CVJ NR 1234, luni 21 noiembrie 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1234

Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Noiembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH în faþa executãrilor silite omplexul Enegetic C Hunedoara se confruntã cu un val de procese. Dupã ce a ieºit din insolvenþã, creditorii au început sã îºi cearã banii restanþi, în instanþã. A venit rândul celor de la SC MECATECH SERV SRL. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, însã nu a primit deocamdatã termen de judecatã. Firma din Târgu Jiu are de recuperat de la CEH suma de 172,781.84 lei.

Potrivit descrierii, societatea Mecatech Serv SRL “este o companie privata tânãra, înfiinþata in anul 2007 cu scopul de a realiza diverse confecþii metalice ºi pãrþi componente ale

acestora. Începând din 2011 Mecatech Serv SRL a beneficiat de finanþare europeanã direcþionatã cãtre retehnologizarea unui atelier de confecþii metalice localizat în Târgu Jiu, str.

Narciselor, Nr.191, Jud. Gorj (proiect finanþat de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013 – Axa prioritarã 4 „Sprijinirea dezvoltãrii mediului de afaceri regional ºi local”, Domeniul de intervenþie 4.3 „Sprijinirea dezvoltãrii microîntreprinderilor”.

CEH are datorii de 2,279,867,008.88, din care au fost admise de fostul administrator judiciar 1,435,781,726.22 LEI. Monika BACIU

O gogoaºã salvatoare, un preºedinte “nevorbit” ºi profesori la obiect

P

rezentarea unor candidaþi ALDE, într-o conferinþã de presã ce a avut loc la Petroºani, prezentare coordonatã de preºedintele filialei judeþene, Mircea Ioan Moloþ, a fost dezamãgitoare în ce priveºte prezentarea unui “proiect politic” de salvare a Vãii Jiului, ca o gogoaºã ce pãrea uriaºã în condiþiile în care zona a “beneficiat” de multe astfel de atenþii electorale. Doar candidaþii profesori s-au armonizat în discuþii, restul au tãcut pentru cã nu au avut loc de preºedintele Moloþ, care s-a vãzut cã era nevorbit de ceva vreme. >>> PAGINA A 3-A

Universitatea din Petroºani la Târgul de Carte Gaudeamus

U

niversitatea din Petroºani a fost prezentã la Târgul de Carte Gaudeamus. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Bucureºti, a avut loc ediþia cu numãrul 23 a Târgului Internaþional GAUDEAMUS. Târgul Internaþional GAUDEAMUS este organizat de Radio România, singurul post de radio din lume care a iniþiat ºi dezvoltã un program de o asemenea anvergurã, pentru susþinerea

culturii scrise.

Invitatul de onoare al ediþiei 2016 a fost China, prezentã la târg cu un stand reprezentativ pentru literatura chinezã contemporanã ºi cu un program dens de evenimente, dedicate profesioniºtilor de pe piaþa cãrþii ºi publicului.

“Organizat de Radio România – singurul post de radio din lume care ºi-a asumat acest rol - Târgul Internaþional GAUDEAMUS – Carte de învãþãturã este de foarte mulþi ani un reper, atât pentru specialiºtii din branºã cât ºi pentru

publicul larg.

Cel mai important ºi mai longeviv eveniment expoziþional dedicat cãrþii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural ºi în conºtiinþa publicului, dovadã stând cei peste 100.000 de vizitatori

care îi trec pragul în fiecare an.

Târgul se desfãºoarã anual în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într-un spaþiu expoziþional de 14.000 mp, oferta a peste 300 de edituri româneºti ºi strãine, tipografii, instituþii

de învãþãmânt, centre ºi institute culturale, instituþii mass-media, agenþii de difuzare de carte, firme multimedia, agenþii literare, organizaþii non-guvernamentale cu profil cultural ºi educaþional, asociaþii profesionale, librãrii, biblioteci”, se aratã pe pagina oficialã a Târgului Internaþional Gaudeamus.

Cei care au vizitat standul Universitãþii Petroºani i-au putut descoperi specializãrile oferite studenþilor. Totodatã, în cadrul târgului, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a prezentat informaþii legate de zonã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Conflicte existã, cum sunt gestionate de ºcoalã? onflictele în C ºcoli iau amploare ºi vina o poartã un sistem complex, ce are la bazã relaþiile de acasã, relaþiile de la ºcoalã, dar ºi cele de la nivelul conducerii unei instituþii de învãþãmânt.

Recent, un elev din Orãºtie a ameninþat fãrã perdea un profesor ºi a fost nevoie de intervenþia jandarmilor pentru aplanarea acestui incident, iar Casa Corpului Didactic din Hunedoara a adunat peste 60 de profesori la ªcoala nr 7 din Petroºani, pentru a afla

cum pot fi gestionate aceste conflicte.

Dascãlii au fost extrem de încântaþi sã afle ce spun alþi colegi despre noile metode ºi cursurile se þin la Petroºani în aceste zile. „A trebuit sã limitãm înscrierea la aceste cursuri de formare, care se desfãºoarã pe perioada a 24 de ore, pentru cã toþi colegii, începând cu cei de la grãdiniþã, pânã la cei de la licee, sunt interesaþi în a aprofunda modalitãþi de gestionare a conflictelor”, a afirmat Vasile Pop, director Scoala nr.7 Petroºani.

Profesorii spun cã sunt conºtienþi cã aces-

te conflicte existã ºi cã ele nu pot fi eradicate, însã medierea are ca scop tocmai ajungerea la un punct comun, care sã mulþumeascã toate pãrþile implicate, aceasta fiind singura metodã ce dã roade. „Cursurile acestea vin ca un ajutor, atât pentru noi, dascãlii, cât ºi pentru elevi. Existã, întradevãr, conflicte, mai ales între copii, care vin pe fondul unor probleme existente din familie, iar fiecare vine în plus cu trãiri sufleteºti de diverse naturi ºi copiii trebuie sã fie învãþaþi cã este corect, într-un anume fel, sã gestioneze o situaþie ºi nu aºa cum

Douã stele pentru transparenþã

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

niversitatea din Petroºani a primit doar douã din cinci stele pentru transparenþã.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

una dintre problemele acute. Toþi dascãlii vãd modalitãþi de judecare ºi emit judecãþi în funcþie de cum era pe vremea lor. Anii au trecut, noi, ca maturi, nu mai putem judeca anumite fapte ca în anii 80 sau 90 ºi trebuie sã ne raliem la 2020, o perspectivã din care toatã lumea câºtigã. Fiecare, într-un conflict, trebuie sã câºtige ºi aici este cheia negocierii lui”, a mai adãugat Vasile Pop, care a afirmat cã existã în ºcoli copii conflictuali, care genereazã conflicte ºi nu a omis sã precizeze ºi cã astfel de conflicte

- ÎNCHIRIERI -

U

Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a obþinut, potrivit evaluãrii anuale realizate de Societatea Academicã Românã, sub coordonarea Alinei Mungiu Pippidi, cinci puncte, acestea fiind echivalentul a douã stele în clasamentul general al universitãþilor din România.

Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Târgu-Mureº, Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureºti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaºi, Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureº ºi Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþeganu din ClujNapoca se aflã pe primele locuri în clasamentul de integritate al universitãþilor din România, cu patru stele.

Pe locurile urmãtoare, cu trei stele, în clasamentul integritãþii, se situeazã Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Universitatea Maritimã

primesc modele din familiile din care provin”, a declarat Ionela Trucã, profesor participant la cursurile de formare. ªi cum le poþi arãta copiilor cã nu e bine sã devinã conflictuali?

