Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1229
Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pedeapsã cu suspendare pentru contrabandã cu þigãri
F
ostul consilier Florin Þurcaº a fost prins de poliþiºti cã a oferit spre comercializare la un punct de lucru al societãþii pe care o administreazã þigãri cu timbru de duty–free. La control au fost descoperite 15.700 de þigarete, prejudiciul fiind calculat la aproximativ 7.850 de lei. Þurcaº a fost reþinut ºi s-a cerut arestarea preventivã, însã Judecãtoria Petroºani a respins propunerea formulatã de Parchetul Petroºani. Dupã un proces scurt la prima instanþã, Florin Þurcaº a fost condamnat la un an ºi patru luni de închisoare cu suspendare pentru contrabandã. Totodatã, fostul ales local din Petrila a primit ºi 60 de zile de muncã în folosul comunitãþii. Þurcaº a mai fost obligat la plata sumei de 10.303 lei, compus din 9955 lei debit principal ºi
suma de 348 lei majorãri ºi penalizãri de întârziere cãtre Direcþia Regionalã Vamalã Timiºoara – Biroul Vamal Hunedoara. Sentinþa a fost atacatã de procurori, aceºtia considerând cã pedeapsa primitã de consilierul contrabandist este prea micã. Curtea de Apel Alba Iulia a decis, ieri, cã Florin Þurcaº va rãmâne cu condamnarea de 1,4 ani de închisoare cu suspendare. Judecãtorii Curþii de Apel au mai hotãrât ºi cã Þurcaº nu are dreptul de a fi ales în autoritãþile publice sau în orice alte funcþii publice ºi de a ocupa o funcþie care implicã exerciþiul autoritãþii de stat pe o perioadã de 1 an. Maximilian GÂNJU
MINERII, MASÃ ELECTORALÃ
V
ictor Ponta susþine cã închiderea minelor de cãrbune din cadrul Complexului Energetic Hunedoara reprezintã o greºealã. Acesta uitã însã sã spunã cum anul trecut, când era premier, Ministerul de Finanþe a omis sã acorde la timp ajutorul de salvare pentru CEH, fapt care i-a adus societãþii o amendã de 120 de milioane de euro pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. >>> PAGINA A 3-A
Bãtut cu o rangã pânã la inconºtienþã
U
n bãrbat din Valea de BraziUricani ºi-a bãtut un consãtean pânã aproape cã l-a omorât ºi a fost arestat preventiv de judecãtorii Tribunalului Hunedoara. Procurorii îl acuzã pe agresor de tentativã de omor.
Potrivit procurorilor între cei doi consãteni din cãtunul Valea de Brazi exista un conflict mai vechi iar la finele sãptãmânii trecute, agresorul s-a dus la locuinþa victimei ca sã-i
cearã socotealã. Cei doi se ciondãneau pe o proprietate ºi imediat a izbucnit scandalul. Anchetatorii spun cã Romoºan Ion Gheorghe a pus mâna pe o rangã metalicã ºi a lovit victima
cu putere, dar nu s-a oprit chiar dacã era la pãmânt. ”Din cercetãrile efectuate pânã în prezent, au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã în data de 09.11.2016, în jurul jurul orei 16,00, pe
fondul unei stãri conflictuale preexistente, în timp ce se afla pe proprietatea persoanei vãtãmate Dinea Cornel de pe raza municipiului Uricani, localitatea Valea de Brazi, în zona cunoscutã sub denumirea Seci, inculpatul Romoºan Ion Gheorghe a aplicat persoanei vãtãmate mai multe lovituri cu o rangã metalicã în zona toracelui ºi a membrelor, în timp ce persoana vãtãmatã se afla cãzutã la pãmânt, cauzându-i leziuni traumatice (…) ce necesitã 40 — 45 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare ºi care au pus în primejdie
viaþa persoanei vãtãmate”, susþin procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Agresorul a fost arestat preventiv pe o perioadã de 30 de zile pentru sãvârºirea infracþiunii de tentativã la omor. Romoºan Ion Gheorghe le-a cerut magistraþilor Tribunalului Hunedoara sã-l plaseze în arest la domiciliu sau chiar control judiciar, deºi ºi-a bãtut consãteanul atât de crunt încât va sta þintuitã la pat cel puþin o lunã ºi jumãtate. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Ninsoarea abundentã le-a dat peste cap planul
La Lupeni, prima zãpadã, prima sancþiune
În Petroºani, pe DN 66, la primele ore ale dimineþii, stratul de zãpadã era consistent ºi se circula în condiþii de iarnã cu vizibilitate redusã, iar poliþiºtii le recomandau conducãtorilor auto sã nu porneascã la drum dacã nu au autovehiculele echipate cu anvelope pentru sezonul rece. Circulaþia rutierã a fost îngreunatã de ninsoare ºi pe DN 66A, DN66 mai ales în segmentul Peºtera Bolii, dar ºi pe DN 7 PetroºaniVoineasa în Cheile
Jieþului. Drumarii din Petroºani au ieºit la deszãpezire ºi au rãspândit tone de material antiderapant, dar viscolul a întors zãpada pe carosabil. Chiar dacã sãptãmâna trecutã îºi prezentau utilajele în faþa primarului ºi se lãudau cã sunt gata de intervenþie, ieri s-a dovedit cã au prea puþine echipamente. Astfel, strãzile din interiorul localitãþii au rãmas înzãpezite mult dupã orele dimineþii spre disperarea localnicilor. Meteorologii au emis o atenþionare COD GALBEN de ploi ºi ninsori iar autoritãþile locale îºi
N
ªerpi, canguri sau sconcºi au fost antrenaþi în sala de sport, asta în timp ce sportivii au fost trimiºi la Petroºani pentru a efectua antrenamentele. Afiºul de promovare al evenimentului aratã colaborarea cu autoritãþile locale de la Vulcan care le-au pus la dispoziþie
locale de la Petrila vor sã aducã un plus la valoare casei memoriale ID Sîrbu. În acest sens au fost scoase la licitaþie serviciile de intocmire documentatie faza DALI casa Memorialã I.D. Sîrbu. “Avem în vedere accesarea de fonduri europene pentru a restaura acel monument, dar ºi parcul. Casa se aflã în administrarea lui Ion Barbu”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
locaþia. Pãrinþii copiilor care participã la diferite antrenamente sunt revoltaþi de decizia autoritãþilor de a pune la dispoziþia circarilor sala de sport, în timp ce copiii lor trebuie sã meargã pânã la Petroºani pentru antrenamente. “Aº vrea sã ºtiu ce a fost în capul lor
puteau mobiliza mai bine firmele contractate pentru deszãpezire. În municipiul Lupeni prima ninsoare a atras ºi primele sancþiuni. Primarul Cristian Resmeriþã a declarat cã a decis sã sancþioneze operatorul pentru operaþiunile de deszãpezire intreprinse, întrucât este dezamãgit de starea drumurilor. Cristian Resmeriþã a convocat ieri dimineaþa comitetul de deszãpezire, ca urmare a ninsorii din noaptea de sâmbãtã spre Casa de Culturã a Sindicatelor duminicã. Maximilian “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã GÂNJU spaþii pentru diferite activitãþi.
Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014 În cadrul proiectului se va realiza un studiu geotehnic, studiu istoric, expertiza tehnicã, documentaþie DALI, documentaþie DTAC. Valoarea contractului scos la licitaþie este de 45,000 RON. Situatã în oraºul Petrila, pe strada care îi poartã numele, Casa Memorialã a lui I.D. Sîrbu este îngrijitã, începând cu 2010, de Fundaþia Culturalã Condiþia Românã ºi artistul Ion Barbu. Împreunã cu un grup de voluntari, Ion Barbu a dat culoare casei memoriale care, pânã în urmã cu câþiva ani, pãrea abandonatã în uitare, printre câteva blocuri muncitoreºti. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
când s-au gândit sã bage animalele în sala de spor, iar copiii noºtri trebuie sã meargã la Petroºani ca sã facã sport. Nu mi se pare normal sã bagi animalele în sala de sport”, spune o mãmicã revoltatã. Autoritãþile locale de la Vulcan nu au putut fi contactate pentru a oferi informaþii cu privire la aceastã decizie de a gãzdui circul în sala de sport. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Pas pentru restaurarea casei memoriale ID Sîrbu
asa Memorialã ID Sîrbu C ar putea fi modernizatã cu bani europeni. Autoritãþile
Circ în sala de sport
u este vorba de vreun conflict între sportivi, ci chiar de un circ adevãrat, cu animale ºi bufoni. Circarii au luat cu asalt la sfârºitul sãptãmânii trecute sala de sport din municipiul Vulcan.
insoarea puternicã a N îngreunat circulaþia
pe principalele drumuri din Valea Jiului, în ciuda faptului cã utilajele de deszãpezire au intervenit. Viscolul puternic a fãcut munca drumarilor în zadar.
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Minerit 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
V
MINERII, MASÃ ELECTORALÃ
ictor Ponta susþine cã închiderea minelor de cãrbune din cadrul Complexului Energetic Hunedoara reprezintã o greºealã. Acesta uitã însã sã spunã cum anul trecut, când era premier, Ministerul de Finanþe a omis sã acorde la timp ajutorul de salvare pentru CEH, fapt care i-a adus societãþii o amendã de 120 de milioane de euro pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. “Eu am crezut, ca prim ministru, ºi cred ºi astãzi, cã dacã România îºi închide producþia de energie pe cãrbune face cea mai mare greºealã ºi cel mai mare rãu. (...) În primul rând, sunt locurile de muncã pentru cele douã judeþe (Hunedoara ºi Gorj, n.r.), dar eu vorbesc ºi de interesul naþional: o sã stãm tot timpul sã importãm energie (...) din alte þãri ºi o sã aºteptãm sã vedem plouã, ca sã
avem energie hidro, sau bate vântul ca sã avem energie eolianã? Orice þarã puternicã ºi care stã pe picioarele ei trebuie sã aibã energie electricã pe cãrbune, mai ales când ai resursa aºa cum o avem noi în aceastã zonã', a afirmat Victor Ponta. Ponta a mai precizat cã angajaþii societãþii ar trebui sã aibã siguranþa locurilor de muncã pentru încã cel puþin 10-15 ani. Anul trecut, Victor
Se cere din nou insolvenþa CEH
N
Ponta, din poziþia de premier al României, la trimis pe ministrul Enegiei, Andrei Gerea sã le spunã minerilor cã europenii cer închiderea CEH. "Vã rog sã mergeþi cu ceea ce aprobãm azi, dar sã mergeþi ºi cu ceea ce ne cer tot timpul ºi Comisia, ºi FMI-ul, sã închidem CNH-ul (CNE Hunedoara-n.r.). Poate ne ajutã ei sã-l salvãm ºi sã facem
restructurãrile de care e nevoie ºi sã-l salvãm", i-a spus premierul ministrului Energiei la începutul ºedinþei Guvernului din anul 2015. În acelaºi context, ministerul de Finanþe a acordat ajutorul de salvare pentru CEH cu mare întârziere, iar în loc de salvare ajutorul s-a transformat într-unul de înmormântare. Monika BACIU
ici nu a ieºit bine din insolvenþã cã CEH din nou se confruntã cu o astfel de cerere. Un creditor al societãþii cere instanþei deschiderea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Armoir Security, firmã de pazã aflatã la rândul sãu în insolvenþã, cere instanþei sã declare insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Dosarul a fost înregiustrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, însã deocamdatã nu a fost stabilitã o datã pentru judecarea cauzei. Potrivit datelor centralizate de fostul administrator judiciar al Complexului Energetic
Hunedoara, firma de pazã are de recuperat de la CEH 3,131,950 lei. CEH are datorii de 2,279,867,008.88 LEI ºi 1,277,327.17 EURO, însã acceptate de administratorul judiciar au fost creanþe în valoare de 1,435,781,726.22 LEI. Sindicaliºtii susþin cã oricând existã riscul ca unul dintre creditori sã cearã, din nou instanþei intrarea în insolvenþã a CEH. “CEH poate intra oricând în insolvenþã, dar prima datã trebuie sã vinã motivarea de la Curtea de Apel Alba Iulia care a anulat aceastã procedurã. Insolvenþa e singura noastrã salvare”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Monika BACIU
Furnizorii spun STOP aprovizionãrii Instanþa de la Alba Iulia dã Complexului Energetic Hunedoara dreptate unui angajat al CEH
F
urnizorii Complexului Energetic Hunedoara refuzã sã îºi mai ofere serviciile societãþii. Dupã ieºirea CEH din insolvenþã situaþia societãþii s-a agravat, iar potrivit preºedintelui Sindicatului Muntele, Darius Câmpean, deja se vãd primele efecte ale deciziei instanþei. “Situaþia Complexului Energetic Hunedoara este foarte gravã din cauzã cã avem mari probleme din cauza furnizorilor de materiale ºi pese de schimb. Aceºtia vor plata pe loc pentru materialele furnizate”, a declarat Darius Câmpean, preºdeintele SIndicatuluI Muntele. Sindicaliºtii au discutat, vineri, cu Corina Popescu, secretarul de stat în Ministerul Energiei, iar aceºtia susþin cã la CEH se încearcã securizarea conturilor de salarii. “Din punct de vedere al salariilor se încearcã securizarea conturilor, sperãm însã cã se va ºi reuºi astfel încât oamenii sã îºi ia salariile. Totodatã exsitã riscul ca în aceastã
perioadã angajaþii sã nu poatã beneficia de toate prevederile contractului colectiv de muncã”, a mai subliniat sursa citatã. Dacã furnizorii nu mai aduc piese ºi materiale de schimb la CEH existã riscul ca activitatea sã înceteze, iar acest lucru ar duce la ºi mai multe dificultãþi financiare. “Pentru a avea o micã ºansã e important
ca CEH sã funcþioneze, minele sã dea producþie pentru producerea energiei electrice ce urmeazã a fi vândutã”, a mai subliniat Darius Câmpean. ªi oficialii CEH subliniau cã “posibila oprire a activitãþii societãþii va conduce implicit ºi la sistarea furnizãrii agentului termic necesar încãlzirii populaþiei” Monika BACIU
de la Alba Iulia a dat Icâºtignstanþa de cauzã unui
angajat al Complexului Energetic Hunedoara. Dan Marinescu, angajat al termocentralei Paroºeni, a învins Complexul Energetic Hunedoara. Acesta s-a adresat instanþei de judecatã dupã ce conducerea societãþii i-a modificat unilateral contractul de muncã. Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursul Complexului Energetic Hunedoara, iar sentinþa este definitivã, astfel cã Marinescu trebuie repus în drepturi. Dan Marinescu se afla în concediu de odihnã în momentul în care conducerea termocentralei a decis sã îi taie 40% din salariu. "Prin asta cred cã se confirmã faptul cã
în România justiþia funcþioneazã. Iar asta mã ambiþioneazã sã gândesc o lege sau un amendament la Legea Abuzului pe care sã o propun parlamentului, o lege prin care cei care comit abuzurile în instituþiile de stat sã fie obligaþi sã plãteascã ei daunele ºi nu instituþia din care fac parte, tocmai în ideea de a-i face pe aceºtia sã se gândeascã de mai multe ori înainte de a comite astfel de abuzuri", a declarat Dan Marinescu. În luna octombrie
a acestui an, Dan Marinescu a fost repus pe funcþia pe care a ocupat-o prin concurs. Reamintim faptul cã Dan Marinescu cel care a ocupat funcþia de director proiect la Termocentrala Paroºeni a fost schimbat de pe funcþie fãrã a fi notificat în prealabil. Monika BACIU
4 Actualitate
EM Lonea ºi Lukoil au cei mai pregãtiþi salvatori Î n topul celor mai buni salvatori s-au clasat echipele de la mina Lonea ºi de la Lukoil, primii la concursul pentru subteran, iar cailalþi la suprafaþã.
Au fost douã zile de concurs, la finele sãptãmânii trecute, când salvatorii din România au venit la Petroºani, unde ºi-au arãtat îndemânarea, priceperea ºi calitãþile la concursul naþional de salvare. Au avut probe ce le-a pus la încercare perspicacitatea, rapiditatea, cunoºtinþele medicale ºi tehnice ºi capacitatea de a lucra în echipã în condiþii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
extreme. Cei mai buni, însã, au fost departajaþi prin concurs ºi clasamentul aratã astfel: Concursul de salvare în subtreran: Locul I - E M Lonea Locul II – E.M. Vulcan Locul III – E.M. Livezeni Locul IV – E.M Lupeni Locul V – E.M Uricani Locul VI – E.M Paroºeni Concursul de suprafaþã: Locul I – Fireproof Lukoil Locul II – Falck OMV Locul III – Arcelor Mittal Locul IV – Metrorex Locul V – Iºalniþa Locul VI - Craiova Locul VII - Rovinari
Institutul Naþional de Cercetare INSEMEX Petroºani a fost gazda celui mai renumit concurs de salvare naþionalã, ajuns, în acest an, la ediþia cu numãrul IX. Anul trecut, din cauza evenimentelor de la Colectiv, concursul a fost întrerupt, însã
salvatorii au revenit în forþã. Medicul Cãtãlin Popa, directorul Spitalului din Vulcan, care a fost arbitru pe probleme medicale, chiar a susþinut cã a cãutat sã facã probele inedite ºi sã punã salvatorii în faþa unor probleme ce pot sã aparã
oricând în realitate. De altfel, întrecerea a scos la ivealã eventualele greºeli ºi a punctat priceperea ºi rapiditatea cu care s-a acþionat în situaþiile date. „Colegii mei au pregãtit niºte scenarii care simuleazã o intervenþie durã în subteran. Ca în fiecare an, diferã condiþiile de concurs, faþã de cele din anii trecuþi. Sunt o surprizã pentru toatã lumea. Participã la acest concurs, la faza subteranã, echipele din cadrul CEH, dar ºi ai SNÎMVJ”, a precizat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani, organizatorul ºi gazda întrecerii.
La INSEMEX, timp de douã zile, la finele sãptãmânii trecute, a avut loc acest concurs, iar la final, fiecare a mai aflat o noutate, s-a pus la punct cu lipsurile ºi va ºti, în situaþii extreme, sã intervinã prompt. Diana MITRACHE
Gater ilegal scos din funcþiune de jandarmi
J
andarmi hunedoreni ºi Garda Forestierã au descoperit pe raza localitãþii Lãpugiu de Jos un gater de debitat material lemnos care funcþiona ilegal. În incinta halei ºi în imediata apropiere a acesteia, jandarmii ºi reprezentanþii Gãrzii Forestiere au gãsit material lemnos, fasonat ºi nefasonat, care nu era marcat ºi pentru care nu s-au putut prezenta documente justificative. “Jandarmii au întocmit în
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Clãdirile minei Petrila vor fi demolate
C
el puþin 20 de construcþii, în mare parte anexe din curtea minei Petrila, vor fi, în sfârºit, demolate. Vorbim despre construcþii care nu sunt protejate ca monumente istorice, iar apoi cele care rãmân vor fi predate primãriei din localitate.
Construcþiile nu au putut fi rase de pe suprafaþa pãmântului, pentru cã întreg procesul de demoalre ºi ecologizare stagneazã de luni bune, cu scopul de a pãstra clãdãrile ce ar putea sã fie folosite. „Am primit avizul pentru încã 20 de clãdiri, anexe, în mod deosebit, nu cele aflate în perimetrul clãdirilor istorice, pentru a fi demolate. Vor intra, conform proiectului tehnic, în acest proces, iar în zilele viitoare urmeazã sã avem o întâlnire la Ministerul Energiei ºi la Cancelaria primului-ministru, pentru aces-
te clãdiri care rãmân sã poatã fi preluate de Primãria Petrila, pentru cã vorbim de niºte clãdiri care au o valoare ºi valoarea trebuie reglementatã de Minsiterul de Finanþe printr-o Hotãrâre de Guvern”, a spus Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Lucãrile de demolare care nu au fost efectuate au þinut pe loc ºi închiderea celor existente, aºa cum este cazul puþurilor ce fac legãtura cu suprafaþa. Acestea pot fi oricând o problemã pentru cei care ar ajunge în preajma lor, din cauza gazelor ce sunt emanate din subteran, însã, conducerea Societãþii de Închideri de Mine
spune cã lucrurile vor fi rezolvate ºi în acest sens. „Cele 20 de clãdiri se demoleazã, conform proiectului ºi, cu materialul rezultat, vom continua rambleerea puþului centru, pentru a pune în siguranþã ultima legãturã cu suprafaþa de la mina Petrila”, a mai adãugat directorul Aurel Anghel. Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar un grup de arhitecþi au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat pânã acum. Rãmâne de vãzut cât din planul iniþial va fi aplicat la Petrila, dupã ce incinta va fi ecologizatã ºi clãdirile istorice rãmân în picioare. Diana MITRACHE
Podul de la Bretea Românã, peste râul Strei, s-a redeschis circulaþiei cauzã acte de sesizare cu privire la sãvârºirea faptelor de tãiere fãrã drept de arbori ºi furt de material lemnos, prevãzute ºi sancþionate de Legea 46 din 2008 – Codul Silvic, care au fost înaintate pentru continuarea cercetãrilor
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva”, spun reprezentanþii Jandarmeriei. Totodatã, în cauzã s-a dispus ridicarea în vederea confiscãrii a 15,93 mc de material lemnos esenþã molid, reprezentând lemn rotund, grinzi ºi cherestea.
