucãþi dintr-un cal mort, cel mai probabil de epuizare, stau împrãºtiate de mai bine de o sãptãmânã fix pe pârtia de schi din Parâng. La câþiva paºi de staþia de îmbarcare de la baza telescaunului vechi, la capâtul de jos al pârtiei B, situaþia este cutremurãtoare ºi peisajul pare desprins din filmele de groazã. Bucãþi din leºul mâncat de sãlbãticiuni, al unui cal care a murit recent, stau împrãºtiate pe zeci de metri. Capul a fost ros de sãlbãticiuni, picioarele ºi copitele stau rãsfirate câþiva metri mai încolo, iar din burta animalului de tracþiune nu a mai rãmas nimic. Câþiva metri mai încolo, într-un coteþ improvizat ºi învelit într-un banner electoral din pre-campanie, al unui candidat din Valea Jiului, stã un alt cal ºi priveºte afarã. El a scãpat, deocamdatã, însã, întreg peisajul, la care se adaugã zeci de buºteni aduºi la baza pârtiei, este creat de þapinarii care muncesc aici de ceva vreme. Aceºtia încarcã lemnul într-o maºinã, fãrã sã observe ce se petrece în jurul lor. E weekend, iar faptul cã toate astea se petrec la adãpostul pãdurii, atât cât a mai arãmas din ea, le dã curaj þapinarilor. Cei din zonã vorbesc cã ar fi vorba despre o exploatare forestierã a cãrui
proprietar este din Petrila, dar nimeni nu a putut sã ofere date, concret. Asta pentru cã, la Ocolul Silvic e greu sã obþii informaþii ce par clasificate. Þapinarilor, însã, nu le pasã de nimic ºi nimic nu pare mai dezolant decât ceea ce se întâmplã în acest loc, o pârtie de schi, dintr-o staþiune de munte cu pretenþii de staþiune turisticã. ªi ca sã fie ºi mai trist, dupã ce cã pãdurea care mãrginea pârtia - una dintre cele mai lungi din România, devine în curând istorie, fiind rãritã cu fiecare zi, þapinarii au cãrat copacii pe mijlocul spaþiului destinat schiului. Ploile din
Lonea – minã cu rezerve pentru un sfert de veac - se închide ltima minã din cel mai estic oraº al U Vãii Jiului se închide. Guvernul a aprobat peste 400 de milioane de lei pentru închiderea minei Lonea, dar ºi pentru cea de la Lupeni, iar municipiul Lupeni rãmâne ºi el fãrã nicio exploatare minierã. Minerii de la Lonea spun, însã, acum cã nu înþeleg cum s-a auns la decizia de a închide mina ºi cred cã doar lipsa investiþiilor a generat o astfel de decizie. Asta pentru cã în subteran ar mai fi rezerve de huilã pentru mulþi ani de exploatare. „La Lonea nu s-au mai fãcut de ani buni investiþii, dar cu o minimã investiþie, de un milion de lei, mina Lonea mai putea sã mai dea cãrbune cel puþin 25 de ani. Nici noi nu ºtim cum s-a fãcut aceastã alegere, dar cei de sus au decis ºi cu paºi rapizi, guvernanþii noþtri vor sã vadã cele douã mine închise ”, a declarat Vasile Pãduraru, lider sindical la mina Lonea. Comisia Europeanã a autorizat sprijinul, în
nu a fost vãzut de nimeni pânã acum. Pãdurea dispare încet, pentru cã proprietarii ei poate cã au dreptul sã o taie ºi adeverinþele necesare, iar Garda de Mediu aºteaptã, ca de obicei, sesizãri în scris.
A
utoritãþile habar nu au, iar pentru telescaun nu se pot tãia copacii
aceastã varã au sãpat un mic pârâu, iar þapinarii l-au folosit în ultimele luni ca sã tragã prin albia lui copacii tãiaþi, fix pe mijlocul pârtiei ºi acum ºanþul are o adâncime considerabilã, locul pãrând ca arat. Nimeni nu spune nimic, nimeni nu le-a atras atenþia, deºi, este puþin probabil ca þapinarii sã nu fi fost observaþi pânã acum. Aceastã specie de oameni, însã, pare a fi protejatã de întreaga comunitate ºi, chiar dacã suntem printre primii în þarã la raportarea ilegalitãþilor din pãduri, acest loc pare cã
valoare de 447,8 milioane de lei, acordat de România pentru închiderea celor douã mine de cãrbune. Mai mult de jumãtate din aceastã sumã va fi folositã pentru angajaþii care îºi pierd locul de muncã - pentru salarii compensatorii ºi programe de reconversie profesionalã. Tocmai de aceea, în Valea Jiului este liniºte ºi nimeni nu protesteazã, chiar dacã nu toþi ºtiu încotro o sã o apuce. „La minã la Lonea, minerii sunt cu pãreri împãrþite. Cei care sunt în pragul pensionãrii, zic cã e bine, iar ceilalþi se roagã sã nu rãmânã pe drumuri ºi sã facem cumva sã detaºãm la celelalte mine aºa-zise viabile”, a mai adãugat Pãduraru. Banii vor mai fi folosiþi ºi pentru luarea unor mãsuri de siguranþã în subteran la închiderea minelor, pentru reabilitarea spaþiilor din mine sau recultivarea terenurilor, La final, suma ce rãmâne va fi folositã pentru a se acoperi pierderile de producþie ale minelor pânã la închidere. Diana MITRACHE
Toate se petrec la poalele Parângului, fãrã ºtirea autoritãþilor din Petroºani, care habar nu aveau, la finele sãptãmânii trecute, despre ceea ce se petrece pe pârtia lor de schi. „Noi nu ºtim nimic. Vom verifica!”, a declarat un oficial din Primãria Petroºani. Mai mult, pãdurea care ar trebui tãiatã ca sã facã loc instalaþiei de schi nu are avize. Romsilva a formulat mai multe obiecþiuni la raportul de expertizã topograficã întocmit pentru terenul din Parâng, iar trei dintre ele au fost admise de instanþa Curþii de Apel Alba Iulia, care judecã litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva. Sunt ºase ani de procese ºi doi ani au trecut de la decizia de rejudecare a cauzei, pentru cã Primãria Municipiului Petroºani ºi Romsilva nu au reuºit sã ajungã la un acord în ceea ce priveºte terenul din Parâng pe unde ar urma sã treacã un nou telescaun, în proiectul de dezvoltare a staþiunii montane. La ultimul termen, în octombrie, instanþa a decis sã mai cearã date suplimentare: “Se comunicã expertului numit în cauzã, un exemplar al obiecþiunilor formulate de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã, cu menþiunea de a se pronunþa în mod explicit asupra acestora
prin efectuarea unui supliment la lucrarea de expertizã”, a dispus Curtea de Apel. Acþiunea în instanþã a pornit dupã ce reprezentanþii Romsilva au refuzat sã renunþe la suprafaþa de aproximativ 43 de hectare de teren pe care ar fi urmat sã fie realizatã o instalaþie de transport pe cablu, respectiv un nou telescaun.
I ndolenþã maximã
Dezastrul de acum, însã, nu este vãzut de nimeni, iar þapinarii îºi epuizeazã caii pânã mor. Dovadã stã leºul de pe pârtia B din Parâng, dar ºi distrugerea acesteia, care va necesita o nouã reamenajare, dacã autoritãþile locale doresc ca în acest sezon, care începe în câteva zile, sã se mai schieze, iar turiºtii sã ajungã ºi în Parâng. Strigãtor la cer este modul în care exploatatorii forestieri fac totul sã parã firesc ºi noi i-am surpins când încãrcau o maºinã cu lemn, fãrã ca cineva sã se sinchiseascã de scena absolut oripilantã din jurul lor. Cerem public Ocolului Silvic Petroºani, Gãrzii de Mediu, Poliþiei ºi autoritãþilor din Primãria Petroºani sã se implice ºi sã stabileascã exact ce s-a petrecut în acest loc. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Made în Valea Jiului ºi sãnãtos S ub genericul „Made în Valea Jiului”, copiii de la ªcoala Gimnazialã I.D Sîrbu din Petrila au arãtat care ne sunt tradiþiile ºi, mai ales, cât de sãnãtos este sã le respecþi.
Au venit, la finele sãptãmânii trecute, cu mâncãruri tradiþionale, dar nu au uitat nici de portul popular, de dansurile momârlãneºti ºi, la cea de a doua ediþie a manifestãrii, au arãtat cã sãnãtatea stã în farfuria din care mãnânci, iar tradiþiile ne vorbesc despre cine suntem cu adevãrat, chiar dacã cei ce le-au prezentat sunt abia de-o ºchioapã. „Am adus slãninã ºi
produse tradiþionale româneºti, pregãtite în familie de cãtre pãrinþii noºtri. Împreunã cu colegii, am fãcut o activitate educaþionalã, din care avem de învãþat ce sã mâncãm ºi care produse sunt sãnãtoase”, a spus un copil. „Am fãcut acasã produse naturale, am adus
brânzã ºi am fãcut, cu clasa un stand tradiþional. Ne-au învãþat pãrinþii noºtri cum sã mâncãm sãnãtos, iar eu am adus brânza, care ºtiu cã se face acasã, din lapte ºi iaurt sau cheag”, a adãugat o altã fetiþã. Mesele au fost pline cu sarmale, mãmãliguþã,
brânzã, cârnaþi ºi caltaboºi, nuci, mere, cozonaci, plãcinte momârlãneºti, dulceþuri produse în casã ºi o serie de manufacturi. „Este la a doua ediþie ºi unitatea noastrã este partener într-un proiect internaþional denumit MÃNÂNCÃ SÃNÃTOS. În cadrul acestuia, noi am reluat ºi anul trecut ºi anul acesta, proiectul MADE ÎN VALEA JIULUI, pentru cã dorim sã evidenþiem tot ce înseamnã produsele autohtone, pregãtite în casele pãrinþilor copiilor din ºcoalã. Noi dorim sã le insuflãm copiilor tot ce înseamnã
alimentaþie sãnãtoasã ºi încercãm sã le scoatem din alimentaþie tot ce este dãunãtor ºi toxic”, a explicat Coculeana Zorilã, director la ªcoala Gimanizalã I.D.Sîrbu Petrila. Dascãlii au mers pe ideea cã tradiþiile ºi obiceiurile de acasã nu pot decât sã le facã bine celor mici,
pe care trebuie sã îi educãm în spiritul acestora. La acest proiect iau parte 50 de ºcoli din România, iar cea din Petrila este singura din Valea Jiului. „Este o mândrie pentru ºcoala noastrã, pentru cã din judeþul nostru suntem doar douã ºcoli care participãm la acest proiect european”, a adãugat ºi Liliana Gheban, coordonatoarea activitãþii. ªi dacã au aflat care ne sunt dansurile populare, portul, obiceiurile ºi mai ales tradiþiile culinare, cei mici pot oricând sã ducã mai departe ideea de sãnãtate din farfurie, copiii fiind cei care au inventat sloganul acestei ediþii: „salvarea planetei se aflã ºi în farfuria ta”. Diana MITRACHE
Asociaþia ACTIV ºi Patrula Parâng Unitãþile de cazare de la munte,
A
sociaþia ACTIV vine cu un nou proiect pentru staþiunea montanã Parâng. Patrula Parâng este noul proiect care va continua sub forma unui program de tineret al Asociaþiei Activ. În cadrul acestui proiect, tinerii vor putea participa la activitãþi de voluntariat comunitar de protecþie
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
a mediului, promovare turisticã ºi pregãtire pentru situaþii de urgenþã. Activitãþile derulate în proiect vor fi reluate anual în ºcoli, de unde vor fi recrutaþi în permanenþã voluntari. “Proiectul reprezintã un demers pilot la nivel local, constând în activitãþi de educare a tinerilor faþã de protecþia mediului, precum ºi în instruirea acestora pentru a ºti cum sã se comporte în situaþii de
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
calamitãþi naturale. Se va desfãºura în cele 4 colegii din municipul Petroºani sub formã de prezentãri interactive, workshop-uri ºi concursuri pe teme specifice, precum ºi în masivul Parâng, unde timp de o sãptãmânã, 25 de elevi vor participa la acþiuni de ecologizare, amenajare, plantare de puieþi de brad în zone de importanþã strategicã ºi de întreþinere a zonelor plantate, activitãþi de învãþare prin experienþã”, spune Nicu Rotaru, iniþiatorul proiectului. Toþi cei care susþin implicarea copiilor în activitãþile în aer liber pot susþine acest proiect printr-un simplu vot, http://itla.taraluiandrei.r o/idei-din-tla/proiectpatrula-parang-id-2064cmsid-65. Monika BACIU
verificate de ANT U nitãþile de cazare din staþiunile montane sunt în atenþia celor de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Au fost verificate unitãþile de cazare, pregãtind astfel sezonul sãrbãtorilor de iarnã pentru turiºtii care aleg sã îºi petreacã concediul în destinaþii din România.
“Ni se pare firesc ºi eficient sã abordãm metoda prevenþiei, faþã de cea a sancþiunii ulterioare. Direcþia de specialitate din cadrul A.N.T. efectueazã permanent acþiuni de control, însã, cu o lunã înainte de Sãrbãtorile de iarnã, e normal sã intensificãm aceste controale, astfel încât experienþa turistului la destinaþie sã fie una plãcutã ºi lipsitã de incidente. Gradul ridicat al calitãþii ºi satisfacþia turistului sunt prioritare pentru noi.”, declarã Anca Pavel-Nedea, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Astfel, în aceste douã sãptãmâni, inspectorii A.N.T. au verificat peste 200 de documentaþii de clasificare a structurilor de primire turisticã, iar cele ºase
Ropote de aplauze pentru „Zbor deasupra unui cuib de cuci”
H
oraþiu Ioan Apan, Alexandru Radu, dar ºi toþi cei 17 actori ºi figuranþi de la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani au fost felicitaþi ºi aplaudaþi la finalul unei piese în care au dat tot ce a fost mai bun. Excelentã interpretarea actorilor, iar Radu Tudosie a fãcut, de departe, un rol excelent, interpretându-l pe eroul central McMurphy în „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Spectatorii au râs, au aplaudat, iar la final, a fost liniºte, atunci când dezno-
dãmântul tragic i-a lãsat muþi ºi nimeni nu a simþit cele peste 3 ore în care spectacolul i-a þinut la scenã. Cosmin Rãdescu, cel care a intrepretat rolul indianului Bromden a fost ºi el la înãþimea momentului, alãturi de Oana Liciu Gogu, care a interpretat rolul principal feminin. „Sunt încã profund marcatã, dupã ce am vãzut premiera din seara aceasta la Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroºani - Zbor deasupra unui cuib de cuci, dupã cartea lui Ken Kesey, aparutã în anul 1962... Dupã ce am vãzut filmul cu acelaºi nume, o adevãratã
capodoperã cinematograficã - 5 premii Oscar, cu Jack Nicholson în rolul lui McMurphy, curiozitatea a fost nemarginitã ºi am vrut sã o vãd jucatã pe scenã. Scenariul lui Radu Alexandru a sintetizat totul într-un mare fel, iar viziunea regizoralã a lui Horaþiu Ioan Apan a uluit sala plinã pânã la refuz. Am mai spus-o, actorii de la Petrosani pot sta, fãrã rezerve, alãturi de actori consacraþi ai marilor scene... Mesajul este atât de concentrat, de puternic încât te paralizeazã, deºi ºtii cartea, filmul... Aceastã piesã jucatã pe scena teatrului din Petroºani nu poate fi
Adolescenþii din medii defavorizate, consiliaþi pentru a-ºi continua studiile echipe de control au efectuat pânã în acest moment peste 60 de acþiuni în toatã þara, în urma sesizãrilor primite în legãturã cu activitatea unor structuri de primire turisticã ºi alimentaþie publicã. În cazul structurilor de cazare ºi alimentaþie publicã au fost constatate, ca deficienþe, funcþionarea fãrã deþinerea certificatului de clasificare, neasigurarea funcþionãrii la categoria ºi/sau tipul de structurã de primire turisticã menþionate în certificatul de clasificare, funcþionarea cu o altã structurã a spaþiilor decât cea stabilitã prin anexa certificatului de clasificare si nerespectarea obligaþiei de a completa fiºele de anunþare a sosirii ºi plecãrii turiºtilor Monika BACIU
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
U
n proiect derulat de o universitate din vestul þãrii îºi propune sã-i ajute pe tinerii absolvenþi de liceu sã-ºi continue studiile. Adolescenþilor din anii terminali le-au fost explicate facilitãþile de care pot beneficia dacã opteazã sã urmeze cursurile unei facultãþi. Proiectul derulat de Universitatea Politehnica Timiºoara a ajuns ºi la tinerii din judeþul Hunedoara, mai
ales cã foarte mulþi absolvenþi din acestã zonã aleg sã studieze la facultãþile timiºorene. ”În principal, au fost vizaþi elevii din zonele defavorizate, acestora prezentându-li-se în detaliu fiecare dintre cele 10 facultãþi UPT, cu accent pe beneficiile oferite de universitatea noastrã, dar ºi pe aspectele de care ar trebui sã þinã cont atunci când fac o alegere pentru viitorul lor. De asemenea, prin intermediul materialelor oferite, elevii au posbilitatea sã analizeze îndeaproape opþiunile pe care le au.
povestitã, ea se trãieºte, ºi atât de dense ºi profunde sunt trãirile încât, probabil pentru a o "caracteriza", trebuie sã-þi dai timp, þie, spectator pentru a se decanta... Acum nu pot sã spun decât: Impresionant!!! Felicitari colectivului Teatrului, directorului Nicoleta Bolcã, pentru cã sfinþesc acest loc dintre Jiuri!!!”, a scris, imediat dupã premierã Ileana Firþulescu, sintetizând exact trãirile din sala de spectacol. Un salon cu nebuni, ori poate doar bolnavi, sora ºefã, ajutoarele ei, metodele de tratare ºi viaþa în astfel de condiþii au fost fidel redate de Stelian Roºian, Adelin Ilie, Daniel Cergã, Alexandru Cazan, mihai Alexandru, Dorin Ceagoreanu, Corina Viºinescu, Amelia Toaxen, Izabela Badovics, Sergiu Fîrte, Mihai Sima, Gheorghe Stoica, Alex Dorian ºi Manole Popescu. Povestea clasicã le-a vorbit tuturor despre probleme mereu actuale, iar McMurphy a reuºit mereu sã fure zâmbete, hohote de râs, pentru cã Radu Tudosie a fãcut un rol excelent. Diana MITRACHE
Deplasãrile în cele 6 judeþe au fost fãcute în cadrul proiectului ,,Servicii de consiliere ºi orientare în carierã a elevilor ºi studenþilor – în vederea accesului la învãþãmântul superior tehnic a mediilor dezavantajate social ºi prevenirea abandonului universitar”, implementat, în perioada 15 iulie – 15 decembrie 2016, de Universitatea Politehnica Timiºoara, cu sprijinul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice”, au precizat reprezentanþii UVT. Obiectivul principal al proiectului este creºterea echitãþii sociale, în vederea incluziunii sociale ºi sporirea accesului la învãþãmântul superior. Maximilian GÂNJU
„Mãrturii ale spiritualitãþii româneºti”, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul
Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã luni, 28 noiembrie 2016, începând cu ora 12.00, vernisajul expoziþiei de icoane ºi cãrþi vechi intitulatã „Mãrturii ale spiritualitãþii româneºti”, pentru a marca astfel Ziua Naþionalã a României. Evenimentul, care va avea loc în spaþiile special destinate artelor plastice din Palatul Magna Curia, va prezenta publicului 2
2 de icoane pe sticlã din secolul al XIX-lea, precum ºi 16 exemplare de carte româneascã veche, cu tematicã religioasã, din secolele XVII-XIX, provenind din colecþiile instituþiei noastre. Expoziþia „propune vizitatorului o incursiune în lumea cãrþii româneºti vechi ºi a icoanei pe sticlã, privite sub douã aspecte: cel al bunului cultural de patrimoniu, deþinut ºi protejat de muzeul devean, precum ºi cel al meditaþiei, contemplãrii ºi, mai ales, al bucuriei prilejuite de apropiatele sãrbãtori de iarnã. Cãrþile vechi ºi icoanele pe sticlã, purtã-
toare ale mesajului culturii ºi civilizaþiei româneºti, oferã certe dovezi ale artei ºi spiritualitãþii româneºti. Pãstrate la loc de cinste,
aceste valori ale tiparului ºi artei relevã o importanþã istoricã, artisticã ºi documentarã, care le integreazã în patrimoniul naþional”, au declarat organizatoarele expoziþiei, Georgeta Deju ºi Camelia Gabor. Piesele expuse provin din centrul de iconari de la Mãnãstirea Nicula (judeþul Cluj) – în cazul icoanelor pe sticlã –, ºi din centrele tipografice de la Alba Iulia, Blaj, Bucureºti, Iaºi, Râmnic ºi Sibiu – în cel al exemplarelor de carte veche religioasã. Expoziþia va putea fi vizitatã pânã pe data de 30 ianuarie 2017.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
4 Actualitate
Made în Valea Jiului ºi sãnãtos S ub genericul „Made în Valea Jiului”, copiii de la ªcoala Gimnazialã I.D Sîrbu din Petrila au arãtat care ne sunt tradiþiile ºi, mai ales, cât de sãnãtos este sã le respecþi.
Au venit, la finele sãptãmânii trecute, cu mâncãruri tradiþionale, dar nu au uitat nici de portul popular, de dansurile momârlãneºti ºi, la cea de a doua ediþie a manifestãrii, au arãtat cã sãnãtatea stã în farfuria din care mãnânci, iar tradiþiile ne vorbesc despre cine suntem cu adevãrat, chiar dacã cei ce le-au prezentat sunt abia de-o ºchioapã. „Am adus slãninã ºi
produse tradiþionale româneºti, pregãtite în familie de cãtre pãrinþii noºtri. Împreunã cu colegii, am fãcut o activitate educaþionalã, din care avem de învãþat ce sã mâncãm ºi care produse sunt sãnãtoase”, a spus un copil. „Am fãcut acasã produse naturale, am adus
brânzã ºi am fãcut, cu clasa un stand tradiþional. Ne-au învãþat pãrinþii noºtri cum sã mâncãm sãnãtos, iar eu am adus brânza, care ºtiu cã se face acasã, din lapte ºi iaurt sau cheag”, a adãugat o altã fetiþã. Mesele au fost pline cu sarmale, mãmãliguþã,
brânzã, cârnaþi ºi caltaboºi, nuci, mere, cozonaci, plãcinte momârlãneºti, dulceþuri produse în casã ºi o serie de manufacturi. „Este la a doua ediþie ºi unitatea noastrã este partener într-un proiect internaþional denumit MÃNÂNCÃ SÃNÃTOS. În cadrul acestuia, noi am reluat ºi anul trecut ºi anul acesta, proiectul MADE ÎN VALEA JIULUI, pentru cã dorim sã evidenþiem tot ce înseamnã produsele autohtone, pregãtite în casele pãrinþilor copiilor din ºcoalã. Noi dorim sã le insuflãm copiilor tot ce înseamnã
alimentaþie sãnãtoasã ºi încercãm sã le scoatem din alimentaþie tot ce este dãunãtor ºi toxic”, a explicat Coculeana Zorilã, director la ªcoala Gimanizalã I.D.Sîrbu Petrila. Dascãlii au mers pe ideea cã tradiþiile ºi obiceiurile de acasã nu pot decât sã le facã bine celor mici,
pe care trebuie sã îi educãm în spiritul acestora. La acest proiect iau parte 50 de ºcoli din România, iar cea din Petrila este singura din Valea Jiului. „Este o mândrie pentru ºcoala noastrã, pentru cã din judeþul nostru suntem doar douã ºcoli care participãm la acest proiect european”, a adãugat ºi Liliana Gheban, coordonatoarea activitãþii. ªi dacã au aflat care ne sunt dansurile populare, portul, obiceiurile ºi mai ales tradiþiile culinare, cei mici pot oricând sã ducã mai departe ideea de sãnãtate din farfurie, copiii fiind cei care au inventat sloganul acestei ediþii: „salvarea planetei se aflã ºi în farfuria ta”. Diana MITRACHE
Asociaþia ACTIV ºi Patrula Parâng Unitãþile de cazare de la munte,
A
sociaþia ACTIV vine cu un nou proiect pentru staþiunea montanã Parâng. Patrula Parâng este noul proiect care va continua sub forma unui program de tineret al Asociaþiei Activ. În cadrul acestui proiect, tinerii vor putea participa la activitãþi de voluntariat comunitar de protecþie
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
a mediului, promovare turisticã ºi pregãtire pentru situaþii de urgenþã. Activitãþile derulate în proiect vor fi reluate anual în ºcoli, de unde vor fi recrutaþi în permanenþã voluntari. “Proiectul reprezintã un demers pilot la nivel local, constând în activitãþi de educare a tinerilor faþã de protecþia mediului, precum ºi în instruirea acestora pentru a ºti cum sã se comporte în situaþii de
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
calamitãþi naturale. Se va desfãºura în cele 4 colegii din municipul Petroºani sub formã de prezentãri interactive, workshop-uri ºi concursuri pe teme specifice, precum ºi în masivul Parâng, unde timp de o sãptãmânã, 25 de elevi vor participa la acþiuni de ecologizare, amenajare, plantare de puieþi de brad în zone de importanþã strategicã ºi de întreþinere a zonelor plantate, activitãþi de învãþare prin experienþã”, spune Nicu Rotaru, iniþiatorul proiectului. Toþi cei care susþin implicarea copiilor în activitãþile în aer liber pot susþine acest proiect printr-un simplu vot, http://itla.taraluiandrei.r o/idei-din-tla/proiectpatrula-parang-id-2064cmsid-65. Monika BACIU
verificate de ANT U nitãþile de cazare din staþiunile montane sunt în atenþia celor de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Au fost verificate unitãþile de cazare, pregãtind astfel sezonul sãrbãtorilor de iarnã pentru turiºtii care aleg sã îºi petreacã concediul în destinaþii din România.
“Ni se pare firesc ºi eficient sã abordãm metoda prevenþiei, faþã de cea a sancþiunii ulterioare. Direcþia de specialitate din cadrul A.N.T. efectueazã permanent acþiuni de control, însã, cu o lunã înainte de Sãrbãtorile de iarnã, e normal sã intensificãm aceste controale, astfel încât experienþa turistului la destinaþie sã fie una plãcutã ºi lipsitã de incidente. Gradul ridicat al calitãþii ºi satisfacþia turistului sunt prioritare pentru noi.”, declarã Anca Pavel-Nedea, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Astfel, în aceste douã sãptãmâni, inspectorii A.N.T. au verificat peste 200 de documentaþii de clasificare a structurilor de primire turisticã, iar cele ºase
Ropote de aplauze pentru „Zbor deasupra unui cuib de cuci”
H
oraþiu Ioan Apan, Alexandru Radu, dar ºi toþi cei 17 actori ºi figuranþi de la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani au fost felicitaþi ºi aplaudaþi la finalul unei piese în care au dat tot ce a fost mai bun. Excelentã interpretarea actorilor, iar Radu Tudosie a fãcut, de departe, un rol excelent, interpretându-l pe eroul central McMurphy în „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Spectatorii au râs, au aplaudat, iar la final, a fost liniºte, atunci când dezno-
dãmântul tragic i-a lãsat muþi ºi nimeni nu a simþit cele peste 3 ore în care spectacolul i-a þinut la scenã. Cosmin Rãdescu, cel care a intrepretat rolul indianului Bromden a fost ºi el la înãþimea momentului, alãturi de Oana Liciu Gogu, care a interpretat rolul principal feminin. „Sunt încã profund marcatã, dupã ce am vãzut premiera din seara aceasta la Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroºani - Zbor deasupra unui cuib de cuci, dupã cartea lui Ken Kesey, aparutã în anul 1962... Dupã ce am vãzut filmul cu acelaºi nume, o adevãratã
capodoperã cinematograficã - 5 premii Oscar, cu Jack Nicholson în rolul lui McMurphy, curiozitatea a fost nemarginitã ºi am vrut sã o vãd jucatã pe scenã. Scenariul lui Radu Alexandru a sintetizat totul într-un mare fel, iar viziunea regizoralã a lui Horaþiu Ioan Apan a uluit sala plinã pânã la refuz. Am mai spus-o, actorii de la Petrosani pot sta, fãrã rezerve, alãturi de actori consacraþi ai marilor scene... Mesajul este atât de concentrat, de puternic încât te paralizeazã, deºi ºtii cartea, filmul... Aceastã piesã jucatã pe scena teatrului din Petroºani nu poate fi
Adolescenþii din medii defavorizate, consiliaþi pentru a-ºi continua studiile echipe de control au efectuat pânã în acest moment peste 60 de acþiuni în toatã þara, în urma sesizãrilor primite în legãturã cu activitatea unor structuri de primire turisticã ºi alimentaþie publicã. În cazul structurilor de cazare ºi alimentaþie publicã au fost constatate, ca deficienþe, funcþionarea fãrã deþinerea certificatului de clasificare, neasigurarea funcþionãrii la categoria ºi/sau tipul de structurã de primire turisticã menþionate în certificatul de clasificare, funcþionarea cu o altã structurã a spaþiilor decât cea stabilitã prin anexa certificatului de clasificare si nerespectarea obligaþiei de a completa fiºele de anunþare a sosirii ºi plecãrii turiºtilor Monika BACIU
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
U
n proiect derulat de o universitate din vestul þãrii îºi propune sã-i ajute pe tinerii absolvenþi de liceu sã-ºi continue studiile. Adolescenþilor din anii terminali le-au fost explicate facilitãþile de care pot beneficia dacã opteazã sã urmeze cursurile unei facultãþi. Proiectul derulat de Universitatea Politehnica Timiºoara a ajuns ºi la tinerii din judeþul Hunedoara, mai
ales cã foarte mulþi absolvenþi din acestã zonã aleg sã studieze la facultãþile timiºorene. ”În principal, au fost vizaþi elevii din zonele defavorizate, acestora prezentându-li-se în detaliu fiecare dintre cele 10 facultãþi UPT, cu accent pe beneficiile oferite de universitatea noastrã, dar ºi pe aspectele de care ar trebui sã þinã cont atunci când fac o alegere pentru viitorul lor. De asemenea, prin intermediul materialelor oferite, elevii au posbilitatea sã analizeze îndeaproape opþiunile pe care le au.
povestitã, ea se trãieºte, ºi atât de dense ºi profunde sunt trãirile încât, probabil pentru a o "caracteriza", trebuie sã-þi dai timp, þie, spectator pentru a se decanta... Acum nu pot sã spun decât: Impresionant!!! Felicitari colectivului Teatrului, directorului Nicoleta Bolcã, pentru cã sfinþesc acest loc dintre Jiuri!!!”, a scris, imediat dupã premierã Ileana Firþulescu, sintetizând exact trãirile din sala de spectacol. Un salon cu nebuni, ori poate doar bolnavi, sora ºefã, ajutoarele ei, metodele de tratare ºi viaþa în astfel de condiþii au fost fidel redate de Stelian Roºian, Adelin Ilie, Daniel Cergã, Alexandru Cazan, mihai Alexandru, Dorin Ceagoreanu, Corina Viºinescu, Amelia Toaxen, Izabela Badovics, Sergiu Fîrte, Mihai Sima, Gheorghe Stoica, Alex Dorian ºi Manole Popescu. Povestea clasicã le-a vorbit tuturor despre probleme mereu actuale, iar McMurphy a reuºit mereu sã fure zâmbete, hohote de râs, pentru cã Radu Tudosie a fãcut un rol excelent. Diana MITRACHE
Deplasãrile în cele 6 judeþe au fost fãcute în cadrul proiectului ,,Servicii de consiliere ºi orientare în carierã a elevilor ºi studenþilor – în vederea accesului la învãþãmântul superior tehnic a mediilor dezavantajate social ºi prevenirea abandonului universitar”, implementat, în perioada 15 iulie – 15 decembrie 2016, de Universitatea Politehnica Timiºoara, cu sprijinul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice”, au precizat reprezentanþii UVT. Obiectivul principal al proiectului este creºterea echitãþii sociale, în vederea incluziunii sociale ºi sporirea accesului la învãþãmântul superior. Maximilian GÂNJU
„Mãrturii ale spiritualitãþii româneºti”, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul
Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã luni, 28 noiembrie 2016, începând cu ora 12.00, vernisajul expoziþiei de icoane ºi cãrþi vechi intitulatã „Mãrturii ale spiritualitãþii româneºti”, pentru a marca astfel Ziua Naþionalã a României. Evenimentul, care va avea loc în spaþiile special destinate artelor plastice din Palatul Magna Curia, va prezenta publicului 2
2 de icoane pe sticlã din secolul al XIX-lea, precum ºi 16 exemplare de carte româneascã veche, cu tematicã religioasã, din secolele XVII-XIX, provenind din colecþiile instituþiei noastre. Expoziþia „propune vizitatorului o incursiune în lumea cãrþii româneºti vechi ºi a icoanei pe sticlã, privite sub douã aspecte: cel al bunului cultural de patrimoniu, deþinut ºi protejat de muzeul devean, precum ºi cel al meditaþiei, contemplãrii ºi, mai ales, al bucuriei prilejuite de apropiatele sãrbãtori de iarnã. Cãrþile vechi ºi icoanele pe sticlã, purtã-
toare ale mesajului culturii ºi civilizaþiei româneºti, oferã certe dovezi ale artei ºi spiritualitãþii româneºti. Pãstrate la loc de cinste,
aceste valori ale tiparului ºi artei relevã o importanþã istoricã, artisticã ºi documentarã, care le integreazã în patrimoniul naþional”, au declarat organizatoarele expoziþiei, Georgeta Deju ºi Camelia Gabor. Piesele expuse provin din centrul de iconari de la Mãnãstirea Nicula (judeþul Cluj) – în cazul icoanelor pe sticlã –, ºi din centrele tipografice de la Alba Iulia, Blaj, Bucureºti, Iaºi, Râmnic ºi Sibiu – în cel al exemplarelor de carte veche religioasã. Expoziþia va putea fi vizitatã pânã pe data de 30 ianuarie 2017.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
Dacã centura se va asfalta toate plãcile de beton vor trebui scoase
V
estea cum cã administraþia publicã din Petroºani a gãsit o sursã de finanþare pentru asfaltarea centurii municipiului, bucata cuprinsã între Biserica Romano Catolicã ºi sensul giratoriu cu avion, a determinat echipa tehnicã din cadrul primãriei sã facã primele mãsurãtori. Mai mult, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a contactat câþiva specialiºti care sã stabileascã metodele prin care se va putea asfalta artera rutierã, totul pentru ca drumul sã fie refãcut ca la carte ºi sã reziste cât mai mult. ”Am iniþiat procedura pentru un D.A.L.I sã vedem exact cât ne costã sã asfaltãm cu covor asfaltic ºi aceastã porþiune de centurã. Dacã bugetul local ne va permite aceastã lucrare, o vom face anul viitor, dacã nu, o vom face pe porþiuni, dar în maxim doi ani, vom finaliza aceastã lucrare. Am consultat câþiva specialiºti, iar conform acestora soluþia
tehnicã cea mai favorabilã, pentru ca drumul sã reziste cât mai mult, este sã scoatem toate plãcile de beton ºi mai apoi sã turnãm covor asfaltic” a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Drumul Naþional 66 sau ºoseaua de centurã a
Z
iua Naþionalã va fi marcatã în mare fel în municipiul Vulcan. Pe lângã parada militarã din care vor face parte veteranii în rezervã ºi în retragere, voluntarii, dar ºi un grup de elevi de la Colegiul Militar ”Mihai Viteazu” din Alba Iulia, slujba religioasã, ori cântecele patriote, administraþia publicã localã pregãteºte un moment unicat. marea poporului român cu o medalie. ”Pentru mine este o sãrbãtoare de suflet, ºi în acest context, cã anul acesta se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, Consiliul Local ºi Primãria a emis în
A
ccidentul teribil de la Mioveni, în urma cãruia zeci de persoane au fost rãnite dupã ce douã autobuze s-au tamponat, a determinat IPJ Hunedoara sã verifice modul de efectuare a acestui serviciu pe raza judeþului.
Astfel, efectivele de poliþie rutierã din judeþul Hunedoara au derulat o acþiune de verificare a autovehiculelor destinate transportului rutier public municipiului Petroºani a de persoane, în cadrul fost întotdeauna o acþiunii fiind controlate problemã ºi o pacoste peste 120 autovehicule pentru administraþia cu capacitatea mai mare publicã localã. Mai mult de 8+1 locuri. procedurile mult prea În urma verificãrilor complicate legate de administrarea ei, au dus ca efectuate, poliþiºtii rutieri astãzi drumul sã arate aºa. a constatat 47 de abateri, Adina dintre care 45 privind PÃDURARU nerespectarea normelor
Primãria Vulcan pregãteºte o medalie unicat pentru eroi, de 1 decembrie
Graþie faptului cã anul acesta se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, primarul Gheorghe Ile, român mândru pânã în mãduva oaselor, s-a gândit sã recompenseze eroii care ºi-au adus o contribuþie pentru for-
Transportatorii de persoane, verificaþi de poliþiºtii hunedoreni
memoria celor care ºi-au jertfit viaþa o medalie care este pentru comemorarea acestor eroi ai neamului, totul pentru ca amintirea lor sã fie veºnicã pentru tinerii din ziua de astãzi. Este o formã de respect pe care o aducem noi, eroilor care au pierit în
unii politicieni recurg la masuri trãznite.
Este cazul consilierului local PNL de la Lupeni, Cristian Roºu care a postat în cursul zilei de vineri pe o reþea de socializare, un mesaj cãtre lupeneni prin care îi anunþa cã la ºedinþa Consiliului Local al municipiului Lupeni de marþi se va vota un proiect care îi aparþine, prin care vor fi premiaþi sportivii unui club sportiv din Lupeni. Nimic mai fals, întrucât în afara faptului cã dl consilier nu este la curent cu perfor-
aparþinând unei societãþi comerciale ce efectua transportul muncitorilor a înregistrãrilor tahograf, poliþiºtii nu au putut stabili activitatea conducãtorului auto, în sensul respectãrii perioadelor de conducere, odihnã ºi repaus sãptãmânale. În acest caz, poliþiºtii au sancþionat societatea comercialã deþinãtoare a autobuzului cu care se efectua transportul de persoane (care deþine licenþã pentru acest tip de transport), cu amendã în valoare de 4.000 de lei”, a precizat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
ANUNÞ LICITAÞIE CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN,
reprezentat de primar, cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31, organizeazã la data de 20.12.2016 ora 10 licitaþie publicã pentru închirierea obiectivului Cabana „Cãpriºoara” (P + 2E), situatã în Vulcan, str. Paroºeni, nr. 1 A, având suprafaþã construitã – 301 mp, suprafaþã desfãºuratã – 795 mp ºi suprafaþã utilã – 653 mp, în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale. Pasul Vâlcan”, a spus Documentaþia de licitaþie se poate procura de la primarul municipiului Compartimentul ADPP, etajul II, camera 32 din Vulcan, Gheorghe Ile. cadrul Primãriei municipiului Vulcan, începând cu Chiar dacã defilarea data de 07.12.2016, iar documentele de particimilitarã de la Vulcan va fi pare se depun pânã la data de 19.12.2016 ora una mai micã, decât în 13. Preþul de pornire va fi de 5% din profit, dar marile oraºe, de fiecare nu mai puþin de 100 lei//lunã. datã acest moment Costul documentaþiei va fi de 20 lei.Garanþia aniversar reuseºte sã de participare la licitaþie va fi de 100 lei. scoatã în stradã mii de Licitaþia va avea loc la sediul Primãriei municipvulcãneni dornici sã sãriului Vulcan din b-dul M.Viteazu nr. 31 camera bãtoreascã ziua naþionalã. 14. Relaþii suplimentare se pot obþine la Direcþia Adina PÃDURARU ADPP din cadrul Primãriei municipiului Vulcan etaj .II camera 32, tel 0524570340 int.214.
Ruºine! Consilierul PNL Cristian Roºu ºi-a însuºit un proiect al primarului Cristian Resmeriþã in lipsã de proiecte ºi D soluþii pentru cetãþeni ºi în alergare dupã voturi,
rutiere ºi 2 privind nerespectarea legislaþia care reglementeazã transporturile rutiere. Poliþiºtii au descoperit autovehicule care fãceau transport de persoanã cu defecþiuni tehnice la sistemul de iluminare semnalizare ori cazuri în care autovehiculele destinate transportului public de persoane nu erau echipate cu anvelope de iarnã. ”Un caz relevant ce a pus în pericol siguranþa pasagerilor transportului public de persoane este cel depistat de poliþiºti în data de 24.11.2016, la ora 18:12, pe DN 68 A, când din cauza lipsei de la bordul un autobuzului
manþele mondiale ale sportivilor, neadresând nici mãcar un cuvânt de felicitare pentru recentele rezultate obþinute la nivel mondial de sportivi, a informat greºit cetãþenii, proiectul este iniþiat de fapt de primarul Cristian Resmeriþã ºi are ca obiect premierea sportivilor Clubului Comexim pentru performanþele deosebite înregistrate la Campionatul mondial de fotbal tenis din Cipru. Ruºine domnule consilier Roºu! Minciuna are picioare scurte! Roºu umblã pe la uºile oamenilor ca ºi Alina Gorghiu... probabil sã îi anunþe pe oameni cã PNL nu este de acord sã mãreascã salariile....
Primar, Ing. GHEORGHE ILE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
ªi-a tãiat gâtul cu lama, cã l-a pãrãsit soþia ºi copiii
n bãrbat din U Aninoasa, care locuieºte la barãcile
sãrãcãcioase din Vulculeºti, a rãsculat întreg cartierul, dupã ce a ameninþat cã se sinucide. A luat o lamã de ras ºi a încercat sã îºi taie gâtul. Toatã lumea a reacþionat ºi ceilalþi localnici au chemat imediat ajutoare. „Vreau sã vinã soþia ºi copiii acasã. Nu i-am vãzut de o lunã. Mã omor!”, striga omul din casã ºi încercãrile
repetate de a-l salva nu l-au convins. Prietenii ºi rudele i-au vorbit, a luat
legãtura ºi cu soacra sa, dar tot nu s-a liniºtit ºi rãnile pe care ºi le fãcea cu o lamã de ras la gât l-au umplut de sânge. Zadarnic au încercat rudele sã îi dea telefonul sã discute cu familia, cã Daniel Cãldãrar susþinea cã se omoarã. Nu voia decât sã îi vinã acasã nevasta. „De mai bine de o lunã, soþia lui, mãtuºa mea, a plecat de acasã cu copiii. El o vrea înapoi ºi acum spune cã se omoarã pentru ea”, a afirmat o nepoatã care încerca sã discute prin
uºa închisã, ori prin geamul din spatele casei. Timp de aproape douã ore, vineri la prânz, vecinii, rudele ºi apropiaþii au încercat sã îl convingã sã renunþe. Omul era bãut ºi susþinea cã îºi va lua viaþa. Totul a culminat în momentul în care fiul lui a venit ºi a intrat în casã. Din pãcate, însã, omul a sãrit cu cuþitul ºi la bãiat ºi abia atunci, în ambuscada creatã, poliþia ºi pompierii au reuºit sã îl imobilizeze. Bãrbatul a fost legat ºi
dus cu salvarea la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a fost supus mai multor analize ºi nu este exclus sã se aleagã ºi cu o amendã pentru tulburarea liniºtii
publice. Bãrbatul, cu tulburãri psihice grave, are toate ºansele sã rãmânã, însã, internat la secþia de psihiatrie. Diana MITRACHE
61 de circumscripþii sanitare pentru verificare ALEGE SÃ FII CORECT! contextul organizãrii alegerilor parlatrichinelozei funcþioneazã de azi în judeþ Î nmentare din 11 decembrie 2016, Ministerul
C
onform tradiþiei, românii sacrificã porcii pentru Crãciun în data de 20 decembrie, de Sfântul Ignat, dar sunt ºi oameni care nu aºteaptã pânã atunci. Tocmai de aceea ºi pentru ca toata lumea sa fie în siguranþã, Direcþia Sanitar- Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor a pregãtit ºi pus în funcþiune de astãzi 61 de circumscripþii sanitar-veterinare acreditate sã efectueze examenul trichineloscopic al cãrnii. ”La nivelul judeþului Hunedoara, noi am organizat efectuarea examenului trichineloscopic în 61 de circumscripþii sanitar-veterinare sau cabinete medicale veterinare individuale, unde medicii veterinari au contract de prestãri servicii cu DSVSA. Cele 61 de circumscripþii
acoperã cele 69 de unitãþi administrative ale judeþului Hunedoara”, a declarat dr. Leontin Laslãu, purtãtor de cuvânt DSVSA Hunedoara. Mai mult ca în fiecare an, reprezentantii Direcþiei Sanitar Veterinare au demarat o instruire a medicilor veterinari. ”În perioada 1 -27 noiembrie, medicii veterinari au fost instruiþi în laboratorul sanitar veterinar, în aºa fel încât aceºtia sã poatã obþine adeverinþa cã au fost instruiþi ºi sunt
pregãtiþi sã efectueze în bune condiþii examenul trichineloscopic al cãrnii” a mai adãugat dr. Leontin Laslãu. Toþi cei care în perioada urmãtoare vor sacrifica porci trebuie sã ºtie cã efectuarea examenului trichineloscopic al cãrnii este obligatoriu. ”Ca de fiecare datã îi rog pe toþi proprietarii de porcine care sacrifica în acestã perioadã animelele pentru uz propriu, sã preleveze probe, sã ia legãtura cu medicul veterinar ºi înainte de a consuma carnea sã efectueze examenul trichineloscopic. Acest examen se face contra cost, însã pentru siguranþa celor care vor consuma carnea animalului sacrificat, trebuie realizat” a mai precizat doctorul. Toate aceste circumscripþii din judeþ vor funcþiona începând de astãzi. Adina PÃDURARU
Proiecte pentru Valea Jiului
G
uvernul are mai multe strategii pentru Valea Jiului. Ionel Dancã, consilierul premierului Dacian Ciolos susþine cã într-un an de mandat Executivul a realizat mai multe lucruri pentru Valea Jiului. Cea mai mare problemã rãmâne Complexul Energetic Hunedoara. “O ºtie toatã lumea, cea mai mare problemã în Valea Jiului este Complexul Energetic Hunedoara. Pentru salvarea CEH, împreunã cu colegii de la Finanþe ºi de la Energie, am reuºit sã aprobãm cel mai mare
ajutor de stat primit de aceastã companie de la înfiinþare pânã în prezent, cca. 450 milioane de lei. Jumãtate din aceastã sumã merge pentru acoperirea diferenþelor dintre costul de producþie ºi preþul pieþei iar restul pentru lucrãri de ecologizare ºi mãsuri sociale în cazul minelor ce vor fi închise. Un ajutor de stat necesar pen-
tru o restructurare necesarã a unei companii necesare în sistemul energetic naþional”, spune Ionel Dancã, consilierul premierului Dacian Ciolos. Guvernul sprijinã mai multe proiecte din Valea Jiului, iar o parte dintre acestea sunt la Petrila. Se are în vedere realizarea unei pãrþii de schi în zona ªureanu.
“Tot în Valea Jiului am început sã lucrãm la soluþiile pentru preluarea de cãtre primãrie a clãdirilor de la mina Petrila care au fost declarate patrimoniu istoric ºi/sau care ar putea fi folosite pentru alte activitãþi locale. ªi tot pentru primãria Petrila lucrãm la deblocarea avizelor necesare pentru realizarea pârtiei de schi”, mai spune Ionel Dancã. Pentru petroºãneni Guvernul cautã soluþii pentru realizarea unui parc industrial. “La Petroºani cãutam soluþii pentru realizarea unui parc industrial printr-o schemã de ajutor de stat ce va fi lansatã de ministerul Economiei”, a concluzionat consilierul premierului Dacian Cioloº. Monika BACIU
Afacerilor Interne desfãºoarã, la nivel naþional, campania „ALEGE Sà FII CORECT!”, prin care se urmãreºte aducerea informarea opiniei publice cu privire la principalele prevederi legale referitoare la exercitarea dreptului de vot.
Prin intermediul acestei campanii de informare, care se desfãºoarã ºi în judeþul Hunedoara, alegãtorii primesc recomandãri utile în raport cu procesul electoral: sã deþinã documente de identitate valabile, sã nu accepte mita electoralã ºi sã respecte confidenþialitatea votului. Iatã câteva dintre informaþiile transmise: Aveþi dreptul la vot dacã aveþi 18 ani împliniþi ºi nu v-a fost interzisã exercitarea acestui drept prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã. Puteþi vota la secþia de votare la care sunteþi arondat sau, dacã vã aflaþi în altã localitate din judeþul de domiciliu, la orice secþie de votare, pe listã suplimentarã. Puteþi vota cu cartea de identitate, cu buletinul de identitate sau cu paºaportul diplomatic ori de serviciu. Infracþiuni electorale prevãzute în Codul
Penal (Titlul IX la art. 385 – 393). Oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidaþi ori un anumit candidat - se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ºi cu interzicerea exercitãrii unor drepturi. Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciþiu al dreptului de a alege sau de a fi ales - se pedepseºte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani; Utilizarea unei cãrþi de alegãtor sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals se pedepseºte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani; Fapta persoanei care voteazã prin introducerea în urnã a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegãtor - se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Noiembrie 2016
Henþ cu mâna
POVEªTI LA GURA SOBEI “Poveºtile sportului” vor deveni în curând “Poveºti la gura sobei”. Rãmânem mereu cu aceste poveºti, pentru cã din pãcate tot ceea ce se
numeºte actual, tinde tot mai evident spre zero barat. Nimeni nu mai vorbeºte despre performanþe, de au rãmas niºte biete himere sau imagini
fantomatice. Uitaþi-vã la cum aratã “perla” sportului local, acum hardughia de stadion din Lunca Jiului, un colos de fier vechi pe care îºi mai fac culcuºul câinii vagabonzi- comunitari – ONG – cuþu-cuþu ºi alte academii. Ca sã mai ºtim ºi noi cã în acestã Vale a
Jiului a existat ºi un sport cu adevãrat cu cifre de competiþie va trebui sã apelãm din nou la memoria amintirilor. Vom încerca în decembrie care urmeazã sã abordãm acestã laturã, alãturi de analizele de final de an, un segment rãmas ºi el destul de în urmã. Va fi un decembrie cu
Gimnasticã aerobicã
“COPILUL” SECOLULUI XXI
Gimnastica aerobicã, desprinsã oarecum din gimnastica sportivã, are un statut mai nou în evantaiul sporturilor. Ea a apãrut ca un sport ce utilizeazã exerciþiile în ritm preponderent aerob, ele vizând organismul în ansamblul sãu, dar ºi în anumite zone a acesteia. Aici, spre deosebire de gimnastica sportivã (bârnã, inele, cal cu mânere etc.), este obligatoriu un acompaniament muzical, ce vegheazã tempoul ºi ritmul, conferind atractivitate, accesibilitate ºi bunã dispoziþie, asigurând astfel o stare psihicã favorabilã activitãþii! Pe o duratã cuprinsã, în general, între 60-70 minute, exerciþiile efectuate au o anumitã succesiune, având trei pãrþi, partea de încãlzire (warm up), partea principalã de exerciþii aerobice ºi partea de revenire ºi refacere (cool down). Gimnastica aerobicã are o serie de obiective, unul principal fiind acela de reglare a echilibrului valoric. Dupã anul 1996, la început cu paºi timizi, acest sport a pãtruns ºi în programul diferitelor concursuri interne ºi inter-
naþionale, el devenind un sport cu niºte regulamente ºi repere extrem de clare ºi bine puse la punct. Antrenorii de gimnasticã s-au adaptat din mers la noul sport, stãpânind tehnicile de lucru din ce în ce mai bine. Intuiþia profesorilor de la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani a fãcut ca selecþia copiilor pentru acest sport sã se dovedeascã în timp ca fiind una excelentã, rezultatele ulterioare demonstrând acest lucru. În paralel cu activitatea competiþionalã în gimnastica sportivã, în 1996 echipa C.S.ª.P. va participa la primul concurs naþional de gimnasticã aerobicã, ocupând un loc 6 pe þarã prin Bogdan Stoica, fiind primul succes pe acest nou segment al profesoarei Iuliana Piscoi. Sportivii Bogdan Stoica, Claudiu Moldovan, Karina
Imling, Ioana Ciobanu, R. Filip obþin în urmãtorii trei ani poziþii de frunte la campionatele naþionale (ºcolar, open, la trio, juniori, seniori etc.). În anii 20022003 ies la rampã sportivii Raul Furnea, Mãdãlina Miron, Cristina Carauleanu (selectatã la lotul naþional de juniori). Prof. Iuliana Piscoi ºi Elena Becze sunt cadrele didactice care a tratat cu multã seriozitate acest sport. ªi rezultatele n-au întârziat sã aparã. Cu rãbdare ºi meticulozitate, ele au pregãtit atât la feminin cât ºi la masculin, echipele de gimnasticã aerobicã. Primele rezultate remarcabile apar dupã anul 2004. Competiþiile interne Cupa „Cetate” (Deva) sau Cupa „Farul” (Constanþa), îi scot la rampã pe Bianca Becze, Ioana Udrea ºi Mihãiþã Cimpoi în anul 2005, când în perioada 7-9 octombrie va avea loc la Petroºani Campionatul Naþional, unde Bianca Becze obþine douã locuri 1 (fem. jun II ºi perechi), Raul Furnea un loc 1 (m. perechi), mai exact, echipa CSSP (B. Becze, I. Udrea, Adela Kutasi, Evelina
Epuran, M. Cimpoi, R. Furnea) aduc douã medalii de aur ºi trei de argint la acest Campionat Naþional! Erau primele succese notabile dupã câþiva ani de muncã. Un an mai târziu, în 2006, în afarã de premi-
ile obþinute la diferite competiþii în þarã, sportiva Bianca Becze obþine o medalie de aur la concursul internaþional de la Borovets (Bulgaria), la feminin jun. II. A urmat apoi un an 2007 excelent, cu locul 2 pe cluburi, la Camp. Naþional de la Petroºani (27-28 octombrie), cu cinci medalii de aur (Bianca Becze-3, Mihãiþã Cimpoi2), apoi alte medalii la un concurs internaþional în
poveºti din sport, poveºtile de la gura sobei. O sobã imaginarã, ce-ºi trimitea cândva umbra flãcãrii cãtre realitate, acum o sobã dispãrutã, la fel ca ºi sportul de performanþã. Rãmân însã poveºtile la gura sobei. Austria ºi la Camp. European de la Szombathely (Ungaria), unde sportivii CSSP s-au întors cu patru medalii, (2 aur, 2 argint-Bianca Becze, Mihãiþã Cimpoi). Anul 2007 va fi cel mai bogat an al secþiei, în bilanþul de succese obþinute Anul 2008 este anul în care Bianca Becze, componentã a lotului naþional „rade” tot, cu un moment de vârf la etapa de Cupã Mondialã la Borovets (Bulgaria) ºi la Campionatul Mondial de la Ulm (Germania), unde obþine douã medalii de aur. În urmãtorii ani, alþi sportivi culeg ºi ei laurii succesului: Silviu Budiºteanu, Artemis Iclãnzan, Diana Zimbru, Ioana Bucãtaru, Liviu Opriþa, Iulian Perºe. Anul 2010 va fi un moment de vârf, cu un loc 2 la perechi (Dacian Barna, Adela Cimpoi) la Campionatul Mondial – Rodez (Franþa), precum ºi douã locuri 1 la Camp. Naþionale de la Constanþa, la individual juniori I (Dacian Barna) ºi perechi juniori I (Dacian Barna, Adela Cimpoi). În anul 2011, sportivii Mihãiþã Cimpoi, Dacian Barna, Adela Cimpoi ºi Premia Matei vor fi cooptaþi în Lotul Naþional de seniori, iar în plan internaþional, se vor obþine câteva premii importante. Astfel, la concursul internaþional de la Budaros (Ungaria) Adela Cimpoi-Dacian Barna se claseazã pe locul 3 la perechi juniori I, iar la „grup”, un loc 2. La ediþia a 7-a a Camp. European (Bucureºti, 11-13 nov. 2011), Premia Matei va obþine un loc 1 la grup – juniori I, tot Premia Matei un loc 2 la trio juniori I ºi cuplul Dacian BarnaAdelina Cimpoi, un loc 4
la perechi juniori I. De altfel, sportivul Dacian Barna va domina numeroase competiþii ºi în anii urmãtori, 2012 ºi 2013. Bianca Becze are în continuare prezenþe de top la Campionatul European din Cehia (2009), Campionatul Mondial din Franþa, Cupa Mondialã în Bulgaria ºi Italia (2010),
concursuri internaþionale în Bulgaria ºi Ungaria (2011), Slovacia, Bulgaria, Franþa, Cehia (2012). Alãturi de ea, remarcabili sunt ºi Simona Ramaºcanu, Adela Cimpoi, Premia Matei, Dacian Barna, Mihãiþã Cimpoi, Daniel Tavoc. Anul 2013 este unul al triumfului pentru Bianca Becze: trei locuri 1 la Cupa Mondialã – Borovets (Bulgaria), medalie de aur la Jocurile Mondiale de la Cali (Columbia), douã locuri 1 la Camp. European de la Arques (Franþa) ºi poziþiile 4 ºi 5 la etapa de Cupã Mondialã la Tokio (Japonia)! Se poate spune despre cel mai nou sport din „sertarul” Clubului Sportiv ªcolar Petroºani cã a reuºit sã se impunã din plin în istoriaclubului petroºenean, având în cele douã profesoare-antrenor, Bianca Becze ºi Iuliana Piscoi, cei doi factori care au contribuit esenþial la implementarea ºi contribuþia cu performanþe la acest club.
Paginã realizatã de Genu TUÞU