Aceasta este ºi întrebarea la care cursurile de formare profesionalã vor sã rãspundã. „Vom merge pe însuºirea unor tehnici de negociere, pentru cã este cunoscut faptul cã, dacã nu poþi sã schimbi nimic, mãcar poþi sã negociezi, ca rãul sã devinã mai mic. Noi mergem pe o idee, care este generatã de

apar ºi între profesori ºi între profesori ºi elevi, dar ºi între profesori ºi conducerea unitãþii de învãþãmânt.

Nu au fost nicicând eradicate ºi ideea de a veni la un astfel de curs îi ajutã pe toþi sã afle cum sã le gestioneze corect, aºa încât nimeni sã nu piardã mai mult, în favoarea altcuiva.

Conflictele între generaþii, conflictele între copii la ºcoalã, între profesori ºi elevi, ori chiar între profesori trebuiesc mediate ºi negociate, iar aceste cursuri de formare profesionalã îºi propun sã vinã în sprijinul tuturor.

Mai mult, ªcoala nr 7 din Petroºani ºi-a propus sã organizeze pe viitor ºi cursuri pentru pãrinþi, pe aceeaºi temã, pentru cã, de cele mai multe ori, conflictele au ca substrat familia în care trãiesc cei implicaþi.

Diana MITRACHE

din Constanþa, Universitatea ªtefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Vest din Timiºoara, Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Academia Tehnicã Militarã din Bucureºti, Universitatea din Craiova, Universitatea din Oradea, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, USAMV Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice din Bucureºti ºi Universitatea Tehnicã Gheorghe Asachi din Iaºi.

Pe ultimul loc, cu zero stele, s-a clasat Universitatea Eftimie Murgu din Reºiþa, iar niciuna dintre cele 44 de universitãþi din clasament nu s-a încadrat în categoria de cinci stele. Nicio universitate de stat din România nu a fost încadratã, însã, la categoria de cinci stele, pentru cã nu au fost îndeplinite criteriile de corectitudine, transparenþã ºi meritocraþie în urma evaluãrii.

Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

O gogoaºã salvatoare, un preºedinte “nevorbit” ºi profesori la obiect P

rezentarea unor candidaþi ALDE, într-o conferinþã de presã ce a avut loc la Petroºani, prezentare coordonatã de preºedintele filialei judeþene, Mircea Ioan Moloþ, a fost dezamãgitoare în ce priveºte prezentarea unui “proiect politic” de salvare a Vãii Jiului, ca o gogoasã ce pãrea uriaºã în condiþiile în care zona a “beneficiat” de multe astfel de atenþii electorale. Doar candidaþii profesori s-au armonizat în discuþii, restul au tãcut pentru cã nu au avut loc de preºedintele Moloþ, care s-a vãzut cã era nevorbit de ceva vreme. Discursul a fost acelaºi, ºtiut de ani buni, cât a stat în fruntea liberalilor ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara.

lucru, chiar de la înfiinþarea sa – 2015.

“Noi plãtim aceste impozite la stat, dar vrem ca acei 42% din TVA, de exemplu, sã se întoarcã la Petroºani conform legii, pentru cã noi aici ne desfãºurãm activitatea. În plus vrem sã ºtim ºi cum sunt folosiþi banii. Primãria are drept de control la societãþi, în sensul verificãrii plãþilor cãtre bugetul naþional de stat pentru a putea sã-ºi încaseze, sã-ºi cearã aceºti bani” – declara la începutul anului 2016, Constantin Fulga, preºedintele Consiliului Consultativ Economic Petroºani (CCE). Deci, despre ce era vorba? ertinente au fost ideile despre armonizarea învãþãmântului cu necesarul de pe piaþa muncii, despre ºcolile profesionale cu contracte ferme, despre ateliere ºcoalã, despre învãþãmântul dual ºi promovarea Universitãþii Petroºani care este mai apreciatã în lume, prin specialiºtii formaþi aici, decât în þarã. ªi toate acestea pentru a stabiliza populaþia, investitorii…

Am informat, aºa, în treacãt, pe cei de la ALDE cã ºi acest lucru este propus de CCE Petroºani de un an de zile, deci nimic nou sub soare, dar cum ALDE e un partid nou, nu are cum sã le ºtie pe toate.

Doar un exemplu - la punctul 11 al listei cu propuneri ale CCE se spune: “Realizarea unei bãnci de date profesionale a forþei de muncã ºi necesarul de resurse umane(…)” CCE asigura ºi o parte a specialiºtilor pentru realizarea acesteia, în vederea unor demersuri ulterioare, dar cine sã-i audã, cine sã-i

P

S

igur de sine, dar cu acelaºi discurs ºtiut de ani de zile, doar mai politicianist acum având în vedere cã este campanie electoralã, iar scopul este atragerea electoratului, preºedintele controversat ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a prezentat ºapte dintre cei 11 candidaþi, la alegerile parlamentare, vineri, 18 noiembrie, la Petroºani.

Fiecare candidat s-a prezentat: Virginia Lucaciu, provine din sistemul bancar - pentru Camera Deputaþilor; Marius Sanfiriºca, economist - pentru Camera Depuaþilor; Dorina Niþã, profesor universitar Senat; Marius Surgent, economist – Camera Deputaþilor; Alin Bena, inginer geolog/jurnalist – Senat; Milu Vladislav, inginer – Camera Deputaþilor; Sorin Demeter, profesor – Camera Deputaþilor.

S-au prezentat puncte din programul de guvernare, ºi pentru cã se aflau în Valea Jiului, fireºte cã au lansat ceea ce au lansat guverne la rând ºi n-a mers, o altã strategie energeticã prin numirea programului gândit de ALDE, “Zonã Economicã de Interes Strategic – ZEIS” prezen-

tat de Alin Bena, în calitatea sa de inginer geolog –subteran, dar cunoscut jurnalist, deci cu impact la public.

“ALDE lanseazã astãzi un proiect politic dedicat Vãii Jiului.

Intitulat ZEIS - Zonã Economicã de Interes Strategic - proiectul nostru îºi propune sã repunã în valoare resursele minerale ºi energetice din aceastã zonã, prin investiþii în retehnologizare ºi creºterea rolului sectorului termoenergetic în asigurarea stabilitãþii Sistemului Energetic Naþional” – a explicat Bena, citid pasaje ale proiectului de pe “tehnologia modernã”, indispensabilul telefon.

C

ei care nu au memorie scurtã, dar mai ales nu se lasã înºelaþi de gogoºi electorale, ºtiu cã Valea Jiului a avut Strategie de Dezvoltare, a fost Zona defavorizatã, adicã un rai fiscal, cã s-au bãgat cãruþe de bani în tehnologie, de la bugetul de stat, FMI, proiecte finanþate de o companie japonezã specializatã în energie, Itochu, în parteneriat cu Kopex, cunoscutul producãtor de echipamente pentru minerit, ba am avut ºi o mega structurã condusã

de un guvernator al Vãii Jiului, structurã ce cuprindea vreo 11 ministere, administraþiile locale, oameni de afaceri etc., etc.

Prezentarea fãcutã de candidatul ALDE la Senat te ducea cu gândul cã se vor redeschide mine, neºtiind cã închiderea a fost fãcutã în aºa fel încât în veci nu vor mai fi deschise - prin prãbuºire, doar dacã un nebun ar lua-o de la zero. S-a criticat, pe bunã dreptate, faptul cã pe actualul guvern în doare la bascã de minerit, în Strategia sa Energeticã alocând 5 rânduri huilei, mai precis închiderea minelor Lonea ºi Lupeni, doar cã propunerea ALDE poartã numele de… “proiect politic”.