P
odul de la Bretea Românã care face legãtura între DN 66 Simeria – Petroºani ºi satele comunei Bretea Românã s-a redeschis circulaþiei la sfârºitul sãptãmânii trecute, dupã ce s-a prãbuºit la începutul anului 2014. Lucrãrile de refacere a podului de la Bretea Românã au fost estimate la ºase milioane de lei, ºi au fost realizate din fondurile Consiliului Judeþean Hunedoara. În urma redeschiderii acestui pod, locuitorii din comuna Bretea Românã, dar ºi cei care au drum în zonã, nu vor mai fi nevoiþi sã ocoleascã zeci de kilometri pentru a ajunge la destinaþie. La inaugurarea podului au fost prezenþi zeci de localnici, alãturi de cei doi vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea
Bobora ºi Sorin Vasilescu ºi primarul comunei Bretea Românã, Rãzvan Ionescu. ”Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a solicitat urgentarea lucrãrilor din dorinþa de a fi respectat termenul asumat prin contract, dar ºi pentru a veni în sprijinul administraþiei locale ºi a oamenilor din comuna Bretea Românã”, a declarat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara. Podul din comuna Bretea Românã s-a prãbuºit în 18 februarie 2014, dupã ce un pilon
a cedat în momentul în care pe ºoseaua podului erau trei autoturisme. Suprastructura a cedat în doar câteva secunde, fiind afectatã o porþiune de circa 100 de metri. Podul Drumului Judeþean 668 C avea o vechime de 40 de ani ºi o lungime de peste 100 de metri. Avea structura de rezistenþã slãbitã, susþineau specialiºtii, în timp ce o alte ipoteze prin care a fost explicatã ruperea pilonului de susþinere au fost legate de puterea râului Strei ºi de cutremurele petrecute în zona Haþegului, în lunile dinaintea prãbuºirii podului.
Compania de drumuri: ªoferii sã reducã viteza ºi sã mãreascã distanþa în mers
ompania Naþionalã de C Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) recomandã ºoferilor sã reducã viteza, sã mãreascã distanþa în mers ºi sã foloseascã luminile în mod corespunzãtor în actualele condiþii meteo. "Pentru prevenirea unor evenimente neplãcute ce pun în pericol siguranþa circulaþiei pe drumurile naþionale ºi autostrãzi, se impun urmãtoarele: reducerea vitezei pânã la evitarea oricãrui risc, mãrirea distanþei în mers ºi folosirea corespunzãtoare a luminilor. Pe autostrãzi trebuie respectate ºi alte reguli specifice: nu opriþi pe benzile de circulaþie ºi pe banda de urgenþã!, porniþi luminile de avarie în cazul unei pene sau defecþiuni tehnice ºi echipaþi-vã cu vesta reflectorizantã, scoateþi pasagerii din autovehicul în afara pãrþii carosabile ºi amplasaþi triunghiurile
reflectorizante, unul dupã celãlalt, la distanþe mai mari!", se aratã într-un comunicat al CNAIR. Totodatã, în condiþii de ceaþã, reprezentanþii companiei de drumuri recomandã adaptarea vitezei ºi evitarea depãºirilor riscante. De asemenea, CNAIR precizeazã cã este indicatã folosirea luminilor de întâlnire, iar luminile
de ceaþã trebuie folosite doar dacã vizibilitatea scade semnificativ ºi aceasta se face împreunã cu luminile de întâlnire. Pe de altã parte, CNAIR aratã cã pregãtirile pentru iarnã au început în toate zonele cu probleme ºi se va împrãºtia material antiderapant acolo unde condiþiile meteo vor impune acest lucru. "În zona de munte ºi acolo unde stratul de zãpadã s-a aºternut deja, recomandãm echiparea maºinii cu cauciucuri de iarnã ºi cu echipament specific de intervenþie în cazul unor evenimente nedorite", subliniazã compania de drumuri.
4 Actualitate
EM Lonea ºi Lukoil au cei mai pregãtiþi salvatori Î n topul celor mai buni salvatori s-au clasat echipele de la mina Lonea ºi de la Lukoil, primii la concursul pentru subteran, iar cailalþi la suprafaþã.
Au fost douã zile de concurs, la finele sãptãmânii trecute, când salvatorii din România au venit la Petroºani, unde ºi-au arãtat îndemânarea, priceperea ºi calitãþile la concursul naþional de salvare. Au avut probe ce le-a pus la încercare perspicacitatea, rapiditatea, cunoºtinþele medicale ºi tehnice ºi capacitatea de a lucra în echipã în condiþii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
extreme. Cei mai buni, însã, au fost departajaþi prin concurs ºi clasamentul aratã astfel: Concursul de salvare în subtreran: Locul I - E M Lonea Locul II – E.M. Vulcan Locul III – E.M. Livezeni Locul IV – E.M Lupeni Locul V – E.M Uricani Locul VI – E.M Paroºeni Concursul de suprafaþã: Locul I – Fireproof Lukoil Locul II – Falck OMV Locul III – Arcelor Mittal Locul IV – Metrorex Locul V – Iºalniþa Locul VI - Craiova Locul VII - Rovinari
Institutul Naþional de Cercetare INSEMEX Petroºani a fost gazda celui mai renumit concurs de salvare naþionalã, ajuns, în acest an, la ediþia cu numãrul IX. Anul trecut, din cauza evenimentelor de la Colectiv, concursul a fost întrerupt, însã
salvatorii au revenit în forþã. Medicul Cãtãlin Popa, directorul Spitalului din Vulcan, care a fost arbitru pe probleme medicale, chiar a susþinut cã a cãutat sã facã probele inedite ºi sã punã salvatorii în faþa unor probleme ce pot sã aparã
oricând în realitate. De altfel, întrecerea a scos la ivealã eventualele greºeli ºi a punctat priceperea ºi rapiditatea cu care s-a acþionat în situaþiile date. „Colegii mei au pregãtit niºte scenarii care simuleazã o intervenþie durã în subteran. Ca în fiecare an, diferã condiþiile de concurs, faþã de cele din anii trecuþi. Sunt o surprizã pentru toatã lumea. Participã la acest concurs, la faza subteranã, echipele din cadrul CEH, dar ºi ai SNÎMVJ”, a precizat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani, organizatorul ºi gazda întrecerii.
La INSEMEX, timp de douã zile, la finele sãptãmânii trecute, a avut loc acest concurs, iar la final, fiecare a mai aflat o noutate, s-a pus la punct cu lipsurile ºi va ºti, în situaþii extreme, sã intervinã prompt. Diana MITRACHE
Gater ilegal scos din funcþiune de jandarmi
J
andarmi hunedoreni ºi Garda Forestierã au descoperit pe raza localitãþii Lãpugiu de Jos un gater de debitat material lemnos care funcþiona ilegal. În incinta halei ºi în imediata apropiere a acesteia, jandarmii ºi reprezentanþii Gãrzii Forestiere au gãsit material lemnos, fasonat ºi nefasonat, care nu era marcat ºi pentru care nu s-au putut prezenta documente justificative. “Jandarmii au întocmit în
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
Clãdirile minei Petrila vor fi demolate
C
el puþin 20 de construcþii, în mare parte anexe din curtea minei Petrila, vor fi, în sfârºit, demolate. Vorbim despre construcþii care nu sunt protejate ca monumente istorice, iar apoi cele care rãmân vor fi predate primãriei din localitate.
Construcþiile nu au putut fi rase de pe suprafaþa pãmântului, pentru cã întreg procesul de demoalre ºi ecologizare stagneazã de luni bune, cu scopul de a pãstra clãdãrile ce ar putea sã fie folosite. „Am primit avizul pentru încã 20 de clãdiri, anexe, în mod deosebit, nu cele aflate în perimetrul clãdirilor istorice, pentru a fi demolate. Vor intra, conform proiectului tehnic, în acest proces, iar în zilele viitoare urmeazã sã avem o întâlnire la Ministerul Energiei ºi la Cancelaria primului-ministru, pentru aces-
te clãdiri care rãmân sã poatã fi preluate de Primãria Petrila, pentru cã vorbim de niºte clãdiri care au o valoare ºi valoarea trebuie reglementatã de Minsiterul de Finanþe printr-o Hotãrâre de Guvern”, a spus Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Lucãrile de demolare care nu au fost efectuate au þinut pe loc ºi închiderea celor existente, aºa cum este cazul puþurilor ce fac legãtura cu suprafaþa. Acestea pot fi oricând o problemã pentru cei care ar ajunge în preajma lor, din cauza gazelor ce sunt emanate din subteran, însã, conducerea Societãþii de Închideri de Mine
spune cã lucrurile vor fi rezolvate ºi în acest sens. „Cele 20 de clãdiri se demoleazã, conform proiectului ºi, cu materialul rezultat, vom continua rambleerea puþului centru, pentru a pune în siguranþã ultima legãturã cu suprafaþa de la mina Petrila”, a mai adãugat directorul Aurel Anghel. Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar un grup de arhitecþi au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat pânã acum. Rãmâne de vãzut cât din planul iniþial va fi aplicat la Petrila, dupã ce incinta va fi ecologizatã ºi clãdirile istorice rãmân în picioare. Diana MITRACHE
Podul de la Bretea Românã, peste râul Strei, s-a redeschis circulaþiei cauzã acte de sesizare cu privire la sãvârºirea faptelor de tãiere fãrã drept de arbori ºi furt de material lemnos, prevãzute ºi sancþionate de Legea 46 din 2008 – Codul Silvic, care au fost înaintate pentru continuarea cercetãrilor
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva”, spun reprezentanþii Jandarmeriei. Totodatã, în cauzã s-a dispus ridicarea în vederea confiscãrii a 15,93 mc de material lemnos esenþã molid, reprezentând lemn rotund, grinzi ºi cherestea.
P
odul de la Bretea Românã care face legãtura între DN 66 Simeria – Petroºani ºi satele comunei Bretea Românã s-a redeschis circulaþiei la sfârºitul sãptãmânii trecute, dupã ce s-a prãbuºit la începutul anului 2014. Lucrãrile de refacere a podului de la Bretea Românã au fost estimate la ºase milioane de lei, ºi au fost realizate din fondurile Consiliului Judeþean Hunedoara. În urma redeschiderii acestui pod, locuitorii din comuna Bretea Românã, dar ºi cei care au drum în zonã, nu vor mai fi nevoiþi sã ocoleascã zeci de kilometri pentru a ajunge la destinaþie. La inaugurarea podului au fost prezenþi zeci de localnici, alãturi de cei doi vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea
Bobora ºi Sorin Vasilescu ºi primarul comunei Bretea Românã, Rãzvan Ionescu. ”Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a solicitat urgentarea lucrãrilor din dorinþa de a fi respectat termenul asumat prin contract, dar ºi pentru a veni în sprijinul administraþiei locale ºi a oamenilor din comuna Bretea Românã”, a declarat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara. Podul din comuna Bretea Românã s-a prãbuºit în 18 februarie 2014, dupã ce un pilon
a cedat în momentul în care pe ºoseaua podului erau trei autoturisme. Suprastructura a cedat în doar câteva secunde, fiind afectatã o porþiune de circa 100 de metri. Podul Drumului Judeþean 668 C avea o vechime de 40 de ani ºi o lungime de peste 100 de metri. Avea structura de rezistenþã slãbitã, susþineau specialiºtii, în timp ce o alte ipoteze prin care a fost explicatã ruperea pilonului de susþinere au fost legate de puterea râului Strei ºi de cutremurele petrecute în zona Haþegului, în lunile dinaintea prãbuºirii podului.
Compania de drumuri: ªoferii sã reducã viteza ºi sã mãreascã distanþa în mers
ompania Naþionalã de C Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) recomandã ºoferilor sã reducã viteza, sã mãreascã distanþa în mers ºi sã foloseascã luminile în mod corespunzãtor în actualele condiþii meteo. "Pentru prevenirea unor evenimente neplãcute ce pun în pericol siguranþa circulaþiei pe drumurile naþionale ºi autostrãzi, se impun urmãtoarele: reducerea vitezei pânã la evitarea oricãrui risc, mãrirea distanþei în mers ºi folosirea corespunzãtoare a luminilor. Pe autostrãzi trebuie respectate ºi alte reguli specifice: nu opriþi pe benzile de circulaþie ºi pe banda de urgenþã!, porniþi luminile de avarie în cazul unei pene sau defecþiuni tehnice ºi echipaþi-vã cu vesta reflectorizantã, scoateþi pasagerii din autovehicul în afara pãrþii carosabile ºi amplasaþi triunghiurile
reflectorizante, unul dupã celãlalt, la distanþe mai mari!", se aratã într-un comunicat al CNAIR. Totodatã, în condiþii de ceaþã, reprezentanþii companiei de drumuri recomandã adaptarea vitezei ºi evitarea depãºirilor riscante. De asemenea, CNAIR precizeazã cã este indicatã folosirea luminilor de întâlnire, iar luminile
de ceaþã trebuie folosite doar dacã vizibilitatea scade semnificativ ºi aceasta se face împreunã cu luminile de întâlnire. Pe de altã parte, CNAIR aratã cã pregãtirile pentru iarnã au început în toate zonele cu probleme ºi se va împrãºtia material antiderapant acolo unde condiþiile meteo vor impune acest lucru. "În zona de munte ºi acolo unde stratul de zãpadã s-a aºternut deja, recomandãm echiparea maºinii cu cauciucuri de iarnã ºi cu echipament specific de intervenþie în cazul unor evenimente nedorite", subliniazã compania de drumuri.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
Hunedorenii voteazã în Hunedoara, pentru Hunedoara
Avarie la Petrila, din cauza zãpezii ocatarii dintr-un cartier L al oraºului Petrila au rãmas fãrã curent duminicã
dimineaþa, la prima ninsoare din aceastã iarnã. De vinã a fost stratul de zãpadã, care s-a aºezat dupã ore în ºir în care a plouat torenþial. Cablurile de curent au cedat sub greutatea zãpezii ºi a gheþii ºi s-au rupt, iar oamenii au rãmas fãrã curent electric. De altfel, întreg oraºul este îngheþat ºi un strat consistent de zãpadã s-a aºternut peste tot.
T
oþi politicienii încearcã, în preajma alegerilor sau în campaniile electorale, sã stoarcã lacrimi de la electorat. Vin în faþa dumneavoastrã cu programe pompoase, cu planuri mãreþe, cu teorii salvatoare. Nu vin însã ºi cu oameni care sã ºtie sã desãvârºeascã acele promisiuni. Politicienii nu vorbesc despre oameni. Se tem de oameni. Nu gândesc pentru oameni. Partidele istorice au maºina de vot asiguratã ºi nu îi intereseazã nimic altceva. Vor majoritate pentru ca 4 ani sã aibã controlul peste þarã. Partidele noi nu se pot face auzite. Pe de o parte, cei vechi le opresc "volumul ºi nu au acces pe mass-media". Pe de altã parte, oamenii nu mai au rãbdare, nu mai cred într-o nouã provocare. Nu cred cã mai existã altceva. În lumea lui NU, suntem obligaþi sã nu stãm deoparte, pentru cã viaþa noastrã nu se opreºte în ziua de 11 decembrie.
Tineþi minte cã HUNEDOARA este un judeþ sursã, unul de resursã, nu unul de consum. HUNEDOARA nu va rãmâne nici în colþ, nici la colþ. Energia din aceastã zonã a þãrii este izvorul natural pe care nu trebuie sã-l lãsam sã sece. Resursele din aceastã zonã trebuie conservate. Nu putem sã le lãsãm sã disparã! Haideþi sã cultivãm ºi sã protejãm atât resursele umane, cât ºi resursele minerale! Oamenii din Partidul Miºcarea Popularã luptã pentru hunedoreni! Dar trebuie sã ºtiþi, nici noi, nici nimeni altcineva nu poate construi pentru HUNEDOARA fãrã o echipã puternicã. Echipa Hunedoarei suntem toþi împreunã! BIROUL DE PRESÃ
Primele mãsuri luate de comandamentul de deszãpezire, la Lupeni
C
omandamentul de Deszãpezire a fost convocat, la Lupeni, odatã cu instalarea iernii. Odatã aºternut primul strat de zãpadã la Lupeni, primarul Cristian Resmeriþã a convocat Comandamentul de Deszãpezire ºi toþi responsabilii pe probleme de
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr.132/2016 privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc.1, et. 1, ap. 4, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 129/ 21.10.2016 ºi Expunerea de motive nr. 12.046/ 21.10.2016 a domnului Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni repartizarea
locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc.1, et. 1, ap. 4, Bulevardul Pãcii, locuinþã rãmasã liberã, conform propunerii fãcute de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni; Þinând cont de Raportul nr. 12.094/ 24.10. 2016 al Compartimentului de Sprijinire a Asociaþiilor de Proprietari; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în
Echipele ENEL au ajuns în zonã ºi au demarat operaþiunile de repunere în funcþiune a circuitelor electrice. Au fost afectaþi oamenii din blocul 55 de pe strada Republicii ºi mai multe case aflate în apropiere. Adina PÃDURARU
aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc.1, et. 1, ap. 4, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, domnului Silvestru Dobrin Emilian, aflat pe a cincea poziþie în lista
dezãpezire ºi a stabilit un program complex de mãsuri pentru combaterea efectelor negative ale înzãpezirii, astfel încât instalarea iernii sã nu creeze probleme în municipiul Lupeni. “Rog cetãþenii municipiului Lupeni sã vinã în sprijinul Primãriei ºi sã îºi cureþe zãpada din faþa blocului, pentru a evita blocajele ºi îngreunarea traficului din cauza cãderii zãpezii”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã. Totodatã, agenþii economici care nu îºi curãþã zãpada din faþa spaþiilor comerciale pe care le deþin, riscã amenzi. “Solicit agenþilor economici sã respecte prevederile Hotãrârii Consiliului Local nr.119/2016, sã îndepãrteze zãpada ºi gheaþa din faþa spaþiilor comerciale pe care le deþin, astfel încât circulaþia sã poatã fi efectuatã fãrã probleme ºi în condiþii de siguranþã. În caz contrar aceºtia riscã amenzi pînã la 2500 lei”, a conchis primarul Cristian Resmeriþã. anualã de prioritãþi la categoria Apartament cu o camerã. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, domnului Silvestru Dobrin Emilian, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 31 octombrie 2016 PREªEDINTE DE ªEDINÞà Prof. RODICA CÎMPEAN CONTRASEMNEAZà – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
Comunicatori vs. ziariºti la Apa Serv pa Serv, socieA tatea care distribuie apa potabilã ºi gestioneazã sistemul de canalizare al Vãii Jiului, a adus faþã în faþã ºefii birourilor de comunicare din România, ai firmelor similare, cu ziariºtii zonei noastre. S-au purtat discuþii cu privire la modul în care se fac comunicãrile ºi cum sunt ele reflectate de presã, ce trebuie îmbunãtãþit ºi ce ar trebui modificat, aºa încât cetãþenii beneficiari ai serviciilor sã nu aibã de suferit ºi sã fie informaþi corect. Au existat pãreri din ambele pãrþi, iar cei care au participat ºi-au spus opiniile ºi au sugerat liniile spre care se tinde în acest moment. „Dacã acum 5 ani, sau chiar un an ºi jumãtate, subiectele de interes, care captau atenþia jurnaliºtilor, erau discuþiile legate de preþul apei ºi 80% din materialele publicate pe acest subiect erau negative la adresa operatoru-
lui de apã, s-a reuºit, într-un an ºi jumãtat, ca preþul apei sã nu mai fie cel mai important subiect de interes pentru presã ºi comunitate, ci subiecte precum investiþiile în sistemul de canalizare ºi extinderea reþelelor, creºterea încasãrilor, scãderea problemelor legate de neplata facturilor, sã capteze totuºi interesul publicului ºi al colegilor din media”, a spus în deschidera discuþiilor jurnalistul Tiberiu Vinþan, director Exclusiv Grup din Valea Jiului. Ziariºtii din Valea Jiului i-au sfãtuit pe comunicatori sã îndulceascã acele comunicate care ne anunþã cã se ia apa, spre exemplu, ºi sã facã în aºa fel sã privim din unghiul
profitabil al lucrãrilor. „Dacã mã întrebaþi ce aº face eu, de partea cealaltã a baricadei, în calitate de comunicator al societãþii cu un asemenea profil, aº încerca sã transform veºtile proaste pe care uneori trebuie sã le dai consumatorilor, de genul „avem lucrãri ºi se ia apa”, în veºti bune. De cele mai multe ori, beneficiem de informaþia venitã în ultima clipã, care spune cã mâine sunt lucrãri pe câte o stradã ºi nu veþi avea apã mai multe ore. Eu cred cã ar trebui ca, înainte cu o sãptãmânã de un asemenea moment în care trebuie sã întrerupem apa, puteþi anunþa cã aveþi de lucru, le spuneþi oamenilor cã veþi investi
acolo ºi care va fi efectul ºi pentru acest fapt, le spuneþi cã va exista ºi un disconfort”, a menþionat ºi Cãtãlin Docea, director ZVJ.
Cum gestionãm un comunicat de presã, ce trebuie scris în el ºi care sunt rigorile elaborãrii unui astfel de articol de presã, au generat lungi discuþii la Apa Serv, dar s-a ajuns la concluzia cã important este limbajul ºi faptul cã jurnaliºtii se adreazã oamenilor.
Pericol de avalanºã în staþiunile de munte
A
nins foarte mult ºi jandarmii ºi salvamontiºtii sunt în staþiunile de munte. Din pãcate, însã, peisajul frumos poate fi admirat cu prudenþã, pentru cã în munþi existã oricând pericolul de avlanºã, pe creste. Potrivit salvamontiºtilor, stratul de zãpadã este instabil ºi se poate crea oricând o avalanºã. „Stratul de zãpadã, în masivul Parâng, depãºeºte 60 cm ºi ninge în continuare viscolit. Traseele de creastã sunt închise, pentru cã existã risc de avalanºã - gradul 4”, a precizat Remus Popescu, ºeful Salvamont Parâng. La sfârºitul sãptãmânii trecute, peste 60 de jandarmi montani hunedoreni s-au aflat în misiune de menþinere a ordinii publice în staþiunile montane ºi pe traseele din munþii Vâlcan, Parâng, ªureanu ºi Retezat, pregãtiþi sã intervinã în situaþii
de urgenþã, dar ºi în cazul constatãrii unor abateri de la normele legale. „Având în vedere cã, în toate zonele de munte, începând din dupã-amiaza zilei de sâmbãtã, 12 noiembrie, vor predomina ninsorile, se va depune strat nou de zãpadã, iar vântul va avea intensificãri susþinute, viscolind ninsoarea, jandarmii montani recomandã turiºtilor care intenþioneazã sã petreacã sfârºitul de sãptãmânã la munte sã se echipeze în mod adecvat ºi sã nu se aventureze în zone pe care nu le cunosc sau pe trasee care pot deveni periculoase”, se aratã într-un comunicat remis presei de IJJ Hunedoara.
De asemenea, jandarmii montani recomandã turiºtilor ca, înainte de a porni pe un traseu, sã informeze jandarmii montani, salvamontiºtii sau cabanierul, ce traseu au ales. Situaþiile de dificultate sau de risc pot fi semnalate la 112, specificând, pe cât posibil, datele de identificare ale persoanei care anunþã, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, unde sunt persoanele aflate în dificultate, când s-a produs accidentul. La nivelul judeþului Hunedoara, sunt constituite nouã posturi montane de jandarmi, care acþioneazã permanent în sprijinul cetãþenilor. Diana MITRACHE
„De multe ori, dumneavoastrã formulaþi un comunicat în care intraþi cu multe date tehnice, vã pierdeþi în date cu care sunteþi familiarizaþi ºi noi trebuie sã le transmitem mai departe. Eu v-aº sugera ca pe viitor, sã începeþi cu lucrurile ce îi afecteazã pe oameni, în comunicat. Pentru cã, în multe cazuri, datele importante sunt puse la finalul unui comunicat de presã ºi vã pierdeþi în multe date tehnice neinteresante”, le-a sugerat ºi jurnalistul Marius Mitrache, directorul
ziarului Cronica Vãii Jiului, iar jurnalistul Ilie Pintea, corespondentul zonal la Radio România Actualitãþi a punctat faptul cã ºi comunicatele venite de la cei de la instituþiile publice ar trebui sã rãspundã la câteva întrebãri, în ordine, pentru a fi interesante. „Ideal ar fi sã þineþi cont de niºte minime reguli, atunci când elaboraþi acele comunicate ºi sã rãspundeþi la acele întrebãri fundamentale la care trebuie sã stea în spatele unei ºtiri ºi asta, nu pentru cã ziaristul nu are chef sã scrie, ci pentru cã, de cele mai multe ori, sunt ocupaþi ºi ar prefera sã publice un comunicat aºa cum îl primesc. Þineþi cont ºi de elementele tehnice
ce trebuiesc traduse ºi, un comunicat de douã pagini nu poate sã fie interesat, dar dacã va fi de o jumate de paginã, cu siguranþã, va capta interesul”, a precizat Ilie Pintea. Conducerea Apa Serv a fost tranºantã ºi directorul general Costel Avram a recunoscut cã a ieºit în presã des, dar ºi cã a obþinut un feed-back bun, atunci când el însuºi a participat activ în teren la diverse acþiuni, precum cea dedicatã canalizãrii, care nu trebuie sã fie coºul de gunoi al oraºului. „Dacã nu mã vãd pe mine între ei, oamenii, beneficiarii noºtri nu cred. De obicei ºtiu cã venim dupã bani, dar când m-au vãzut, au rãmaºi surprinºi, cum surprinºi am fost ºi noi, cã, oamenii cei mai interesaþi au fost în vestul Vãii Jiului ºi aici mã refer la campania cu canlizarea în care am încercat sã-i conºtienticãm sã nu arunce deºeuri în canale. Oamenii cu care am stat de vorbã, fiecare ne-a spus pãsul, cã le-am mãrit preþul apei sau altceva, dar, una peste alta, le-a plãcut ideea de a sta cu ei”, a completat ºi Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Comunicatorii de la celelalte societãþi au punctat ºi ei relaþiile pe care le au cu presa, marºând pe ideea cã trebuie gãsit mijlocul cel mai de impact ºi modalitatea idealã de a transmite informaþiile, indiferent în ce oraº se petrec faptele. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Noiembrie 2016
Henþ cu mâna
S-A ALES PRAFUL... ...ºi de ultimul MARE talent al Jiului, cel care în anii 2000 (ºi ceva) fãcea deliciul spectatorilor prin Divizia “B”, ba chiar ºi “A”. E vorba de numitul Gabi Apetrei, cel care
stãpânea fotbalul mai bine ca alþi mulþi divizionari “A”, dar care n-a avut forþa lui Gabi Tamaº în lupta cu paharele de vin ºi sticlele de bere. Se poate spune cã Apetrei a fost ultimul
mare talent al fotbalului din Valea Jiului, dar dragostea neþãrmuitã pentru alcool l-a fãcut, sã rateze o carierã la Oþelul Galaþi, Universitatea Craiova sau “Poli” Timiºoara, acolo unde încercãrile sale au dat greº. Cei de la Jiul sau C.S. Vulcan i-au mai întins o mânã, dar
omul n-a priceput cã, ”consumul excesiv de alcool” nu face casã bunã cu fotbalul. ªi uite aºa s-a ales praful ºi pulberea de unul dintre cei mai talentaþi fotbaliºti români, Gabi Apetrei. Acum a intrat în anonimat, fiind la muncã în Anglia. O spun cu regret, mi-a
plãcut întotdeauna de Gabi, dar asta nu m-a oprit sã-l critic atunci când a greºit. Gabi Apetrei ar fi trebuit sã aibã altã soartã. Acum se duce spre 40 de ani. Altã viaþã, altã minte.
“ÎN FOTBALUL BULGAR ESTE UN MANAGERIAT EXCELENT”
declarã Ionuþ Stelescu, antrenor secund la C.S.K.A Sofia
Reporter: Ionuþ Stelescu, ai plecat de ceva timp din România, ca antrenor, cum te-ai adaptat la fotbalul bulgar, la C.S.K.A. Sofia? Ionuþ Stelescu: În primul rând trebuie precizat un manageriat de o calitate excepþionalã, vedeþi, Levski Sofia ºi Ludogorets Razgrad la ce nivel se aflã în Europa. Razgrad-ul, oraº cam cât Petroºaniul are o bazã materialã incredibilã! Existã jucãtori de mare calitate, serioºi ºi de aici ºi rezultatele. Rep.: Despre echipa unde eºti tu, C.S.K.A Sofia? I.S.: Sunt acolo alãturi de Edi Iordãnescu ºi alþi doi colegi. Este o echipã
tânãrã, care se formeazã din mers, ea fiind o echipã cu un palmares excelent de-a lungul timpului. Avem patru jucãtori de Naþionala de seniori (Kitanov, Chorbadzhiyski, Nedeyakov, Yordanov) ºi 6-7 jucãtori la Naþionala de tineret (Kolev, Despotov, Malinov, Galabov, Lazar, Angelov) care, iatã, recent, a învins România de douã ori, 2-0 ºi 3-0! Sunt jucãtori de 19-22 ani ºi este greu sã faci faþã cu ei în Cupele Europene. Dar veþi vedea, peste câþiva ani, C.S.K.A.
se va bate acolo sus. Suntem pe locul 5, dar obiectivul este locul 3. În afarã de jucãtorii menþionaþi mai sus, îl avem pe ex C.F.R.-istul clujean Rui Pedro (28 ani) ºi golgeterul echipei, Viana Diogo. Rep.: Cred cã legile Bulgarie la fotbal sunt altfel... I.S.: S-au luat niºte mãsuri ferme din partea federaþiei în care dacã echipele nu dovedesc un buget aferent pentru a intra în competiþie ºi a-ºi putea
BULGARIA – PARVA LIGA CLASAMENT DUPÃ 13 ETAPE 1. Levski Sofia 13 9 4 0 23-5 31p 2. Ludogorets Razgrad 12 10 1 1 36-13 31p 3. Cerno More Varna 13 7 2 4 18-15 23p 4. Dunov Ruse 13 6 4 3 17-11 22p 5. C.S.K.A. Sofia 13 6 3 4 19-9 21p -----------------------------------------------------------------------------------------13. Locomotiv Gorna O. 13 3 2 8 14-23 11p 14. P.F.K. Montana 13 2 2 9 10-22 8p
Ionuþ Stelescu în calitate de manager, la titlul de campioanã a Ligii a IV-a Hunedoara, a Universitãþii Petroºani în ediþia 2012-2013
onora toate obligaþiile financiare cãtre jucãtori ºi antrenori conform contractelor, sunt excluse din competiþie. Rep.: Sã revenim la fotbalul nostru, în Valea Jiului. Ce se întâmplã la Universitatea Petroºani? I.S.: În primul rând, pierderea numericã a jucãtorilor care dupã terminarea studiilor au plecat. Din spate nu mai vine nimic, dar vom încerca sã trecem la alt management, prin înfiinþarea unei secþii de educaþie fizicã, pentru a atrage cât mai mulþi sportivi, pe diferite specializãri, la nivel de top. Sã nu uitãm cã în deceniile '60-'80, existau numeroase sporturi, care aduceau glorie Institutului de Mine. Eu zic cã la unele sporturi se poate gãsi o soluþie de revitalizare. Rep.: Despre fotbalul din Valea Jiului? I.S.: Hercules Lupeni ºi Inter Petrila sunt de admirat! Poate cã una dintre ele s-ar putea gândi la promovare. Pe noi, Universitatea Petroºani, ne intereseazã mai mult campionatele universitatre ºi revenirea în prim-plan naþional. Hercules ºi Inter Petrila au în componenþã jucãtori cu experienþã, ar putea emite pretenþii. Probleme sunt ºi în Liga I, aºa numita „Liga Insolvenþei”, cu echipe care rând pe rând intrã în colaps.
Rep.:Despre Naþionala României ºi antrenorul Christoph Daum? I.S.: Nu-i uºor sã cunoºti „materia primã” dintr-o altã þarã, de unde ºi rezultatele controversate. Baza de selecþie este restrânsã, vedeþi, jucãtorii noºtri nu prea joacã în strãinãtate, iar la Naþionalã trebuie sã facã faþã unor cerinþe mari. E greu... Rezultatele dezastruoase ale Naþionalelor de juniori ºi tineret demonstreazã cã nici mãcar nu mai vine nimic din urmã. Pânã nu vom forma o bazã solidã, motivantã, la copii ºi juniori, nu vom avea rezultate în viitor, nici mãcar în zece ani de aici încolo. Rep.: Cum se împacã naveta Sofia... Universitatea Petroºani? I.S.: 6-7 ore de drum, m-am obiºnuit! Sãptãmânal fac acest drum, dupã meci plec imediat, sâmbãta noaptea sunt la Petroºani, reuºesc sã-mi îndeplinesc ºi obligaþiile universitare, e un sacrificiu, dar meritã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU