Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1200
Cronica Vãii Jiului Marti, 4 Octombrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Barajul de la Valea de Peºti, gata de recepþia finalã
R
eparaþiile au decurs conform graficului, nu au fost probleme, s-au fãcut toate reparaþiile necesare ºi, dupã 4 decenii, putem vorbi despre o reuºitã. La cea mai mare acumulare de apã din Valea Jiului, Barajul din zona de Vest, totul este în probele finale, iar în aceastã lunã se va face recepþia finalã. „La baraj s-a finalizat lucrarea. S-a înlocuit integral ºi suntem în faza de probe dupã care urmeazã recepþia. Lucrãrile au corespuns, vanele funcþioneazã ºi nu am avut niciun accident. Sunt doar probe, dar barajul este acum plin ºi alimentarea Vãii Jiului se face din lacul Valea de Peºti de la 1 septembrie ºi totul decurge normal”, a spus Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic al Vãii Jiului. Apa Serv a reuºit sã furnizeze, fãrã întrerupere, apã potabilã la parametri optimi pentru
Concurs pentru postul de manager al Spitalului de Urgenþã Petroºani, aceeaºi problemã –
“DUMNEZEUL POLITIC AL UNITÃÞII” toþi consumatorii din Valea Jiului din sursele de alimentare ale staþiei de la Valea de Peºti de pe pârâul Lazãrul, pârâul Buta ºi de pe cursul superior al Jiului de Vest. Asta, pe perioada în care barajul a fost în reparaþii ºi a a fost golit total. Din 1973, de când s-a dat în folosinþã, barajul de la Valea de Peºti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit ºi nici curãþat, aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucrãrile au o valoare de 350.000 de euro ºi erau absolut necesare, în condiþiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranþa acumulãrii de apã. Diana MITRACHE
3
octombrie 2016 a fost data limitã de înscriere a candidaþilor la concursul pentru ocuparea funcþiei de manager al Spitalului de Urgenþã Petroºani, iar în 5 octombrie va avea loc proba eliminatorie – verificarea dosarelor de îndeplinire a condiþiilor stabilite de lege, iar în 10, 12, 13 octombrie 2016 candidaþii vor susþine cele trei etape ale concursului. Pânã la închiderea ediþiei, s-au înscris în concurs doi candidaþi. >>> PAGINA A 3-A
Strada Ghiocelului din Lupeni va avea apã potabilã
L
ocuitorii de pe strada Ghiocelului din municipiul Lupeni se confruntã cu o problema gravã. Nu au acces la apã potabilã. Unul dintre cetãþeni, Cristian Pop, a semnalat problema conducerii ApaServ Valea Jiului. Costel Avram, împre-
unã cu un angajat al societãþii de apã s-au deplasat la faþa locului ºi au constatat cã bãrbatul avea drep-
tate. Astfel, ApaServ Valea Jiului va face toate demersurile necesare pentru a racorda strada
Ghiocelului la reþeaua de alimentare cu apã potabilã. “Am fost la Lupeni, pe strada Ghiocelului, nr. 9, cartierul ªtefan. Împreunã cu colegul meu, Constantin Zaharia, am fost la faþa locului sã vedem dacã se confirmã ceea ce Pop Cristian Dan îmi scria. Da, omul are dreptate ºi începând de mâine dimineaþã, voi lua toate mãsurile ca ºi cele trei case sã poatã beneficia de apã. Mulþumesc pen-
tru abordare ºi îmi cer scuze, deoarece, aceastã problemã putea fi rezolvatã mai demult”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.
Nu este pentru prima datã când cetãþenii semnaleazã diverse probleme care ulterior sunt analizate, iar multe dintre acestea îºi gãsesc ºi rezolvare. Monika BACIU
2 Actualitate
500 de clãdiri ºi 8000 de alte bunuri ale CEH, supuse evaluãrii
T
oate bunurile Complexului Energetic Hunedoara urmeazã a fi evaluate. Comiterul creditorilor a aproobat procedura prin care se vor evalua 500 de clãdiri ºi peste 8000 de mijloace fixe, multe dintre acestea fiind instalaþii speciale, materii prime, dar ºi alte materiale.
U
nitãþile miniere ºi termocentralele, cele mai importante Potrivit procesului verbal al comitetului creditorilor, cele mai importante active ce urmeazã a fi evaluate sunt unitãþile miniere, dar ºi cele douã termocentrale. “Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili, prin adresa nr. SJ 4232/22.09.2016, faþã de ordinea de zi a ºedinþei, exprimã urmãtorul vot, în temeiul art.51 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenþei ºi insolvenþa, care va fi parte integrantã a procesului verbal al ºedinþei Comitetului Creditorilor: Din Informarea cu nr.5243/14.09.2016 transmisã de cãtre administratorul judiciar reiese faptul cã se supun aprobãrii
Comitetului creditorilor doar criteriile ce vor fi avute în vedere de cãtre administratorul judiciar la desemnarea conform prevederilor art. 61 a evaluatorului. În acest sens administratorul judiciar propune: - evaluarea sã fie efectuatã conform Standardelor Internaþionale de Evaluare pe baza inventarului pus la dispoziþie de cãtre debitoarea Complexul Energetic Hunedoara; - evaluarea sã fie efectuatã de cãtre o societate de evaluare membrã ANEVAR sau de cãtre evaluatori membrii ANEVAR; evaluarea fie efectuatã pentru toate activele din patrimoniu, atât în bloc - ca un tot unitar, individual, cât ºi pe subansambluri funcþionale (art. 154 Legea 85/2014) astfel încât sã poatã fi identificatã valoarea cel puþin a urmãtoarelor: - sectorul minier ºi fiecare din cele 4 exploatãri miniere în parte ºi Prestserv; sectorul energetic ºi fiecare dintre cele douã termocentrale în parte, dar ºi separat ptr. Grupul 3 de la termocentrala Mintia ºi Grupul 4 de la Termocentrala Paroºeni ca ºi ansambluri funcþionale; reþelele de conducte pentru alimentarea cu energie termicã aferentã municipiului Deva
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
- Termocentrala Mintia separat ºi Termocentrala Paroºeni - oraºele din Valea Jiului separat ca ansambluri funcþionale; - evaluarea sã stabilescã valoarea activelor afectate de o cauzã de preferinþã conform prevederilor art.78, al.(4), art.103,112, 131 ºi 133 din Legea 85/2014, pe fiecare creditor garantat în parte”, se aratã în procesul verbal al comitetului creditorilor.
C
ine este evaluatorul?
Evaluatorul urmeazã a fi selectat în cadrul unei proceduri care se supune normelor internaþionale. “Dupã ce creditorii vor aproba aceste criterii minimale urmeazã a se da anunþuri pentru selectarea evaluatorului în presã ºi on-line pe site-urile de specialitate. Concret este vorba de evaluarea a cca.500 clãdiri/construcþii speciale ºi cca.8000 mijloace fixe, multe din ele reprezentând instalaþii speciale, precum ºi stocuri, materii prime, materiale etc. Totodatã, administratorul judiciar propune ca pentru efectuarea lucrãrii sã acorde un termen de maxim douã luni de la data semnãrii contractului. Dupã ce vor fi primite oferte de evaluare se va reconvoca Comitetul Creditorilor
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
având la ordinea de zi numirea ºi stabilirea remuneraþiei evaluatorului. Faþã de cele menþionate, instituþia noastrã este de acord cu desemnarea unui evaluator, în vederea evaluãrii întregului
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016 patrimoniu al debitoarei SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA, în condiþiile prevãzute de art.61 din Legea nr.85/2014, cu respectarea criteriilor propuse de cãtre administratorul judiciar. De asemenea, solicitãm ca desemnarea evaluatorului sã se realizeze în urma unei selecþii de oferte, urmând ca administratorul judiciar sã convoace Comitetul creditorilor în vederea numirii ºi stabilirii nivelului remuneraþiei evaluatorului”, mai aratã procesul verbal. Potrivit administra-
torului judiciar, evaluarea trebuie fie efectuatã pentru toate activele din patrimoniu, atât în bloc - ca un tot unitar, individual, cât ºi pe subansambluri funcþionale (art.154 Legea 85/2014) astfel încât sã poatã fi identificatã valoarea cel puþin a urmãtoarelor. Sectorul minier ºi fiecare din cele 4 exploatãri miniere în parte, sectorul energetic ºi fiecare dintre cele douã termocentrale în parte, dar ºi separat pentru Grupul 3 de la termocentrala Mintia ºi Grupul 4 de la Termocentrala Paroseni ca ºi ansambluri funcþionale, reþelele de conducte pentru alimentarea cu energie termicã aferenta municipiului Deva - Termocentrala Mintia separat ºi Termocentrala Paroseni - oraºele din Valea Jiului separat ca ansambluri funcþionale. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
Concurs pentru postul de manager al Spitalului de Urgenþã Petroºani, aceeaºi problemã –
“DUMNEZEUL POLITIC AL UNITÃÞII” 3
octombrie 2016 a fost data limitã de înscriere a candidaþilor la concursul pentru ocuparea funcþiei de manager al Spitalului de Urgenþã Petroºani, iar în 5 octombrie va avea loc proba eliminatorie – verificarea dosarelor de îndeplinire a condiþiilor stabilite de lege, iar în 10, 12, 13 octombrie 2016 candidaþii vor susþine cele trei etape ale concursului. Pânã la închiderea ediþiei, s-au înscris în concurs doi candidaþi. Preºedinta Consiliului de Administraþie a SUP, ªtefan Dumitra, este ºi de data aceasta contestatã pentru cã “singura ei calitate este aceea de fost director DSP numit de PDL ºi reprezentant al primarului Petroºaniului în CA”... Contractul de manager al Spitalului de Urgenþã Petroºani, respectiv cel al lui Alin Vasilescu, cel care a ocupat postul prin concursul din anul 2014, a fost încheiat pe doi ani, în loc de trei ani cât este termenul obiºnuit. Din surse neoficiale am aflat cã acest lucru s-a stabilit prin invocarea alegerilor locale ºi generale din acest an, lucru ce dovedeºte implicarea politicului în sistemul de sãnãtate de la toate nivelele. ªi nu doar la Petroºani, ci în mai toatã þara. Ca urmare, la doar doi ani distanþã, la SUP, este în plinã desfãºurare
examenul de ocupare a funcþiei de manager al spitalului. 3 octombrie 2016 a fost data limitã de înscriere a candidaþilor. Pânã la ora redactãrii materialului, în cursa pentru director s-au înscris doi candidaþi – actualul manager dr. Alin Vasilescu ºi Ovidiu Ionescu, medic primar ORL, cel cel care a participat la concurs ºi în anul 2014. Faptul cã existã cel puþin doi candidaþi este onorant pentru actualul manager, pentru cã acest
lucru dã o oarecare credibilitate acþiunii de ocupare a postului, de concurs, chiar dacã Alin Vasilescu este greu de devansat avându-se în vedere expe-
CJH Hunedoara, premiul I pentru dezvoltarea turismului
P
arâng ºi Straja, dar ºi Prislop aduc premiul de excelenþã în domeniul turistic în judeþul Hunedoara. Consiliul Judeþean Hunedoara a fost premiat la Galei Premiilor de Excelenþã Administratie.ro pentru implicarea pe care a avut-o în dezvoltarea proiectelor turistice. Pe 29 septembrie a avut loc la Poiana Braºov cel mai important eveniment al anului din administraþia publicã: cea de-a XII-a ediþie a Galei Premiilor de Excelenþã Administratie.ro, eveniment organizat de Portalul naþional de Administraþie publicã www.Administratie.ro împreunã
cu Oameni ºi Companii, având ca partener Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici. Turismul din Parâng ºi Straja, dar ºi turismul ecumenic de la Prislop au plasat instituþia judeþeanã pe locul I în ceea ce priveºte proiectele de dezvoltare din turism. “Este o onoare pentru CJH pentru munca pe care a fãcut-o pentru dezvoltarea turismului în judeþul Hunedoara. Dezvoltarea durabilã în judeþul Hunedoara se bazeazã ºi pe turism, deci nu putem dezvolta judeþului fãrã a sprijini atât infrastructura turisticã ºi turismul ecumenic, iar la Prislop reprezintã o emblemã pentru judeþul Hunedoara ºi este locul I la nivel naþional”, a declarat Sorin Vasilescu,
rienþa sa în domeniu. Problema o constituie, se pare, pentru cei din Spital, dar mai ales pentru cei care nu înghit tot ce li se serveºte, preºedinta Consiliului de Administraþie a SUP, organizatoarea concursului ºi chiar preºedinte al comisiei de examinare, care nici mãcar nu este angajat plin al spitalului de la Petroºani, ci doar un prestor de servicii, care vine o datã pe sãptãmânã, miercurea, ca medic dermatolog. Este vorba de Dumitra ªtefan, angajat al Spitalului Judeþean Deva, fost
vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Autoritãþile judeþene au contribuit la dezvoltarea turismului din Straja ºi Parâng. Drumurile care duc spre cele douã staþiuni montane se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. “Noi investim în drumul spre Parâng ºi întreþinerea drumului spre Straja sunt responsabilitatea noastrã. De asemenea promovarea turismului cu ajutorul tour-operatorilor, cu ajutorul autoritãþilor locale, astfel încât turismul din judeþul Hunedoara sã poatã sã devinã din punct de vedere economic un creator de locuri de muncã ºi taxe ºi impozite locale”, a mai subliniat sursa citatã. 148 de proiecte au fost depuse din întreaga þarã, iar Consiliul Judeþean Hunedoara face parte din învingãtori. Monika BACIU
preºedinte executiv al DSP Hunedoara, pânã în 2013. Oare nu are SUP sau DSP atâþia oameni de valoare, profesioniºti recunoscuþi chiar în plan naþional neimplicaþi în scandaluri? În componenþa C.A. a SUP existã nume grele de doctori… membri cu calitatea de invitat, adicã fãrã drept de decizie. Acuzaþiile cum cã directorii sunt numiþi politic vin din toate direcþiile. În revistele medicale din acest an, în presa centralã apar interviuri ale unor medici, directori de clinici de succes care declarã cã sistemul de sãnãtate se va îmbunãtãþi în momentul în care aceste concursuri vor fi reale ºi nu mimate, în cele mai multe cazuri, unii propunând chiar comisii formate din manageri de succes din strãinãtate, alþii la universitãþi/facultãþi de profil… ªi în cazul de la Petroºani existã aceastã acuzaþie, al amestecului politicului în actul de conducere al SUP, pentru cã Dumitra ªtefan, cea care face subiectele de examen, care supravegheazã, face regulamentele ºi stabileºte bibliografii extrem de stufoase în interiorul legii, dar prin omiterea unor precizãri, candidaþii sunt terminaþi din start. De exemplu Legea achiziþiilor publice în totalitatea ei (ºi metodologie cu trimiterile aferente), care cuprinde toate domeniile din economia româneascã – mii de pagini… Practic, Dumitra ªtefan este “dumnezeul
politic al unitãþii spitaliceºti”, care stabileºte tot ºi toate. De ce se invocã amestecul politic? Dumitra ªtefan a fost numitã de PDL la ºefia DSP Hunedoara, la mâna cãreia stãteau spitalele pentru cã DSP propunea Casei de Sãnãtate câte paturi poate avea un spital sau altul, practic stabilea soarta acestora. Pe vremea domniei sale la DSP, Spitalul din Vulcan s-a aflat în pragul închiderii, scandalul iscat atunci a fost amplu reflectat de presa localã ºi regionalã, o luptã de orgolii în care ªtefan Dumitra a arãtat cine este ºeful… Se pare cã de atunci, din acea calitate cu influenþã, a fost numitã în fruntea C.A. de la SUP. Aºa apare ºi în prezent pe site-ul SUP: “REPREZENTANT AL PRIMARULUI MUNICIPIULUI PETROªANI, Preºedinte C.A., Director coord. DSP HD - Dr. ªtefan Dumitra” (vezi foto). În prezent, aceasta face parte din colectivul de medici, fãrã vreo funcþie în secþia de Dermatovenerice a Spitalului judeþean Deva. Dumneaei a fost contestatã ºi la concursul de ocupare a postului de manager din anul 2014, iar declaraþiile sale de atunci au fãcut istorie în felul cum NU ar trebui sã fie un om care ocupã o asemenea poziþie. Dar cine sã vadã ºi sã audã? Ileana FIRÞULESCU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
O lansare de carte cu mulþi oficiali ºi cu un autor, Dan Terteci, care a spulberat multe aºteptãri
S
e ºtie cã timpul ºi experienþele schimbã oamenii, îi scot din trãiri tumultuoase ºi-i aºeazã în echilibru ºi profunzime. Ca urmare, am þinut cu tot dinadinsul sã fiu prezentã la Teatrul de Artã din Deva pentru a afla cine este acum Dan Terteci (cândva dat dracu’, cu minte brici), ce se spune despre cartea sa, “Gânduri”, lansatã sãptãmâna trecutã. Când un volum are asemenea tiltu ºi promovarea se axeazã pe sinceritate, te aºtepþi la o libertate a simþirii exprimatã de un condei la fel de liber, care “sã te electrocuteze” cunoscând o parte din acele experienþe ºi personalitatea autorului… Dan Terteci ºi-a lansat prima carte, sãptãmâna trecutã, la Deva, lansare la care am þinut sã fiu prezentã cunoscându-l pe autor de mai bine de 14 ani… Dan Terteci a fost jurnalist de investigaþii, dat dracului la vremea lui, cu o minte brici ºi de o cutezanþã vecinã cu inconºtienþa - atitudini din care se nasc de regulã eroii -, a acumulat experienþe de excepþie trãind istorie, pãtrunzând pe fiecare palier al societãþii, cu urâþenii, nedreptãrþi, suferinþe, fericiri, oameni rãi ºi oameni frumoºi, sisteme ºchioape, amputãri, chiar exterminãri ale valorilor, naºterea altora ºi
salvarea lor din situaþii limitã etc., etc. Una din consecinþele acestor experienþe a fost iniþierea campaniei “Premianþii fãrã premii” ce a scos în faþa publicului oameni remarcabili ºi care, fireºte, ca orice idee bunã a fost atacatã, dar a apãrat-o ridicându-se ºi ridicând-o desupra mizeriei care, vrem-nu vrem, existã pe lume. Campania a crescut frumos, elegant, s-a extins fiind apreciatã ºi la nivel naþional… Devenind director al Cancelariei fostului prefect de Hunedoara, Sorin Vasilescu, ceva s-a schimbat în atitudinea “cutezãtorului”. Este firesc, spun
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
cunoscãtorii, pentru cã s-a aflat într-o poziþie oficialã, posturã care cerea un anume comportament aºa-zis echilibrat, uneori scorþos fiind vorba de o instituþie care reprezintã Guvernul în teritoriu etc., etc. A devenit ºi preºedinte al Crucii Roºii Filiala judeþului Hunedoara, unde, la început, a fost extrem de activ, un voluntar care a ridicat cu câteva clase asociaþia, apoi… tãcere. S-a transformat într-un fel de “preºedinte de onoare” care existã ºi nu ESTE. Se ºtie cã timpul ºi experienþele schimbã oamenii, îi scot din trãiri tumultuoase ºi-i aºeazã în echilibru ºi profunzime. Ca urmare, am þinut cu tot dinadinsul sã aflu cine este acum Dan Terteci, ce se spune despre cartea sa, “Gânduri”, titlu ºi
conþinut tentant pentru a afla ce, de ce, cum… Lansarea cãrþii a avut loc la Tetrul de Artã Deva, cu mulþi oficiali, colaboratori, prieteni, premianþi fãrã premii, amici... S-a vorbit despre carte, în termini generali, prefaþatorii au evitat sã puncteze vreun mesaj al cãrþii, o sclipire, un zvâc, ci s-a vorbit de iubirea de oameni a lui Dan Terteci, despre prietenie ºi ce suflet frumos are autorul, s-a uzat cam mult de “premianþii fãrã premii”... Singurul care a atras atenþia audienþei, printr-o metaforã scenicã bine jucatã, despre ce este viaþa ºi lucrurile care conteazã, a fost Cãtãlin Tibori, cel care a scris ºi “În loc de prefaþã”, peste care dai când deschizi volumul. În cele ºase pagini de text al sãu, bine scris, în care face praf într-un mare fel prefaþatorii, doar o pagina ºi jumãtate este dedicatã “prietenului Dãnuþ”, cãruia îi spune cum a perceput-o… Când un volum are titlul “Gânduri” ºi promovarea se axeazã pe sinceritate, te aºtepþi la o libertate a simþirii exprimatã de un condei la fel de liber, care “sã te electrocuteze”, sã-þi pãtrundã în coltloane prãfuite ale minþii ºi sã deblocheze
Anul universitar a debutat sub semnul mineritului ºi al dezvoltãrii
U
sertare ale sufletului trezind esenþe pe care nu bãnuiai cã le ai tu, ca cititor. Am lecturat volumul, revenind la anumite pasaje crezând cã-mi scapã ceva… Am gãsit lucruri frumoase, un fel de “Dor de naivitate” ºi ceea ce ºtiam, ce s-a vãzut cã este omul Dan Terteci ºi alte sute, mii de oameni – un tip echilibrat, sãnãtos la minte, atent la multe amãnunte care dau gust ºi sens vieþii, pãreri-gânduri cuminþi, atitudini-gânduri împãciuitoare, amãrãciune, apreciere, intenþii, secvenþe ale copilãriei din care rãzbate prea puþin bucuria invocatã etc., etc. Probabil din teama de penibil, Dan Terteci ºi-a autocenzurat gândurile, pentru cã, personal, am exclamat: atât? Sincer, mã aºteptam la mai mult, la altfel, pentru cã resursa pe aceastã direcþie a lui Dan Terteci este uriaºã. Dupã ce am citit cartea m-am supãrat pe el, iar gândul, al meu de data aceasta, m-a dus la o
scenã la care am asistat prin anul 1991 ºi care poate fi un mesaj pentru autorul volumului “Gânduri”… Un tatã, cu multã “scriiturã de sertar” din vremea comunistã, dar ºi cu apariþii în reviste literare – Luceafãrul, Ramuri, România Literarã -, a venit plin de bucurie sã-i prezinte fiului, de 15 ani, prima sa carte ieºitã proaspãt de sub tipar. Cãrþulia se numea “Tainele numerologiei” ºi era total opusã preocupãrilor de pânã atunci ale tatãlui. Fiul, uimit neplãcut, a spus aproape ºoptit: “Ce e asta? Mã aºteptam la altceva de la tine, tatã!” Dupã trei ani, tatãlui i-a apãrut primul volum de versuri, apoi prozã, apoi o altã carte ºi o alta, iar dupã 15 ani a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Fiul nu a aflat niciodatã asta pentru cã între timp a plecat “acolo, unde mãceºul e veºnic înflorit”… Ileana FIRÞULESCU
Studenþi din Peru ºi Ecuador, la Petroºani din Petroºani ar Universitatea putea avea studenþi din Peru sau chiar din Ecuador, dupã ce conducerea ºcolii superioare de aici a fost în aceste þãri ºi a primit confirmãri în acest sens.
Totul ar putea deveni realitate de anul universitar viitor, iar asta pentru cã cei de acolo au agreat ideea ºi nici limba nu ar fi o barierã prea mare pentru ei. Universitatea din Petroºani a participat acolo la Târgul European al Universitãþilor, la Lima ºi în Ecuador. „Am avut un stand al Universitãþii din Petroºani în care am prezentat oferta noastrã universitarã. S-au arãtat foarte interesaþi, atât absolvenþii de liceu, ca ºi cei de facultãþi din cele douã state, sã vinã la Petroºani, la studii de licenþã, masterat sau doctorat. Sperãm cã, datoritã facilitãþilor cum ar fi taxele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
mai scãzute, faþã de cele din restul Europei, dar ºi fiindcã spaniola este o limbã latinã, apropiatã de românã ºi pot învãþa în limba românã, sã avem de anul viitor studenþi din aceste þãri. Ne orientãm ºi spre Chile, unde domeniul minier este foarte dezvoltat ºi ne gândim cã studenþii de acolo pot veni ºi la alte specializãri, nu doar domeniul minier”, a declarat la începutul noului an universitar, prof. univ. dr. ing Sorin Radu, rectorul
Universitãþii. Pentru cã Universitatea din Petroºani ºi-a prezentat acolo oferta educaþionalã, elevii ºi absolvenþii s-au arãtat interesaþi ºi de alte specializãri de la noi ºi cele legate de informaticã au primat, dupã inginieria minierã. Deocamdatã, la Universitatea din Petroºani sunt studenþi din Republica Moldova, dar sunt ºanse sã vinã aici ºi din Africa de Sud, tot de anul viitor. Diana MITRACHE
niversitatea din Petroºani ºi-a redeschis porþile. Noul an universitar a început la Petroºani sub semnul mineritului, dar ºi a viitoarei dezvoltãri. În timp ce mineritul este în restrângere se doreºte dezvoltarea unor noi sectoare de activitate. “Deschiderea noului an de învãþãmânt este un moment de bilanþ, dar ºi de stabilire a unor noi direcþii de acþiune, noi abordãri privind managementul universitar. Universitatea noastrã a trecut printr-o perioadã de transformãri atât în ceea ce priveºte diversificarea programelor de studii, cât ºi a conþinutul pregãtirii studenþilor, adaptat la cerinþele economiei de piaþã. Dezvoltarea învãþãmântului din þara noastrã trebuie privitã ca un scop în sine, ca o condiþie primordialã a dezvoltãrii durabile, prin asigurarea factorului fundamental al acestuia, resursa umanã, care reprezintã singurul capital generator de progres, învãþãmântul superior având în acest context o contribuþie directã la formarea de specialiºti ºi manageri atât de necesari societãþii noastre. Din aceastã perspectivã autonomia universitarã, posibilitatea de decizie la nivel local au drept scop simplificarea ºi armonizarea programelor de studii în perspectiva confruntãrii pe o piaþã a muncii integratã în spaþiul european ºi internaþional. Dispunem de tot ce este necesar pentru a le oferii studenþilor servicii atractive”, le-a spus rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin Mihai, celor prezenþi „Este un moment care pare repetabil, dar repetabilitatea aceasta este doar formalã pentru cã în fiecare an, începutul anului universitar este unic. Este unic chiar ºi pentru membrii corpului profesoral al Universitãþii din Petroºani. Vreau sã vã asigur de întreaga disponibilitate a Senatului Universitãþii din Petroºani
ºi a întregii comunitãþi academice a universitãþii noastre în participarea efectivã la rezolvarea problemelor zonei pentru a asigurarea unei dezvoltãri durabile a acesteia, la formarea de specialiºti cu competenþe profesionale recunoscute, care sã fie pregãtiþi sã facã faþã noilor schimbãri impuse în mediul economic ºi social”, a subliniat Nicolae Pãtrãºcoiu, preºedintele Senatului Universitãþii din Petroºani. Studenþii sunt îndemnaþi sã se pregãteascã temeinic pentru viitoarea lor carierã, iar subprefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, este de pãrere cã instituþia de învãþãmânt superior trebuie sã beneficieze de susþinerea tuturor factorilor. “Universitatea din Petroºani este floarea din care rodesc seminþele, care ulterior, le vom sãdi în aceastã naþiune. Voi (studenþii-n.r.) sunteþi cei care veþi duce mai departe misiunea începutã de profesori ºi cred cã veþi face treabã bunã. Suntem într-un moment dificil. Industria minierã s-a contractat foarte mult în ultima perioadã, dar din punctul meu de vedere asta oferã o nouã oportu-
nitate ºi Universitatea din Petroºani trebuie sã se deschidã internaþional, aceasta va trebui sã devinã ºcoalã minierã de nivel internaþional. Este un obiectiv la care suntem datori sã punem toþi umãrul. Este foarte important elementul de bazã al acestei universitãþi, care se numeºte student. Voi, studenþii, veþi pleca de aici ºi veþi duce mai departe ceea ce aþi învãþat aici. În mod real, trebuie sã punem mânã de la mânã, în aºa fel încât sã ducem mai departe sensul acestei universitãþi”, a spus Fabius Kiszely, subprefectul judeþului Hunedoara. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu, susþine cã instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului reprezintã pilonul unei dezvoltãri pentru întreg judeþul Hunedoara. “Este un moment deosebit când începe anul universitar. Etse un moment de bilanþ, este un moment de speranþã, atât pentru boboci cât ºi pentru ceilalþi studenþi, care îºi fac planuri. Este foarte important pentru cariera profesionalã ceea ce faceþi în aceºti ani de studenþie, fãrã cunoºtinþe temeinice nu veþi reuºi sã aveþi o
carierã de succes, este important sã abordaþi cu determinare aceºti ani de studenþie. Universitatea din Petroºani este cu veche tradiþie, recunoscutã atât la nivel european cât ºi mondial ºi este emblematicã pentru judeþul Hunedoara. Trebuie ca împreunã cu autoritãþile locale, Consiliul Judeþean, Universitatea din Petroºani sã devinã un pol de dezvoltare regionalã. ªi dacã tradiþia ºi-a câºtigat-o din minerit ºi viitorul trebuie sã fie tot mineritul, chiar dacã la nivel naþional ºi local mineritul trece printr-o perioadã criticã, la nivel european ºi mondial existã posibilitãþi astfel încât bãncile universitãþii sã se umple an de an de studenþi veniþi din alte pãrþi”, le-a spus celor prezenþi, vicepreºedintele CJH, Sorin Vasilescu. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, absolvent al Universitãþii Petroºani, dar ºi cadru didactic îi îndeamnã pe studenþi sã îºi consolideze cunoºtinþele, pentru cã numai aºa prin profesionalism pot fi depãºite toate obstacolele cu care se confruntã Valea Jiului. “E o onoare pentru mine sã fiu prezent alãturi de dumneavoastrã la un moment atât de important, în acelaºi timp sunt mândru cã ºi eu sunt absolvent al acestei universitãþi. E o mare provocare pentru noi toþi ceea ce va trebui sã se întâmple în comunitatea noastrã, în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara în perioada urmãtoare ºi mã bazez foarte mult pe parteneriatul cu Universitatea din Petroºani, pe mediul academic împreunã cu care
vom gãsi cele mai bune soluþii astfel încât sã putem sã depãºim aceste provocãri ºi probleme care ne stau în faþã. Chiar dacã Univesitatea din Petroºani are un stigmat al mineritului sunt sigur cã mineritul va exista, chiar dacã nu la aceeaºi dimensiune. Pentru voi, studenþii, este foarte important sã aveþi o pregãtire de bazã, sã profitaþi de aceºti ani în care sunteþi studenþi, sã acumulaþi cât mai multã informaþie pentru a fi cât mai bine pregãtiþi pentru ceea ce urmeazã dupã absolvirea facultãþii. Sunt convins cã veþi putea sã faceþi faþã tuturor provocãrilor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La rândul sãu, primarul municipiului Vulcan îºi readuce aminte de anii studenþiei. “Sunt onorat sã fiu aici, la începutul noului an univesitar ºi îmi aduc aminte cu drag când am pãºit spre Institutul de Mine din Petroºani. Era o onoare sã fi la aceastã facultate. Este nevoie sã vii sã înveþi, sã stai în laboratoare. Toþi cei care au fãcut meserie, au învãþat în facultate”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
I
NSEMEX ºi CEH, beneficiarii UPET
INSEMEX ºi CEH sunt o parte din beneficiarii Universitãþii Petroºani. Absolvenþii instituþiei de învãþãmânt superior ºi-au gãsit loc de muncã în
cadrul celor douã societãþi. CEH se confruntã cu dificultãþi extrem de mari, însã conducerea acesteia sperã ca acestea sã fie depãºite. “Mã aflu în mijlocul dumneavoastrã pentru a vã asigura de buna colaborare care a existat ºi va exista între Complexul Energetic Hunedoara ºi Universitatea din Petroºani. Trãim vremuri tulburi pe care încercãm, cu toate eforturile, sã le depãºim, dar educaþie pe care o dobândiþi în cadrul acestei universitãþi este cea mai redutabilã armã pe care o putem folosi în luptele viitoare”, a spus Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. De cealaltã parte, INSEMEX Petroºani aºteaptã absolvenþi bine pregãtiþi care sã lucreze la cel mai de prestigiu institut de cercetare din þarã. “Universitatea este locul unde se creazã specialiºti în diverse domenii, specialiºti care vor activa ºi vor transforma societatea ºi economia româneascã ºi pregãtirea excelentã a studenþilor este o componentã esenþialã de care depinde viitorul societãþii noastre”, a subliniat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Universitatea din Petroºani ºi-a ocupat toate locurile bugetate atât la studiile universitare de licenþã, cât ºi la cele de masterat. Monika BACIU
4 Actualitate
O lansare de carte cu mulþi oficiali ºi cu un autor, Dan Terteci, care a spulberat multe aºteptãri
S
e ºtie cã timpul ºi experienþele schimbã oamenii, îi scot din trãiri tumultuoase ºi-i aºeazã în echilibru ºi profunzime. Ca urmare, am þinut cu tot dinadinsul sã fiu prezentã la Teatrul de Artã din Deva pentru a afla cine este acum Dan Terteci (cândva dat dracu’, cu minte brici), ce se spune despre cartea sa, “Gânduri”, lansatã sãptãmâna trecutã. Când un volum are asemenea tiltu ºi promovarea se axeazã pe sinceritate, te aºtepþi la o libertate a simþirii exprimatã de un condei la fel de liber, care “sã te electrocuteze” cunoscând o parte din acele experienþe ºi personalitatea autorului… Dan Terteci ºi-a lansat prima carte, sãptãmâna trecutã, la Deva, lansare la care am þinut sã fiu prezentã cunoscându-l pe autor de mai bine de 14 ani… Dan Terteci a fost jurnalist de investigaþii, dat dracului la vremea lui, cu o minte brici ºi de o cutezanþã vecinã cu inconºtienþa - atitudini din care se nasc de regulã eroii -, a acumulat experienþe de excepþie trãind istorie, pãtrunzând pe fiecare palier al societãþii, cu urâþenii, nedreptãrþi, suferinþe, fericiri, oameni rãi ºi oameni frumoºi, sisteme ºchioape, amputãri, chiar exterminãri ale valorilor, naºterea altora ºi
salvarea lor din situaþii limitã etc., etc. Una din consecinþele acestor experienþe a fost iniþierea campaniei “Premianþii fãrã premii” ce a scos în faþa publicului oameni remarcabili ºi care, fireºte, ca orice idee bunã a fost atacatã, dar a apãrat-o ridicându-se ºi ridicând-o desupra mizeriei care, vrem-nu vrem, existã pe lume. Campania a crescut frumos, elegant, s-a extins fiind apreciatã ºi la nivel naþional… Devenind director al Cancelariei fostului prefect de Hunedoara, Sorin Vasilescu, ceva s-a schimbat în atitudinea “cutezãtorului”. Este firesc, spun
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
cunoscãtorii, pentru cã s-a aflat într-o poziþie oficialã, posturã care cerea un anume comportament aºa-zis echilibrat, uneori scorþos fiind vorba de o instituþie care reprezintã Guvernul în teritoriu etc., etc. A devenit ºi preºedinte al Crucii Roºii Filiala judeþului Hunedoara, unde, la început, a fost extrem de activ, un voluntar care a ridicat cu câteva clase asociaþia, apoi… tãcere. S-a transformat într-un fel de “preºedinte de onoare” care existã ºi nu ESTE. Se ºtie cã timpul ºi experienþele schimbã oamenii, îi scot din trãiri tumultuoase ºi-i aºeazã în echilibru ºi profunzime. Ca urmare, am þinut cu tot dinadinsul sã aflu cine este acum Dan Terteci, ce se spune despre cartea sa, “Gânduri”, titlu ºi
conþinut tentant pentru a afla ce, de ce, cum… Lansarea cãrþii a avut loc la Tetrul de Artã Deva, cu mulþi oficiali, colaboratori, prieteni, premianþi fãrã premii, amici... S-a vorbit despre carte, în termini generali, prefaþatorii au evitat sã puncteze vreun mesaj al cãrþii, o sclipire, un zvâc, ci s-a vorbit de iubirea de oameni a lui Dan Terteci, despre prietenie ºi ce suflet frumos are autorul, s-a uzat cam mult de “premianþii fãrã premii”... Singurul care a atras atenþia audienþei, printr-o metaforã scenicã bine jucatã, despre ce este viaþa ºi lucrurile care conteazã, a fost Cãtãlin Tibori, cel care a scris ºi “În loc de prefaþã”, peste care dai când deschizi volumul. În cele ºase pagini de text al sãu, bine scris, în care face praf într-un mare fel prefaþatorii, doar o pagina ºi jumãtate este dedicatã “prietenului Dãnuþ”, cãruia îi spune cum a perceput-o… Când un volum are titlul “Gânduri” ºi promovarea se axeazã pe sinceritate, te aºtepþi la o libertate a simþirii exprimatã de un condei la fel de liber, care “sã te electrocuteze”, sã-þi pãtrundã în coltloane prãfuite ale minþii ºi sã deblocheze
Anul universitar a debutat sub semnul mineritului ºi al dezvoltãrii
U
sertare ale sufletului trezind esenþe pe care nu bãnuiai cã le ai tu, ca cititor. Am lecturat volumul, revenind la anumite pasaje crezând cã-mi scapã ceva… Am gãsit lucruri frumoase, un fel de “Dor de naivitate” ºi ceea ce ºtiam, ce s-a vãzut cã este omul Dan Terteci ºi alte sute, mii de oameni – un tip echilibrat, sãnãtos la minte, atent la multe amãnunte care dau gust ºi sens vieþii, pãreri-gânduri cuminþi, atitudini-gânduri împãciuitoare, amãrãciune, apreciere, intenþii, secvenþe ale copilãriei din care rãzbate prea puþin bucuria invocatã etc., etc. Probabil din teama de penibil, Dan Terteci ºi-a autocenzurat gândurile, pentru cã, personal, am exclamat: atât? Sincer, mã aºteptam la mai mult, la altfel, pentru cã resursa pe aceastã direcþie a lui Dan Terteci este uriaºã. Dupã ce am citit cartea m-am supãrat pe el, iar gândul, al meu de data aceasta, m-a dus la o
scenã la care am asistat prin anul 1991 ºi care poate fi un mesaj pentru autorul volumului “Gânduri”… Un tatã, cu multã “scriiturã de sertar” din vremea comunistã, dar ºi cu apariþii în reviste literare – Luceafãrul, Ramuri, România Literarã -, a venit plin de bucurie sã-i prezinte fiului, de 15 ani, prima sa carte ieºitã proaspãt de sub tipar. Cãrþulia se numea “Tainele numerologiei” ºi era total opusã preocupãrilor de pânã atunci ale tatãlui. Fiul, uimit neplãcut, a spus aproape ºoptit: “Ce e asta? Mã aºteptam la altceva de la tine, tatã!” Dupã trei ani, tatãlui i-a apãrut primul volum de versuri, apoi prozã, apoi o altã carte ºi o alta, iar dupã 15 ani a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Fiul nu a aflat niciodatã asta pentru cã între timp a plecat “acolo, unde mãceºul e veºnic înflorit”… Ileana FIRÞULESCU
Studenþi din Peru ºi Ecuador, la Petroºani din Petroºani ar Universitatea putea avea studenþi din Peru sau chiar din Ecuador, dupã ce conducerea ºcolii superioare de aici a fost în aceste þãri ºi a primit confirmãri în acest sens.
Totul ar putea deveni realitate de anul universitar viitor, iar asta pentru cã cei de acolo au agreat ideea ºi nici limba nu ar fi o barierã prea mare pentru ei. Universitatea din Petroºani a participat acolo la Târgul European al Universitãþilor, la Lima ºi în Ecuador. „Am avut un stand al Universitãþii din Petroºani în care am prezentat oferta noastrã universitarã. S-au arãtat foarte interesaþi, atât absolvenþii de liceu, ca ºi cei de facultãþi din cele douã state, sã vinã la Petroºani, la studii de licenþã, masterat sau doctorat. Sperãm cã, datoritã facilitãþilor cum ar fi taxele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
mai scãzute, faþã de cele din restul Europei, dar ºi fiindcã spaniola este o limbã latinã, apropiatã de românã ºi pot învãþa în limba românã, sã avem de anul viitor studenþi din aceste þãri. Ne orientãm ºi spre Chile, unde domeniul minier este foarte dezvoltat ºi ne gândim cã studenþii de acolo pot veni ºi la alte specializãri, nu doar domeniul minier”, a declarat la începutul noului an universitar, prof. univ. dr. ing Sorin Radu, rectorul
Universitãþii. Pentru cã Universitatea din Petroºani ºi-a prezentat acolo oferta educaþionalã, elevii ºi absolvenþii s-au arãtat interesaþi ºi de alte specializãri de la noi ºi cele legate de informaticã au primat, dupã inginieria minierã. Deocamdatã, la Universitatea din Petroºani sunt studenþi din Republica Moldova, dar sunt ºanse sã vinã aici ºi din Africa de Sud, tot de anul viitor. Diana MITRACHE
niversitatea din Petroºani ºi-a redeschis porþile. Noul an universitar a început la Petroºani sub semnul mineritului, dar ºi a viitoarei dezvoltãri. În timp ce mineritul este în restrângere se doreºte dezvoltarea unor noi sectoare de activitate. “Deschiderea noului an de învãþãmânt este un moment de bilanþ, dar ºi de stabilire a unor noi direcþii de acþiune, noi abordãri privind managementul universitar. Universitatea noastrã a trecut printr-o perioadã de transformãri atât în ceea ce priveºte diversificarea programelor de studii, cât ºi a conþinutul pregãtirii studenþilor, adaptat la cerinþele economiei de piaþã. Dezvoltarea învãþãmântului din þara noastrã trebuie privitã ca un scop în sine, ca o condiþie primordialã a dezvoltãrii durabile, prin asigurarea factorului fundamental al acestuia, resursa umanã, care reprezintã singurul capital generator de progres, învãþãmântul superior având în acest context o contribuþie directã la formarea de specialiºti ºi manageri atât de necesari societãþii noastre. Din aceastã perspectivã autonomia universitarã, posibilitatea de decizie la nivel local au drept scop simplificarea ºi armonizarea programelor de studii în perspectiva confruntãrii pe o piaþã a muncii integratã în spaþiul european ºi internaþional. Dispunem de tot ce este necesar pentru a le oferii studenþilor servicii atractive”, le-a spus rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin Mihai, celor prezenþi „Este un moment care pare repetabil, dar repetabilitatea aceasta este doar formalã pentru cã în fiecare an, începutul anului universitar este unic. Este unic chiar ºi pentru membrii corpului profesoral al Universitãþii din Petroºani. Vreau sã vã asigur de întreaga disponibilitate a Senatului Universitãþii din Petroºani
ºi a întregii comunitãþi academice a universitãþii noastre în participarea efectivã la rezolvarea problemelor zonei pentru a asigurarea unei dezvoltãri durabile a acesteia, la formarea de specialiºti cu competenþe profesionale recunoscute, care sã fie pregãtiþi sã facã faþã noilor schimbãri impuse în mediul economic ºi social”, a subliniat Nicolae Pãtrãºcoiu, preºedintele Senatului Universitãþii din Petroºani. Studenþii sunt îndemnaþi sã se pregãteascã temeinic pentru viitoarea lor carierã, iar subprefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, este de pãrere cã instituþia de învãþãmânt superior trebuie sã beneficieze de susþinerea tuturor factorilor. “Universitatea din Petroºani este floarea din care rodesc seminþele, care ulterior, le vom sãdi în aceastã naþiune. Voi (studenþii-n.r.) sunteþi cei care veþi duce mai departe misiunea începutã de profesori ºi cred cã veþi face treabã bunã. Suntem într-un moment dificil. Industria minierã s-a contractat foarte mult în ultima perioadã, dar din punctul meu de vedere asta oferã o nouã oportu-
nitate ºi Universitatea din Petroºani trebuie sã se deschidã internaþional, aceasta va trebui sã devinã ºcoalã minierã de nivel internaþional. Este un obiectiv la care suntem datori sã punem toþi umãrul. Este foarte important elementul de bazã al acestei universitãþi, care se numeºte student. Voi, studenþii, veþi pleca de aici ºi veþi duce mai departe ceea ce aþi învãþat aici. În mod real, trebuie sã punem mânã de la mânã, în aºa fel încât sã ducem mai departe sensul acestei universitãþi”, a spus Fabius Kiszely, subprefectul judeþului Hunedoara. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu, susþine cã instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului reprezintã pilonul unei dezvoltãri pentru întreg judeþul Hunedoara. “Este un moment deosebit când începe anul universitar. Etse un moment de bilanþ, este un moment de speranþã, atât pentru boboci cât ºi pentru ceilalþi studenþi, care îºi fac planuri. Este foarte important pentru cariera profesionalã ceea ce faceþi în aceºti ani de studenþie, fãrã cunoºtinþe temeinice nu veþi reuºi sã aveþi o
carierã de succes, este important sã abordaþi cu determinare aceºti ani de studenþie. Universitatea din Petroºani este cu veche tradiþie, recunoscutã atât la nivel european cât ºi mondial ºi este emblematicã pentru judeþul Hunedoara. Trebuie ca împreunã cu autoritãþile locale, Consiliul Judeþean, Universitatea din Petroºani sã devinã un pol de dezvoltare regionalã. ªi dacã tradiþia ºi-a câºtigat-o din minerit ºi viitorul trebuie sã fie tot mineritul, chiar dacã la nivel naþional ºi local mineritul trece printr-o perioadã criticã, la nivel european ºi mondial existã posibilitãþi astfel încât bãncile universitãþii sã se umple an de an de studenþi veniþi din alte pãrþi”, le-a spus celor prezenþi, vicepreºedintele CJH, Sorin Vasilescu. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, absolvent al Universitãþii Petroºani, dar ºi cadru didactic îi îndeamnã pe studenþi sã îºi consolideze cunoºtinþele, pentru cã numai aºa prin profesionalism pot fi depãºite toate obstacolele cu care se confruntã Valea Jiului. “E o onoare pentru mine sã fiu prezent alãturi de dumneavoastrã la un moment atât de important, în acelaºi timp sunt mândru cã ºi eu sunt absolvent al acestei universitãþi. E o mare provocare pentru noi toþi ceea ce va trebui sã se întâmple în comunitatea noastrã, în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara în perioada urmãtoare ºi mã bazez foarte mult pe parteneriatul cu Universitatea din Petroºani, pe mediul academic împreunã cu care
vom gãsi cele mai bune soluþii astfel încât sã putem sã depãºim aceste provocãri ºi probleme care ne stau în faþã. Chiar dacã Univesitatea din Petroºani are un stigmat al mineritului sunt sigur cã mineritul va exista, chiar dacã nu la aceeaºi dimensiune. Pentru voi, studenþii, este foarte important sã aveþi o pregãtire de bazã, sã profitaþi de aceºti ani în care sunteþi studenþi, sã acumulaþi cât mai multã informaþie pentru a fi cât mai bine pregãtiþi pentru ceea ce urmeazã dupã absolvirea facultãþii. Sunt convins cã veþi putea sã faceþi faþã tuturor provocãrilor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La rândul sãu, primarul municipiului Vulcan îºi readuce aminte de anii studenþiei. “Sunt onorat sã fiu aici, la începutul noului an univesitar ºi îmi aduc aminte cu drag când am pãºit spre Institutul de Mine din Petroºani. Era o onoare sã fi la aceastã facultate. Este nevoie sã vii sã înveþi, sã stai în laboratoare. Toþi cei care au fãcut meserie, au învãþat în facultate”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
I
NSEMEX ºi CEH, beneficiarii UPET
INSEMEX ºi CEH sunt o parte din beneficiarii Universitãþii Petroºani. Absolvenþii instituþiei de învãþãmânt superior ºi-au gãsit loc de muncã în
cadrul celor douã societãþi. CEH se confruntã cu dificultãþi extrem de mari, însã conducerea acesteia sperã ca acestea sã fie depãºite. “Mã aflu în mijlocul dumneavoastrã pentru a vã asigura de buna colaborare care a existat ºi va exista între Complexul Energetic Hunedoara ºi Universitatea din Petroºani. Trãim vremuri tulburi pe care încercãm, cu toate eforturile, sã le depãºim, dar educaþie pe care o dobândiþi în cadrul acestei universitãþi este cea mai redutabilã armã pe care o putem folosi în luptele viitoare”, a spus Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. De cealaltã parte, INSEMEX Petroºani aºteaptã absolvenþi bine pregãtiþi care sã lucreze la cel mai de prestigiu institut de cercetare din þarã. “Universitatea este locul unde se creazã specialiºti în diverse domenii, specialiºti care vor activa ºi vor transforma societatea ºi economia româneascã ºi pregãtirea excelentã a studenþilor este o componentã esenþialã de care depinde viitorul societãþii noastre”, a subliniat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Universitatea din Petroºani ºi-a ocupat toate locurile bugetate atât la studiile universitare de licenþã, cât ºi la cele de masterat. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
Primim la redactie / Asociaþia „Liga pensionarilor mineri Valea Jiului Petroºani”
Probleme solicitate de liga pensionarilor mineri Valea Jiului Petroºani ºi modul cum au fost rezolvate intre problemele D principale ale Ligii noastre, se detaºeazã ca cele mai importante, drepturile pensionarilor mineri ºi a altor categorii socio – profesionale de pensionari, membrii în cadrul asociaþiei. În anul 2010, luna decembrie, a fost adoptatã în mod ilegal de cãtre Parlamentul României, Legea sistemului unitar de pensii publice nr. 263/2010, lege intratã în vigoare la 01 ianuarie 2011 ºi care are în conþinutul sãu, foarte multe prevederi defavorabile pentru noi pensionarii mineri ºi pentru toþi pensionarii din þarã. Cu toate cã, opoziþia USL din acea perioadã a protestat prin neparticiparea la dezbaterile ulterioare din plenul parlamentului, aceastã lege a fost promulgatã ºi a intrat în vigoare. În ceea ce ne priveºte, încã din anul 2013 luna februarie, am elaborat un proiect de 19 amendamente pentru modificarea ºi completarea legii 263/2010, amendamente care puse sub format de proiect de lege, au fost transmise spre analizã, dezbatere ºi rezolvarea tuturor factorilor interesaþi: Primului Ministru, Ministerului Muncii, Casei Naþionale de Pensii Publice, Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. În general, rãspunsurile ºi modul de rezolvare al acestor instituþii a fost neconcludent, limitându-se la a ne informa faptul cã Legea 263/2010 a fost adoptatã de parlament ºi promulgatã de Preºedintele României ºi este deja în vigoare. Un rãspuns mai încurajator ºi o licãrire de speranþã a transmis Casa teritorialã de Pensii, în sensul cã amendamentele noastre vor fi analizate ºi eventual utilizate la modificarea ºi completarea Legii 263/2010. Totuºi, unele amendamente ale noastre, puþine la numãr, au fost într-un fel sau altul rezolvate, amintind în acest sens: Amendamentul 1 – La art. 49 alin (1) am propus introducerea unei noi litere h) ºi cuprinderea ºi a elevilor ºcolilor profesionale de uceni-
ci ºi/sau de liceu industrial profesional, la perioade asimilate. Acest amendament, cu referire la ucenicii ºcolilor profesionale, a fost rezolvat prin Decizia ICCJ nr. 18/2015, cu menþiunea cã este obligatorie pentru instanþele de judecatã, potrivit art. 514 ºi 517 alin (4) din NCPC. Amendamentul 4 – La art. 56 am propus modificarea alin (5) în sensul cã stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevãzute la alin (1) (care au realizat cel puþin 20 ani în locuri de muncã prevãzute la art. 30 alin (1), lit. a) în condiþii speciale, adicã minerii ºi pensionarii mineri) sã fie de 20 ani în loc de 30 ani. Acest amendament s-a rezolvat prin Legea 155/2016, însã a rãmas nerezolvat pentru cei care au lucrat în condiþii speciale pânã la 20 ani subteran sau suprafaþã, pentru care noi propunem continuarea utilizãrii stagiilor de cotizare din anexele 4 (bãrbaþi) ºi 5 (femei), tabelele 4, 5 ºi 6 din Legea 19/2000 pentru determinarea punctajelor medii anuale. Amendamentul 5 – La art. 65 am propus modificarea alin (4) respectiv cuantumul pensiei anticipate parþial sã se stabileascã din cuantumul pensiei pentru limitã de vârstã, prin diminuarea acesteia cu 0,50% pentru fiecare lunã de anticipare ºi NU de 0,75% adicã un total de 30% ºi nu de 45% pe perioada de 5 ani de anticipare. S-a rezolvat prin legea 142/2016, respectiv aºa cum a fost prevãzut în art. 50 alin (2) din Legea 19/2000 ºi chiar mai bine. Amendamentul 8 – La art. 102 am propus modificarea alin (2) în sensul cã valoarea punctului de pensie sã se stabileascã anual prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi sã fie de cel puþin 45% din câºtigul salarial mediu brut anual prognozat pentru anul urmãtor. Acest amendament, sub formã de proiect de lege, este supus spre dezbatere ºi adoptare în Parlamentul României. În prezent valoarea punctului de pensie este de 871,1
lei ceea ce reprezintã 32.5% din s.m.b prognozat pe anul 2016, în timp ce dacã se aplicã 45% din s.m.b. prognozat, valoarea punctului de pensie ar fi fost de 1206 lei, diferenþa fiind semnificativã de 335 lei pentru fiecare punct de pensie. Amendamentele 12, 13, 14 – La art. 146 alin (2) am propus eliminarea ºi abrogarea oricãrei excepþii de neaplicare a majorãrii punctajelor anuale de 50% grupa I-a ºi/sau condiþii speciale ºi cu 25% grupa a II-a ºi/sau condiþii deosebite. Acest amendament, prin introducerea unui nou articol 169.1 alin (1) s-a concretizat prin adoptarea ºi promulgarea Legii 192/2015 pentru pensionarii ale cãror drepturi au fost stabilite potrivit legislaþiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011. Noi, reprezentanþii pensionarilor minei (preºedintele Hortopan Ion ºi prim vicepreºedintele Crãciunescu Barboane), împreunã cu pensionarii de la Hunedoara ºi Galaþi, am fost la Bucureºti încã de la iniþierea acestei legi în 9 decembrie 2014 în prezenþa d-nei Ministru al Muncii, Rovana Plumb ºi a preºedintei CNPP – d-na Ileana Cuitan, iar în data de 5 mai 2015 am intervenit în ºedinþã la Comisia de Muncã a Camerei Deputaþilor în sensul utilizãrii anexelor 4 ºi 5 din Legea 19/2000 ºi nu a anexei 3 din aceeaºi lege, pentru utilizarea stagiilor de cotizare la determinarea punctajelor medii anuale dupã care aceastã lege a fost avizatã. Însã Legea 192/2015 adoptatã de parlament ºi promulgatã prevede la alin (3), utilizarea stagiilor complete de cotizare prevãzute de lege,
corespunzãtor fiecãrei situaþii, la determinarea punctajului mediu anual. Pentru a NU lãsa loc de diferite interpretãri ºi calcule eronate, la întrunirea de la Ministerul Muncii din 27.01.2016 împreunã cu pensionarii siderurgiºti din Galaþi, Turnu Mãgurele ºi Giurgiu la analiza efectuatã în prezenþa ºefei Serviciului Pensii din Minister (dar în lipsa d-nei Ministru Ana Claudia Costea, motivând cã are ºedinþã de guvern), s-a stabilit: Recalcularea pensiilor conform legii, începând cu luna februarie 2016 ºi eºalonat începând cu pensionarii din 1990; Stagiul de cotizare utilizat sã fie acelaºi ca ºi la stabilirea drepturilor de pensie, conform art. 134, alin (3) din Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010; Respectarea hotãrârilor judecãtoreºti definitive ºi irevocabile ºi utilizarea acelor stagii complete de cotizare la determinarea punctajului mediu anual, în baza cãruia a fost calculat cuantumul pensiei. Contrar celor discutate ºi stabilite mai sus, prin Hotãrârea Guvernului pentru completarea HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, Guvernul României, modificã art. 134 alin (3) ºi prin excepþie, se prevede utilizarea stagiilor complete de cotizare prevãzute în Anexa nr. 5 din lege pentru majoritatea pensionarilor. Aceastã mãsurã defavorabilã, înseamnã utilizarea stagiilor de cotizare între 30 – 35 ani, rezultând un cuan-
tum al pensiilor foarte mic, în multe din cazuri acelaºi cuantum ºi chiar mai mic. În aceastã situaþie, singura soluþie este de a ne adresa instanþelor judecãtoreºti ºi a chema în judecatã instituþiile statului, care, cu ignoranþã ºi nepãsare, au modificat prevederile iniþiale ale art. 134, alin (3) din Norme. Amendamentul 19 – La anexa 15 din Normele de aplicare a Legii 263/2010 am propus modificarea pct. VI Menþiune, în sensul de a fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual ºi alte sporuri ºi adaosuri parte din venitul salarial brut realizat pentru care angajatorul a calculat, reþinut ºi virat contribuþia CAS. Am propus, printre alte venituri, luarea în calcul a formelor de retribuire în acord care s-a concretizat prin Decizia II CJ nr. 19/2011, decizie care, de asemenea, este OBLIGATORIE doar pentru instanþe. Trebuie sã menþionãm ºi sã ne referim ºi la Decizia ICCJ nr. 11/2015, prin care Înalta Curte a decis în dispozitivul de hotãrîre ca, pentru pensionarii din intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001, stagiile complete de cotizare la determinarea punctului mediu anual sã fie de: - 20 ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I-a de muncã, ºi - 25 ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncã ªi aceastã decizie, desigur, este obligatorie doar pentru instanþe, conform art. 517 (4) din NCPC. Subliniem, la final, faptul cã au mai rãmas nerezolvate unele amendamente importante din cele propuse, care sã fie luate în considerare la modificarea ºi completarea Legii 263/2010 împreunã cu altele propuse de asociaþiile de pensionari din þarã, sau iniþierea, elaborarea ºi emiterea unei noi legi a pensiilor, într-adevãr unitare ºi de duratã care sã nu mai necesite atâtea modificãri ºi completãri ulterioare. Preºedinte LSPMVJ Ing. Hortopan Ion Prim vicepreºedinte LSPMVJ Ing.Crãciunescu Barboane Vicepreºedinþi Ing. Dãbuleanu Ion Ing. Armean Valentin
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
Maidanezul de aproape 200 de lei apturarea ºi C cazarea unui singur maidanez costã. ªi nu puþin. Prinderea ºi cazarea unui singur câine fãrã stãpân costã undeva la 200 de lei.
Consiliul Local Vulcan a aprobat tarifele cu privire la capturarea ºi transportul ºi cazarea câinilor fãrã stãpân din
Municipiul Vulcan. Cheltuielile materiale cu procedura de capturare a unui câine se ridicã la peste 13 lei, sumã la care se adaugã cheltuielile salariale pentru angajaþi încã 96 de lei ºi cheltuielile legate de cazarea maidanezilor (vezi anexa 1 ºi 2). “În ºedinþa din data de 08.08.2016 Adunarea Generalã a Acþionarilor S.C PRE-
GOTERM a adoptat Hotãrârea nr. 21, privind aprobarea tarifelor de capturare, transport ºi cazare ale câinilor fãrã stãpân din municipiul Vulcan, motivatã de faptul cã prin H.C.L. nr. 52/2016 s-a aprobat ”Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân” precum ºi
Trece oricine, scapã cine poate
n nou accident mortal a U zguduit Valea Jiului,
iar bãrbatul care ºi-a pierdut viaþa încerca sã treacã peste liniile de cale feratã, într-o zonã în care nu existã nicio restricþie. Nimeni nu s-a gândit sã protejeze calea feratã cu un gard, aºa încât, în orice zonã, pe toatã lungimea municipiului Petroºani, calea feratã este un loc prin care se poate circula. Sunt copii, care trec zilnic peste ºine, iar asta pentru cã nici CFR, nici autoritãþile locale nu au fãcut nimic. Cei de la primãrie admit cã este grav ceea ce se petrece la Petroºani ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a catalogat aceste incidente drept regretabile, însã, susþine cã este treaba celor de la CFR sã îºi delimiteze calea. „În zona aceea existã un gard de pro-
”Planul de acþiune pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân din municipiul Vulcan”. Tarifele propuse sunt prevãzute în anexa 1 ºi anexa 2 a Hotãrârii nr. 21/08.08.2016 a AGA – Pregoterm S.A”, aratã expunerea de motive a proiectului de hotãrâre prin care s-au aprobat tarifele. Cheltuielile privind activitatea de capturare ºi transport a câinilor, cheltuielile privind deparazitarea, vaccinarea, sterilizarea, eutanasierea, identificarea ºi înregistrarea tuturor câinilor fãrã stãpân din Municipiul Vulcan, se asigurã de cãtre Consiliul Local al Municipiului Vulcan prin alocarea fondurilor financiare cãtre operatorul serviciului. Monika BACIU
tecþie cãtre ºosea. Nu este ºi pentru cealaltã parte. Aveþi dreptate ºi este un pericol. Noi, însã, nu putem sã punem garduri pe toatã lungimea oraºului. E, într-adevãr, o zonã periculoasã ºi din acest punct de vedere ºi zona de la Stadion este un pericol adevãrat, dar nu putem interveni, pentru cã aparþine de CFR. Ei ar trebui sã facã ceva, pentru cã se întâmplã destul de des astfel de incidente”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anual, sunt oameni care mor accidental, sau
nu, la Petroºani, dupã ce trenurile lovesc oamenii care trec pe acolo. Locul este deschis ºi neprotejat pe toatã distanþa în care calea feratã traverseazã oraºul. ªi incidentul de duminicã seara s-a petrecut într-o zonã extrem de circulatã, la lãsarea întunericului, când vizibilitatea este aproape zero, iar calea feratã nu este amenajatã, aºa încât cei care vor sã treacã, sã o poatã face în siguranþã. Nimeni, însã, nu a fãcut nimic niciodatã, iar gardurile ce au fost montate sunt, din loc în loc, furate. Diana MITRACHE
Petroºaniul, obligat sã aibã cel puþin o intersecþie semaforizatã
S
emafoarele vor fi aduse de la reparat ºi puse în funcþiune în intersecþia din zona Pieþei Centrale Petroºani, chiar dacã s-a intenþionat amenajarea unui sens giratoriu. Motivul a fost legat de economiile aduse la bugetul local, însã autoritãþile locale au decis sã menþinã semafoarele în funcþiune. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã nu se poate renunþa la
Salvamontiºii verificã pârtiile din Parâng
S
alvamontiºtii din Petroºani au demarat o campanie în Masivul Parâng, în urma cãreia urmãresc sã aducã toate pârtiile la standarde de siguranþã. Salvatorii montani spun cã vor sã se asigure cã schiorii care vor ajunge în Parâng, în sezonul de schi, vor fi feriþi de pericole ascunse. Mai precis, salvamontiºtii au ”periat” fiecare centimetru de pârtie ºi în zonele unde au descoperit cã existã risc au intervenit. ”Avem mai multe programe de curãþare a pârtiilor de care ne-am apucat în acestã toamnã. Sunt atent verificate toate pârtiile din staþiune, pentru cã pot ascunde multe pericole, de la roci ori alte obiecte care, odatã acoperite de zãpadã, pot
fi adevãrate capcane”, a spus Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Parâng. Salvamontiºtii din Petroºani au mai avut în acest an ºi o acþiune de refacere a marcajelor de pe traseele turistice din masiv, dat fiind faptul cã unele dintre indicatoare au fost fie furate ori degradate de vreme. Pe de altã parte salvamontiºtii din Parâng au intrat în alertã dat fiind faptul cã se anunþã mai multe zile cu vreme extrem de rece iar pe crestele montane nu este exclus sã se depunã un strat consistent de zãpadã. În aceste condiþii, pentru cã încã sunt mulþi iubitori de trasee de creastã care se aventureazã în drumeþii dificile, salvatorii vor patrula crestele Parângului. De altfel, meteorologii au transmis, luni, o informare privind ploi
însemnate cantitativ, rãcire accentuatã, intensificãri ale vântului ºi ninsori la munte, alertã valabilã pânã joi. În perioada menþionatã în vestul, centrul ºi nordul þãrii va ploua destul de mult, astfel cã se vor totaliza local peste 20 l/mp ºi izolat 40-50 l/mp de precipitaþii. La munte ploaia se va transforma în lapoviþã ºi ninsoare, iar în masivele din nordul þãrii se va depune strat de zãpadã. Temperaturile vor scãdea destul de mult iar vântul se va intensifica în majoritatea regiunilor ºi va avea viteze mai mari în cele vestice, sud-vestice ºi la munte, unde la rafalã se vor depãºi 50...60 km/h, iar pe crestele montane va sufla tare, au avertizat meteorologii. Maximilian GÂNJU
semafoare, pentru cã ar pune pe drumuri sute de locuitorii ai Vãii Jiului. ªcolile de ºoferi au nevoie de minim o intersecþie semaforizatã pentru a-ºi putea derula activitatea. ”Nu putem face economie la bugetul local în detrimentul oamenilor, chiar dacã întreþinerea ºi repararea semafoarelor se ridicã la sume destul de mari în fiecare an. Dacã fãceam un sens giratoriu la intersecþia de la Poliþia Petroºani ºi Piaþa Centralã, ar fi însemnat sã obligãm sute de persoane sã meargã la Deva, pentru a putea
susþine examenul pentru permisul auto. ªi ºcolile de ºoferi ar fi trebuit sã-ºi instruiascã cursanþii în localitãþi unde existã mãcar o intersecþie semaforizatã. Nu ne dorim sã-i punem pe oameni pe drumuri ºi la cheltuieli ºi din acest motiv nu renunþãm la semafoare. Nu doar populaþia din Petroºaniului ar fi trebuit sã susþinã examenul auto la Deva, ci ºi restul cursanþilor din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Octombrie 2016
Henþ cu mâna “NE RETRAGEM DIN CAMPIONAT”
Dragii de voi!
Ce este, este: arbitrul Rusandu din Sf. Gheorghe de Covasna a dat un penalty complet aiurea în
favoarea botoºenenilor care au câºtigat ºi-au urcat pe locul 3 în Liga I. Indiscutabil, una din marile erori de ale
campionatului. Dar de aici ºi pânã la a ameninþa cu retragerea din campionat, sã-mi fie cu pardon. O echipã Dinamo Bucureºti care a fãcut cele mai mari nenorociri în istoria fotbalului, în cârdãºie cu S.C. Bacãu, Flacãra
Moreni sau Victoria Bucureºti, sã vinã acum sã vorbeascã despre moralitate, pare puþin deºãnþat. Sã nu reamintim din nou cum au luat “Ghetele de aur”, Dudu Georgescu, Mateuþ sau Cãmãtaru, o parodie care a dus la desfiinþarea acestui
campionat !? Da’ retrageþi-vã, ce mai staþi pe gânduri? S-au retras ele branduri mai cu istorie (cinstitã) decât voi ºi tot aici suntem. Adicã pe nicãieri. Fotbalul merge înainte ºi fãrã Dinamo.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Fotbal. Cupa României
CA UN FORFAIT, LA LONEA...
Revedere în cupã
z Inter Petrila se impune ºi în acest campionat, venind cu scor de forfait la Lonea, 3-0 (goluri Kalai, Ad. Polha, Zavracu) cu Universitatea Petroºani, o echipã care nu îºi gãseºte cadenþa în Adi Dolha, din nou pe lista actualul sezon. marcatorilor petrileni z Puºtii lui Kanduth nu au rezistat la Cãlan 1-4 cu Victoria (golul jiulistului marcat de Stoian) la seniori, în schimb excelentã evoluþie la juniori, unde jiuliºtii au învins cu 7-0. z Retezatul Haþeg þinteºte tot mai sus, 3-1 cu Aurul Brad, autorii golurilor fiind Vârlan, Viºan, Simoneac, resp. Deak. z Din nou Minerul Uricani, scor de umilinþã, 0-4 la Aurul Certej, iar ªoimul Bãiþa pare a-ºi reveni, dupã 4-0 la Metalul Croºcior.
Retrogradarea echipei din Vulcan în Liga a V-a a dus la absenþa unor „derby-uri de Vale” în Liga a IV-a. Dar iatã cã mâine C.S. Vulcan se va întâlni cu Hercules Lupeni, liderul Ligii a IV-a. Cealaltã echipã din Valea Jiului rãmasã în competiþie, Inter petrila, va juca la Mãgura Pui. CUPA ROMÂNIEI – FAZA JUDEÞEANÃ, TURUL II MIERCURI, 5 OCT, ORELE 16:30 Zarandul Criºcior - ªomul Bãiþa CSM Vulcan - Hercules Lupeni C.S. Hunedoara - C.S. Ghelari Victoria Dobra - Victoria Cãlan Mãgura Pui - Inter Petrila C.S.C. Ilia - Aurul Brad Dacia Orãºtie - Retezatul Haþeg
Hercules Lupeni – C.S Hunedoara 2-1 (1-0)
CU EMOÞII LA FINAL
M
eci greu pentru echipa gazdã, cu o echipã revelaþie a campionatului, care a dat o replicã demnã de de locul 3 ocupat în clasament. Joc echilibrat în prima jumãtate de orã, cu o imensã ocazie (min. 20) a lui Bãcãran a cãrui ºut este apãrat de Cobliº ºi unu a lui Al. Marcu Fazã de meci din partida C.S. Vulcan (min. 26), atacantul hunedorean ratând cu Hercules Lupeni, disputatã în aprilie 2013 poarta goalã! Din nou, în ultimul sfert de orã, M. Filip (Hercules Lupeni) într-o la 1-0 pentru gazde, câte o ocazie de fiecare intervenþie aerianã în careul propriu Paginã realizatã de Genu TUÞU parte cu ºutul razant (min. 31) a lui Bãcãran, imitat (min. 44) de Fl. Lãcãtuº. Liniºtea în HERCULES LUPENI – SUPORTERUL PATRUPED tabãra gazdelor este de Ciocârlan (min. 65) cu O imagine simpaticã am surprins golul de 2-0 dar dupã ce oaspeþii au redus din C.S. HUNEDOARA 2-1 pe stadionul “Minerul” din Lupeni, la handicap! Hercules Lupeni, antrenor Dan partida Hercules – CS Hunedoara. Ultimele ºase minute au fost cu mari emoþii Voicu: A. Farcaº - Ungurianu, Ad. Roºian, Fotografie Molipsit de calmul tribunei, un cãþel Firan, Ionaºcu – Harangozo II (min. 78 G. de partea gazdelor. simpatic a stat stãpânul sãu pe tot Rãdulescu), Ciocârlan (min 90+1 Al. la minut parcursul reprizeilângã secunde, integrându-se Cojocaru), Cismaºiu, I Roºian – R. Moldovan perfect în atmosfera meciului. (min. 53 Filip), Bãcãran (min. 88 M. Pop) C.S. Hunedoara, antrenor Mircea Alic jr.: Cobliº (min. 46 Paºca) – Ciucurescu, Daisa, Ciumaºu, Mercurean – Baban, Ov. Stan, Rob. Popa (min. 46 Teodorescu) Scorobete – Al. Mariu (min. 73 Moroºanu), F. Lãcãtuº
Firan deschide scorul din 11 m în partida cu CS Hunedoara
Arbitru: Flavius Coroi – Deva Obs. AJF: Adrian Radu – Deva Spectatori: 200 GOLURILE: 1-0: Firan (min. 30 din 11 m, dupã un fault a lui Daisa la Harangozo II.; 2-0: Ciocârlan (min. 65); 2-1: Mercurean (min.84) din 11 m, ca urmare a unui fault a lui A. Farcaº asupra lui Fl. Lãcãtuº