M

embrii ALDE,...

... care se autodefinesc liberali adevãraþi, uitã cã fostul ministru al economiei Varujan Vosganian a fost învinuit de DNA chiar pe o decizie politicã de acest gen, de “salvare” a unui segment economic cu implicaþii sociale majore, exact ca în Valea Jiului.

De la momentul respectiv, cei raþionali au ºtiut cã nimeni nu va mai îndrãzni sã ajute zona prin decizii politice.

Nicãieri în lume, deciziile

politice fundamentate nu sunt învinuite, cercetate de organe… Deci nici ALDE, nici alte partide nu vor face nimic pentru zona minierã aflatã în agonie, ca ºi alte zone dealtfel, pânã când regulile acestei þãri nu sunt clar stabilite. Se va gãsi cineva care va face o plângere cã un ministru sau altul favorizeazã Valea Jiului ºi s-a dus naiba ºi ministrul ºi aºa-zisa salvare a “zonei strategice” …

Este posibil ca Alin Bena, la momentul prezentãrii proiectului politic ZEIS, sã nu fi deþinut toate informaþiile tehnice, ºi, chiar cu denumirea de “zonã strategicã”, sã se fi referit la tehnologizarea celor douã mine care vor rãmâne (deocamdatã) în funcþiune ºi celor douã termocentrale, Paroºeni ºi Mintia, ceea ce este posibil, dar în nici un caz sigur.

L

a fel de ambiguu s-a vorbit de întoarcea în teritoriu a unui anume procent din impozitele plãtite la bugetul statului de societãþile locale, lucru care este în vigoare ºi acum, existã legi în acest sens. Consiliul Consultativ Economic Petroºani mereu vorbeºte despre acest

vadã?

Faptul cã existã aceste propuneri din partea ALDE care coincid cu cele ale unor investitori, universitari, specialiºti în resurse umane etc., este foarte bine pentru cã… unde-s mulþi situaþia se schimbã. Dar sã nu uitãm cã este campanile electoralã, cã au mai fost idei foarte bune ºi în alte campanii, dupã care nimic nu s-a întâmplat…

Î

n afarã de profesori ºi ec.

Surgent veniþi la Petroºani, care au pãrut o echipã, ei între ei, completându-se pe tema învãþãmântului care sã fie de folos, sã poatã absorbi economia meseriaºii ºi specialiºtii ieºiþi de pe bãncile ºcolilor, ceilalþi pãreau cã nu fãceau parte din poveste.

Milu Vladislav a învinuit presa cã a sabotat vizita lui Tãriceanu la Petroºani, deºi dacã veneau toþi jurnaliºtii din Vale cu copii, pãrinþi, bunici, tot nu ar fi umplut sala Teatrului Dramatic Petroºani, locul unde a poposit preºedintele ALDE. Apoi alþi doi candidaþi au tãcut ºi poate bine au fãcut, atâta timp cât preºedintele Mircea Ioan Moloþ a vorbit despre asumãri, despre sine, despre ce vrea noul partid-adevãraþi liberali, a rãspuns la întrebãri etc., dornic parcã sã recupereze scurta pauzã fãcutã în politicã. oncluzia este cã la Petroºani au pãrut ca niºte novici (sau noi am avut aºteptãri mai mari) în ale campaniei electorale, în transmiterea mesajelor cãtre electorat, pe care acum le vezi, dar “nu e”...

Ileana FIRÞULESCU

C

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Iluminatul de sãrbãtori porneºte Brad gratis pentru Petroºani N mai repede la Petroºani D u va costa nimic pomul de Crãciun ce va fi adus, ca în fiecare an, în Parcul Carol Schreter din Petroºani.

acã pânã acum, locuitorii municipiului Petroºani, dar în special copiii, erau obiºnuiþi ca Moº Nicolae sã aprindã iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã, iatã ca anul acesta momentul va avea loc mai repede.

Din dorinþa de a prelugi perioada în care luminiþele stau aprinse, administraþia publicã localã a hotãrât sã aprindã mai repede ghirlandele ºi ornamentele la care acum se lucreazã din greu pentru a fi montate. ”Sperãm sã fim gata ºi cu siguranþã vom reuºi sã montãm la timp toate luminile de sãrbãtori, pentru cã anul acesta le pornim mai repede. Pe 28 noiembrie de la ora 17:30, ca de fiecare datã în Parcul Central, alãturi de toþi copiii ºi cei care doresc sã fie alãturi de noi la acest moment, vom aprinde iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã, dar ºi figurinele, totul pentru ca atmosfera sã fie una cât mai frumoasã ” a declarat primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Atmosfera de sãrbãtoare pe care o oferã aceste ornamente ºi fericirea copiilor care ies seara la plimbare pentru a admira luminiþele sunt alte câteva motive pentru care edilii de aici au hotãrât sã porneascã iluminatul mai repede. Mai mult, aceºtia au în plan ca în

De asta ne asigurã primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ce opinia publicã de dincolo de Defileul Jiului s-a inflamat când primarul din Târgu Jiu a dat pe un brad peste 100.000 de euro. La noi, însã, va fi gratis ºi natural, din pãdure.

urmãtorii ani sã porneascã ºi mai devreme girlandele, ºi asta pentru a da oraºului un alt aspect. ”Pornim mai devreme e adevãrat ºi poate anul viitor le aprindem ºi mai repede, pentru cã e important sã ne bucurãm cât mai mult de aceste lumini de sãrbãtoare ºi cred cã fiecare îºi doreºte sã se bucure în aceastã perioadã de sãrbãtorile de iarnã, de sãrbãtorile religioase ºi de tot ceea ce luna decembrie ne oferã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Cât despre Târgul de Crãciun, edilul ºef din Petroºani este ºceptic în privinþa organizãrii lui ºi asta pentru cã tarabagii care veneau pânã acum în centrul civic cu tot felul de produse ºi obiecte de Crãciun, nu prea mai doresc sã vinã. ”Nu ºtim încã, suntem în discuþii probabil cã vom face ceva dar nu la dimensiunea unui târg de Crãciun, ci probabil cã vor fi niºte cãsuþe cu ceva produse de

sezon” a mai adãugat primarul.

Doar pentru iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã adminsitraþia publicã localã din municipiul Petroºani va plãti circa 130.000 de lei.

Adina PÃDURARU

„Noi niciodatã nu am dat sume mari. Noi am luat de la noi, din pãdurile noastre, cu aprobare de la Ocolul Silvic. Ne costã doar transportul ºi îl facem, de obicei, cu maºinile noastre. Avem nevoie doar de o macara”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar al municipiului Petroºani.

Nu va mai dura mult ºi, în Parcul Carol Schreter va ajunge ºi în acest an Bradul de Crãciun, pentru cã, primarul din Petroºani spune cã iluminatul de sãrbãtori va fi pornit ceva mai devreme ca în alþi ani. „Luna aceasta va fi montat, pentru cã în 28 noiembrie vrem sã pornim iluminatul de sãrbãtori”, a mai adãugat edilul.

La Petroºani, suma alocatã pentru împodobirea oraºului cu ghirlande ºi figurine colorate va costa în acest an 200.000 de lei, la Lupeni suma este de 400.000 de lei. Petrila va strãluci de 100.000 de lei, iar pregãtirile sunt în toi ºi în celalte localitãþi, care încã nu au stabilit plafonul maxim ce va fi alocat pentru luminile de sãrbãtori.

Diana MITRACHE

Klavier Art, la o nouã ediþie nceputul lunii decembrie Îeveniment aduce la Petroºani un de excepþie destinat tinerilor pianiºti. În perioada 2-4 decembrie va avea loc o nouã ediþie a Festivalului – concurs Klavier Art.

Evenimentul este organizat de ªcoala Gimnazialã IG Duca în partneriat cu Asociþia Klavier Art din Bucureºti. Acþiunea este susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºni.

“Activitãþile extraºcolare reprezintã, pentru elevi, ºansa unei dezvoltãri armonioase, iar copiii care sunt implicaþi în astfel de activitãþi descoperã disciplina,

atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de success. Fiecare elev care se implicã în activitãþi extraºcolare trebuie susþinut ºI încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt, care au ca scop principal promovarea talentului copiilor, trebuie sprijinit”, spun edilii de la Petroºani. An de an, la acest eveniment iau parte pianiºti din toate colþurile þãrii.

“Acest festival-concurs are ca scop principal promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor ºi a melomanilor ºi sprijinirea tinerilor care se îndreaptã spre acest gen de muzicã, dar ºi plasarea municipiului nostru în

Hunedorenii, printre cei mai activi la Radarul Pãdurilor

Centru Operaþional Salvamont la Lupeni

S

erviciul Public Salvamont Lupeni are un centru operaþional din acest sezon, obiectivul fiind realizat cu ajutorul administraþiei locale.

Actualitate 5

H

Salvatorii care intervin în Straja ºi o parte a Retezatului îºi vor putea þine logistica în noul centru ºi cursuri de pregãtire ºi perfecþionare. ”Cu ajutorul administraþiei locale ºi al primarului Cristian Resmeriþã am fãcut niºte paºi extraordinari, am reuºit sã facem un centru operaþional care, probabil, începând de anul viitor va fi lucrativ pe modulul de formare a aspiranþilor. Este ca un fel de ºcoalã de salvamont localã, axatã pe pregãtirea structurilor locale ºi a aspiranþilor la serviciile de salvare montanã”, a explicat George Resiga, ºeful

Salvamont Lupeni.

Cu un efectiv de 18 salvatori montani activi, Salvamont Lupeni are aptitudinea ºi competenþa în a interveni la urmãtoarele accidente montane: canyoning, rafting, salvare speologicã, personal specializat în salvare aero, specialiºti în acþiunile de salvare în caz de avalanºã, în cazul persoanelor dispãrute în zona montanã, organizeazã acþiuni de permanentizare salvare pe zona schiabilã, în speþã Straja ºi Retezat. Salvamont Lupeni a luat fiinþã în anul 1980 ºi de-a lungul celor peste 30 de ani de activitate s-a intervenit în peste 16.000 de acþiuni de salvare.

Maximilian GÂNJU

arta tãierilor ilegale de arbori întocmitã de Greenpeace aratã cã în judeþul Hunedoara au fost înregistrate aproape 500 de defriºãri ilegale, însã, totodatã, hunedorenii sunt printre cei mai activi militanþi împotriva fenomenului.

Dovada este numãrul mare de solicitãri transmise cãtre Radarul Pãdurilor. Statistica este realizatã pentru anul 2015, iar judeþul Hunedoara se situeazã pe locul al treilea la nivel naþional, cu 1.329 de apeluri cãtre Radarul Pãdurilor.

Mai exact, autoritãþile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tãieri ilegale pe zi, în 2012 - 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 - 96. Cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Braºov, respectiv 420, urmat de judeþul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeº cu 182 ºi Bacãu cu 108.

Maximilian GÂNJU

Destinaþia Ecologicã Þara Haþegului – Retezat, certificatã ara Raþegului Þ Retezat, a treia destinaþie ecoturisticã

circuitul cultural ºi educativ al muzicii clasice. Pe de altã parte, acest concurs oferã posiblitatea ca elevii ºi copiii cu talent deosebit sã se evidenþieze ºi sã îºi valorifice potenþialul artistic”, mai spun edilii.

7000 de lei a alocat Consiliul Local Petroºani pentru susþinerea acestui eveniment.

Monika BACIU

certificatã din România, a fost vedetã în deschiderea oficialã a Târgului de Turism al României, primind diploma de recunoaºtere din partea Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Geoparcul Dinozaurilor ”Þara Haþegului” ºi Parcului Naþional Retezat sunt ariile ce au contribuit la obþinerea statutului de Destinaþie ecoturisticã. Certificarea s-a

fãcut în urma vizitei de evaluare realizatã, în cursul lunii iunie, de reprezentanþi ai Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor, Institutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism ºi ai Asociaþiei de Ecoturism din România. Aceastã nouã recunoaºtere pentru Þara Haþegului vine exact la un an de la adoptarea deciziei UNESCO de a crea Programul Internaþional pentru Geoºtiinþe ºi Geoparcuri. Pe 17 noiembrie 2015, Geoparcul

Dinozaurilor Þara Haþegului, alãturi de toate celelalte geoparcuri membre în Reþeaua Globalã a Geoparcurilor, a devenit sit UNESCO de importanþã geologicã. Momentul a fost marcat ºi prin prezenþa, la standul judeþului Hunedoara

de la Târgul de Turism al României, a lui Zalmoxes robustus, macheta în mãrime naturalã a unuia dintre dinozaurii care au populat în urmã cu cca. 70 de milioane de ani fosta Insulã a Haþegului.

Regiunea Þara Haþegului - Retezat este singura din þarã care are pe teritoriul sãu douã situri de importanþã internaþionalã, recunoscute ºi promovate de UNESCO (Geoparcul Dinozaurilor ºi Rezervaþia Biosferei Retezat), dar ºi o destinaþie ecoturisticã recunoscutã la nivel naþional.

Maximilian GÂNJU

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact.

Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007 Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007

Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007

Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Iluminatul de sãrbãtori porneºte Brad gratis pentru Petroºani N mai repede la Petroºani D u va costa nimic pomul de Crãciun ce va fi adus, ca în fiecare an, în Parcul Carol Schreter din Petroºani.

acã pânã acum, locuitorii municipiului Petroºani, dar în special copiii, erau obiºnuiþi ca Moº Nicolae sã aprindã iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã, iatã ca anul acesta momentul va avea loc mai repede.

Din dorinþa de a prelugi perioada în care luminiþele stau aprinse, administraþia publicã localã a hotãrât sã aprindã mai repede ghirlandele ºi ornamentele la care acum se lucreazã din greu pentru a fi montate. ”Sperãm sã fim gata ºi cu siguranþã vom reuºi sã montãm la timp toate luminile de sãrbãtori, pentru cã anul acesta le pornim mai repede. Pe 28 noiembrie de la ora 17:30, ca de fiecare datã în Parcul Central, alãturi de toþi copiii ºi cei care doresc sã fie alãturi de noi la acest moment, vom aprinde iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã, dar ºi figurinele, totul pentru ca atmosfera sã fie una cât mai frumoasã ” a declarat primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Atmosfera de sãrbãtoare pe care o oferã aceste ornamente ºi fericirea copiilor care ies seara la plimbare pentru a admira luminiþele sunt alte câteva motive pentru care edilii de aici au hotãrât sã porneascã iluminatul mai repede. Mai mult, aceºtia au în plan ca în

De asta ne asigurã primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ce opinia publicã de dincolo de Defileul Jiului s-a inflamat când primarul din Târgu Jiu a dat pe un brad peste 100.000 de euro. La noi, însã, va fi gratis ºi natural, din pãdure.

urmãtorii ani sã porneascã ºi mai devreme girlandele, ºi asta pentru a da oraºului un alt aspect. ”Pornim mai devreme e adevãrat ºi poate anul viitor le aprindem ºi mai repede, pentru cã e important sã ne bucurãm cât mai mult de aceste lumini de sãrbãtoare ºi cred cã fiecare îºi doreºte sã se bucure în aceastã perioadã de sãrbãtorile de iarnã, de sãrbãtorile religioase ºi de tot ceea ce luna decembrie ne oferã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Cât despre Târgul de Crãciun, edilul ºef din Petroºani este ºceptic în privinþa organizãrii lui ºi asta pentru cã tarabagii care veneau pânã acum în centrul civic cu tot felul de produse ºi obiecte de Crãciun, nu prea mai doresc sã vinã. ”Nu ºtim încã, suntem în discuþii probabil cã vom face ceva dar nu la dimensiunea unui târg de Crãciun, ci probabil cã vor fi niºte cãsuþe cu ceva produse de

sezon” a mai adãugat primarul.

