Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1216
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Octombrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Locuinþele ANL nu vor mai putea fi cumpãrate
L
ocuinþele ANL nu vor mai putea fi cumpãrate. Anunþul a fost fãcut de vicepremierul României, Vasile Dîncu. Acesta a declarat cã primãriile trebuie sã deþinã locuinþe, în cazuri de forþã majorã. “ANL n-o sã se mai vândã pentru cã avem nevoie de locuinþe sociale. Dupã pãrerea mea, ideea aceasta cã vindem locuinþele ºi dupã aceea cu banii rezul-
taþi construim altele, nu a funcþionat. În momentul în care banii ajung la buget nu þi-i mai dã nimeni înapoi”, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu. La Petroºani existã un singur bloc ANL. Aici nimeni nu ºi-a exprimat opþiunea de a cumpãra locuinþa, având în vedere preþurile ridicate la care se calcula metru pãtrat în vederea vânzãrii. Aproape 400 de euro un metru pãtrat de locuinþã. Cam acesta este preþul de vânzare al unui metru pãtrat dintr-o locuinþã de tip ANL, iar petroºãnenii care locuiesc în astfel de imobile nu sutn dispuºi sã scoatã din buzunar aceºti bani, mai ales în condiþiile în care în Valea Jiului preþul pieþei este mult sub 150 de euro pe metru pãtrat. Monika BACIU
Petrila: Mina s-a închis,
URMEAZÃ ORAªUL?
M
ina Petrila a scos ultimul vagonet de cãrbune acum aproximativ un an, la 30 octombrie 2015, iar oamenii locului încã privesc cu tristeþe spre ruinele minei, de unde îºi câºtigau o pâine. Pe mulþi i-am gãsit, la un an de la închiderea minei, prin oraº, triºti ºi cu gândul la viitorul copiilor lor. >>> PAGINA A 7-A
Armata, amintiri printre ruine C ândva în Valea Jiului era Brigada Vânãtori de Munte ºi garnizoana militarã putea fi admiratã în Colonia Petroºani. Locul este acum o ruinã ºi numai partea în care erau dormitoarele a rãmas în picioare, dupã ce a fost reabilitatã ºi transformatã în locuinþe sociale. Militarii au plecat la pensie, sau s-au disponibilizat, iar clãdirile s-au degradat mereu. De Ziua Armatei nimic nu
mai aminteºte în acest loc, acum nãpãdit de buruieni ºi cu vaci care pasc printre gunoaie, despre mãreþia armatei de altã datã. Batalion de elitã, vânãtorii de munte de aici avea cai, iar soldaþii erau antrenaþi pentru schi. Doar cã acum, clãdirea
pierde, an de an, câte un etaj, un plafon se mai nãruie ºi nimic nu mai poate aminti de acel timp. În 2014 Vânãtorii de Munte hunedoreni au sãrbãtorit 80 de ani de la întemeierea primei unitãþi de trupe alpine în judeþul nostru, precum ºi 45 de
ani de la reînfiinþarea Batalionului „Avram Iancu” de la Brad. La 14 aprilie 1961, trupele de vânãtori de munte au fost eliminate complet prin desfiinþarea ultimei formaþiuni existente, Brigada 2 Vânãtori de Munte. Aceasta a fost însã reînfiinþatã pe 14 octombrie 1964.
Dupã Revoluþia din 1989, au fost înfiinþate Brigada 7 Vânãtori de Munte Petroºani ºi 61 Vânãtori de Munte. În urma unor reorganizãri, în prezent mai sunt active doar Brigada 2 ºi 61 Vânãtori de Munte. Ziua Armatei, însã, nu a fost sãrbãtoritã în acest an la Petroºani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Ciocoii vechi ºi noi, la alegerile parlamentare ouã, dar, strãluciþi luceferi ai viþiilor, care aþi mâncat starea stãpânilor voºtri ºi v-aþi "V ridicat pe ruinele acelora care nu v-au lãsat sã muriþi în mizerie; vouã, care sunteþi putrejunea ºi mucegaiul...; vouã, care aþi furat cu sfanþul din funcþiunile cele mici ºi cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-aþi cumpãrat moºii ºi palate, stropiþi cu noroi pe fãcãtorii voºtri de bine, vouã ºi numai vouã dedic aceastã slabã ºi neînsemnatã scriere" – Ciocoii vechi ºi noi – Nicolae Filimon. Opera lui Nicolae Filimon din 1848 concentreazã autenticitate ºi respect pentru adevãr. Romanul "Ciocoii..." este o învinuire, o criticã severã adusã arivismului ºi consecinþelor sale. Filimon îi sancþiona în opera sa pe ariviºti, pe parveniþi, pe ajunºi. Astãzi, la 168 de ani diferenþã, cei care ºi-au “cumpãrat moºii ºi palate, stropiþi cu noroi pe fãcãtorii voºtri de bine” vin ºi cer votul hunedorenilor. Actuali primari, preºedinte de consiliu judeþean, consilieri judeþeni candideazã la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Partidele politice se confruntã cu o lipsã acutã de candidaþi. Judeþul Hunedoara nu face excepþie de la regulã. Partidul care ºi-a asigurat conducerea judeþului pentru urmãtorii patru ani, PSD, iasã la alegerile alegerile parlamentare cu aceeaºi candidaþi ca la alegerile locale. Preºedintele CJ Hunedoara, Laurenþiu Nistor este primul pe lista pentru Camera Deputaþilor, Natalia Intotero, locul al doilea, directorul de la Pensii, Ilie Toma, pe trei, primarul comunei Sãlaºu de Sus, Sorin Marica, pe locul patru, Pe cinci, secretarul executiv al PSD Hunedoara, Radu Barb, pe ºapte Alin Adam Þambã, iar pe ºapte, Dacian Ciodaru. La Senat, primul loc este ocupat de primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã, iar
pe locul al doilea, se aflã fostul ºef al jandarmilor hunedoreni, Viorel Sãlan. Sãlan este membru al PSD de doar câteva sãptãmâni. Pe trei, Marius Heljiu, pe patru Ancuþa Suciu, iar pe cinci Puiu Badea. Nistor, Resmeriþã, Marica au fost ºi candidaþi la alegerile locale din vara acestui an.
P
NL, candidaþi noi, dar vechi
Aceeaºi problemã se întâlneºte ºi la PNL Hunedoara. Pe lista candidaþilor se regãsesc actuali primari sau consilieri judeþeni. Conducerea PNL Hunedoara susþine, însã, cã persoanele nominalizate sunt la prima candidaturã pentru o funcþie de parlamentar, cu excepþia lui Carmen Hãrãu. “Pe listele PNL Hunedoara, în afarã de Carmen Hãrãu, toþi ceilalþi sunt la prima candidaturã. Strada a cerut oameni politici noi, iar noi, cei de la PNL ne-am supus voinþei oamenilor”, a declarat Florin Roman, preºedintele interimar al PNL Hunedoara. Comitetul Judeþean Executiv al PNL
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Hunedoara a validat luna trecutã candidaturile pe listele electorale. În urma votului exprimat, lista pentru Camera Deputaþilor va avea urmãtoarea componenþã Lucian Heiuº, Dorin Oliviu Gligor, Marcel Goia, Oana Elisabeta Frânc, Valeriu Butulescu, Lucian Gherman, Ovidiu Furdui, Mihai Gabriel Irimie. Marcel Goia este actualul primar al oraºului Haþeg, în timp ce Oana Elisabeta Frânc a candidat pe listele PNL Hunedoara la alegerile locale din vara acestui an, scutin în urma cãruia a ajuns consilier judeþean. Valeriu Butulescu este consilier local la Petroºani. Mihai Gabriel Irimie ºi Ovidiu Furdui deþin în prezent câte o funcþie administrativã. Irimie este primarul comunei ªoimuº, în timp ce Furdui este primarul comunei Criscior. Dorin Gligor, în prezent consilier judeþean, a încercat în repetate rânduri sã acceadã la o funcþie de conducere la nivel judeþean. Lista pentru Senat va fi deschisã de Carmen Eleonora Hãrãu, actual deputat,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
aceasta find urmatã de Adrian-Nicolae David. David a candidat la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara în vara acestui an, însã a pierdut în faþa lui Laurenþiu Nistor. Dorin Ioan Petrui ºi Vetuþa Stãnescu, actual consilier judeþean, fost vicepreºedinte al CJH
completeazã lista candidaþilor PNL la Senatul României.
P
artidele mici cu oameni vechi
În ceea ce priveºte partidele mici din judeþul Hunedoara, acestea au început de ceva timp racolãrile. Partidul Miºcarea Popularã are în frunte un politician cu ºtate vechi de platã. Actualul senator Haralambie Vochiþoiu conduce formaþiunea politicã la nivel judeþean. Acesta va candida pentru un loc în parlamentul României, cel mai probabil fiind cel care va deschide lista pentru Camera Deputaþilor. Din partea PMP Hunedoara pânã acum ºi-au anunþat candidaturile Petre Nica, Bianca Timiº, dar ºi Constantin Jujan. La ALDE, lista pentru Senatul României este deschisã de jurnalistul Alin Bena. Acesta este urmat de Dorina Niþã, fost viceprimar ºi
candidat la funcþia de primar al municipiului Petroºani. Ardelean Nelu ºi Roºu Mircea sunt cei care completeazã lista candidaþilor ALDE la Senatul României. La Camera Deputaþilor, ALDE îl propune pe Marius Surgent, fostul viceprimar al municipiului Deva. Marius Sanfiricã, fostul preºedinte interimar al PC Hunedoara, este ºi el candidat pe listele ALDE. Milu Vladislav este consilier local la Petroºani ºi candidatul ALDE pentru Camera Deputaþilor. Acesta a ocupat ºi funcþia de viceprimar al municipiului Petroºani. Demeter Sorin, Lucaciu Virginia, Clonda Adrian, Hodor Ciprian ºi Teodorescu Ioan completeazã lista ALDE Hunedoara la Camera Deputaþilor. pentru alegerile din data de 11 decembrie. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Proiectele turistice din Valea Jiului neeligibile la finanþare europeanã
Valea Jiului au în urmã cu Îmainînceput bine de cinci ani
proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice. Staþiunile montane Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan au fost incluse în proiectul “Schi în România”, însã alocãrile financiare s-au redus considerabil. Abia în cursul acestui an, autoritãþile locale din Petroºani ºi Lupeni au primit câte douã, respectiv patru milioane de lei pentru continuarea unor lucrãri. Banii primiþi sunt insuficienþi ºi nici fondurile europene nu pot fi accesate pentru aceste proiecte. “Versiunea oficialã a Programului Operaþional Regional 2014-2020 a fost aprobatã de cãtre reprezentanþii Comisiei Europene la data de 23 iuni 2015. investiþiile în infrastructura de turism sunt limitate la infrastructura la scarã micã, ce
oferã facilitãþi recreative, în vederea promovãrii incluziunii sociale ºi combaterea sãrãciei, în special în comunitãþile marginalizate. Prin axa prioritarã 5: conservarea, protecþia ºi valorificarea durabilã a patrimoniului cultural vor putea fi finanþate activitãþile specifice obiectivelor de patrimoniul cultural cum ar fi: restaurarea, consolidarea, protecþia ºi conservarea monumentelor istorice, restaurarea, protecþia, conservarea ºi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare, dotãri interioare (instalaþii echipamente ºi dotãri pentru asigurarea condiþiilor de climati-
zare, siguranþã la foc, antiefracþie”, aratã vicepremierul Vasile Dîncu într-un rãspuns oferit senatorului Haralambie Vochiþoiu. Potrivit vicepremierului, doar proiectele turistice la scarã micã sunt eligile la finanþare pe fonduri europene. “Având în vedere dimensiunile bugetului, concetrarea teritorialã a resurselor financiare ºi a acþiunilor se va realiza un numãr limitat de obiective de patrimoniu cu potenþial turistic, de importanþã mondialã, naþionalã ºi localã, indiferent de localizarea din mediul urban sau rural, pentru care impactul economic rezultat în urma implementãrii este clar demonstrat. Pentru a fi eligibile prin POR, este necesar ca proiectele sã respecte prevederile programului ºi sã parcurgã toate etapele prevãzute. Astfel, printre cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere se numãrã: (…) vor fi finanþate numai proiectele la scarã
micã. Astfel valoarea proiectului nu trebuie sã depãºeascã 5 milioane de euro. În cazul obiectivelor aflate pe lista UNESCO, valoarea maximã a proiectelor nu trebuie sã depãºeascã 10 milioane euro. Impactul economic rezultat în urma implementãrii trebuie sã fie clar demonstrat. Astfel, vor avea prioritate la finanþare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creºterea economicã, a cãror restaurare va contribui în mod direct la creºterea competitivitãþi arealului în care sunt localizate. Obiectivul de patrimoniu este inclus în circuitul public, activitãþile vizeazã obiective de patrimoniu cultural imobil, implementarea proiectului va
Plan strict pentru sezonul de iarnã utoritãþile locale de la Petroºani se pregãtesc pentru sezonul A de iarnã. Pentru ca ninsorile sã nu îi ia prin surprindere, edilii petroºãneni au realizat planul operativ de acþiune pentru iarna 2016-2017, acesta urmând a fi supus spre aprobare consilierilor locali. Planul prevede mãsuri precise. Astfel, pentru combaterea poleiului au fost stabilite mai multe mãsuri. “Vreme uscatã (temperaturi de +1C cu tendinþe de scãdere) ºi prognoza în urmãtorele ore de precipitaþii. Se acþioneazã cu rãspânditoare mecanice pentru a împrãºtia material antirapant pe suprafeþele carosabile ale podurilor ºi pantelor din municipiul Petroºani dupã care se continuã pe toate strãzile. (...) Timpul maxim admis pentru rãspândirea materialelor antiderapante este de maximum 3 ore de la semnalarea fenomenului. Pentru combaterea poleiului pe strãzile secundare se va acþiona cu materiale antiderapante în maximum 5 ore de la semnalarea fenomenului”, aratã planul operativ.
La apariþia poleiului ºi a precipitaþiilor sub formã de ninsori slabe, de 5-6 centimetri, se acþioneazã cu utilaje cu lamã ºi cu material antiderpant. Planul operativ prevede mãsuri clare ºi în ceea ce priveºte perioadele cu zãpezi mai mari de 30 de centimetri. “În cazul în care nu se poate interveni din
cauza viscolului se va interveni imediat ce s-a oprit vântul, cu toate utilajele cu lamã din dotare pentru strângerea ºi îndepãrtarea zãpezii începând cu centrul civic ºi continuând cu strãzile din anexa 2 ºi strãzile secundare. Dacã se constatã cã este necesar se va administra ºi material antiderapant
pentru a îndepãrta total zãpada de pe carosabil. Vor fi mobilizaþi în caz de nevoie în acþiunea de deszãpezire agenþii economici care au contract în derulare cu DADPP cu toate utilajele ºi maºinile din dotare pânã la crearea condiþiilor de circulaþie pe strãzi. Perioada maximã de punere în funcþiune optimã a suprafeþe stradale este de 24 de ore. Toate societãþile comerciale vor interveni în acþiunea de îndepãrtare a zãpezii din faþa unitãþilor ºi din interior cu utilaje ºi personal”, mai aratã planul de
contribui la îmbunãtãþirea stãrii de conservare a obiectivului de patrimoniu ºi la creºterea numãrului de vizitatori”, mai aratã vicepremierul Dîncu. Potrivit informãrii “în ceea ce priveºte proiectele din domeniul turismului, implementate în perioada 20072013, în judeþul Hunedoara, vã informãm, cã prin Programul Operaþional Regional 2007 -2013, au fost finanþate 17 proiecte, în valoare totalã de 143,56 milioane lei, din care 80,7 milioane lei contribuþie UE. De asemenea, menþionãm cã cele 17 proiecte sunt finalizate din punct de vedere tehnic, având plata finalã efectuatã”. Monika BACIU
acþiune pentru sezonul de iarnã 2016-2017. ªi cetãþenii vor fi angrenaþi în acþiunea de deszãpezire. “În vederea curãþirii zãpezii de pe trotuare, case particulare în zona societãþilor comerciale ºi a instituþilor publice se vor mobiliza cetãþenii, factorii de rãspundere în temeiul prevederilor
regulamentului de salubrizare a municipiului Petroºani”, mai creioneazã edilii. În cazul în care regulamentul nu va fi respectat, firma care trebuie sã asigure deszãpezirea riscã sancþiuni conform prevederilor în vigoare. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Termocentrala Paroºeni, în instanþã pentru desulfurare
SOARTA PECETLUITÃ
C
Termocentrala Paroºeni rãmâne fãrã investiþie
A
ctivitatea termocentralei de la Paroºeni ar putea fi opritã de decizia instanþei, pentru cã nu a fost plãtitã valoarea TVA, iar instalaþia de desulfurare, care a fost realizatã în proporþie de 96%, nu poate fi funcþionalã.
omitetul creditorilor nu a aprobat alocarea sumei de 5 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de la termocentrala Paroºeni. Niciunul dintre membrii comitetului creditorilor Complexului Energetic Hunedoara nu a fost de acord cu plata sumei cãtre CNIM pentru finalizarea investiþiei care a ajuns la 96%. Mai exact, 5.026.058,83 lei ar mai fi fost necesari pentru continuarea investiþiei. “Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili: Din Informarea cu nr.5243/14.09.2016 transmisã de cãtre administratorul judiciar reiese faptul cã se supune aprobãrii Comitetului creditorilor propunerea de soluþionare a situaþiei actuale a contractului 142/2010 în vederea anularii suspendãrii ºi reluãrii lucrãrilor în ºantier. Astfel, conform informaþiilor puse la dispoziþie de administratorul judiciar, în baza OUG nr. 22/2015, Complexul Energetic Hunedoara SA a primit în anul 2015 un ajutor de stat individual pentru salvare în suma de 98.476,90 mii lei. Din aceastã tranºã a rãmas
neutilizatã suma de 5.026.058,83 lei. În vederea deblocãrii situaþiei actuale a contractului 142/2010 ºi a reluãrii lucrãrilor în ºantier, se propune întreprinderea urmãtoarelor mãsuri: - plata cãtre contractorul CNIM a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant, cu condiþia ca lucrãrile în ºantier sã fie reluate imediat dupã efectuarea acestei plati; diferenþa dintre suma restantã de 20.629.670,73 lei ºi suma plãtitã de 5.026.058,83 lei, respectiv suma de 15.603.611,90 lei, sã fie plãtitã contractorului în rate de cca 1.000.000 lei lunar pânã la sfârºitul anului 2017; facturile curente emise de
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
contractorul CNIM dupã reluarea lucrãrilor în ºantier sã fie plãtite din creditul de la BRD ºi acreditivul IMP/2999 iar TVA-ul din surse proprii în termenul de scadenþã conform contractului nr.142/2010. Referitor la mãsurile propuse de administratorul judiciar, respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant, cu condiþia cã lucrãrile în ºantier sã fie reluate imediat dupã efectuarea acestei plãti, iar diferenþa dintre suma restanta de 20.629.670,73 lei ºi suma plãtitã de 5.026.058,83 lei, respectiv suma de 15.603.611,90 lei, sã fie plãtitã contractorului în rate de cca 1.000.000 lei lunar pânã la sfârºitul anului 2017, instituþia noastrã nu este de acord cu efectuarea acestor plãþi, din urmãtoarele considerente: În BPI nr. 15509/25.08.2016 a fost publicat tabelul preliminar al creanþelor înregistrate faþã de debitoarea CEH SA, creditorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) fiind înscris la masa credalã cu o creanþã anterioarã deschiderii procedurii de insolvenþã în cuantum de 21.676.176,46 lei - creanþã chirografarã. Pe cale de consecinþã, apreciem cã plata unor creanþe rezultate din facturile emise de cãtre furnizori, considerate creanþe anterioare deschiderii procedurii insolvenþei este în detrimentul celorlalþi creditori garantaþi/bugetari/chirografari ale cãror creanþe au fost
înscrise în tabelul creditorilor, fiind încãlcate astfel prevederile art. 159 alin. 1 ºi art. 161 din Legea 85/2014. În conformitate cu prevederile art.5 pct.67 din Legea nr.85/2014 prin tabel definitiv de creanþe " se înþelege tabelul care cuprinde toate creanþele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar ºi împotriva cãrora nu s-au formulat contestaþii, precum ºi creanþele admise în urma soluþionãrii contestaþiilor. În tabelul din BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENÞÃ Nr. 19174/21.10.2016 se aratã suma solicitatã, suma admisã ºi rangul de prioritate a creanþei potrivit prevederilor art. 159 ºi art. 161". Creanþele înscrise în tabelul definitiv de obligaþii constituie baza de raportare a planurilor de reorganizare sau distribuþie care se întocmesc în aplicarea art. 159 ºi 161 din Legea nr. 85/2014. În consecinþã, creanþa anterioarã deschiderii procedurii nu poate fi plãtitã decât dacã este înscrisã în prealabil în tabelul definitiv de obligaþii,
plãþile putându-se efectua doar conform unui plan de reorganizare confirmat sau unui plan de distribuire între creditori. În ceea ce priveºte menþinerea contractului încheiat între CEH SA ºi Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM), în condiþiile existente la data deschiderii procedurii insolvenþei, renegocierea clauzelor contractuale sau eventual denunþarea acestuia, apreciem cã aceste atribuþii exced atribuþiilor Comitetului creditorilor, revenind în mod exclusiv administratorului judiciar. Astfel, în conformitate cu Legea nr.85/2014, Titlul II, Procedura insolvenþei, cap. I, Dispoziþii comune, Secþiunea a 5 a, Situaþia unor acte juridice ale debitorului, subsecþiunea Situaþia contractelor în derulare, respectiv art. 123 - 131, contractele în derulare se considerã menþinute la data deschiderii procedurii, iar, prin excepþie de la aplicarea art.1417 Cod Civil, nu se aplicã scadenþa anticipatã dacã intervine deschiderea procedurii. Pentru maximizarea averii debitorului, administratorul
judiciar poate sã renegocieze/denunþe orice contract încheiat de debitor, cu condiþia sã nu fi fost executat în totalitate ori substanþial, aceasta fiind una dintre atribuþiile de bazã ale administratorului judiciar. De asemenea, apreciem cã, în situaþia unui contract ce prevede plãþi succesive din partea debitorului, administratorul judiciar nu poate fi obligat, pentru menþinerea contractului, sã facã plãþile anterioare, pentru acestea putându-se formula cerere de creanþã, conform art. 123 alin. 9, fapt care s-a întâmplat ºi în cazul de faþã (CNIM fiind înscris la masa credalã, în calitate de creditor chirografar, pentru sumele restante anterioare deschiderii procedurii de insolvenþã). La acestea se adaugã faptul cã administratorul judiciar are rolul de a supraveghea activitatea debitorului. Noþiunea de "supraveghere a activitãþii debitorului" a fost definitã în cadrul art. 5 la pct. 66: "Supravegherea exercitatã de administratorul judiciar, în condiþiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constã în analiza permanentã a activitãþii acestuia ºi avizarea prealabilã atât a mãsurilor care implicã patrimonial debitorul, cât ºi a celor menite sã conducã la restructurarea/ reorganizarea acesteia. De asemenea, Legea nr. 85/2014 stabileºte în mod explicit conþinutul obligaþiei de prudenþã ºi diligenta a administratorului judiciar în situaþia contractelor în derulare, art. 123 alin. 2 stipulând: "Dacã solicitã executarea contractului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar se va asigura cã debitorul dispune de fondurile bãneºti necesare
achitãrii contravalorii bunurilor sau prestaþiilor furnizate de cocontractant." Faþã de cele expuse anterior, apreciem cã menþinerea contractului încheiat între CEH SA ºi Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) în condiþiile existente la data deschiderii procedurii insolvenþei, renegocierea clauzelor contractuale sau eventual denunþarea acestuia excede atribuþiilor, comitetului creditorilor, revenind în mod exclusiv administratorului judiciar”, a fost punctul de vedere al Direcþiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Nici Ministerul de Finanþe nu a fost de acord cu plata celor 5 milioane. “Statul român prin Ministerul Finanþelor Publice prezintã vot negativ cu privire la plata sumei de 5.026.058,83 lei, reprezentând TVA restant cãtre contractorul CNIM din suma rãmasã neutilizatã din ajutorul de stat individual acordat în bazã O.U.G. nr. 22/2015”, aratã procesul verbal al comitetului creditorilor CEH. CEC Bank unul dintre membrii comitetului creditorilor a fost de acord cu alocarea sumei în vederea finalizãrii investiþiei. “CEC Bank SA este de acord cu efecuarea plãþii în sumã de 5.026.058,83 lei, cãtre CNIM, conform acordului de principiu dat de creditori pentru continuarea ºi finalizarea investiþiilor la SE Paroºeni, în ºedinþa Comitetului creditorilor din 22.09.2016”, mai aratã raportul. Societatea Naþionalã de Închideri Mine a votat negativ motivând cã „actul normativ prin care a fost acordatã aceastã sumã prevedea un termen de
platã care a fost depãºit”. În ceea ce priveºte primãria Vulcan aceasta s-a abþinut de la vot. “Cu privire la punctul doi aflat la ordinea de zi, respectiv - Aprobarea plãþii, în suma de 5.026.058,83 lei, cãtre CNIM, conform acordului de principiu, dat de creditori, pentru continuarea ºi finalizarea investiþiilor la SE Paroºeni, din ºedinþa Comitetului creditorilor din 22.09.2016": Cu majoritate de voturi, nu se aprobã plata sumei de 5.026.058,83 lei cãtre CNIM”, aratã raportul. Administratorul special al CEH declara cã investiþia de la Paroºeni ar trebui sã continue. “Investiþia de la Paroºeni ar trebui finalizatã având în vedere cã suntem undeva la 96%, ca sã nu ne înecãm cã þiganul la mal, ar trebui sã finalizãm ºi ar fi bine pentru Paroºeni. Mai sunt mici probleme tehnice de agreere de cãtre Ministerul Energiei a sumei respective ca fiind o sumã eligibilã care poate fi accesatã din ajutorul de stat acordat în anul 2015. Dacã mininisterul nu acceptã, noi nu ne putem asuma cã o plãtim noi, cã am semna lucruri penale, iar libertatea e mult mai scumpã decât un lucru de genul acesta. Nu aº vedea un impediment în faþa Ministerului Energiei de ce nu ar accepta o astfel de sumã, e o sumã care este necesarã ºi se încadreazã în decizia Comisiei Europene de ajutor de stat pentru funcþionarea societãþii. A fost o tãrãgãnare, dar nu justificatã cã nu vor sã îºi asume. În situaþia puþin probabilã a neacceptãrii acestor cheltuieli am ajunge în ipoteza de a nu avea conformitate de mediu”, a declarat în urmã cu câteva luni, Bogdan Stãnescu, administratorul special al CEH. Monika BACIU
Termocentrala Paroºeni, însã, problema este cã pentru acest proces, toatã documentaþia care trebuie fãcutã pentru ajutor este mult încetinitã de faptul cã nu s-a ajuns la varianta optimã care
Garda de Mediu a acþionat în instanþã CEH ºi termenul de judecatã este programat pentru miercuri 26 octombrie 2016. Liderii de sindicat, însã, vorbesc acum despre faptul cã s-ar fi gãsit banii necesari, însã, birocraþia treneazã luarea unei decizii în acest sens. „Pe varianta de ajutor de stat pentru termocentrale, la care se lucreazã în acest moment, sunt cuprinºi bani pentru terminarea instalaþiei de desulfurare de la
OFICIAL. Discriminare la angajãrile de la CEH urtea Supremã a C respins recursul formulat de Complexul Energetic Hunedoara împotriva Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Anul 2013 a fost caracterizat la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei de angajãri. Dupã zeci de ani, la minele din Valea Jiului au avut loc angajãri, dar ºi acestea au debutat cu stângul. Criteriile au fost stabilite de conducerea societãþii, iar unele dintre acestea au intrat în vizorul Consiliului Naþional pentru Combaterea
Discriminãrii. Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de la CNCD drept pentru care au apelat la instanþã. 3000 de lei va trebui sã plãteascã Complexul Energetic Hunedoara ca amendã contravenþionalã pentru nerespectarea anumitor condiþii. Astfel, pentru angajãrile din luna mai de la Mina Lupeni, CEH a stabilit mai multe condiþii, iar CNCD a a dispus - prin Nota de autosesizare nr. 3682/29.05.2013 începerea din oficiu a unei analize de discriminare pe criterii de vârstã, domiciliu ºi þinutã. Cei de la
sã fie trimisã spre aprobare la Bruxelles”, a declarat Darius Câmpean, lider Sindicatul Muntele. Statul român are de achitat o amendã pentru certificatele de bioxid de carbon de anul trecut, de aproximativ 500 de milioane de lei, la care s-ar putea adãuga cea din acest an. Pânã acum, pentru lucrarea de realizare a instalaþiei de desulfurare a fost alocatã suma de 70 de milioane de euro ºi mai este necesar un rest de 4 milioane. Mai mult, dacã nu se finalizeazã lucrarea, cei de la Mediu vor opri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului. Diana MITRACHE
Complexul Energetic Hunedoara au pierdut procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia. Aceºtia au fãcut recurs, iar Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie le-a respins acþiunea. “Respinge recursul declarat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin Sucursala Divizia Minierã, prin administrator judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL Craiova împotriva Sentinþei nr.147 din 6 iunie 2014 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia contencios administrativ ºi fiscal, ca nefondat. Definitivã”, se aratã în soluþia Curþii Supreme. Regulamentul de
concurs impunea o notã finalã minimã de promovare a concursului de angajare – 6, la obþinerea cãreia contribuia, în proporþie de 50%, ºi proba de analizã a dosarului bazatã pe notele obþinute în raport cu criteriile domiciliului ºi vârstei. Acest lucru contravene cu regulile de combatere a discriminãrii. În privinþa criteriului „vârstã”, regulamentul prevedea o pondere de 30% din nota finalã, punctajul însã fiind acordat diferenþiat în funcþie de categoria de vârstã a participantului, astfel: 18 – 22 de ani – 10 puncte; 22 – 24 de ani – 15 puncte; 24 – 26 de ani – 20 de puncte; 26 – 28 de ani – 15 puncte; 28 – 30 de ani – 10 puncte; peste 30 de ani – 1 punct. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Florãresele sperã ca Luminaþia sã le aducã profit
Z
eci de florari au invadat municipiul Petroºani, în speranþa cã vor scoate profit þinând cont cã Ziua Morþilor este o sãrbãtoare înrãdãcinatã în zonã Luminaþia reprezintã pentru aproape toþi locuitorii Vãii Jiului o zi care este dedicatã în întregime comemorãrii celor trecuþi în nefiinþã. Potrivit tradiþiei, cei rãmaºi în viaþã merg în fiecare an în aceastã zi la mormintele celor dragi,
acolo unde dau de pomanã celor nevoiaºi. Tot tradiþia spune cã pentru urmaºi este o obligaþie sã împodobeascã cu flori mormintele celor dragi, astfel cã cimitirele se transformã într-o veritabilã grãdinã cu flori ºi doar lumânãrile aprinse la cãpãtâiul morþilor amintesc de locul în care te afli. Nimeni nu ºtie exact cum de s-a înrãdãcinat o sãrbãtoare catolicã ºi în rândul ortodocºilor, dar este cert cã toatã lumea o respectã ºi pânã ºi ultimul mormânt din cimitir primeºte o floare. Aceastã
Municipiul Lupeni se pregãteºte de Ziua recoltei
A tradiþie este manã cereascã pentru comercianþii de flori, deja instalaþi în Piaþa Centralã Petroºaniului. Aceºtia recunosc cã în doar o sãptãmânã, de pe urma florilor vândute în prag de Ziua Morþilor, îºi asigurã veniturile pe cel puþin o lunã de zile. Maximilian GÂNJU
venit rândul municipiului Lupeni sã îmbrace hainele tradiþionale. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la Lupeni va avea loc Ziua Recoltei. La eveniment sunt aºteptaþi sã participe producãtori din întreaga þarã. “Într-o ºedinþã de "îndatã" a Consiliului Local Lupeni, am aprobat, în unanimitate de voturi, desfãºurarea, în perioada 28, 29
Ambasadorii Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, la prima prima misiune în strãinãtate
T
imp de trei zile, 14 ambasadori ºi voluntari pentru Geoparc au participat la un schimb de experienþã desfãºurat în Geoparcul Internaþional UNESCO Bakony – Balaton din Ungaria. Ei au fost însoþiþi de echipa Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, de reprezentanþi ai Centrului de Informare Turisticã din comuna Sãlaºu de Sus ºi de doi tineri investitori care doresc sã îºi dezvolte o afacere localã bazatã pe cultivarea lavandei în Þara Haþegului. Pentru ambasadorii Geoparcului a fost prima ocazie de a reprezenta peste hotare, în calitate oficialã, Geoparcul Dinozaurilor, dar ºi de a înþelege mai bine importanþa interpretãrii ºi a ghidajului într-un geoparc pentru a le oferi vizitatorilor o experienþã cât mai complexã. Totodatã, ei au avut posibilitatea de a se familiariza ºi cu conceptul de geodiversitate ºi reprezentarea sa la suprafaþa Pãmântului, sub pãmânt ºi prin intermediul corpurilor cereºti. Delegaþia Geoparcului Dinozaurilor a vizitat situl geologic de la Hegyestû, unul dintre cele mai renumite din Ungaria datoritã interpretãrii de peisaj marcat de prezenþa vulcanilor care au fost activi în zonã cu cca 8 milioane de ani în urmã. Un alt punct de
interes a fost Centrul de vizitare Tapolca, în care ambasadorii ºi voluntarii au aflat detalii despre fenomenele carstice ºi au experimentat plimbarea cu barca pe apele lacului subteran dintr-o peºterã situatã sub un oraº. La Observatorul astronomic de la Bakonybél, ei s-au familiarizat cu fenomenele astronomice, cu studiul acestora ºi au putut admira fragmentele de corpuri cereºti ajunse pe Pãmânt. Vizita s-a încheiat pe malul lacului Balaton, la Centrul de vizitare Casa Lavandei din Tihany. ”Fiecare loc e minunat în felul sãu, dar Geoparcul Bakony – Balaton m-a uimit din toate punctele de vedere, de la peisaje ºi arhitectura caselor, pânã la cel mai mic detaliu din centrele de vizitare în care am fost. Am remarcat cã s-au investit foarte mulþi bani în acest geoparc, dar ºi cã pe teritoriul sãu sunt multe lucruri care au fost pãstrate ºi conservate de oameni de-a lungul timpului, cum ar fi vulcanul de la Hegyestû sau peºtera. Spre deosebire, la noi a trebuit sã readucem totul la
viaþã pentru a le putea oferi vizitatorilor Geoparcului Dinozaurilor povestea locurilor”, apreciazã Oana Indrecan, ambasador al Geoparcului, elevã la Colegiul Naþional ”I.C.Brãtianu” Haþeg. Acest prim schimb de experienþã a însemnat ºi o modalitate de cunoaºtere ºi cooperare în cadrul grupului de ambasadori, dar ºi o oportunitate de a descoperi ºi dezvolta noi proiecte în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. ”Consider cã grupul s-a sudat în aceste trei zile pentru cã am locuit împreunã ºi am avut parte de o experienþã comunã. A fost o ocazie excelentã de a ne dezvolta identitatea de grup, care sã ne permitã sã avem o eficienþã mult mai mare în acþiunile noastre viitoare. Ca o concluzie, grupul nostru a avansat prin aceastã experienþã ºi aceasta este direcþia în care trebuie sã ne îndreptãm”, considerã Andrei Dincã, liderul grupului de ambasadori ai Geoparcului, student la Universitatea Babeº Bolyai Cluj.
ºi 30 octombrie, Zilelor Recoltei, în Parcul Copiilor Bãrbãteni”, informeazã consilierul local PNL, Cristian Roºu. Consiliul Local Lupeni pune la dispoziþia firmei organizatoare locaþia ºi suportã costurile de branºare la energia electricã în limita a 3000 de lei. Astfel, producãtorii din toate colþurile þãrii sunt aºteptaþi în acest sfârºit de sãptãmânã la Lupeni. Monika BACIU
ªi reprezentanþii geoparcului maghiar au fost încântaþi de întâlnirea cu tinerii ambasadori ai Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. ”Am fost foarte bucuroºi sã-i întâlnim ºi sã îi gãzduim pe Ambasadorii Geoparcului. Toþi sunt foarte simpatici, deschiºi, curioºi ºi entuziaºti. Pentru mine, întâlnirea cu tinerii din România a fost o experienþã minunatã. Sperãm ca, pe viitor, sã dezvoltãm proiecte comune care sã îi ajute pe tinerii din cele douã geoparcuri sã se cunoascã ºi sã colaboreze”, afirmã Korbély Barnabás, coordonatorul Geoparcului Internaþional UNESCO Bakony – Balaton. Ambasadorii Geoparcului este un grup de tineri voluntari, constituit în cadrul proiectului cu acelaºi nume, derulat în aceastã varã de Asociaþia Geomedia. În urma cursurilor de formare absolvite în cadrul proiectului, ambasadorii au rolul de a reprezenta ºi de a promova Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului la nivel local, judeþean, naþional ºi internaþional. Pe parcursul verii, ambasadorii au avut posibilitatea de a-ºi pune în valoare cunoºtinþele dobândite ºi în cadrul altor proiecte educaþionale derulate în Geoparc, precum ”Educaþie în Geoparc cu Andi Andezit” ºi ”Banca de EcoInvestiþii în Educaþie” dar ºi la evenimente majore, aºa cum au fost Festivalul Dinozaurilor sau Ziua Vulcanilor. Adina POPA POPA
Condamnat definitiv pentru uciderea unui pieton
C
urtea de Apel Craiova a respins apelul medicului din Uricani care a omorât un pieton ºi a fugit de la locul accidentului. Costin Dobrescu a fost condamnat de Judecãtoria Novaci la un an ºi 4 luni de închisoare cu suspendare ºi 70 de zile de muncã în folosul comunitãþii la Primãria Uricani ori la cea din Vulcan. Acesta a fãcut apel la sentinþã iar magistraþii Curþii de Apel Craiova i-au respins acþiunea ca nefondatã ºi au menþinut soluþia instanþei de fond. Accidentul provocat de medicul din Uricani a avut loc la finele anului trecut, iar poliþiºtii au stabilit cã uricãneanul a accidentat mortal un pieton care îºi fãcea nevoile pe marginea unui drum naþional din Bengeºti - Ciocadia. Costin Dobrescu a aþipit la volan, a scãpat maºina de sub control ºi l-a lovit mortal pe pietonul care-ºi fãcea nevoile într-un ºant de pe marginea drumului. Autoturismul a revenit pe drum, iar medicul ºi-a continuat deplasarea ºi a fost descoperit de poliþiºti pe raza comunei Scoarþa. Tot el a sunat la 112 pentru a anunþa cã a provocat un accident ºi le-a spus poliþiºtilor cã nu a lovit pe nimeni ºi cã maºina ºi-a avariat-o într-un ºanþ. Ca o coincidenþã stranie victima sa a fost un miner tot din Uricani, care s-a pensionat ºi s-a retras în judeþul Gorj. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Petrila: mina s-a închis, urmeazã oraºul? M ina Petrila a scos ultimul vagonet de cãrbune acum aproximativ un an, la 30 octombrie 2015, iar oamenii locului încã privesc cu tristeþe spre ruinele minei, de unde îºi câºtigau o pâine. Pe mulþi i-am gãsit, la un an de la închiderea minei, prin oraº, triºti ºi cu gândul la viitorul copiilor lor.
Unii chiar ne-au spus cã se tem ca, dupã închiderea definitivã a minei, sã nu urmeze închiderea oraºului. Asta, pentru cã tinerii nu prea au ºanse aici, iar cei care rãmân sunt pensionarii. ªi ei se mai uitã puþin ºi peste „gard”. „În anul acesta care a trecut, aº fi vrut sã vãd cã avem noi locuri de muncã pentru tineri. Îl am pe bãiatul meu, care lucreazã la Orãºtie.
Douã ore face drumul dus, douã înapoi ºi 8 ore lucreazã, dar munca nu este plãtitã. În Timiºoara, un angajat ia 2.000 de lei, iar ai noºtri 1.300. Vedeþi, oraºele mari sunt mai bine. Petrila este cam slab. Petroºaniul parcã merge spre bine”, ne spune un pensionar de la minã, iar un altul crede cã oraºul se va prãbuºi într-o zi. „Aº fi vrut sã fie tot aºa cum a fost înainte. Locuri de muncã noi pentru tineri. Vai de noi,
Tichetele ºi transportul minerilor, aproape rezolvate L iderii de la Sindicatul Muntele au reuºit sã obþinã tichete de masã pentru minerii din Valea Jiului ºi, pânã la finele acestei sãptãmâni, ortacii vor primi o parte dintre ele. Asta, dupã lungi discuþii ºi presiuni, însã, legea spune clar cã oamenii care lucreazã în
condiþii grele au nevoie de un aport suplimentar de hranã. Acest lucru a fost girat ºi de medicul de medicina a muncii, iar inspectorii de muncã au cerut imperativ ca oamenii ce coboarã în subteran sã primeascã hranã caldã, un aport caloric, sau tichete de masã, ultima variantã fiind cea care a rãmas valabilã. „Pânã pe data de
28 octombrie, trebuie sã se acorde jumãtate din tichetele de masã. Pânã acum s-a lucrat la acest lucru, s-au contabilizat absenþele, urmând ca angajaþii care au fost la serviciu sã încaseze aceste tichete”, a declarat Darius Câmpean, lider al Sindicatului Muntele de la Complexul Energetic Hunedoara. În plus, liderii minerilor cer în continuare ca aceºtia sã aibã transport spre locurile de muncã, ca ºi pe drumul spre casã, pentru cã unitãþile extractive sunt la
bãtrânii de aici! Ar trebui ca, pe locul unde a fost mina, sã vinã un investitor sã facã noi locuri de muncã, cã toþi tinerii noºtri sunt prãpãdiþi ºi trebuie sã plece în alte pãrþi ºi rãmân blocurile astea de aici pustii. Le vor dãrâma toate ºi le vor face una cu pãmântul, cã nu mai vine nimeni la Petrila. Rãmânem, pânã mai suntem, noi, pensionarii”, a spus, cu amãrãciune, un alt pensionar. Alþi locuitori ai oraºului Petrila, însã, au rãmas cu speranþa cã, dacã tot au închis mina, mãcar sã o fi transformat în muzeu de vizitat. Asta, cã tot a avut ºi Ion Barbu o idee similarã, nepusã încã în practicã ºi la care încã se lucreazã, pentru ca mai multe clãdiri sã rãmânã în picioare. kilometri distanþã de oraº, iar acum abia se descurcã sã ajungã la ºut. „Actul adiþional, care presupunea modificare articolului legat de transport, a fost înregistrat la Deva, urmând ca joi, de la ora 12,00, sã ne întâlnim în Comisie paritalã pentru a fundamenta regulamentul de decontare al transportului pentru angajaþii CEH. Minerii vin la serviciu cu resurse proprii, cu posibilitãþi limitate ºi destul de greu. ªi în continuare va fi o situaþie similarã, însã, se vor face deconturi pentru deplasãrile pe care ei le fac la ºi de la locul de muncã”, a mai adãugat Darius Câmpean. Diana MITRACHE
„În primul rând, sã se fi conservat mai bine, sã se poatã vizita mina. Sã vinã turiºtii, sã vadã în ce condiþii au lucrat bunicii, pãrinþii ºi chiar ºi noi. Sã caute sã dea la tineri mai multe ºanse pe plan local”, a conchis omul. Mina Petrila a fost închisã la finele lunii octombrie, anul trecut ºi o parte dintre muncitori, care nu s-au disponibilizat, ori care nu au ieºit la pensie, s-au dus la
Mina Lonea. Oraºul, însã, nu a cunoscut nici o zvâcnire, deºi oamenii au votat schimbarea, iar Ministerul Culturii încã are de lucru pentru a vedea care sunt clãdirile ce vor rãmâne în picioare ºi care vor cãpãta o nouã destinaþie. Cât despre locurile de muncã la care viseazã bãtrânii din acest oraº, lucrurile rãmân la nivelul utopiei. Diana MITRACHE
Bazinul didactic de la Petroºani, program prelungit B azinul didactic de la Petroºani va funcþiona, începând din aceastã sãptãmânã, dupã un nou program.
Administratorii bazinului împreunã cu autoritãþile publice locale de la Petroºani au decis sã prelungeascã programul de funcþionare de luni pânã duminicã inclusiv. “Începând de sãptãmâna aceasta vom avea deschis de luni pânã vineri de la ora 9 la ora 21. Prin aceastã mãsurã dorim sã le oferim posibilitatea de a veni la bazin ºi celor care lucreazã pânã dupã-amiaza”, a declarat Petre Popa, administratorul bazinului didactic din Petroºani. Cei mici au la dispoziþie trei instructori care le oferã lecþii de înot. “Avem trei instructori abilitaþi care le oferã cursuri de înot copiilor. Astfel, cei mici fac miºcare ºi îºi lucreazã toþi muºchii din corp”, a mai spus sursa citatã. Bazinul de înot didactic de la Petroºani este singurul de acest gen din judeþul Hunedoara. Începând din primãvara acestui an, aici funcþioneazã ºi o saunã destinatã exclusiv adulþilor. Monika BACIU
A povestit cum a fost înjunghiatã de concubin tarea femeii de 51 de ani, S din Aninoasa, înjunghiatã de concubin în urmã cu douã sãptãmâni, s-a ameliorat ºi a putut discuta cu procurorii despre ce s-a întâmplat în noaptea de 11 octombrie.
Victima a fost la un pas sã-ºi piardã viaþa dupã ce concubinul ei s-a îmbãtat ºi apoi a cãutat motiv de scandal. Bãrbatul i-a reproºat femeii cã nu-i dã bani de bãuturã ºi într-un moment de furie, a luat un cuþit ºi a înjunghiat-o în zona gâtului. Femeia a avut mare noroc cã lama cuþitului nu i-a atins vasele importante de sânge ºi a putut fi
salvatã de medici. Ieri, aceasta a putut ajunge în faþa procurorilor hunedoreni pentru a fi audiatã. Concubinul ei Muntean Valeriu (55 de ani) a fost arestat preventiv de Tribunalul Hunedoara fiind acuzat de procurori de tentativã de omor. „Din cercetãrile efectuate pânã
în prezent, au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã, în data de 11 octombrie, seara, în jurul orei 23, pe fondul consumului de bãuturi alcoolice ºi a unei relaþii conflictuale cu concubina, în timp ce se aflau în locuinþa comunã din Aninoasa, inculpatul i-a aplicat acesteia o loviturã cu un cuþit în zona supraclavicularã stânga, ce necesitã 14-16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare ºi care au pus în primejdie viaþa persoanei vãtãmate”, susþin anchetatorii. Mutean Valeriu are antecedente penale ºi riscã sã stea dupã gratii pânã la 15 ani dacã va fi gãsit vinovat. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Octombrie 2016
Henþ cu mâna
CE BÃTAIE DE JOC! Prezenþa acestei fantomatice echipe din Liga a II-a, ªomii Pâncota, este de-a dreptul hilarã ºi posibil unicat în felul ei. Dupã 13 etape în campio-
natul românesc al ligii secunde, echipa pâncotanã a acumulat un punct, având un „frumos” golaveraj de 1-90, ultima ispravã fiind un 0-14 la
Suceava! Foresta o fi vrut sã facã un meci ºcoalã cu amãrâþii de la Pâncota, înaintea meciului de la Cupa României, mâine cu Steaua. Decât sã te prezinþi mereu în halul ãsta, mai bine te laºi. Sau dimpotrivã, oamenii sunt de admirat pentru perse-
verenþa lor. Faptul cã ei se prezintã cu o echipã formatã doar din juniori nu mai pare o scuzã, atâta timp cât cei de acolo ºi-au asumat acest lucru. Pe lângã Pâncota, în alt capãt de þarã, o altã echipã de râsul curcilor, A.C.S. Berceni, aflatã
în aceeaºi situaþie cu pâncotanii, adicã tot un punct în clasament. ªoimii Pâncota ºi A.C.S. Berceni, douã echipe paraºutate într-un fotbal românesc ºi aºa cu multe metehne, o bãtaie de joc la care federalii de la Bucureºti contribuie din plin.
Fotbal, Liga I
Fotbal Liga a II-a
STEAUA TREMURÃ
JUVENTUS BUCUREªTI DE NEOPRIT!
---------------------------------z Primit cu neîncredere ºi ostilitate la Craiova, Gigi Mulþescu a repus pe ºine „locomotiva” craioveanã, sufându-i în ceafã liderului Steaua, care a clacat la Tg. Mureº, 1-1 în meciul cu A.S.A. z Cu douã goluri din penalty, Viitorul Constanþa învinge pe C.F.R. Cluj cu 2-1, ocupând poziþie de podium. z Virtual condamnata ACS Poli Timiºoara este o revelaþie a Ligii I în ultimele etape, dovadã fiind victoria categoricã de la Chiajna 2-0 cu Concordia. z Dinamo îl salveazã pe Andone din mâinile hulpavului Adrian Mutu –managerul lu’ peºte prãjit... –, spulberând cu 4-0 Pandurii Tg. Jiu. ----------------------------------
z Dacã pe la coada clasamentului A.C.S. Berceni ºi ªoimii Pâncota se fac de râsul lumii, în partea superioarã Juventus Bucureºti nu iartã nimic, etapa trecutã a învins cu 2-0 la Baloteºti, Braºovul, fãrã înfrângere 1-0 la Brãila z Echipa lui Vlãduþ Tudorache, fost jucãtor la Jiul ºi Universitatea Petroºani, C.S. Afumaþi a fost învinsã cu 1-0 la Târgoviºte. z În meciul cu Foresta Suceava - ªoimii Pâncota 14-0, jucãtorii Bujor ºi Matei fiind autorii câte unui hat-trick (3 goluri marcate).
Valea Jiului în Divizia „B”
Aninoasa în „B”!
În ediþia 1947-48, C.S. Minerul Aninoasa a evoluat un sezon în Divizia „B”, Seria a 4-a. A ocupat locul 15 (ultimul) având echipa din fotografie (de la stânga): Matei I, Ispas, Matei II, Fesner, T. Bulea, Curta, Faur, I. Nemeº, Il. Nemeº, Valea, Hegedus I.
Valea Jiului în Divizia „A” Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a prima oarã cu actualul lider Jiul Petroºani a întâlnit actualul lider Steaua – pe atunci A.S.A. Bucureºti – în ediþia 1947-1948 a Diviziei „A” (Liga I). Se întampla pe 23 nov. 1947, la Petroºani, în etapa a 12-a, fiind prima prezenþã a Stelei în „A” înfiinþatã în vara lui ’47, steliºtii avându-i în componenþã pe I. Savu, Catanã, Licã Panait, ªt. Onisie, V. Tãlmaciu, sau Gh. Popescu I. Scorul a fost 3-3, golurile jiuliºtilor fiind marcate de Paraschiva (2) ºi Cricovan. Jiul a folosit echipa: M. Nemeº - Bone, Pop IV, C. Marinescu – Nicºa, M. Popescu – Rugiubei, Diþi, Marinescu, Paraschiva, Silaghi, Ov. Câmpean, Cricovan.
Tudor Paraschiva ºi Dumitru Cricovan, autorii golurilor jiuliste în primul meci cu Steaua
INDUSTRIA PIERDE, DAR E LIDER!
z Echipa din Galda de Jos a pierdut meciul de la Sebiº (2-3), dar nu ºi locul 1 în Seria a 4-a.z Cetate Deva, singura reprezentantã a jud. Hunedoara în Divizia „C”, a pierdut ruºinos, 0-3, la ªcolar Reºiþa, la deveni jucând foºtii jucãtori din Valea Jiului, ªaucã, M. Ionicã ºi Robert Cristian.z Trei echipe din serie au obþinut victorii în deplasare.
Valea Jiului în Divizia „C” Altãdatã cu echipe în Divizia „C” din fiecare oraº, acum cu niciuna. Amintirile ne chinuiesc...
Acum 20 de ani, patru echipe în „C”
Ovidiu Dodu , Ben. Popescu ºi M. Cristea o tripletã de aur al Parângul Lonea în ediþia 1995-1996
Parângul Lonea, Min. Uricani, A.S. Paroºani Vulcan ºi Minerul Lupeni fãceau parte în sezonul 1995-1996 din seria a 3-a a Dviziei „C”. La finalul turului, cea mai bine plasatã era Parângul Lonea, pe locul 6, Muntoiu, Frumoca, I. Varga, M. Cristea, Stãncic, Fl. Stoica, Henzel, N. Stoian, Ben. Popescu sau Ov. Dodu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU