Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1236
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aproape 200 de contribuabili îºi plãtesc taxele online
A
proape 200 de petroºãneni au posibilitatea de a-ºi plãti taxele ºi impozitele online, stând în faþa calculatorului.
Implementat de autoritãþile locale de la Petroºani sistemul de paltã online, denumit ghiseul.ro, vine în ajutorul contribuabililor care nu au timp sã stea la cozi pentru a se achita de datorii. Aceºtia plãtesc de acasã folosind un card bancar. Potrivit datelor oficiale, numãrul petroºãnenilor care au cont pentru a putea
face aceste plãþi online este de 165. Potrivit informaþiilor aceste plãþi se pot face “cu autentificare active, poate elibera user ºi parolã.” La nivelul judeþului Hunedoara doar nouã administraþii locale au aderat la sistemul de platã online, “ghiseul.ro”, iar în Valea Jiului sunt conectate la acest sistem serviciile de taxe locale de la Petroºani ºi Vulcan. Acest sistem mai funcþioneazã la Brad, Cplan, Deva, Haþeg, Hunedoara, Simeria ºi Teliucu Inferior.
Maºina unui lider PSD vandalizatã la Petroºani
Monika BACIU
ª
i-a gãsit maºina acoperitã cu un praf alb ºi a alertat imediat poliþia. Ioan Rus, reºedintele PSD Petroºani susþine cã s-a temut foarte mult când a observat ce s-a întâmplat cu maºina sa ºi a alertat inclusiv poliþia. Nu este prima datã, când, în timpul campaniei electorale, pãþeºte câte ceva, dar de aceastã datã s-a temut ca praful sã nu fie ceva exploziv, ori o substanþã periculoasã. >>> PAGINA A 3-A
Ironia sorþii. Social-democraþii petrileni certaþi de ºeful de partid
J
udeþul Hunedoara putea fi unic în þarã dacã s-ar fi realizat douã deponee ecologice. Pentru cã în urmã cu mai mulþi ani, consilierii locali ai PSD s-au opus acestui proiect, judeþul Hunedoara se aflã într-un impas. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor este de pãrere cã nerealizarea deponeului ecologic de la Petrila este un mare minus
pentru judeþul Hunedoara. “Vreau sã vã spun cã regret ºi acum - ºi vreau sã ºtie cetãþenii judeþului Hunedoara - regret ºi acum cã judeþul Hunedoara a avut posibilitatea unicã în România sã facem douã deponeuri ecologice. Numai datoritã unor concepþii greºite, chiar ºi din partea PSD, trebuie sã recunosc asta, nu s-a fãcut ºi al doilea deponeu ecologic, fapt pentru care Valea Jiului, în timp, o va simþi la buzunar. Adicã sã vii cu
gunoiul din Valea Jiului pânã la Bîrcea, când putea fi dus la Petrila, sã mã scuzaþi, dar nu cred cã
sunt vinovat de treaba asta”, a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean
Hunedoara. Deocamdatã gunoiul din Valea Jiului va fi depozitat la Petroºani, la platforma temporarã. Asta tot din cauza blocajelor de la sistemul integrat al deºeurilor din Hunedoara. Licitaþia organizatã de Consiliul Judeþean a fost contestatã ºi pierdutã, motiv pentru care nu a fost desemnat un operator unic care sã ridice deºeurile din judeþ pentru a le transporta la Bârcea Mare. Monika BACIU
2 Actualitate
Un proces fãrã sfârºit...
D
osarul Uricani 2011 în care sunt judecaþi pentru ucidere din culpã cei patru foºti ºefi ai exploatãrii miniere Uricani pare a fi unul fãrã sfârºit. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în 10 aprilie 2012, la mai bine de un an de la producerea exploziei în care cinci mineri de la Uricani ºi-au pierdut viaþa. S-au derulat zeci de termene, iar soluþia pare a fi însã departe. La sfârºitul acestei luni se va derula o nouã fazã a procesului. Audierea unor martori.
Z
eci de martori ºi proces tãrãgãnat
prezenþa a doi avocaþi renumiþi. Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu au fost doi dintre avocaþii pãrþilor. Pânã acum s-au derulat 48 de termene, iar la finalul acestei luni urmezã cel de-al 49-lea cu audierea altor martori. “Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 29.11.2016, ora 10,00, termen pentru care vor fi citaþi martorii Petresc Constantin, Vieriu Petricã, Ion Mihai Nistor, Amuntencei Paul, Costin ªtefan ºi Feraru Dan Adrian. Dispune de asemenea citarea martorului Gede Alexandru”, aratã soluþia instanþei de la Petroºani. În dosarul accidentului de
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016 muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011, soldat cu moartea a cinci electricieni, au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Cei patru foºti ºefi încearcã sã îºi dovedeascã nevinovãþia, însã timpul nu este de partea lor. Au trecut cinci ani de la tragedie, iar cei patru sunt tot în boxa acuzaþilor, fãrã ca cineva sã confirme sau sã infirme cã aceºtia se fac vinovaþi pentru moartea celor cinci mineri. Monika BACIU
Pânã în prezent în dosarul Uricani 2011 au fost audiaþi zeci de martori. De la specialiºti INSEMEX, la ºefii ITM sau cei ai PrestServ. Nu mai pu’in de 24 de martori au fost audiaþI de-a lungul celor doi ani de procese. Nu s-a ajuns la nicio concluzie, iar aceasta pare a fi departe. Procesul a debutat cu
Securitatea ºi Sãnãtatea în Muncã –
OBLIGAÞIA DE A SALVA VIEÞI
OFERTA DE CURS PRIM – AJUTOR Crucea Roºie Românã – Filiala Hunedoara – SUBFILIALA PETROªANI cu sediul în Petroºani, Strada Avram Iancu Nr. 12, telefon 0765733995
Pentru aplicarea Legii Nr. 319 /14.07.2006 a Securitãþii ºi Sãnãtãþii în Muncã, secþiunea a-3-a/Primul Ajutor, Crucea Roºie Românã – Filiala Hunedoara – Subfiliala Petroºani - organizeazã programe de instruire autorizatã pentru acordarea primului ajutor în cazul situaþiilor de urgenþã adresate personalului din cadrul societãþilor comerciale, instituþiilor, elevilor, studenþilor, volunatrilor, persoane fizice. Primul ajutor de bazã este acordat în caz de urgenþã pentru salvarea vieþii, prevenirea unor complicaþii ulterioare ºi ameliorarea suferinþelor pânã în momentul intervenþiei serviciului medical.
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
E
dilii petrileni vor sã îmbunãtãþeascã aspectul localitãþii. Pentru a-ºi îndeplini scopurile au comandat studii de consultanþã pentru gestionarea proiectelor. Urmãtorul proiect de pe agenda autoritãþilor locale de la Petrila face referire la “Regenerarea spaþiului public urban al Oraºului Petrila Parc Petrila”. Pentru contractul de “servicii de consultanþã privind gestionarea proiectelor” autoritãþile petrilene au scos din buget nu mai puþin de 75 de mii de lei. Contractul a fost atribuit unei societãþi din Câmpia Turzii. În vara acestui an, dupã ce s-au instalat pe funcþii, edilii petrileni spuneau cã vor sã atragã fonduri europene pentru reabilitarea spaþiilor de recreere din localitate. “Încercãm sã vedem pe ce proiecte de finanþare vom fi
Scopul cursului: • Creºterea calitãþii în acordarea primului ajutor la locul accidentului, Informaþii la numãrul de telefon • Furnizarea de informaþii de prim 0731.254.100 ajutor persoanelor fãrã pregãtire medicalã astfel încât salvatorii sã poatã acþiona în cunoºtinþã de cauzã la producerea unui accident. Resurse: • Manechine de resuscitare (adult, copil) Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ pentru suportul vital de bazã • Manechin Petroºani, Telefon 0728890014 cu simulator de ritmuri cardiace • Mascã de buzunar, balonul de ventilaþie, alþi adjuvanþi simpli de cale aerianã superioarã • Defibrilator semiautomat extern, trusã de prim ajutor din cadrul societãþii • Videoproiector, flipchart • Suport de curs. Metode utilizate: NOU ÎN PETROªANI! • Prezentarea (prelegerea) diferitelor subiecte teoretice ºi practice • Demonstraþie VIDEO-ENDOSCOPIE practicã pe manechine • Simulãri de caz: scenarii de accidente specifice • Obstrucþia NAS, GÂT, URECHI acuta cãilor aeriene la adult ºi copil • Brainstorming • Studii de caz z Consultaþii ORL z Audiometrie • Lucru în grupuri mici etc. tonalã & vocalã z Protezãri auditive PREªEDINTE SCRR PETROªANI Sârbu Cristina DIRECTOR SCRR PETROªANI Vitan Felicia
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
eligibili. Nu conteazã, banii sã vinã, indiferent de domeniu. Aici mã refer ºi la activele pe care urmeazã sã le preluãm de la mina Petrila, parcuri, zone verzi sau spaþii de recreere”, spuneau în vara acestui an, edili din Petrila. Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operaþional Regional 2007-2020 ºi unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale ºi de investiþii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR), în perioada 2014-2020. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Denumire program: Cursuri Autorizate › Prim Ajutor/First Aid Durata: 12 ore Tip program: Training Finalizat cu “Certificat în acordarea primului ajutor “
Cronica Vãii Jiului
75 de mii de lei pentru studii
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
Maºina unui lider PSD vandalizatã la Petroºani
i-a gãsit maºina acoperitã cu un ª praf alb ºi a alertat
imediat poliþia. Ioan Rus, reºedintele PSD Petroºani susþine cã s-a temut foarte mult când a observat ce s-a întâmplat cu maºina sa ºi a alertat inclusiv poliþia. Nu este prima datã, când, în timpul campaniei electorale, pãþeºte câte ceva, dar de aceastã datã s-a temut ca praful sã nu fie ceva exploziv, ori o substanþã periculoasã. „Seara zilei de luni mi-am gãsit maºina îmbâcsitã cu un praf alb pe toatã suprafaþa. Numai pe zona aceea era substanþa. Am intrat în panicã ºi am anunþat poliþia.
I-am rugat, înainte de toate, sã analizeze conþinutul prafului, cã, într-adevãr, nu are lovituri ºi nu este distrusã maºina, doar este acoperitã cu intenþie vãditã cu o substanþã”, a susþinut Ioan Rus, preºdintele PSD Petroºani. Investigaþiile celor din clãdirea SOCOM Unirea, locul lângã care a ºi fost parcatã maºina, au scos la ivealã mai multe amãnunte ºi proprietarul crede cã a
fost un atac îndreptat împotriva sa, de adversarii politici. „Pot sã mã aºtept la orice, pentru cã am o experienþã bogatã ºi am trecut prin multe lucruri nedorite ºi, în primul rând, trebuie sã am grijã de mine ºi de cei din jurul meu”, a daãugat Ioan Rus. Liderul PSD a încercat sã identifice substanþa ºi, dupã ce a discutat cu mai mulþi oameni, a constatat cã ar fi fost vorba despre un praf inert, pe maºina sa fiind golit conþinutul dintr-un
stingãtor de incendii. Poliþiºtii au demarat o anchetã, au audiat martorii ºi au urmãrit camerele de supraveghere din zonã ºi chiar au stabilit cã incidentul a avut loc în week-endul trecut ºi vina îi aparþine unui chiriaº al aceluiaº imobil. „Poliþiºtii au stabilit cã, în data de 19 spre 20 noiembrie, un bãrbat în vârstã de 39 de ani, administrator a unei societãþi comerciale, a observat cã mai multe persoane au ieºit în afara magazinului pentru a fuma, iar una dintre aceste persoane a
Femei agresate în scãrile de bloc de un individ unicipiul Petroºani. M Anul 2016. Teoretic un copil, o tânãrã sau o femeie ar trebui sã fie în siguranþã pe stradã. Ei bine, deºi aºa ar fi normal, asta nu se întâmplã.
O simplã plimbare, un drum pânã la chioºcul din colþ, sau chiar drumul spre acasã de la muncã sau ºcoalã, reprezintã, astãzi, o aventurã pentru zeci de tinere din Petroºani, care preferã sã stea în casã de teama unui bãrbat, bolnav psihic care le agreseazã. Din pãcate doar douã fete au avut curajul de a ne recunoaºte ca au fost victimele acestui individ. “Era sâmbãtã seara, o prietenã m-a lãsat în faþa blocului cu maºina, a durat douã minute sã îmi caut cheile apoi, am urcat scãrile. La etajul doi am observat cã cineva urcã dupã mine ºi m-am oprit. Normal am crezut cã e vreun vecin. Mi-am continuat drumul, iar la etajul 3 spre 4, a venit un individ, mi-a pus mâna
la gurã ºi mâna pe picioare, a încercat sã mã pipãi. Eu am vrut sã þip, doar cã nu puteam din cauzã cã aveam mâna lui la gurã. La un moment dat, am putut sã îl muºc de un deget ºi mi-a dat drumul, iar eu am þipat de douã ori AJUTOR, AJUTOR cât am apucat. O vecinã din bloc m-a auzit a iesit pe scarã, moment în care el s-a speriat ºi a fugit. De atunci zilnic merg acasã de la muncã doar însoþitã pentru cã îmi este foarte fricã. Dupã incident am fãcut o sesizare la poliþie, doar cã mi-au spus cã i s-a mai întâmplat unei fete, tot din acea zonã, ºi cã mã vor mai chema pe viitor dacã se aflã ceva de acel individ”, a mãrturistit o victimã care a ales sã rãmânã aninomã. O altã tânãrã, ne-a povestit cum, fix în momentul în care a vrut sa intre în casã, tânãrul a fugit dupã ea pe scãri. Tipetele l-au speriat, pe agresor, iar fata a scãpat.
„Mergeam cu sora mea acasã la ea, locuieºte în capãtul Aeroportului chiar în spate la blocul acela neterminat... când am intrat în scara blocului, pe la etajul 2, am auzit cã a mai intrat cineva dupã noi... Eu iniþial am crezut cã e vreun vecin din scarã... M-am uitat în jos ºi nu am vãzut pe nimeni, probabil cã el mergea pe lângã perete ca sã nu îl vedem noi. Când am ajuns la etajul 3, ºi am vrut sa deschidem uºa ca sã intrãm în casã, l-am vãzut pe acest individ urcând scãrile în fugã dupã noi. Când a ajuns lângã mine mi-a pus mâna la
gurã ºi a început sã tragã de mine ºi sã mã atingã în zona intimã.... sora mea fiind lângã mine a început sã þipe ºi el atunci s-a întins cãtre ea sã îi punã ºi ei mâna la gurã dar nu a reuºit.... ºi probabil auzind-o pe ea cã þipã aºa tare s-a speriat cã poate vor ieºi vecinii pe scarã ºi a fugit” a povestit o altã victimã într-un mesaj privat pe facebook. Cu plângerile fetelor la poliþie, organele abilitate nu au reuºit sã îl prindã pe individul care recurge la astfel de gesturi decât ieri. ”Poliþia municipiului Petroºani a fost sesizatã cu privire la aceastã situaþie, a efectuat verificãri, pânã în momentul de faþã nu s-a putut stabili o agresiune fizicã, prin urmare poliþiºtii au reuºit în urma cercetãrilor efectuate, sã îl identifice pe individul repectiv, din municipiul Petroºani. Acesta a fost chemat ºi i s-a pus în vedere sã aibã un comportament socialmente acceptabil,
aruncat, din greºealã restul unei þigarete, care a cãzut în interiorul grilei de plastic al autoturimului parcat în zonã. S-au temut de producerea unui incendiu, prin urmare, bãrbatul de 39 de ani a acþionat un stingãtor de incendiu cu pulbere, preluat din magazin ºi a pulverizat în zona în care era þigara, ca sã evite producerea unei distrugeri”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Ioan Rus a fost ºocat de incident ºi spune cã este intrigat de faptul cã nu a fost anunþat timp de 3 zile despre incident, de cãtre cei care i-au umplut maºina cu praf alb ºi bãnuieºte cã a fost mai mult o distracþie a celor ce au fãcut aºa ceva. Mai ales cã nu era necesar, dupã cum susþine domnia sa, sã îi descarce atât de mult praf în capota maºinii.
ºi s-a stabilit cã acestea contravin, bunelor moravuri, aºa cã individul a fost sancþionat contravenþional pe baza legii 61/1991, cea care reglementeazã aceast incident”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Astfel, pe baza autoritãþilor, care doar l-au sancþionat cu o amendã pe individ, ne putem aºtepta ca bãrbatul sã recurgã din nou la astfel de practici, dupã ce îºi plãteºte amenda. Cât despre riscul care în continuare existã în privinþa fetelor, poliºtii vin cu un sfat: fetele sã meargã însoþite acasã. ”Este adevãrat individul a fost doar ieri sancþionat contravenþional, însã facem
Diana MITRACHE un apel ºi la tinere sã evite deplasarea în special pe timpul nopþii, fãrã a fi însoþite, pentru a nu se expune unor riscuri, fie cu privire la o posibilã infracþiune de tâlhãrie, fie o posibilã hãrþuire sexualã sau chiar fapte mai grave. Deocamdatã, fapta acestuia a fost încadratã în categoria contavenþiilor dar, dacã din probatoriu se va stabili cã acesta întruneºte toate elementele unei infracþiuni, putem vorbi ºi despre constituirea unui dosar de cercetare penalã”, a mai adãugat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În aceste condiþii, fetelor aveþi grijã singure de voi, pentru cã legea nu vã poate proteja în niciun fel! Adina PÃDURARU
4 Politic
Deputaþii au muncit în plenurile sesiunii de toamnã mai puþin decât un angajat într-o sãptãmânã eputaþii au lucrat în plenurile sesiunii D de toamnã 14 ore/lunã în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puþin decât petrec restul angajaþilor la locul de muncã în decursul unei singure sãptãmâni.
Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de ºedinþe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanþã (luna septembrie) ºi pânã în luna noiembrie, când aleºii au decis sã îºi modifice programul pentru a se implica în campania electoralã, deputaþii nu reuºesc sã ajungã la durata maximã legala a timpului de muncã/sãptãmânã - 48 de ore,
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
potrivit Codului Muncii. În cele trei luni de activitate, deputaþii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puþin decât petrec restul angajaþilor la locul de muncã în decursul unei singure sãptãmâni. Deputaþii au petrecut cel mai mult timp dezbãtând ºi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouã ºedinþe, în total, 17 ore ºi 45 minute, iar cel mai puþin în luna noiembrie, când au avut doar douã ºedinþe, care i-au þinut în sala de plen aproximativ patru ore Timpul petrecut în medie de deputaþi în sala de plen ar creºte doar cu ºase ore dacã am adãuga ºi activitatea pe care
aleºii au avut-o sesiunea parlamentarã februarieiunie 2016. Asttfel, din februarie ºi pânã în noiembrie, cu execepþia lunilor de vacanþã parlamentarã, deputaþii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lunã. În prima sesiune parlamentarã, februarie – iunie, aleºii au petrecut cel mai mult timp dezbãtând ºi votând legi
în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore ºi cel mai puþin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale aproximativ 12 ore. Camera Deputaþilor ºi-a votat, la sfârºitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevãzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaþilor primea, iniþial, de la
Guvern, 313,7 milioane de lei, însã deputaþii au solicitat Ministerului Finanþelor o majorare pentru plata majorãrilor salariale decise de Guvern în ultimele luni. "Vã propun sã fiþi de acord sã înlocuim anexele care conþin cele douã bugete, al Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, din forma adoptatã iniþial, în forma
Coaliþia pentru Egalitate de Gen:
Femeile reprezintã 27,7% din numãrul candidaþilor înscriºi la alegerile parlamentare
F
emeile reprezintã 27,7% din numãrul candidaþilor înscriºi în competiþia electoralã pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, informeazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen, într-un comunicat. Potrivit organizaþiei, aceste date privind situaþia reprezentãrii femeilor în alegeri au fost fãcute publice de cãtre Biroul Electoral Central, ca rãspuns la solicitarea sa. BEC admite cã în unele circumscripþii legea electoralã nu a fost respectatã în privinþa reprezentãrii femeilor, menþioneazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen. Conform sursei citate, proporþia candidaþilor de sex feminin variazã în partidele cotate cu ºanse sã obþinã intrarea în Parlament, astfel: PSD —
28,5%, UDMR — 27,7%, PNL — 25,3%, USR — 25,3%. În privinþa situaþiei pe circumscripþii, cea mai slabã reprezentare a femeilor pe listele de candidaþi este în Prahova (19,1%), Hunedoara (20,3%) ºi Cluj (21,8%), iar cel mai bine reprezentate sunt femeile în Giurgiu (39,1%), Bucureºti (34,1%)
ºi Ilfov (33,3%), mai aratã Coaliþia pentru Egalitate de Gen, citând statistica BEC. Biroul Electoral Central a rãspuns ºi solicitãrii Coaliþiei pentru Egalitate de Gen în legãturã cu unele circumscripþii electorale în care au fost înregistrate liste de candidaþi fãrã femei, susþinând cã responsabilitatea verificãrii îndeplinirii condiþiilor legale revine birourilor electorale de circumscripþie ºi nu are atribuþii în acest sens, mai aratã comunicatul. Coaliþia pentru Egalitate de Gen precizeazã cã, potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
care corespunde hotãrârilor celor douã Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaþilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenþã de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenþã de 36 de milioane de lei'", a declarat preºedintele Comisiei de buget finanþe a Camerei Deputaþilor, deputatul PSD Viorel ªtefan, în ºedinþa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016. El a afirmat cã majorarea bugetelor se impune ca urmare a creºterilor salariale de 10%, dar ºi ca urmare a producerii efectelor ordonanþei privind majorarea indemnizaþiilor înalþilor demnitari. Mediafax
organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente, pe listele de candidaþi ar fi trebuit sã se regãseascã cel puþin o femeie ºi cel puþin un bãrbat, cu excepþia listelor alcãtuite dintr-un singur candidat. "Conform datelor centralizate de Parlamentul European, cu numai 11,5% femei în Parlament þara noastrã se aflã pe penultimul loc în UE în ceea ce priveºte proporþia femeilor în legislativ. Pe ultimul loc se aflã Ungaria cu o proporþie de 10% a femeilor în Parlament. Media europeanã în Parlamentele din cele 28 de state membre UE este de 28%, iar pe primele poziþii se aflã Suedia (45%), Finlanda (42%) ºi Belgia (41%). Nici la nivel global nu stãm mai bine. Datele centralizate de Uniunea InterParlamentarã aratã cã ne situãm pe locul 133 în lume", mai menþioneazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen. Coaliþia pentru Egalitate de Gen este formatã din 10 organizaþii neguvernamentale din domeniul drepturilor femeilor ºi egalitãþii de ºanse. AGERPRES
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
75% din studiile comandate de ministerele Salvaþi Copiii ºi interesul candidaþilor pentru drepturile copilului economice au fost folosite ineficient rganizaþia Salvaþi O Copiii îi invitã pe toþi inisterele cei care îºi vor exprima economice au M comandat studii de opþiunea la scrutinul din fezabilitate în valoare totalã de de 92 de milioane de lei în perioada 2011-2016, pentru care pânã în prezent au fost efectuate plãþi în sumã totalã de doar 23,9 milioane de lei, se aratã într-o notã de informare a Corpului de Control al Primului-ministru. Din centralizarea datelor primite de cãtre Corpul de Control al Primului-ministru au rezultat urmãtoarele: „un nivel foarte scãzut al eficienþei utilizãrii studiilor de fezabilitate plãtite din bani publici, în sensul cã efortul financiar suportat de cele patru ministere în sumã totalã de 23,9 milioane de lei a fost compensat doar în proporþie de 24,23%, reprezentând ponderea valorii studiilor de fezabilitate plãtite ºi utilizate în valoarea totalã a studiilor de fezabilitate plãtite (utilizate +neutilizate); implicit, un grad foarte ridicat al ineficienþei utilizãrii studiilor de
fezabilitate plãtite din bani publici, de 75,77%, exprimat ca pondere a valorii studiilor de fezabilitate plãtite ºi neutilizate”. În perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2016, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaþiilor ºi Ministerul Economiei (inclusiv companiile naþionale/societãþile aflate în subordinea acestora,printre care ºi 4 spitale), au contractat un numãr de 92 de studii de fezabilitate, finanþate integral de la bugetul de stat, în valoare totalã de 92,9 milioane de lei. „Din acestea, au fost contractate 75 de studii, în valoare totalã de 39,2 milioane de lei ºi pentru care, pânã în prezent au fost efectuate plãþi în sumã
totalã de 23,9 milioane de lei. Cuantumul plãþilor reprezintã 25,7% din totalul angajamentelor legale având ca obiect elaborarea, actualizarea sau refacerea studiilor de fezabilitate, respectiv 61% în valoarea contractatã a studiilor de fezabilitate plãtite”, se aratã în documentul citat. Potrivit Corpului de Control al Primului-ministru, 46 studii de fezabilitate au fost plãtite ºi utilizate, valoarea totalã a acestora fiind de 5,79 milioane de lei (6,24% din totalul angajamentelor legale, respectiv 14,78% din valoarea contractatã a
studiilor de fezabilitate finalizate ºi plãtite. Alte 29 de studii de fezabilitate au fost plãtite ºi neutilizate, în valoare totalã de 18,1 milioane de lei (19,51% din totalul angajamentelor legale, respectiv 46,22% din valoarea contractatã. Având în vedere aspectele constatate, Corpul de Control al Primului-ministru propune „efectuarea unor acþiuni de verificare de cãtre organismele abilitate din cadrul ministerelor (corp de control al ministrului, direcþii de control), cu informarea Corpului de Control al Primuluiministru, la entitãþile care au înregistrat un grad foarte ridicat al ineficienþei utilizãrii studiilor de fezabilitate plãtite din bani publici, pentru analizarea modului în care au fost contractate aceste studii de fezabilitate ºi a cauzelor care au dus la o asemenea ineficienþã în utilizarea fondurilor publice”.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Comandat Partidul Naþional Liberal-Filiala Hunedoara. Executat MBD Reporter Media SRL Petrosani Cod de identificare atribuit de Autoritatea Electoralã Permanentã la desemnarea mandatarului financiar 1116004
11 decembrie sã se informeze, prin intermediul platformei www.voteazapentrucopii.ro, cu privire la interesul manifestat de partide ºi candidaþi faþã de drepturile copilului la educaþie de calitate ºi sãnãtate, precum ºi la felul în care fiecare înþelege sã îi protejeze activ pe copii.
Potrivit unui comunicat al organizaþiei, decizia de a susþine un candidat sau altul trebuie sã þinã seama de intenþiile lui privind bunãstarea copilului ºi drepturile lui fundamentale. Potrivit organizaþiei, platforma www.voteazapentrucopii.ro va monitoriza constant ponderea pe care politicile publice privind protejarea copilului în cele douã componente majore, educaþia ºi sãnãtatea, o au în ofertele electorale ale competitorilor pentru alegerile legislative care vor avea loc în 11 decembrie. Campania Salvaþi Copiii propune douã modalitãþi de implicare: semnarea, în nume
propriu, a douã scrisori adresate candidaþilor la scrutinul din decembrie prin care se cere partidelor sã prioritizeze educaþia ºi sãnãtatea ºi acordarea pe site a unui vot de susþinere a propunerilor, permiþând astfel organizatorilor sã continue, dupã alegerile din decembrie, eforturile de monitorizare ºi îndrumare a politicienilor spre respectarea promisiunilor electorale. Conform sursei citate, au fost analizate, din perspectiva drepturilor copilului, programele politice a cinci partide cotate cu ºanse de a obþine mandate în Parlament: Partidul Naþional Liberal, Uniunea Salvaþi România, Partidul Social Democrat, Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor ºi Partidul Miºcarea Popularã. "Una dintre concluziile care rezultã în urma acestei analize este diferenþa vizibilã dintre partide cu privire la atenþia acordatã copiilor în programele lor politice, comunã fiind doar preocuparea pentru aspectele economice", se precizeazã în comunicat.
4 Politic
Deputaþii au muncit în plenurile sesiunii de toamnã mai puþin decât un angajat într-o sãptãmânã eputaþii au lucrat în plenurile sesiunii D de toamnã 14 ore/lunã în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puþin decât petrec restul angajaþilor la locul de muncã în decursul unei singure sãptãmâni.
Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de ºedinþe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanþã (luna septembrie) ºi pânã în luna noiembrie, când aleºii au decis sã îºi modifice programul pentru a se implica în campania electoralã, deputaþii nu reuºesc sã ajungã la durata maximã legala a timpului de muncã/sãptãmânã - 48 de ore,
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
potrivit Codului Muncii. În cele trei luni de activitate, deputaþii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puþin decât petrec restul angajaþilor la locul de muncã în decursul unei singure sãptãmâni. Deputaþii au petrecut cel mai mult timp dezbãtând ºi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouã ºedinþe, în total, 17 ore ºi 45 minute, iar cel mai puþin în luna noiembrie, când au avut doar douã ºedinþe, care i-au þinut în sala de plen aproximativ patru ore Timpul petrecut în medie de deputaþi în sala de plen ar creºte doar cu ºase ore dacã am adãuga ºi activitatea pe care
aleºii au avut-o sesiunea parlamentarã februarieiunie 2016. Asttfel, din februarie ºi pânã în noiembrie, cu execepþia lunilor de vacanþã parlamentarã, deputaþii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lunã. În prima sesiune parlamentarã, februarie – iunie, aleºii au petrecut cel mai mult timp dezbãtând ºi votând legi
în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore ºi cel mai puþin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale aproximativ 12 ore. Camera Deputaþilor ºi-a votat, la sfârºitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevãzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaþilor primea, iniþial, de la
Guvern, 313,7 milioane de lei, însã deputaþii au solicitat Ministerului Finanþelor o majorare pentru plata majorãrilor salariale decise de Guvern în ultimele luni. "Vã propun sã fiþi de acord sã înlocuim anexele care conþin cele douã bugete, al Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, din forma adoptatã iniþial, în forma
Coaliþia pentru Egalitate de Gen:
Femeile reprezintã 27,7% din numãrul candidaþilor înscriºi la alegerile parlamentare
F
emeile reprezintã 27,7% din numãrul candidaþilor înscriºi în competiþia electoralã pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, informeazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen, într-un comunicat. Potrivit organizaþiei, aceste date privind situaþia reprezentãrii femeilor în alegeri au fost fãcute publice de cãtre Biroul Electoral Central, ca rãspuns la solicitarea sa. BEC admite cã în unele circumscripþii legea electoralã nu a fost respectatã în privinþa reprezentãrii femeilor, menþioneazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen. Conform sursei citate, proporþia candidaþilor de sex feminin variazã în partidele cotate cu ºanse sã obþinã intrarea în Parlament, astfel: PSD —
28,5%, UDMR — 27,7%, PNL — 25,3%, USR — 25,3%. În privinþa situaþiei pe circumscripþii, cea mai slabã reprezentare a femeilor pe listele de candidaþi este în Prahova (19,1%), Hunedoara (20,3%) ºi Cluj (21,8%), iar cel mai bine reprezentate sunt femeile în Giurgiu (39,1%), Bucureºti (34,1%)
ºi Ilfov (33,3%), mai aratã Coaliþia pentru Egalitate de Gen, citând statistica BEC. Biroul Electoral Central a rãspuns ºi solicitãrii Coaliþiei pentru Egalitate de Gen în legãturã cu unele circumscripþii electorale în care au fost înregistrate liste de candidaþi fãrã femei, susþinând cã responsabilitatea verificãrii îndeplinirii condiþiilor legale revine birourilor electorale de circumscripþie ºi nu are atribuþii în acest sens, mai aratã comunicatul. Coaliþia pentru Egalitate de Gen precizeazã cã, potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
care corespunde hotãrârilor celor douã Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaþilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenþã de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenþã de 36 de milioane de lei'", a declarat preºedintele Comisiei de buget finanþe a Camerei Deputaþilor, deputatul PSD Viorel ªtefan, în ºedinþa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016. El a afirmat cã majorarea bugetelor se impune ca urmare a creºterilor salariale de 10%, dar ºi ca urmare a producerii efectelor ordonanþei privind majorarea indemnizaþiilor înalþilor demnitari. Mediafax
organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente, pe listele de candidaþi ar fi trebuit sã se regãseascã cel puþin o femeie ºi cel puþin un bãrbat, cu excepþia listelor alcãtuite dintr-un singur candidat. "Conform datelor centralizate de Parlamentul European, cu numai 11,5% femei în Parlament þara noastrã se aflã pe penultimul loc în UE în ceea ce priveºte proporþia femeilor în legislativ. Pe ultimul loc se aflã Ungaria cu o proporþie de 10% a femeilor în Parlament. Media europeanã în Parlamentele din cele 28 de state membre UE este de 28%, iar pe primele poziþii se aflã Suedia (45%), Finlanda (42%) ºi Belgia (41%). Nici la nivel global nu stãm mai bine. Datele centralizate de Uniunea InterParlamentarã aratã cã ne situãm pe locul 133 în lume", mai menþioneazã Coaliþia pentru Egalitate de Gen. Coaliþia pentru Egalitate de Gen este formatã din 10 organizaþii neguvernamentale din domeniul drepturilor femeilor ºi egalitãþii de ºanse. AGERPRES
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
75% din studiile comandate de ministerele Salvaþi Copiii ºi interesul candidaþilor pentru drepturile copilului economice au fost folosite ineficient rganizaþia Salvaþi O Copiii îi invitã pe toþi inisterele cei care îºi vor exprima economice au M comandat studii de opþiunea la scrutinul din fezabilitate în valoare totalã de de 92 de milioane de lei în perioada 2011-2016, pentru care pânã în prezent au fost efectuate plãþi în sumã totalã de doar 23,9 milioane de lei, se aratã într-o notã de informare a Corpului de Control al Primului-ministru. Din centralizarea datelor primite de cãtre Corpul de Control al Primului-ministru au rezultat urmãtoarele: „un nivel foarte scãzut al eficienþei utilizãrii studiilor de fezabilitate plãtite din bani publici, în sensul cã efortul financiar suportat de cele patru ministere în sumã totalã de 23,9 milioane de lei a fost compensat doar în proporþie de 24,23%, reprezentând ponderea valorii studiilor de fezabilitate plãtite ºi utilizate în valoarea totalã a studiilor de fezabilitate plãtite (utilizate +neutilizate); implicit, un grad foarte ridicat al ineficienþei utilizãrii studiilor de
fezabilitate plãtite din bani publici, de 75,77%, exprimat ca pondere a valorii studiilor de fezabilitate plãtite ºi neutilizate”. În perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2016, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaþiilor ºi Ministerul Economiei (inclusiv companiile naþionale/societãþile aflate în subordinea acestora,printre care ºi 4 spitale), au contractat un numãr de 92 de studii de fezabilitate, finanþate integral de la bugetul de stat, în valoare totalã de 92,9 milioane de lei. „Din acestea, au fost contractate 75 de studii, în valoare totalã de 39,2 milioane de lei ºi pentru care, pânã în prezent au fost efectuate plãþi în sumã
totalã de 23,9 milioane de lei. Cuantumul plãþilor reprezintã 25,7% din totalul angajamentelor legale având ca obiect elaborarea, actualizarea sau refacerea studiilor de fezabilitate, respectiv 61% în valoarea contractatã a studiilor de fezabilitate plãtite”, se aratã în documentul citat. Potrivit Corpului de Control al Primului-ministru, 46 studii de fezabilitate au fost plãtite ºi utilizate, valoarea totalã a acestora fiind de 5,79 milioane de lei (6,24% din totalul angajamentelor legale, respectiv 14,78% din valoarea contractatã a
studiilor de fezabilitate finalizate ºi plãtite. Alte 29 de studii de fezabilitate au fost plãtite ºi neutilizate, în valoare totalã de 18,1 milioane de lei (19,51% din totalul angajamentelor legale, respectiv 46,22% din valoarea contractatã. Având în vedere aspectele constatate, Corpul de Control al Primului-ministru propune „efectuarea unor acþiuni de verificare de cãtre organismele abilitate din cadrul ministerelor (corp de control al ministrului, direcþii de control), cu informarea Corpului de Control al Primuluiministru, la entitãþile care au înregistrat un grad foarte ridicat al ineficienþei utilizãrii studiilor de fezabilitate plãtite din bani publici, pentru analizarea modului în care au fost contractate aceste studii de fezabilitate ºi a cauzelor care au dus la o asemenea ineficienþã în utilizarea fondurilor publice”.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Comandat Partidul Naþional Liberal-Filiala Hunedoara. Executat MBD Reporter Media SRL Petrosani Cod de identificare atribuit de Autoritatea Electoralã Permanentã la desemnarea mandatarului financiar 1116004
11 decembrie sã se informeze, prin intermediul platformei www.voteazapentrucopii.ro, cu privire la interesul manifestat de partide ºi candidaþi faþã de drepturile copilului la educaþie de calitate ºi sãnãtate, precum ºi la felul în care fiecare înþelege sã îi protejeze activ pe copii.
Potrivit unui comunicat al organizaþiei, decizia de a susþine un candidat sau altul trebuie sã þinã seama de intenþiile lui privind bunãstarea copilului ºi drepturile lui fundamentale. Potrivit organizaþiei, platforma www.voteazapentrucopii.ro va monitoriza constant ponderea pe care politicile publice privind protejarea copilului în cele douã componente majore, educaþia ºi sãnãtatea, o au în ofertele electorale ale competitorilor pentru alegerile legislative care vor avea loc în 11 decembrie. Campania Salvaþi Copiii propune douã modalitãþi de implicare: semnarea, în nume
propriu, a douã scrisori adresate candidaþilor la scrutinul din decembrie prin care se cere partidelor sã prioritizeze educaþia ºi sãnãtatea ºi acordarea pe site a unui vot de susþinere a propunerilor, permiþând astfel organizatorilor sã continue, dupã alegerile din decembrie, eforturile de monitorizare ºi îndrumare a politicienilor spre respectarea promisiunilor electorale. Conform sursei citate, au fost analizate, din perspectiva drepturilor copilului, programele politice a cinci partide cotate cu ºanse de a obþine mandate în Parlament: Partidul Naþional Liberal, Uniunea Salvaþi România, Partidul Social Democrat, Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor ºi Partidul Miºcarea Popularã. "Una dintre concluziile care rezultã în urma acestei analize este diferenþa vizibilã dintre partide cu privire la atenþia acordatã copiilor în programele lor politice, comunã fiind doar preocuparea pentru aspectele economice", se precizeazã în comunicat.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
Comunicat de presã
Lemnul din pãduricile
Primarii PSD din Valea Jiului cer garanþii Guvernului dintre Petrila ºi privind funcþionarea CEH în urmãtorii cel puþin 10 ani În cursul zilei de astãzi (n.r. marþi), la sediul Complexului Energetic Hunedoara a avut loc o întâlnire a primarilor din Vulcan, Petrila, Uricani ºi Aninoasa cu echipa managerialã a CEH, reprezentatã de directorul general Mihai Melczer ºi consilierul acestuia, Adrian David, precum ºi cu unii reprezentanþi ai unor sindicate. Întâlnirea a avut ca subiect oportunitatea realizãrii unor investiþii comune ale autoritãþilor publice locale, pentru reabilitarea ºi modernizarea sistemului centralizat de termoficare, prin utilizarea de fonduri europene. Ulterior acestei întâlniri, primarii PSD s-au reunit în formula completã (inclusiv cu participarea primarului municipiului Lupeni, Cristian Resmerita – care nu a participat la întâlnirea de la CEH din respect pentru legislaþia electoralã, care impune o serie de restricþii edililor care sunt ºi candidaþi la alegerile parlamentare), în ºedinþa de urgenþã, în urma cãreia s-au desprins o serie de concluzii cãrora le subscriu toþi primarii PSD din Valea Jiului. Deºi considerãm cã un astfel de proiect poate fi util cetãþenilor din Valea Jiului, suntem obligaþi sã abordãm aceastã chestiune cu maximã atenþie, având în vedere câteva considerente, dupã cum urmeazã: Accesarea de fonduri europene pentru o astfel de investiþie presupune existenþa unor garanþii certe privind menþinerea în funcþiune a Complexului Energetic Hunedoara pentru o perioadã de cel puþin 10 ani. Un eventual faliment al CEH în perioada implementãrii proiectului european de reabilitare a reþelelor termice ar fi catastrofal pentru administraþiile locale, care ar putea fi obligate la rambursarea banilor europeni (între 30 ºi 80 de milioane de euro), fapt care ar genera, pe de o parte, falimentul Primãriilor ºi, pe de altã parte, ar institui creºteri de taxe ºi impozite impuse cetãþenilor, cu valori de peste 10 ori faþã de nivelul actual, situaþie pe care avem obligaþia de a o evita cu orice preþ. Potrivit actualei echipe manageriale a CEH, nu existã garanþii certe nici mãcar pentru anul urmãtor cã nu se vor mai închide ºi alte capacitãþi de producþie din cadrul CEH (dupã ce anul acesta Guvernul Cioloº
Petroºani, sursã de venit
S
ilvicultorii din Valea Jiului se confruntã cu o creºtere semnificativã a furturilor de masã lemnoasã din pãdurile zonei, iar cele mai mari probleme le creeazã locuitorii din zona Saºa, care taie abuziv arbori din pãdurile de la poalele Parângului.
a lãsat Lupeniul ºi Petrila fãrã exploatãri miniere) aºa cum nu existã certitudinea cã nu se va ajunge din nou în insolvenþã sau chiar faliment. În aceste condiþii, considerãm cã nu ne putem asuma riscul de a angrena Primãriile din Valea Jiului într-o investiþie de asemenea anvergurã, pentru reabilitarea, modernizarea ºi extinderea reþelelor de energie termicã în toate localitãþile Vãii Jiului, fãrã a avea GARANÞII FERME din partea proprietarului CEH, Guvernul României, cã activitatea Complexului va continua în urmãtorii cel puþin 10 ani. În acest sens, cerem Primului Ministru Dacian Cioloº sã facã dovada interesului real al Guvernului faþã de acest proiect, prin emiterea de urgenþã (pânã la finele acesei luni) a unei Hotãrâri de Guvern sau Ordonanþe de Urgenþã prin care sã fie garantatã funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara –inclusiv a celor douã exploatãri miniere considerate viabile, pânã cel puþin în anul 2027, inclusiv prin alocarea sumelor necesare pentru modernizarea celor douã mine ºi a termocentralei de la Paroºeni. Considerãm cã aceasta este singura modalitate prin care putem trece la acþiune în realizarea acestui poiect important ºi necesar pentru toatã Valea Jiului. În caz contrar, tragem concluzia cã întâlnirea de astãzi nu reprezintã decât o formã de campanie electoralã (având în vedere prezenta la eveniment a candidatului pentru Senat al PNL, dl. Adrian Nicolae David, fost preºedinte al Consiliului judeþean Hunedoara, angajat de urgenþã la CEH cu un salariu de peste 115 de milioane de lei vechi) ºi mimarea interesului
pentru acest proiect din partea CEH ºi a celor care-l gireazã din punct de vedere politic. Urmare a celor de mai sus, din pãcate constatãm cã, în fapt, CEH (inclusive termocentrala Paroºeni ºi exploatãrile miniere din Valea Jiului) n-au fost, în ultimii 30 de ani, niciodatã într-o situaþie atât de dezastruoasã ca în Guvernarea PNL-PDLTehnocraþi care minte ºi în acest al XIII-lea ceas populaþia Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara. Noi, primarii PSD vom lupta în continuare cu toate mijloacele legale sã determinãm acest Guvern sã schimbe urgent politica de distrugere a CEH ºi a minelor din Valea Jiului cu o politicã rapidã de menþinere ºi modernizare a industriei miniere ºi energetice din Valea Jiului. Cert este cã, dacã nici acum nu vom reuºi sã smulgem un act normativ care sã garanteze funcþionarea CEH, atunci este clar cã pentru acest Guvern, scopul principal este închiderea Complexului ºi alocarea de salarii colosale pentru mulþumirea clientelei politice care huzureºte în timp ce minerii îºi riscã zi de zi viaþa în subteran pentru salarii de mizerie, fapt care nu mai poate fi tolerat.
Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
„Aceastã problemã a furturilor de masã lemnoasã din zona Livezeni va fi foarte greu rezolvatã. În primul rând, romii care locuiesc în acea zonã sunt foarte sãraci, iar apoi singura lor sursã de încãlzire este lemnul aºa cã nu vom scãpa prea curând de aceste furturi. Neavând cu ce sã cumpere lemn, îl furã ºi în plus, nici amenzile pe care le dãm nu ºi le pot plãti", spun pãdurarii. O situaþie asemãnãtoare este întâlnitã ºi în zona dintre Petrila ºi Petroºani, iar hoþii de lemn acþioneazã ziua în amiaza mare. Aceºtia au defriºat o mare suprafaþã din terenul împãdurit care se mãrgineºte cu halda de steril, dar nu pentru a se încãlzi ci pentru profit. Astfel, arborii tãiaþi ilegal sunt vânduþi pe piaþa neagrã ca lemn de foc gata secþionat la preþuri cuprinse între 400 ºi 500 de lei camioneta. ”Tot ce înseamnã copac ce poate fi vândut este ras. Zona era plinã de mesteacãn, se împãdurise biniºor ºi acum se defriºeazã tot”, spune un localnic care are gospodãria în zona Maleia. Maximilian GÂNJU
GHEORGHE ILE – primarul municipiului Vulcan CRISTIAN RESMERIÞÃ – primarul municipiului Lupeni VASILE JURCA – primarul oraºului Petrila DAN BUHÃESCU – primarul oraºului Uricani NICOLAE DUNCA – primarul oraºului Aninoasa Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007 Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
PETROªANI: Peste 1.000 de oameni nu au buletine ca sã voteze
S
unt peste 1.000 de oameni, numai la Petroºani, care nu au cãrþile de identitate valabile ºi, pe lângã cã riscã sã fie amendaþi, nici nu vor putea sã voteze la scrutinul din decembrie. Situaþia este similarã în toate oraºele, iar autoritãþile locale le atrag atenþia oamenilor sã meargã sã îºi actualizeze datele, pentru cã
altfel nu vor putea folosi actele de identitate. „Sunt 1.302 persoane care nu au acte de identitate valabile. Dintre acestea sunt 228 de minori, care au împlinit 14 ani, dar a cãror pãrinþi nu au mers cu ei sã le facã acte ºi 1.074 de persoane majore, la care le-au expirat actele de identitate. Ei riscã amenzi, nu foarte mari, maximul fiind de 80 de lei, dar ar trebui sã meargã ºi sã îºi
depunã actele, pentru cã, în cazul persoanelor majore, acestea riscã sã nu meargã nici la vot, dar nici nu vor putea sã beneficieze de alte servicii de care au nevoie”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Pentru cei care observã cã nu au actele în regulã ºi vor sã voteze, pot ºi cu o zi înainte de vot sã meargã sã ºi le facã. „Pot sã meargã inclusiv
în pre-ziua alegerilor, în data de 10 decembrie, când procedura este chiar mult mai scurtã ºi li se elibereazã actul a doua zi, în 11, chiar în ziua alegerilor”, a mai adãugat Adrian Neagoe. Pentru a participa la
scrutinul din 11 decembrie, alegãtorii au nevoie de cãrþile de identitate valabile, pentru cã, în caz contrat, nu vor putea sã voteze la alegerile parlamentare.
Revoluþionari fãrã revoluþie ºi cu facilitãþi degeaba
S
unt 12 revoluþionari la Petroºani, iar unul a decedat acum câþiva ani, toþi oamenii care ºi-au scos certificate ºi care, pe lângã facilitãþile acordate de lege, au mai cerut ºi altele. Nu toþi, dar ºi cei care au cerut, au cerut cam degeaba, dacã este acum sã facem bilanþul, cã tot au fost luaþi în discuþie la nivel naþional, cei care ºi-au scos certificate de
revoluþionar. La Petroºani, însã, ºi cei care au participat, dar care nu ºi-au scos acte, spun cã lucrurile nu au fost atât de grave sã merite ceva în plus. „Lumea a ieºit în stradã, dar, dupã ani ºi ani de zile, ne-am dat seama cã nu prea a fost revoluþie, ci mai mult o loviturã de stat. Dintre cei care au fost participanþi, eu nu mi-am cerut, pentru acele evenimente, certificat. Cu toate cã peste tot în Valea
HAIDEÞI LA TEATRU! Premierã la Teatrul Dramatic IDSirbu Sâmbatã, 26.11.2016, ora 18.00
Jiului a fost vorba de voluntari, iar voluntarul nr. 1, iertaþi-mi lipsa de modestie, am fost eu. Sunt imorale aceste facilitãþi, cã nu a fost Revoluþie la noi, dacã e sã privim acum în urmã”, a spus Romulus Burdan, revoluþionar fãrã certificat. Raj Tunaru, Valeriu Piscoi, Constantin Bejinariu, Milu Vladislav, Vasile Ciser, Romulus Cruceru, Septimiu Crausz, Carmen Orosz, Mircea Bejenaru, Liviu Dandea, Dragoº Marinicã ºi Petru Fulger, sunt numele celor care mai sunt acum în viaþã ºi care au certificate de revo-
luþionar eliberate la Petroºani. ªi dacã nu a fost revoluþie, ei spun cã au fost primii ce au avut curaj sã iasã în stradã. Doi dintre ei, au primit ºi spaþii comerciale, fãrã lictaþie ºi Constantin Bejenariu a fost chiar în mijlocul unui scandal, atunci când o femeie cu 3 copii a fost scoasã dintr-un apartament, care i-a fost lui atribuit. Nu a fãcut nimic cu el ºi s-a dovedit cã femeia a fost evacuatã pentru cã nu avea dreptul sã deþinã acel spaþiu, iar acum ºi revoluþionarul riscã sã îl piardã. „Am avut douã cazuri, când doi revo-
luþionari au primit spaþii comerciale, fãrã licitaþie, în baza legii, dar cu chirie, iar unul a renunþat la spaþiu. Doar un spaþiu mai este ºi acel contract expirã în 2017. Alþi doi revoluþionari au primit terenu intravilan pentru construirea de spaþii comercial ºi au renunþat, iar acum nu mai sunt valabile contractele de închiriere”, a spus Adrian Neagoe, secretar al Primãriei Petroºani. Parchetul General a declanºat o amplã acþiune împotriva comerþului cu certificate de revoluþionar „cu rol determinant la Revoluþia din decembrie 1989”, care ar fi adus un prejudiciu de peste 4 milioane de euro. Pânã acum, existã probe certe de falsificare a 290 de certificate de revoluþionar cu “rol determinant”, din totalul de 3.500, însã nu este exclus ca numãrul impostorilor sã creascã. Aceastã categorie
Diana MITRACHE de revoluþionari a fost inventatã în 2014 de Guvernul Ponta. Posesorii acestor certificate false au obþinut lunar, începând cu luna ianuarie 2015, suma necuvenitã de 2020 lei. Prejudiciul total calculat pânã acum, de procurori, este de peste 12,88 milioane de lei. Legea nr. 341/2004 a recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din decembrie 1989, mai prevede, anual, ºi 12 cãlãtorii gratuite pe calea feratã, la clasa 1, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de cãlãtori. În judeþul Hunedoara, au fost descoperite mai multe persoane din Deva cã ar fi primit, deºi nu îndeplineau condiþiile legale, titlul de "Luptãtor cu Rol Determinant" în Revoluþia din 1989 ºi niciunul din Valea Jiului nu a fost nominalizat la aceastã categorie. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Noiembrie 2016
Henþ cu mâna
CUM E NEAMÞUL, ªI PISTOLUL... Fiindcã tot se apropie campania de final de an la bilanþurile în sport, hai aºa, pe scurt niºte mici concluzii despre Naþionala de fotbal a României, înmormântatã de
Christoph Daum. O Naþionalã care se cam târâie precum râma beata de vreo câteva campanii de calificare, a gãsit acum salvarea la acest no name de Christoph Daum care ne-a termi-
nat de la început. Ce echipe mai slabe sã fi avut în în grupã sã trecem mai departe?
Fotbal, Liga I
Andora? Kosovo? San Montan? Daum nu înþelege mai nimic din ce se întâmplã în jurul lui. Omul a venit la preþ de all-inclusive la deconturi, dar oferã un confort de cãmin de nefamiliºti. El este rupt total de ce-i pe lângã el, nici mãcar nu poate fi afectat de vreo înjurãturã, cã oricum nu pricepe.
Daum ºtie una ºi bunã, cã are un contract în care chiar dacã eºueazã, tot bine iese la buzunar. Cu atât mai mult cu cât ºeful F.R.F., Rãzvan Burleanu alt papagal, cãzut din copac în Mercedes – i-a garantat zece ani la cârma Naþionalei. útia doi s-au întâlnit la fix. Sunt la fel, nu pricep nimic.
Fotbal, Liga a II-a
LIDER CHINUIT
JUVENTUS CªTIGà ÎN PRELUNGIRI
z A intrat dihonia ºi la Steaua ºi Dinamo: jucãtorii nu-l mai vor pe Reghecampf, Andone e la cuþite cu Adrian Mutu. z Univ. Craiova a ratat ºansa de a rãmâne în coasta Stelei, fiind surprinzãtor învinsã acasã de Astra Giurgiu. z F.C. Botoºani cade din zona play-off, dupã înfrângerea de acasã cu F.C. Voluntari.
z Liderul Juventus (Colentina) Bucureºti învinge la Suceava printr-un gol marcat în min. 90+2. z C.S. Afumaþi (cu ex-jiulistul Vlad Tudorache în echipã) câºtigã cu 2-1 la Metalul Reºiþa. z Dupã ªoimii Pâncota, s-a predat ºi A.C.S. Berceni.
Valea Jiului în Divizia “A”
VALEA JIULUI ÎN DIVIZIA “B”
În anul 1950 Minerul Lupeni juca în Liga a II-a (Divizia “B”). Un început de sezon excelent în Seria a 2-a, unde în etapa a 3-a lupenenii au câºtigat în deplasare, 1-0 la Locomotiva Arad, unicul gol al meciului fiind marcat de Julan în min. 74. Dupa trei etape, Lupeniul ocupa locul 3 fãrã nicio înfrângere.
În etapa a 22-a din sezonul 1948-1949, Jiul Petroºani juca acasã cu C.S.U. Cluj (actuala “U” Cluj). Petroºenenii au prezentat o echipã omogenã, în faþa a 2.500 de spectatori cu trei goluri frumoase, pentru un 3-0 clar, autori fiind Paraschiva (min. 9), C. Moraru (min. 34) ºi din nou Paraschiva (min. 73). A fost cel mai bun campionat al Jiului, care a încheiat acel sezon pe locul 3!
Facsimil din Sportul Popular din 3 apr. 1950
Facsimil din Sportul Popular din 13 iunie 1949
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
ETAPA GAZDELOR
Paginã realizatã de Genu TUÞU z Industria Galda de Jos este singura echipã oaspete neînvinsã în deplasare. z Cetate Deva bate cu 3-1 Unirea Alba Iulia, N’Doye marcând douã goluri. z În derby-ul Timiºoarei, Ripensia – ACS Poli II 2-0, prin golurile marcate de Ungureanu ºi Zaluschi.
VALEA JIULUI ÎN DIVIZIA “C”
UN AN CU MINERUL BÃRBÃTENI ÎN ”C” În campionatul 2003-2004, Lupeniul avea douã echipe în Divizia “C”, Minerul Lupeni ºi Minerul Bãrbãteni. Echipa minei Bãrbãteni tocmai promova în eºalonul trei. E drept, nu a rezistat decât un sezon, dar a bifat în “C”! Printre jucãtorii de atunci îi reamintim pe Mursa, Vali Pop, Duleanþu, Tesluþã, Vajda sau I. Bob.