Doar pentru iluminatul stradal specific sãrbãtorilor de iarnã adminsitraþia publicã localã din municipiul Petroºani va plãti circa 130.000 de lei.

Adina PÃDURARU

„Noi niciodatã nu am dat sume mari. Noi am luat de la noi, din pãdurile noastre, cu aprobare de la Ocolul Silvic. Ne costã doar transportul ºi îl facem, de obicei, cu maºinile noastre. Avem nevoie doar de o macara”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar al municipiului Petroºani.

Nu va mai dura mult ºi, în Parcul Carol Schreter va ajunge ºi în acest an Bradul de Crãciun, pentru cã, primarul din Petroºani spune cã iluminatul de sãrbãtori va fi pornit ceva mai devreme ca în alþi ani. „Luna aceasta va fi montat, pentru cã în 28 noiembrie vrem sã pornim iluminatul de sãrbãtori”, a mai adãugat edilul.

La Petroºani, suma alocatã pentru împodobirea oraºului cu ghirlande ºi figurine colorate va costa în acest an 200.000 de lei, la Lupeni suma este de 400.000 de lei. Petrila va strãluci de 100.000 de lei, iar pregãtirile sunt în toi ºi în celalte localitãþi, care încã nu au stabilit plafonul maxim ce va fi alocat pentru luminile de sãrbãtori.

Diana MITRACHE

Klavier Art, la o nouã ediþie nceputul lunii decembrie Îeveniment aduce la Petroºani un de excepþie destinat tinerilor pianiºti. În perioada 2-4 decembrie va avea loc o nouã ediþie a Festivalului – concurs Klavier Art.

Evenimentul este organizat de ªcoala Gimnazialã IG Duca în partneriat cu Asociþia Klavier Art din Bucureºti. Acþiunea este susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºni.

“Activitãþile extraºcolare reprezintã, pentru elevi, ºansa unei dezvoltãri armonioase, iar copiii care sunt implicaþi în astfel de activitãþi descoperã disciplina,

atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de success. Fiecare elev care se implicã în activitãþi extraºcolare trebuie susþinut ºI încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt, care au ca scop principal promovarea talentului copiilor, trebuie sprijinit”, spun edilii de la Petroºani. An de an, la acest eveniment iau parte pianiºti din toate colþurile þãrii.

“Acest festival-concurs are ca scop principal promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor ºi a melomanilor ºi sprijinirea tinerilor care se îndreaptã spre acest gen de muzicã, dar ºi plasarea municipiului nostru în

Hunedorenii, printre cei mai activi la Radarul Pãdurilor

Centru Operaþional Salvamont la Lupeni

S

erviciul Public Salvamont Lupeni are un centru operaþional din acest sezon, obiectivul fiind realizat cu ajutorul administraþiei locale.

Actualitate 5

H

Salvatorii care intervin în Straja ºi o parte a Retezatului îºi vor putea þine logistica în noul centru ºi cursuri de pregãtire ºi perfecþionare. ”Cu ajutorul administraþiei locale ºi al primarului Cristian Resmeriþã am fãcut niºte paºi extraordinari, am reuºit sã facem un centru operaþional care, probabil, începând de anul viitor va fi lucrativ pe modulul de formare a aspiranþilor. Este ca un fel de ºcoalã de salvamont localã, axatã pe pregãtirea structurilor locale ºi a aspiranþilor la serviciile de salvare montanã”, a explicat George Resiga, ºeful

Salvamont Lupeni.

Cu un efectiv de 18 salvatori montani activi, Salvamont Lupeni are aptitudinea ºi competenþa în a interveni la urmãtoarele accidente montane: canyoning, rafting, salvare speologicã, personal specializat în salvare aero, specialiºti în acþiunile de salvare în caz de avalanºã, în cazul persoanelor dispãrute în zona montanã, organizeazã acþiuni de permanentizare salvare pe zona schiabilã, în speþã Straja ºi Retezat. Salvamont Lupeni a luat fiinþã în anul 1980 ºi de-a lungul celor peste 30 de ani de activitate s-a intervenit în peste 16.000 de acþiuni de salvare.

Maximilian GÂNJU

arta tãierilor ilegale de arbori întocmitã de Greenpeace aratã cã în judeþul Hunedoara au fost înregistrate aproape 500 de defriºãri ilegale, însã, totodatã, hunedorenii sunt printre cei mai activi militanþi împotriva fenomenului.

Dovada este numãrul mare de solicitãri transmise cãtre Radarul Pãdurilor. Statistica este realizatã pentru anul 2015, iar judeþul Hunedoara se situeazã pe locul al treilea la nivel naþional, cu 1.329 de apeluri cãtre Radarul Pãdurilor.

Mai exact, autoritãþile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tãieri ilegale pe zi, în 2012 - 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 - 96. Cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Braºov, respectiv 420, urmat de judeþul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeº cu 182 ºi Bacãu cu 108.

Maximilian GÂNJU

Destinaþia Ecologicã Þara Haþegului – Retezat, certificatã ara Raþegului Þ Retezat, a treia destinaþie ecoturisticã

circuitul cultural ºi educativ al muzicii clasice. Pe de altã parte, acest concurs oferã posiblitatea ca elevii ºi copiii cu talent deosebit sã se evidenþieze ºi sã îºi valorifice potenþialul artistic”, mai spun edilii.

7000 de lei a alocat Consiliul Local Petroºani pentru susþinerea acestui eveniment.

Monika BACIU

certificatã din România, a fost vedetã în deschiderea oficialã a Târgului de Turism al României, primind diploma de recunoaºtere din partea Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Geoparcul Dinozaurilor ”Þara Haþegului” ºi Parcului Naþional Retezat sunt ariile ce au contribuit la obþinerea statutului de Destinaþie ecoturisticã. Certificarea s-a

fãcut în urma vizitei de evaluare realizatã, în cursul lunii iunie, de reprezentanþi ai Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor, Institutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism ºi ai Asociaþiei de Ecoturism din România. Aceastã nouã recunoaºtere pentru Þara Haþegului vine exact la un an de la adoptarea deciziei UNESCO de a crea Programul Internaþional pentru Geoºtiinþe ºi Geoparcuri. Pe 17 noiembrie 2015, Geoparcul

Dinozaurilor Þara Haþegului, alãturi de toate celelalte geoparcuri membre în Reþeaua Globalã a Geoparcurilor, a devenit sit UNESCO de importanþã geologicã. Momentul a fost marcat ºi prin prezenþa, la standul judeþului Hunedoara

de la Târgul de Turism al României, a lui Zalmoxes robustus, macheta în mãrime naturalã a unuia dintre dinozaurii care au populat în urmã cu cca. 70 de milioane de ani fosta Insulã a Haþegului.

Regiunea Þara Haþegului - Retezat este singura din þarã care are pe teritoriul sãu douã situri de importanþã internaþionalã, recunoscute ºi promovate de UNESCO (Geoparcul Dinozaurilor ºi Rezervaþia Biosferei Retezat), dar ºi o destinaþie ecoturisticã recunoscutã la nivel naþional.

Maximilian GÂNJU

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact.

Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007 Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007

Comandat: PSD Hunedoara; Executat: MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani; CUI AEP mandatar financiar 11160007

Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

6 Actualitate

O hunedoreancã, ambasadorul turismului românesc

A

lexandra Flavia Marcu este ambasadorul Turismului Românesc. Alpinista hunedoreanã Alexandra Flavia Marcu a fost premiatã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi declaratã Ambasador al Turismului Românesc la Gala Turismului.

“Aº vrea sã mulþumesc judeþului Hunedoara pentru cã de acolo sunt ei, iar hunedorenii m-au ajutat extraordinar de mult în aceºti ani. Am reuºit sã duc steagul Devei, al judeþului ºi al României peste mãri ºi þãri, peste cei mai înalþi vulcani”, a spus Alexandra Flavia Marcu la Gala Turismului Românesc.

Alexandra Marcu a reuºit sã escaladeze câteva dintre cele mai importante vârfuri montane din lume: Kilimanjaro (Tanzania), Pico de Orizaba (Mexic), Elbrus (Rusia) sau Damavand (Asia).

Deveanca a urcat împreunã cu tatãl sãu, muntele Giluwe din Papua Noua Guinee, cel mai înalt vulcan din Australia ºi Oceania.

Tânãra alpinistã este autoarea unei cãrþi, „Alexandra ºi cei ºapte vulcani – evoluþie”, volum ce prezintã povestea expediþiilor montane.

R

eprezentare de excepþie la Târgul de Turism al României 2016!

Numai în prima zi, sute de vizitatori au trecut pragul standului

judeþului Hunedoara la Târgul de Turism al României, ediþia 2016, de la Bucureºti.

Prezentat într-o manierã modernã, elegantã ºi format din mai multe module reprezentative pentru cele 10 zone de atracþie turisticã ale judeþului, standul constituie unul din punctele de interes ale târgului.

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Standul a fost vizitat ºi de Anca PavelNedea, preºedinta Autoritãþii Naþionale pentru Turism, care s-a declarat încântatã de creativitatea echipei hunedorene. Cuvinte de apreciere au venit ºi din partea vicepremierului Costin Borc, plãcut surprins de modul inedit de prezentare al principalelor puncte de atracþie din judeþul Hunedoara. Într-o replicã a matriþei antice de la Sarmizegetusa Regia, demnitarul ºi vizitatorii care au trecut pe la stand au avut ocazia sã descopere zece dintre cele mai preþioase ”comori” ale turismului hunedorean.

La târg au fost prezente numeroase judeþe, asociaþii ºi firme de renume internaþional. Evenimentul a luat sfârºit în data de 20 noiembrie, iar standul judeþului Hunedoara a putut fi vizitat în pavilionul C2 al complexului expoziþional Romexpo.

Monika BACIU

Transalpina ajunge la târgul de turism de la Varºovia

Î

n perioada 24-26 noiembrie 2016 în Varºovia, Polonia are loc Târgul internaþional de turism, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa.

Anul acesta spre surprinderea tuturor, ºi graþie faptului cã þara noastrã este partenerã la eveniment vedeta târgului internaþional este Transalpina, cea mai înaltã ºi spectaculoasã ºosea din România. TT Warsaw este unul dintre eveni-

mentele cele mai importante pentru industria turisticã, reprezentând o excelentã oportunitate de socializare pentru participanþi, reprezentanþii diferitelor agenþii de turism ºi tour operator.

Soºeaua Transalpina cunoscutã ca DN 67C este spectaculosã ºi aproape toþi cei care au traversat-o cel puþin o datã spun ca ar fi mult mai frumoasã decât Transfãgãrãºanul.

Adina PÃDURARU

Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului, marcatã ºi în Hunedoara

1

40.000 de minori erau, în 2015, exploataþi prin muncã, însã cifrele oficiale sunt departe de situaþia realã, iar la nivel global, anul trecut erau 265 de milioane de copii în aceastã situaþie, procentul fiind de 16,7% din totalul copiilor.

2,3% din familii raporteazã cã unul din copiii din familie au abandonat ºcoala, iar motivele sunt legate de sãrãcie ºi de rezultatele slabe la învãþãturã România se aflã pe antepenultimul loc (medie de 56.1%) în clasamentul european (media UE este de 63.9%) în ceea ce priveºte rata de participare în toate nivelurile de învãþãmânt.

Aceºti copii au puþine alternative ºi îi gãsim în

situaþii precum: copii care cerºesc la colþ de stradã, în intersecþii, printre maºini, la bisericã, ori copii care ºterg parbrizele maºinilor în intersecþii, copii care merg prin oraº sã adune fier vechi, copii care cautã prin gunoaie dupã ceva de mâncare, copii care merg la groapa de gunoi a oraºului pentru a aduna rãmãºiþe de mobilã, veselã, haine... copii care nu pot merge la ºcoalã sau sã-ºi facã temele deoarece au grijã de fraþii mai mici, fac treburi pe care ar trebui sã le facã un adult: mâncare, spalã haine, sapã, sparg lemne.

D.G.A.S.P.C. Hunedoara a lansat începând cu luna octombrie, în rândul copiilor de clasa a III a ºi a IV- a din 5 unitãþi ºcolare din mediul rural,

concursul „Sã ne colorãm copilãria”.

Drepturile conferite prin lege, dar ºi obligaþiile ce le revin au fost prezentate copiilor într-un format atractiv, prin jocuri ºi prezentãri powerpoint. Tot ceea ce copiii au învãþat au aºezat frumos pe coala de desen, iar la final vor fi acordate premii ºi diplome pentru toþi copiii. „Toþi copiii vor sã fie fericiþi, sã înveþe ºi sã se joace liberi, sã fie iubiþi ºi lipsiþi de griji, atât copiii aflaþi în familiile naturale

cât ºi cei aflaþi în familiile substitutive, în instituþiile de protecþie a copiilor sau în ºcoli.

Sunt drepturile lor ºi ziua de 20 noiembrie – Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului vine sã ne reaminteascã tuturor, pãrinþi sau specialiºti care lucreazã cu copiii, cã trebuie sã cunoaºtem ºi sã respectãm aceste drepturi.

Toate aceste drepturi au fost prevãzute în Declaraþia drepturilor copilului din 1959 ºi în Convenþia cu privire la drepturile copilului din 1989 adoptatã de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite. România a fost printre primele state care au ratificat Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului, la un an dupã adoptarea sa în cadrul Naþiunilor Unite prin

Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990”, se aratã într-un comunicat remis presei de DGASPC Hunedoara.

Tot pentru marcarea zilei de 20 noiembrie în cadrul centrelor rezidenþiale pentru copii, aflate în subordinea D.G.A.S.P.C. Hunedoara, sub titlul „Un zâmbet de copil, un drept câºtigat” au fost dezbãtute drepturile ºi obligaþiile copiilor într-o manierã interac-

tivã, potrivitã vârstei acestora.

La sfârºitul trimestrului III 2016, în statisticile D.G.A.S.P.C. Hunedoara, figura un numãr de 170 de copii aflaþi cu mãsurã de protecþie în sistemul rezidenþial ºi 879 copii aflaþi în serviciile de tip familial – în plasamente familiale, în tutele ºi la asistenþi maternali profesioniºti.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Încãlzirea, plãtitã la 10 zile, dar adusã prin þevi ciuruite Apa T M odelul Serv va fi ermoficarea a pronit cu greu în Valea Jiului ºi doar cu condiþia sã fie achitate la timp facturile.

Termocentrala din Paroºeni emite facturi o datã la 10 zile ºi ultima platã pe care cei din Petroºani au fãcut-o sãptãmâna trecutã a fost de 34.000 de lei.

Pentru cã factura vine din 10 în 10 zile, cei de la societatea de termoficare emit facturile cãtre instituþiile publice mai întâi, populaþia urmând sã primeascã primele facturi la finele lunii noiembrie. „Decadal, se emite o facturã de la

Paroºeni cãtre SC Termoficare SA. Noi, la rândul nostru, facem o estimare pe baza citirilor respective, în sensul în care trimitem facturile cãtre grãdiniþe, ºcoli, licee, iar, cu spirjinul primãriei, banii ajung la ei ºi ni se face plata pentru agentul

termic aferent acestor instituþii”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Cei mai mari restanþiei sunt firmele private, care au de achitat sume importante.

Potrivit celor de la SC Termoficare SA, de

ani de zile nu ºi-au achitat anumite firme facturile, însã, acum, când furnizarea agentului a fost condiþionatã de platã, marii datornici au început sã achite ºi facturile restante. „Recent ne-a achitat Socom Unirea 20.000 de lei, în urmã cu o sãptãmânã, ne-a achitat Electropromex 10.000 de lei. Ei au sume ceva mai mari ºi, în urma discuþiilor cu conducerile celor douã firme, urmeazã ca ei sã îºi facã în continuare plãþile. Sunt ºi alþi datornici ºi sperãm sã recuperãm de la toþi banii restanþi din iernile anterioare”, a adãugat directorul firmei de termoficare.

aplicat ºi la termoficare

Populaþia va primi facturile la finele lunii, pentru cã abia de la 1 noiembrie s-a furnizat agent termic ºi cei de la SC Termoficare spun cã vor emite facturile abia atunci, însã, populaþia a fost avertizatã cã va fi debranºatã, dupã modelul celor de la Apa Serv. „Dacã se forþeazã lucrurile ºi, în condiþiile în care ar trebui sã procedãm ca ºi cei de la Apa Serv, care îi debranºeazã pe datornici foarte repede, normal cã oamenii reacþioneazã. Cred cã, acum când au agent în

Actualitate 7 locuinþe, vor veni sã îºi achite. Mai ales cei care sunt cu branºamente individuale ºi care sunt ºi cei mai mulþi. Din 2.350 de abonaþi, cam 1.745 au branºamente individuale cu gigacalorimetru. Dacã vom vedea în decembrie cã nu vin sã îºi achite, vom proceda ºi noi la fel ºi, chiar dacã vin sãrbãtorile îi lãsãm în frig”, a spus Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA. Facturile ce vor emise pentru luna noiembrie sunt estimate între 200 ºi 300 de lei, în funcþie de modul în care fiecare proprietar îºi gestioneazã climatizarea în apartament, dacã are gigacalorimetru.

Diana MITRACHE

U.A.T-ul inaugurat de Cioloº - un Ridzi: ”Regret incidentul, însã proprietarii trebuie sã rezolve birou închis de douã sãptãmâni iroul inaugurat problema faþadelor de la blocuri” B la Universitatea din Petroºani de premierul Dacian Cioloº pare un loc mai mereu închis.

La o sãptãmânã de la deschidere, am încercat uºa încãperii pe care doar premierul a vizitat-o, dupã ce presa nu a avut acces în incinta Universitãþii, însã, nu era nimeni. Uºa a stat închisã mereu ºi la fel am gãsit-o ºi la finele sãptãmânii trecute, când s-au împlinit douã sãptãmâni de la evenimentul la care au venit Dacian Cioloº, Vasile Dîncu ºi Ionel Dancã.

Nici acum uºa nu s-a deschis, însã, am aflat de la edilul din Petroºani cã lucrurile nu au stagnat ºi cã existã chiar un responsabil care se ocupã deja de proiecte ce vor finanþate prin acest birou de la Petroºani. „Are activitate acest birou, chiar dacã poate uºa a fost închisã ºi doamna Carmen Tarnovschi, un bun specialist în elaborarea programelor cu finanþare europeanã, a fost desemnatã ca ºi responsabil pentru acest centru. ªtiu cã doamna merge sãptãmânal la Bucureºti, unde are discuþii la cabinetul primului

ministru legat de ceea ce înseamnã activitatea pe care urmeazã sã o desfãºoare la Unitatea de Asistenþã Teriâtorialã. Nu ºtiu dacã au fost fãcute toate formele pentru a fi ºi angajatã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Acum douã sãptãmâni, premierul Cioloº a inaugurat Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã, ce va garanta cã o „felie” din fondurile europene, dar ºi cele de la Guvern, care vor ajunge cu dedicaþie spre Valea Jiului, iar primarii din Valea Jiului susþin cã au ºi fãcut planul, aºa încât totul sã funcþioneze normal. „Au în draft un memorandum pentru finanþare ºi ajutorul de stat de pânã la 5 milioane de lei este alocat pentru anul viitor. În plus, sunt

vizate ºi toate celelalte aspecte legate de Planul Naþional de Dezvoltare Localã, toate proiectele pe finanþare europeanã pe care le avem. Am dat toatã situaþia ca lucurile sã fie „împinse” la nivelul ministerelor ºi a celor care finanþeazã”, a mai precizat primarul din Petroºani.

Unitatea existã în campusul Universitãþii de la Petroºani ºi funcþionarea sa se va baza pe doi piloni importanþi de expertizã tehnicã: Ministerul Dezvolãtirii Regionale ºi Administraþiei Publice Locale ºi Ministerul Fondurilor Europene.

Deocamdatã, însã, în birou e întuneric ºi uºa este închisã, chiar dacã accesul la astfel de proiecte îi este permis oricui, de la firme, la ONG-uri ºi chiar persoane fizice.

Diana MITRACHE

I

ncidentul de sãptãmâna trecutã, când un pensionar a fost lovit ºi doborât la pãmânt de faþada unui bloc turn din municipiul Petroºani, care s-a desprins, a creat multã nemulþumire în rândul cetãþenilor, care dau vina pe primãrie pentru cele întâmplate.

Conform legii, problemele de tot felul apãrute la acoperiºurile blocurilor, subsoluri ºi implicit faþada acestora þin strict de administrarea proprietarilor de apartamente. Primãria poate interveni doar în cazuri extreme, însã în rest cei care locuiesc în bloc trebuie sã se ocupe pentru astfel de probleme, asta susþine si primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. ”Din pãcate, este responsabilitatea proprietarilor de apartamente ºi locuinþe din imobilele respective sã le administreze. Noi ºi pompierii avem obligaþia sã intervenim doar în situaþii de

urgenþã, aºa cum a fost cea creatã sãptãmâna trecutã. Este o problemã, însã oamenii trebuie sã fie mult mai conºtienþi, cã e o responsabilitate. Atunci când esti proprietar ai ºi responsabilitãþi nu numai drepturi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Vã reamintim, joi, un bãrbat în vârstã de 68

de ani a ajuns la Spitalul de Urgentã din Petrosani dupã ce a fost rãnit de tencuiala unui bloc. Fatada clãdirii s-a desprins în momentul în care bãrbatul tranzita zona. Omul a ajuns la spital cu o contuzie de umãr drept. Rãnile nu i-au pus în pericol viata, însã incidentul putea fi mult mai grav.

Adina PÃDURARU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Noiembrie 2016

Henþ cu mâna

UN VIITOR LUMINOS CU HERR DAUM Christoph Daum ºi Rãzvan Burleanu au învãþat hora Unirii (cã tot se apropie 1 Decembrie). S-au unit în cuget ºi (ne)simþire, pentru prosperitatea fotbalului românesc,

de-acum ºi-n veacul vecilor. Amin!

Amândoi, preºedinte ºi selecþioner, au certitudinea cã doar ei ºi numai ei au dreptate. Douã râciuri care în curând vor

pune la pãmânt de tot, ceea ce a mai rãmas din fotbalul mioritic.

Oricum, un fotbal fãrã

fotbaliºti doar o imensã pãcãlealã la toate nivelele.

Meciurile cu Polonia ºi Rusia, nici pe departe douã forþe mondiale în fotbal, neau arãtat cã mai mult nu se poate. Nici mãcãr spectatorii nu mai doresc sã vadã caterinca de fotbal, drept dovadã au fãcut tot de le-a stat în

vârful... petardei sã ne suspende U.E.F.A. terenul din Carpaþi.

Bine le-au fãcut fotbaliºtilor, mãcar sã nu le mai vadã nimeni prostia.

Cãt despre Herr Daum, îi dorim sã apuce 75 de ani la Naþionala României, sã jucãm în alte ºi alte preliminarii, mereu cu sânge proaspãt.

LA GIMNASTICÃ SPORTIVÃ DE LA PETROªANI, LA MONTREAL!

Gi

mnastica a fost mereu unul dintre sporturile care s-a bucurat dintotdeauna de o atenþie deosebitã la C.S.ª.P., poate, sentimental, ºi pentru faptul cã cel care avea aceastã specialitate, Eugen Peterffy, a fost vreme de 16 ani directorul acestei unitãþi ºcolare sportive.

Dacã profesorul Petru Mara a fost deschizãtor de drum, un fapt important s-a întâmplat în toamna anului 1963, când au poposit în Valea Jiului, soþii Bela ºi Marta Karoly, ajunºi la Vulcan prin repartiþie guvernamentalã. Profesoara Marta Karoly, un model de corectitu-

dine ºi severitate a pregãtit o vreme echipa de handbal bãieþi de la liceul din Vulcan, în timp ce Bela Karoly a încercat sã încropeascã o echipã de gimnasticã fete, dar eforturile sale nu au gãsit ecoul necesar demersului sãu. Soþia sa, Marta Karoly va primi câteva ore la secþia de gimnasticã a ºcolii Sportive Petroºani, dar cei doi îºi doresc mai mult.

Astfel ei pãrãsesc Valea Jiului în 1967, reuºind sã punã pe picioare o ºcoalã naþionalã de gimnasticã la Oneºti,

gimnasticii aerobice, apãrutã în anul 1996.

De altfel, secþia prinde un avânt deosebit dupã anul 1990, an în care gimnastica sportivã, sub conducerea prof.

Iuliana Piscoi, obþine un loc 7 la Camp. Naþional pe echipe ºi un loc 8 pentru sportiva Ana Maria Stroia la faza pe zonã de la Deva. Va fi o perioadã, 1991-92, fãrã obiective de performanþã, ci mai mult de promovare pentru Liceul de gimnasticã de la Deva, totuºi, trebuie subliniate douã locuri 7 ºi 8 la concursuri naþionale de profil (1991) ºi locurile 9 ºi 12 pe echipe la conc. naþional al CSSP-urilor respectiv Camp.

Naþional copii (1992).

Anul 1993 aduce un loc 7 pe echipe, iar la Camp. Naþional de la Oneºti, Luminiþa Gheorghieº obþine locul 3 la sanitar ºi locul 6 la bârnã, iar Ana Cioclei,

reuºind sã ducã pe cele mai înalte culmi ale performanþei – Camp. European în Norvegia 1975, Jocurile Olimpice de la Montreal 1976 – gimnastica româneascã, cu acel vârf de lance numit Nadia Comãneci.

Plecat din Valea Jiului, Bela Karoly ajunge în câþiva ani o personalitate mondialã în domeniul gimnasticii.

Un prim „produs de marcã” al gimnasticii ªcolii Sportive de Elevi Petroºani este Florentina Nicoarã, „divele” pe bârnã sau sol fiind Dorina Boiangiu, Maria Kotro, Elena Delioran, Monica Câmpeanu, Florica Urs sau Elisabeta Urmantzi, la nivelul anilor `60-`70.

Deceniul 1970-80 va fi marcat de rezultatele sportivelor Luminiþa Cazan, Cristina Munteanu, Ingrid Hoffman sau Dacia Cerchez.

Dupã anul 1976 o serie de profesori ºi antrenori au contribuit la ridicarea ºtachetei la secþia de gimnasticã, amintindu-i aici pe Eugen Peterffy, Cristian Enoiu, ªtefan Hrib, Geta Stoica, Sorin Tolteanu, Liliana Dumitrescu, familia Boboc, Dorina Budicã, Iuliana Piscoi, Elena La retragerea marii campioane Becze. Ei au dat Nadia Comãneci, prof. Iuliana Piscoi imboldul necesar ce a a fost prezentã în anul 1985 dus ulterior ºi la crearea

locul 6 la bârnã locul 7 la individuale. În anii 1994-1995 cresc prezenþele în concursuri ºi festivaluri de gimnasticã sportivã, o mare satisfacþie a prof. Iuliana Piscoi fiind promovarea sportivei Cristina Carauleanu în cl. I la Deva. De altfel, în urmãtorii ani, 1996-1999, profesoarele Iuliana Piscoi ºi Dorina Budicã vor contribui enorm la formarea unei noi generaþii de sportivi, apãrând alte nume – Roxana Becheanu, Anca Baciu, Bogdan Stoica, Loredana Durbacã, Gabriela Hyaradi, care vor avea mereu clasãri superioare pe tabloul concursurilor naþionale.

Anul 2000 va fi anul

Roxanei Becheanu, cu prezenþe excelente în numeroase finale naþionale, apoi în anul 2001, sportiva Anamaria Neacºu va fi promovatã la ºcoala de la Deva.

Rezultatele bune din aceastã perioadã vor fi încununate în anul 2003 de promovarea a numeroºi sportivi la CSS Cetate Deva: Artemis Iclãnzan, Monica Baciu, Corina Timofte, Adina Dincã, Adela Cimpoi, Luiza Zamfirache.

Se înmulþesc ºi locurile 1, la Cupa Speranþelor, Cupa CSS Petroºani sau Cupa Mãrþiºor de la Deva. Exodul spre CSS Cetate Deva, rod al muncii antrenoarelor de la CSSP, continuã ºi în anul 2004, când vor fi promovaþi sportivii Raluca Haidu, Andreea Tufa, Cerasela Bãdiþã, Bianca Ancuþa. Excelentã performanþa prof. Dorina Budicã în anul 2005, la Cupa Mãrþiºor (Deva), cu un loc 1 ansamblu, la cl. I ºi locurile 1-5 la sol.

Paginã realizatã de Genu TUÞU