Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1214
Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Octombrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Se ascute lupta între politicienii din Lupeni
S
e apropie campania electoralã, iar la Lupeni politicienii opoziþiei ºi-au scos cuþitele. Numai cã, liberalii de la Lupeni, în loc sã vinã cu idei ºi proiecte constructive pentru comunitate ºi pentru cei care i-au votat sã îi reprezinte în Consiliul Local, pentru a-l ataca pe primarul Cristian Resmeriþã ºi PSD-ul local, au decis sã se opunã proiectelor acestora. Fãrã sã se gândeascã însã cã prin gestul lor se opun de fapt dezvoltãrii comunitãþii locale. Primarul Cristian Resmeriþã este revoltat împotriva consilierilor PNL, care se opun proiectelor pentru dezvoltarea Lupeniului. " În calitate de primar PSD al municipiului Lupeni, sunt revoltat si mã simt dator sã va informez despre acþiunile consilierilor PNL Lupeni: 1. Consilierii PNL au votat împotriva organizãrii zilelor municipiului Lupeni, unde în trei zile au participat peste 20000 de cetãþeni; 2. Consilierii PNL s-au opus organizãrii evenimentelor destinate culturii în municipiul Lupeni;
3. Consilierii PNL au votat împotriva înfrumuseþãrii municipiului Lupeni pentru sãrbãtorile de iarnã; 4. Consilierii PNL au votat împotriva alocãrii fondurilor pentru finanþarea studiului de fezabilitate necesar reabilitãrii Cinematografului Cultural din mun. Lupeni. Vã prezint cei cinci consilieri PNL care se opun dezvoltãrii municipiului Lupeni ºi voteazã împotriva intereselor cetãþenilor: Cristian Roºu, Aniþa Burlacu, ªtefan Pãºcuþ, Gheorghe Floronesc ºi Adrian Baciu", declarã Cristian Resmeriþã. Ca urmare a acestui conflict, edilul de la Lupeni a ajuns sã cearã pãrerea cetãþenilor cu privire la acþiunile consilierilor PNL Lupeni care se opun proiectelor pentru dezvoltarea localitãþii ºi dacã vor sã continue proiectele începute.
Sute de paznici ai Mike Security lucrau ”LA NEGRU”
I
nspectorii ITM Hunedoara au sesizat Parchetul dupã ce au descoperit cã aproximativ 950 de paznici ai firmei de pazã erau angajaþi pe jumãtate de normã sau mai puþin ºi prestau opt ore. >>> PAGINA A 3-A
Gabriel Lungu, membru PNL!
F
ostul secretar de stat în Ministerul Muncii, Gabriel Lungu s-a apucat de politicã! De politicã liberalã... ªi, care-i noutatea, v-aþi putea întreba în condiþiile în care de-a lungul timpului, Gabriel Lungu a fãcut politicã social-democratã, în umbra lui Haralambie Vochiþoiu, ori a lui Cornel Resmeriþã. Ba, la un moment dat, îi plãcea chiar sã se vorbeascã despre el ca fiind “un mare strateg al Vãii Jiului”. ªi îi plãcea tare… Surprinzãtoare, pentru unii politicieni, a fost decizia lui Lungu de a intra în PNL, în condiþiile în care majoritatea îl vedea alãturi de binefãcãtorul sãu, Haralambie Vochiþoiu, cel care l-a dus în Ministerul Muncii. Probabil, ºi Vochiþoiu a fost surprins, deºi acesta a mai fost trãdat o datã de Lungu, în urmã cu ceva ani, în scandalul “agenda”, care a ºi dus la
alungarea sa din PSD. Cunoscãtorii cât de cât a clasei politice hunedorene pretind cã pe Gabriel Lungu l-a ajutat sã intre în PNL nimeni altul decât primarul comunei Baru Mare, Daniel Rãducanu, relaþia dintre cei doi fiind extrem de apropiatã. De altfel se pare cã, de mulþi ani, Gabriel Lungu ar fi chiar pe statele de platã ale Primãriei Baru Mare, fiind
consilierul personal al primarului Rãducanu. Iar primarul Rãducanu l-ar fi prezentat pe Gabriel Lungu direct preºedintelui PNL Hunedoara Florin Roman, ca fiind un bun specialist pe problemele pensionarilor, de care liberalii ar avea nevoie. ªi astfel Gabriel Lungu a ajuns PNL-ist. Bine, acum interesul lui Lungu pentru liberalism este
puþin peste ZERO, acesta visând ca PNL sã ajungã, dupã alegeri, la guvernare, iar el sã se întoarcã la Ministerul Muncii, secretar de stat. Atenþie, însã, la ce reacþie va avea primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi faþã de noul sãu coleg de partid! De ce? Pãi, dupã cu se ºtie deja, de-a lungul timpului, Tiberiu Iacob Ridzi
a avut o serie de plângeri ºi sesizãri pe la diferite instituþii de control ale statului. Chiar recent presa semnala o nouã plângere la adresa primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Ce nu se ºtie este cã, potrivit unor surse bine informate, în spatele majoritãþii acestor plângeri „fusasã” nimeni altul decât Gabriel Lungu! Acesta, dupã cum ne-au relatat sursele noastre, le documenta, le concepea ºi chiar le tehnoredacta, dar de semnat le semnau apropiaþi de-ai lui, cum putem sã observãm de altfel cã ultima plângere penalã împotriva primarului Tiberiu Iacob Ridzi este semnatã de fostul consilier Viorica Macavei. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
Iedlicicã, condamnat ºi de Curtea de Apel Pedepse blânde pentru cã
T
ânãrul care a fãcut praf patru maºini ºi a rãnit douã femei, dupã ce s-a urcat bãut la volan deºi nu avea permis, a scãpat de închisoare. Totuºi, individul va trebui sã meargã la Psihiatrie au decis judecãtorii. Ciprian Iedlicicã a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la un an ºi ºapte luni de închisoare, dar a fost dispusã amânarea aplicãrii pedepsei. Cu alte cuvinte, judecãtorul a stabilit ca în termen de 2 ani de zile, individul sã fie cuminte ºi dacã îndeplineºte toate mãsurile de supraveghere, automat scapã de executarea celor aproape doi ani de puºcãrie, procurorii au
atacat soluþia cu apel. Completul de la Curtea de Apel Alba Iulia i-a înãsprit pedeapsa ºi l-a trimis direct la Psihiatrie. Mai precis, magistraþii i-au suspendat executarea pedepsei ºi i-au mãrit perioada de supraveghere la 3 ani. Totodatã i-au impus sã frecventeze un program de reintegrare socialã derulat de cãtre Serviciul de probaþiune Hunedoara sau organizat în colaborare cu instituþii din comunitate ºi sã presteze o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii, pe o perioadã de 90
Parlamantul Europei poate da bani pentru Valea Jiului
E
uroparlamentarul Siegfried Mureºan a declarat la Petroºani cã va cere Parlamentului European fonduri pentru Valea Jiului. Asta, dupã ce a reuºit sã facã nu mai puþin de 500 de noi angajãri la Câmpia Turzii, cu 3,5 milioane de euro, bani de la UE, dupã disponibilizãrile de acolo. Siegfried Mureºan (PMP) spune cã zona noastrã are toate atuurile, pentru cã aici au avut loc, doar în ultimele douã luni, aproape 1.000 de disponibilizãri din insdutria minierã ºi mai urmeazã ºi altele, iar banii vor fi folosiþi exclusiv pentru a putea crea noi locuri de muncã. „Voi porni demersurile pentru a
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
de zile, în cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani-Secþia Psihiatrie sau în cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Individul a scãpat ºi de daune, dat fiind faptul cã societatea de asigurãri la care era încheiatã poliþa RCA pentru autoturismul implicat în accident a achitat prejudiciul cãtre persoanele vãtãmate ºi ar trebui sã plãteascã contravaloarea spitalizãrii celor douã victime, adicã 1572,24 lei plus cheltuieli de judecatã. Reamintim cã individul de 25 de ani a fost judecat pen-
primi un ajutor din Fondul European de Ajustare la Globalizare, fiindcã aici condiþiile sunt îndeplinite. Numãrul de oameni, care ºi-au pierdut locurile de muncã este mare, într-o perioadã scurtã de timp, cu un impact negativ asupra întregii regiuni, mai ales având în vedere ºomajul ridicat de aici ºi voi propune ca aceºti bani sã meargã efectiv în crearea de locuri de muncã, nu doar în mãsuri de calificare ºi reconversie profesionalã. Trebuie, deci, gãsiþi investitori, care sã fie susþinuþi astfel în pornirea unei facilitãþi de producþie aici, pentru cã, din Fondul European de Ajustare la Globalizare poþi suporta chiria unei fabrici, pânã la 3 ani de zile, poþi ajuta investitorul cu achiziþia de echipamente”, a spus la Petroºani Siegfried Mureºan, europarlamentar din Hunedoara. Europarlamentarul hunedoarean spune cã va porni urgent aceste demersuri ºi cã va veni în câteva luni sã le spunã celor din Valea Jiului ce a reuºit cu acest demers. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
tru vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul deºi se afla sub influenþa alcoolului. Individul s-a îmbãtat criþã ºi s-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu. În apropierea Primãriei Petroºani, din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi l-a proiectat într-un copac. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Maximilian GÂNJU
au jefuit o septuagenarã oi tineri au intrat peste o D pensionarã de 78 de
ani ºi i-au pus cuþitul la gât pentru a le da banii ºi lucrurile de valoare. I-au luat femeii pânã ºi verigheta de pe deget, dar au scãpat de puºcãrie. Cei doi indivizi, unul minor, au tâlhãrit o femeie de 78 de ani, din Aninoasa, dupã ce au intrat peste ea în locuinþã ºi sub ameninþarea cuþitului i-au furat 400 de lei, verigheta de pe deget ºi un ceas. Indivizii au intrat în miezul nopþii peste victimã astfel cã femeia n-a apucat nici mãcar sã strige dupã ajutor. Cosmin Cãtãlin Cãldãrar ºi Gabriel Vas
au fost prinºi de poliþiºti în urma unor descinderi fãcute la locuinþele lor, unde au fost descoperite ºi bunurile furate mai puþin cei 400 de lei pe care apucaserã sã-i cheltuiascã. Judecãtoria Petroºani i-a condamnat pe cei doi la pedepse cu suspendare iar Curtea de Apel Alba Iulia a menþinut soluþia instanþei de fond. Astfel, Cãldãrar Cãtãlin a primi doi ani ºi jumãtate, pedeapsã cu suspendare ºi 100 de zile de muncã în folosul comunitãþii iar Gabriel Vas, pentru cã este minor, a fost condamnat la mãsura educativã a asistãrii zilnice, pe o duratã de 6 luni. Maximilian GÂNJU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
Sute de paznici ai Mike Security
LUCRAU ”LA NEGRU” I
nspectorii ITM Hunedoara au sesizat Parchetul dupã ce au descoperit cã aproximativ 950 de paznici ai firmei de pazã erau angajaþi pe jumãtate de normã sau mai puþin ºi prestau opt ore. Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara a desfãºurat în perioada 07.10-19.10.2016 un amplu control la o societate de pazã cu sediul în municipiul Reºiþa, care desfãºura activitãþi specifice ºi pe raza judeþului Hunedoara. S-au avut în vedere în timpul controlului aspecte legate de depistarea ºi combaterea cazurilor de muncã fãrã forme legale, derivatã inclusiv din mascarea contractelor de muncã sub alte firme sau forme contractuale. S-a mai avut în vedere problematica timpului de muncã ºi odihnã, munca de noapte, munca suplimentarã, munca în zilele de sãrbãtoare legalã ºi în zilele de sâmbãtã ºi duminicã precum ºi Registrul general de evidenþã a personalului în formã electronicã (completare, transmitere, date înscrise eronat). La respectiva firmã de pazã lucrau la momentul controlului 1.160 de salariaþi, din care 1.004 bãrbaþi ºi 156 femei. Din totalul femeilor încadrate în muncã, numai 39 apãreau cã lucreazã în baza unui contract cu normã întreagã de 8 ore. Pe parcursul controlului s-au luat declaraþii ºi au fot intervievaþi opt salariaþi. Au fost verificate mai multe puncte de lucru ale societãþii pentru a putea depista eventualele deficienþe, mai ales cã ITM Hunedoara se afla deja în posesia unor informaþii referitoare solicitarea angajatorului de a modifica prin acte adiþionale contractele de muncã ale angajaþilor cu încãlcarea legislaþiei muncii. Pe parcursul controlului, pe lângã verificarea
punctelor de lucru, s-a verificat ºi Registrul general de evidenþã a salariaþilor în format electronic lucru ce a etalat faptul cã din cele 1.160 de contracte de muncã, 806 erau încheiate cu fracþiune de 1 orã pe zi, 155 cu fracþiune de 4 ore pe zi, 21 erau încheiate cu fracþiune de 2 ore pe zi ºi numai 134 erau încheiate cu norma întreagã de 8 ore pe zi. Totodatã informaþiile primite de inspectorii de muncã relevau faptul cã o parte din salariaþi lucrau în baza unor contracte de prestãri servicii, pe care firma le-a denumit “contracte de colaborare”. Deºi în prima fazã a controlului, reprezentanþii firmei au refuzat sã punã la dispoziþia inspectorilor de muncã un asemenea contract, ulterior au revenit ºi au prezentat un numãr de 10 contracte de colaborare. Reprezentanþilor firmei de pazã li s-au solicitat “note de relaþii” pentru a putea lãmuri anumite aspecte legate de modul în care se încheie ºi se transmit contractele salariaþilor. S-a observat cã activitatea prestatã în baza contractelor de muncã nu diferã cu nimic de activitatea prestatã în baza contractelor de colaborare, persoanele efectuând acelaºi serviciu de pazã ºi monitorizare conform graficelor ºi planurilor de pazã. În fapt angajatorul a încercat sã ocoleascã legea ºi sã nu achite contribuþiile cãtre bugetele asigurãrilor sociale de stat diminuând norma de muncã din contractele de muncã la patru, douã ºi chiar o orã pe zi, iar pentru
restul timpului de muncã a încheiat aceste contracte de colaborare. Conform prevederilor legale, întrun contract de colaborare cel care presteazã activitatea are libertatea de a alege locul, modul de desfãºurare a activitãþii, programul de lucru ºi mijloacele tehnice cu care lucreazã ºi-ºi asumã ºi riscurile inerente activitãþii, ceea ce evident nu era cazul în aceastã situaþie care de fapt masca un contract de muncã. Totodatã s-au descoperit în pontaje ore suplimentare neplãtite ºi pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzãtor. Totodatã din verificarea timpului de muncã ºi odihnã al salariaþilor s-a constatat cã orele lucrate pe timp de noapte ºi orele lucrate în zilele de sãrbãtori legale, sâmbãta sau duminica nu sunt bonificate cu sporul legal. În Registrul general de evidenþã a salariaþilor în format electronic s-au descoperit erori evidente. Deºi nu erau semnate acte adiþionale aferente modificãrilor contractelor de muncã, datele au fost transmise în format electronic, semnarea actelor adiþionale fãcându-se ulterior transmiterii Revisalului, aspect ce încalcã legislaþia muncii. Societatea de pazã a fost sancþionatã o sumã totalã de 13.000 lei pentru patru încãlcãri legislative: 2.000 lei pentru neacordarea sporului legal pentru munca de noapte, 2.500 lei pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber plãtit sau neplata acestora, 5.000 lei pentru neacordarea liberelor plãtite atunci când se lucreazã în zile de sãrbã-
toare legalã ºi 3.500 lei pentru completarea eronatã a Registrului general de evidenþã a salariaþilor. Pentru faptul cã s-au descoperit în timpul verificãrilor aproximativ 950 de persoane fãrã forme legale de angajare (aparenta legalitate fiind datã de 'contractele de colaborare') s-a fãcut plângere penalã împotriva firmei la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, urmând ca în continuare cazul sã fie instrumentat de cãtre procurori.
A nchetaþi ºi de DIICOT
Suspiciunile referitoare la practicarea muncii la negru existã de aproape trei ani, iar societatea Mike Security a mai fost amendatã pentru asemenea fapte ºi conducerea ei este cercetatã de cãtre DIICOT. Potrivit procurorilor Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Biroul Teritorial Caraº Severin împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Brigãzilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate ºi Serviciilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate, la societate au fost efectuate un numãr de 77 percheziþii domiciliare pe raza judeþului Caraº Severin ºi în alte 19 judeþe în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea unui grup infracþional organizat specializat în sãvârºirea infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani în domeniul societãþilor comerciale având ca obiect de activitate paza ºi protecþia de bunuri ºi
persoane. În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã începând cu anul 2010, pe raza judeþului CaraºSeverin s-a constituit un grup infracþional organizat specializat în activitãþi din sfera criminalitãþii economico-financiare ºi spãlare de bani, în scopul fraudãrii bugetului consolidat al statului. În vederea asigurãrii unei activitãþi infracþionale calificate ºi organizate, grupul a acþionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit. Primul palier a avut un rol decizional ºi de coordonare asigurat de cãtre liderul grupãrii care a controlat întreaga activitate infracþionalã, precum ºi de persoane apropiate care au avut ca sarcinã monitorizarea punerii în aplicare a dispoziþiilor acestuia. Din palierul cu rol de execuþie au fãcut parte membrii ai grupãrii care iniþial au fost angajaþi în societate, iar ulterior din dispoziþia liderului au avut calitatea de administratori/asociaþi ai unor societãþi, cele mai multe dintre ele de tip “fantomã”. De asemenea, din acest palier, au fãcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infracþional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse sã înfiinþeze societãþi comerciale fantomã, asigurarea legãturii între membrii grupãrii, etc). Din palierul de sprijin au fãcut parte persoane care, fãrã a fi implicate direct în activitatea de
evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, au desfãºurat alte activitãþi infracþionale, (persoane din cadrul autoritãþilor statului, funcþionari bancari) care, acceptând sã fie înfiinþate societãþi comerciale la adresa acestora, sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienþei acestora sau a evitãrii luãrii unor mãsuri procesuale (sechestre), º.a. Subliniem cã liderul grupului a coordonat ºi societãþi care au desfãºurat o activitate comercialã „la vedere”, participând la licitaþii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalitãþi, aceastã activitate era transferatã cãtre societãþile comerciale de tip fantomã care erau utilizate temporar iar ulterior radiate. O altã laturã a activitãþii infracþionale consta în transferarea angajaþilor societãþilor ”curate” cãtre societãþi ”fantomã”, în baza unor contracte în care acestea din urma preluau ºi obligaþiile fiscale aferente, fãrã a încasa însa nici un profit din aceasta activitate comerciala aparent legala (închirierea de forþã de munca). Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat este în sumã de aproximativ 25.000.000 lei. Suportul de specialitate a fost asigurat de cãtre Serviciul Român de Informaþii”, aratã comunicatul DIICOT. Maximilian GÂNJU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Special
UN ROMÂN LA REAL MADRID
ACASÃ LA REAL MADRID
dupã revoluþia Idinmediat 1989,
SPECIAL
P
ornim la drum. Spre un templu al sportului mondial. Cu metroul din centrul Madrid-ului vreo trei staþii. Acolo, undeva pe Paseo de la Castellana, în districtul Chamartin, apare monumentala construcþie: stadionul Santiago Bernabeu, cel care va da cea mai fabuloasã echipã a lumii, Real Madrid. Un Real Madrid nãscut în 1902, dar care joacã pe acest stadion din 1947, de când a fost dat în folosinþã.
Panoramã asupra stadionului Santiago Bernabeu de la cel mai înalt inel Spectaculozitatea poveºtii stadionului “Santiago Bernabeu”
Special 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
porneºte de la intrare, cuvintele fiind spectaculos, impresionant,
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
grandios, unic. Vizitarea acestui loc fabulous este o experienþã ce nu o poþi trãi nici unde altundeva în lume, în materie de bazã sportivã. Extins ºi renovat în mai multe perioade de timp – 1953, 1982, 1992, 1994, 2001 – el a ajuns la dimensiunea poveºtii noastre în 2016, la acel templu al sportului mondial cu o capacitate de 81.000 de locuri, cu o serie de utilitãþi aflate la cel mai înalt standard. Turul grandiosului stadion începe de la cel mai înalt punct, inelul cel mai de sus acolo unde panorama este de-a dreptul impresionantã… Sala Trofeelor este cea care taie respiraþia oricãrui vizitator, fie el cunoscãtor sau nu de fotbal. Un loc interactiv, cu acces vizual ºi audio la informaþii ºi imagini, dar ºi sunete din transmisii radio-tv, face deliciul vizitatorilor. Obiecte, documente, trofee, fotografii, imagini video pe ecrane gigantic, îþi taie rãsuflarea, transpunându-te într-un
Imagine din vestiarul echipei spaniole
timp al marilor evenimente ale echipei Real Madrid. Un Real Madrid care i-a avut în componenþã pe Di Stefano, Kopa, Gento, Puskas, Butragueno, Raul Gonzalez, Roberto Carlos, Zidane, Casillas, Beckham, Cristiano Ronaldo, aflaþi la loc de cinste în Sala Trofeelor. Ajuns în Sala Senzaþiilor, pãtrunzi întradevãr într-o lume virtualã, unde bãtãile inimii se accentueazã auzind acordurile imnului echipei Real Madrid. Aici pot fi admirate, într-o stare emoþionantã
REAL MADRID TROFEE
z 11 titluri de campioni ai Europei z 3 titluri de campioni intercontinental z 1 titlu Supercupa Europei z 2 titluri de Cupa UEFA z 32 titluri de campioni ai Spaniei z 19 Cupe al Spaniei z 8 Super Cupa Spaniei
Una dintre numeroasele vitrine cu trofeele cucerite de Real Madrid
Bustul fostului preºedinte Santiago Bernabeu, cel al cãrui nume este purtat de stadionul echipei Real Madrid
de nedescris, pe ecrane imense, faze spectaculoase din meciurile echipei, din trecut ºi din prezent. Prin sisteme de tehnicã video ºi audio, poþi accesa date ºi informaþii despre jucãtorii echipei. Pe unul dintre ecrane, cu o hartã a lumii, apar numele fot-
Vechi documente dintr-o vitrinã din Sala Trofeelor, inclusiv afiºul primul meci pe Santiago Bernabeu (14 dec. 1947, Belenenses -Real Madrid)
baliºtilor din toate þãrile care au jucat la Real Madrid, aici regãsindu-l ºi pe Gheorghe Hagi, component al Real-ului în perioada 1990-1992. Ieºind din sãlile de prezentare a istoriei echipe Real Madrid, ajungem pe terenul de joc. O imensã suprafaþã de gazon impecabil cu miros de iarbã proaspãtã, un alt martor al celor care au cãlcat aici de-a lungul timpului. Suprafaþa de joc este un perimetru de iarbã , unde “legendele albe” au cunoscut atâtea victorii în ultimii 70 de ani. Tot în acestã zonã se aflã ºi cea mai exclusivistã parte a stadionului “Santiago Bernabeu”, rezervatã autoritoritãþilor
ºi invitaþilor speciali, movãrii imaginii. Echipa aºa-numita Lojã are un post de televiziune Prezidenþialã. Tunelul de ce emite 20 de ore pe acces al jucãtorilor spre zi, în care sunt prezenterenul de joc, bãncile tate rezumate complete, de rezervã, fac ºi ele imagini din culisele parte din componenþa echipei, interviuri, reporspectaculoasã a locului. taje, moment retrospecFãrã îndoialã, tive, printre moderator vestiarele jucãtorilor au fiind ºi fostul jucãtor ºi ele o componentã Roberto Carlos. emoþionalã aparte. În fine, un tot unitar Aici, de-a lungul anilor, sudoarea ºi emoþiile s-au amestecat într-un soi de trãire specialã, legatã de încãrcãtura marilor meciuri. Aici, în zona vestiarelor, au pãºit ºi echipele româneºti Dinamo, Steaua, “Poli” Timiºoara, F.C. Argeº sau F.C. Baia Mare. Acum, Imagine din Sala Trofeelor, aici troneazã imginile cu celebrul Di Stefano, marcând jucãtorilor lui Real un gol în 1958 Madrid 2016, Navas, Pepe, Marcello, precum Cristiano Ronaldo, stadionul “Santiago Carvajal, Benzema, Bernabeu” – Real Bale ºi ceilalþi. Madrid nu se putea Ca orice club care se încheia fãrã existenþa unui respectã, cu atât mai magazin de prezentare. mult Real Madrid, Sala Este locul unde trebuie de conferinþe de presã sã fii bine dotat cu euro, se aflã ºi ea la un înalt tentaþiile, la fel ca ºi nivel. Aici este locul preþurile, sunt destul de unde dupã meci, mari. Dar, meritã, un urmeazã un alt… meci, suvenir de la cea mai cel al antrenorilor ºi titratã echipã a lumii, nu al jucãtorilor cu poate fi decât o încheiere reprezentanþii presei. rotundã a unui tur prin În plan media, istorie ºi prezent, acolo pe Real Madrid acordã o “Santiago Bernabeu”. deosebitã atenþie proAcasã la Real Madrid. Ghetele de Aur câºtigate de jucatorii Real-ului
internaþionalul Gheorghe Hagi a pãrãsit fotbalul românesc. El a semnat în 1990 pentru Real Madrid, echipã la care a jucat douã sezoane, pânã Gicã Hagi la Real Madrid în 1991 (ultimul pe rândul de jos) în 1992. El a plecat de la Steaua (avea 25 de ani) pentru suma de 4.000.000 dolari, fiind la accel moment cel mai scump jucãtor din istorie cumpãrat de Real Madrid. I-a avut ca antrenori pe John Toshack, Alfredo Di Stefano ºi Radomir Antic, iar
printre coechipieri, pe Michel Butragueno sau Hierro. În campionatul 1990/91, în meciul Real Madrid – Osasuna Pamplona, Hagi a marcat de la mijlocul terenului, fiind votat de cititorii ziarului „Marca” cel mai spectaculos gol marcat de la mare distanþã.
Echipe româneºti contra Real Madrid
De-a lungul existenþei competiþiilor internaþionale inter-cluburi, mai multe echipe din România au jucat contra celor de la Real Madrid, evident ºi pe stadionul „Santiago Bernabeu”. Dinamo Bucureºti a deschis seria acestor întâlniri, în ediþia 1963-1964 a C.C.E., cu douã înfrângeri 1-3 ºi 3-5. Era generaþia lui Cornel Popa, Nunweiller III, Gicã Ene, Piþi Varga sau Titi Frãþilã versus Santamaria, Amancio, Di Stefano, Puskas, Gento. F.C. Argeº Piteºti va juca în ediþia 1972-1973 cu Real Madrid în aceeaºi competiþie, 2-1 ºi 1-3 la piteºteni evoluând M. Pigulea, R. Vlad, I. Barbu sau Dobrin, madrilenii avându-i pe Pirri, Zocco, Armancio, Jose Luis, Gento. F.C. Baia Mare va juca în Cupa Cupelor împotriva lui Real Madrid în sezonul 1981-1982, 0-0 acasã ºi 2-5 la Madrid, maramureºenii avându-i în echipã pe L. Bãlan, Buzgãu, Koller, Tulba sau Rozsnyai, la spanioli jucând Cunningham, Stielike, Camacho, Gallego, Juanito sau Santillana. Steaua Bucureºti are performanþa de a fi înfruntat-o pe Real Madrid în douã momente. Odatã în 1986, un turneu amical numit Trofeul Santiago Bernabeu, 0-4 cu Real Madrid ºi în Liga Campionilor în sezonul 2006-2007, 1-4 la Bucureºti (gol Vali Badea) ºi 0-1 la Madrid, la Bucureºti evoluând D. Goian, Ghionea, Boºtinã, Dicã sau V. Badea, iar la spanioli Casillas, Canavaro, Roberto Carlos, Raul, Van Nisterooy, Sergio Ramos sau Guti. „Poli” Timiºoara a jucat cu Real Madrid în Cupa U.E.F.A. în ediþia 1992-1993, 1-1 la Timiºoara, 0-4 la Madrid. 1982 – Real M. – F.C. Baia Mare 5-2 1992 – Real M. – Poli Timiºoara 4-0 1986 – Real M. – Steaua 4-0
Pagini realizate de Genu TUÞU
SANTIAGO BERNABEU L-A AVUT PE DOBRIN LA REAL MADRID!
Nicolae Dobrin a fost dorit în 1972 de Santiago Bernabeu la Real Madrid
13 MARCATORI ROMÂNI ÎMPOTRIVA REAL-ULUI Iatã-i pe cei 13 jucãtori care au marcat pentru echipele româneºti în cupele europene împotiva lui Real Madrid: Þârcovnicu, Nunweiller III, Frãþilã, Pârcâlab, (M. Lucescu, Sãtmãreanu II (Dinamo), Dobrin, Prepurgel, C. Radu (F.C. Argeº), Koller, Buzgãu (F.C. Baia Mare) ºi Cuc („Poli” Timiºoara) ºi Vali Badea (Steaua).
La meciul din 1972, disputat la Piteºti, F.C. Argeº a învins Real-ul cu 2-1, fiind mica victorie a unei echipe româneºti împotriva madrilenilor. La acel meci, Dobrin a marcat un gol, fiind jucãtorul care a fãcut senzaþie cu driblingurile sale. Dupã meci, preºedintele Real-ului de atunci, Santiago Bernabeu, ºi-a exprimat dorinþa de a-l cumpãra pe Dobrin. Dar Partidul Comunist Romîn s-a opus.
PRIMUL MECI ROMÂNESC PE „SANTIAGO BERNABEU” Pe 18 nov. 1963, pe stadionul „Chamartin” (numele anterior la stadionului), Dinamo Bucureºti juca în turul 2 al C.C.E. împotriva celor de la Real Madrid, fiind prima prezenþã româneascã. -----------------------------
Cupa Campionilor Europeni – turul 2 Real Madrid – Dinamo 5-3 (2-1) Marcatori: Ruiz (4), Di Stefano (20), Zoco (60), Puskas (63p)/ Nunweiller III (27), Frãþila (49), Pârcãlab (71 – penalty) Real: Araquistan – Pachin, Santamaria, Casado – L. Muller, Zocco – Amancio, Felix Ruiz, Di Stefano, Puskas, Gento. Antrenor: Miguel Mu-oz Mozun. Dinamo: Datcu – C. Popa, I. Nunweiller III, D. Ivan – E. Petru, V. Nunweiller IV – Pârcãlab, C. Frãþilã, Gh. Ene II, C. ªtefan, Unguroiu. Antrenor: Traian Ionescu Data: 18.11.1963; Stadion: „Santiago Bernabeu” – Madrid; Spectatori: 90.000; Arbitru: Jonni (Italia) În tur: 3-1 ------------------------------------------
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
Copiii din Colonia Petroºani vor avea microbuz ºcolar
A
u scãzut mult temperaturile ºi, imediat dupã ce s-a desfiinþat fosta grãdiniþã din Colonia Petroºani, copiii fac un drum lung în frig. Sunt multe strãzi de strãbãtut, iar când plouã, sau ninge, e ºi mai rãu, aºa încât pentru copiii din acest
cartier sãrac primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va pune la
dispoziþie un microbuz ºcolar. El va pleca la ore fix pentru ºcolari ºi
Fiscul a început controalele în bãnci, investigând vânzãrile de credite neperformante
D
irectorul general al Direcþiei Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF), Ionuþ Miºa, a anunþat vineri cã Fiscul a început controale la bãnci ºi „sunt consecinþe majore”. „Suntem în analizã în momentul de faþã în domeniul bancar ºi avem controale în curs. Nu pot sã vã dezvãlui care este astãzi stadiul, dar vã spun cã sunt consecinþe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinþã de specialitate. „Vã dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Bãncile au venit cu ideea cã pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie sã îl punã într-un pachet cu credite performante, astfel încât sã creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumã facilã pe tranzacþiile care se realizeazã, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenþa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuialã deductibilã. Au fost pierderi, asta înseamnã cã ºi-au diminuat profitul”, a spus Ionuþ Miºa. El a subliniat cã firma cãreia i-a
fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filialã a bãncii înregistratã în regim offshore. „Compania cãtre care a vândut era o companie filialã. Practic, banca era acþionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arãtat oficialul. El a menþionat cã „sunt situaþii în care este demonstrat cã creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos ºi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale bãncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicþie cu normele proprii ºi, mai mult decât atât, se demonstreazã în instanþã prin hotãrâre definitivã cã a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul cã nu ºi-a recuperat acel credit, cheltuiala generatã cu creditul se considerã cheltuialã deductibilã. ªi astfel se scade din profitul pentru care trebuie sã plãteascã impozit în România”. Ionuþ Miºa a dat de înþeles cã unele firme multinaþionale au o experienþã superioarã în materie financiar-contabilã ºi fiscalã, iar statul nu are legislaþia suficient de solidã pentru a rezista la încercãrile acestora de fraudã. „Nu putem sã facem nimic. Dacã legislativ nu se fac paºi importanþi în acest sens, suntem expuºi total în faþa unor companii care beneficiazã de o experienþã capitalistã mult mai mare decât a noastrã. Care beneficiazã de firme de consultanþã ºi de contabili foarte buni, care ºtiu sã speculeze legislaþia foarte bine, ºtiu sã realizeze artificii fiscale greu de identificat, ºtiu sã realizeze circuite financiare greu de stopat. Trebuie sã ne pregãtim dacã vrem sã stopãm toate aceste lucruri ºi sã le contracarãm”, a încheiat reprezentantul ANAF. Sursa: Gds.ro
preºcolari, aºa încât sã poatã fi apoi asigurat transportul ºi pentru copiii cu cerinþe speciale care vin la o altã ºcoalã din Petroºani. „Am discutat cu domnul prefect ºi am cerut sã ne aloce un microbuz ºcolar din altã parte. Noi ºtim unde este acel microbuz, i-am dat informaþia ºi sper sã putem sã rezolvãm, ca
sã facem transportul ºi pentru ei ºi pentru copiii cu necesitãþi speciale de la ªcoala Generalã I.G. Duca”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La ªcoala nr 2 din Colonia Petroºani vin cei mai sãraci copii, care locuiesc în zona de case a Petroºaniului, în vechea colonie minereascã ºi pãrinþilor nu au bani
pentru transport. Toþi vin acum pe jos ºi, dacã luãm în calcul cã distanþele sunt foarte lungi, de la zona blocurilor sociale, pânã la ºcoalã, pentru un copil de grãdiniþã este prea mult. Iar în ºcoalã funcþioneazã douã grupe de preºcolari, cei mai mulþi fiind de la blocurile sociale din celãlalt capãt al aºezãrii. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
Prinºi cu gunoiul pe deal, edilii din Petrila iau mãsuri ronica Vãii Jiului a prezentat, sãptãmâna trecutã vineri, un C material în care arãtam clar cum, zilnic, maºini încãrcate cu deºeuri menajere, evitã platforma de descãrcare a primãriei ºi duc mizeriile sus pe deal spre fosta groapã de gunoi, închisã din 2007. Situaþia este cu atât mai alarmantã cu cât, întreaga populaþie a oraºului, în frunte cu consilierii locali, au votat împotriva construirii unui deponeu ecologic în oraº, iar în acest ritm se aleg cu un adevãrat focar. Primarul
11 lei pentru gunoiul ce va fi dus de azi la Petroºani
E
dilii din Valea Jiului ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean au decis sã înceapã sã ducã gunoiul la Petroºani, pe platforma aflatã în Colonia municipiului. Acest serviciu ºi locaþia va fi gestionatã de administraþia de la Vulcan, prin Societatea Pregoterm, care va gestiona ºi contul din care, în momentul în care va fi funcþional deponeul ecologic, va fi plãtit costul transportului spre
Bârcea Mare. Întâlnirea a avut loc vineri dimineaþã, la sediul primãriei Vulcan ºi tot acolo s-a pus la cale ºi planul necesar, aºa încât, la final, au decis cã populaþia Vãii Jiului va plãti din 1 ianuarie 11 lei de persoanã, lunar, pentru ca banii sã poatã fi folosiþi ulterior la transportul deºeurilor spre deponeul de la Bârcea Mare. „Vrem sã clarificãm ºi care va fi firma ce va face colectarea, depozitarea ºi gestionarea acestor deºeuri, la Petroºani, cã noi vrem
sã o încredinþãm firmei Pregoterm, aºa încât sã nu creascã foarte mult costurile pe tona de deºeuri. De luni, sã ne apucãm sã ducem gunoiul la Petroºani”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care va gestiona situaþia deºeurilor de la Petroºani. Toate primãriile vor duce pe platforma de la Petroºani gunoiul ºi taxele de depozitare vor fi colectate într-un cont din care apoi se va plãti transportul spre deponeul de la Bârcea Mare. „Pentru asta, într-un cont, se vor baga banii pentru transport ºi depozitare la Bârcea, care vor fi folosiþi numai pentru operaþiunea de încãrcare, selectare ºi transport la deponeu. Banii se vor da odatã cu depozitarea la Petroºani”, a mai adãugat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Deocamdatã, deºeurile sunt transportate la Horezu ºi costurile sunt uriaºe, atât cu transportul, cât ºi cu depozitarea lor. Soluþia de la Petroºani este una temporarã ºi va fi gestionatã de administraþia de la Vulcan. Diana MITRACHE
Vasilicã Jurca a reacþionat imediat ºi chiar a promis cã va monta acolo o barierã. Pânã atunci, însã, dã vina pe intruºi. „Se pare cã persoanele pe care le-aþi filmat, inclusiv maºina este a unui cetãþean din Petroºani. A depus deºeuri acolo. Am trimis vineri de dimineaþã poliþia localã sã îi identifice, îi vom sancþiona ºi îi vom
pune sã ia gunoiul de acolo ºi sã îi ducã undeva. Nu ºtiam ce se petrece acolo, sincer, ºi nu m-a informat nimeni pânã acum, dar vom pune barierã pe acel drum ca sã nu mai poatã fi permis accesul în zonã ºi vom supraveghea mai atent zona”, a declarat Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila, care a ºi montat recent o
barierã pe acel drum. Mai mulþi oameni s-au plâns de faptul cã, zilnic, maºinile cu gunoi urcã pe acest deal ºi deverseazã acolo deºeuri. Edilii petrileni spun cã nu le aparþin ºi cã, numai în septembrie, au transportat de pe rampa improvizatã de mai jos, 650 de tone de deºeuri, cãtre Horezu. Diana MITRACHE
Scuarurile amenajate pe banii de la ape
T
oate zonele verzi ce delimiteazã sensul de mers, ori sunt pe marginea drumului naþional, sau chiar în prelungirea sensurilor giratorii, vor fi amenajate ºi întreþinute, de acum înainte, cu banii pe care îi dãm pe apã. Conducerea societãþii care încaseazã facturile pentru apã ºi canal a decis sã înfrumuseþeze câteva astfel de zone din Valea Jiului ºi acolo, angaja’ii de la Ape vor planta flori, iarbã verde sau vor crea mici oaze de decor. „Apa Serv primeºte de la primãrii ºi de la locuitorii Vãii Jiului bani, dar trebuie sã
dãm ºi noi ceva în schimb pentru oamenii aceºtia. Am vãzut ºi la alþi colegi din þarã, ºi vom încerca sã luãm pe rând spaþiile, terenurile, spaþiile verzi ca sã le îngrijim noi. De exemplu, cele douã scuaruri de la intrarea în Petroºani, vor fi preluate de cãtre Apa Serv. Apoi, tot la Petroºani, la avion, unde zona de împrejmuire este a Petroºaniului, dar restul, unde ºi noi am avut lucrãri, vrem sã o
îngrijim. Mergem ºi la Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Spaþiile respective vor fi îngrijite ºi trecãtorii vor putea sã vadã cã acest lucru se face de cãtre firma SC Apa Serv, din banii lor, pentru cã ºi-au plãtit facturile la apã. Toate acestea vor fi fãcute voluntar de angajaþii de la societatea de distribuþie a apei din Valea Jiului în perioada imediatã, pentru a înfrumuseþa zonele de la limita cu ºoseaua, zone care nu peste tot sunt îngrijite, iar unele chiar sunt nãpãdite de burieni. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Octombrie 2016
Spectacol de excepþie oferit de copiii din Lupeni ala Palatului Cultural S Minerul din Lupeni,
a devenit la sfârºitul sãptãmânii trecute neîncãpãtoare pentru cei care au venit sã asculte cu sufletul la gurã spectacolul susþinut de tinerii artiºi ai Lupeniului. În spectacolul de Deschidere a stagiunii de spectacole pentru copii sesiunea 20162017, organizat de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni în colaborare cu Liceul Teoretic" Mircea Eliade" ªcoala Gimnazialã nr. 2 din Lupeni ºi Cenaclul "Pas cu Pas", pe scena Palatului Cultural Minerul au
urcat rând pe rând tinerii artiºti de excepþie din municipiul Lupeni, membri ai Cenaclului "Pas cu Pas" ºi elevi la ªcoala Gimnazialã nr. 2 din Lupeni, ai cãror paºi au fost conduºi în lumea teatrului ºi al muzicii de bagheta magicã a doamnei Petronela Baldovin. Tinerii artiºti o parte dintre ei deja laureaþi la spectacole naþionale prestigioase, au inter-
pretat piese de teatru, cuplete ºi melodii pentru copii. “Mã bucur cã Palatul Cultural Minerul din Lupeni a prins viaþã din nou. Acest edificiu cultural, unde mulþi din cetãþenii Lupeniului îºi amintesc cu drag de timpurile când evoluau pe scena lui, va deveni din nou rampa de lansare pentru tinerii talentaþi. Felicit ºi pe aceastã cale tinerii
artiºti componenþi ai Cenaclulului "Pas cu Pas", elevii ªcolii Gimnaziale nr. 2 din Lupeni, pe doamna Petronela Baldovin, care astãzi ne-au încântat cu vocile ºi talentul lor de excepþie", a declarat primarul Cristian Resmeriþã. Potrivit primarului astfel de activitãþi vor fi mereu susþinute de administraþia localã deoarece scopul este de a promova tinerii
artiºti ai Lupeniului prin punerea în practicã a proiectului “Lupeni capitalã culturalã a judeþului". "Cultura va fi prezentã la Lupeni ºi cu ajutorul Palatului Cultural Minerul, iar tinerii noºtrii talentaþi îºi vor face auzit glasul la nivel naþional ºi chiar internaþional", mai spune Resmeriþã . Proiectele culturale la Palat vor continua în viitorul apropiat, când pe scena de aici
Târg de toamnã la Vulcan, cu produse unicat eci de producãtori Z ºi comercianþi ambulanþi cu tarabe, mese ºi grãtare, au împânzit, în week-end-ul trecut, artera principalã ºi o stradã lãturalnicã din Vulcan. A fost Ziua Recoltei ºi oamenii au fost invitaþi sã îºi umple cãmãrile. De la tradiþionala varzã pentru murat, murãturi de tot soiul, carne ºi produse tradiþionale, brânzã, vin, must, miere, fructe ºi legume, gãseºti orice. Nu lipsesc nici jucãriile, hainele ºi produsele de marochinãrie prezente la orice târg, dar ce ne-a atras atenþia a fost un producãtor venit din Haþeg, cu produse
bio, realizate într-o manierã absolut ineditã. „Sunt exact dulceþuri de legume, de ardei iute, de castraveþi, de fasole verde, de rãdãcinã de pãtrunjel, mentã, de dovleac ºi usturoi. Toate sunt fãcute dupã reþete de la mama sau bunica, doar afarã în ceaun, la foc de lemne, fãrã conservanþi, cã nu avem voie ºi doar cu zahãr brun, inclusiv siropul de mentã. Având în vedere cã este un produs foarte, foarte nou, majoritatea vine, gustã, dar mai ºi cumpãrã, dar este ceva uau!”, a declarat Corneliu Paulescu, producãtorul care le vindea în târg. Primarul spune cã an de an face acest tîrg, acum, când se pregãtesc cãmãrile pentru iarnã ºi i-a invitat pe
vulcãneni sã deguste din fiecare produs, sã cumpere ºi sã stea ºi la un vin fiert, un must, o bere sau mic pe
grãtarele care au sfârâit timp de 3 zile. „Am organizat Ziua Recoltei, un moment important ca toþi
vor fi prezenþi ºi artiºti din Valea Jiului precum Cãtãlin Stepa, Florin Camen, actori de laTeatrul de Stat ID Sîrbu din Petroºani, ori scriitori locali. "Vom aduce spectacole cu artiºti valoroºi, astfel încât scena Palatului Cultural Minerul sã devinã un loc de unde cultura, iar locuitorii din Lupeni ºi din întreaga Vale a Jiului sã poatã beneficia din plin de ea", a conchis Cristian Resmeriþã.
cetãþenii din municipiul Vulcan ºi cei din Valea Jiului, care doresc sã vinã, sã îºi aprovizioneze pentru iarnã cãmara cu cele necesare, la un preþ mult mai mic. Au venit producãtori din Maramureº, Alba, Cluj ºi, pe lângã ei, sunt ºi producãtorii noºtri, dar ºi cei cu haine de iarnã, cei cu mici, cu bucate pregãtite pe moment. Astfel, timp de 3 zile, pe Bulevardul Mihai Viteazul ºi strada Preparaþiei, s-a organizat târgul”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Diana MITRACHE
Eveniment muzical la Palatul Magna Curia
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã sã participaþi luni, 24 octombrie 2016, începând cu ora 18.00, la un eveniment muzical care va avea loc în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia. Este vorba despre un Recital cameral susþinut de profesori de la Academia de Muzicã „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca ºi organizat în parteneriat cu Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din Deva. În cadrul programului, cuprinzând lucrãri
de J. Clarke, G. Ph. Telemann, W. A. Mozart, J. Haydn, E. Bozza i R. Di Mariano, vor interpreta: conf. univ. dr. Gabriel Posdãrescu – trompetã; lect. univ. dr. Edit Horváth – pian; asis. univ. drd. Raluca Ilovan – flaut; lect. univ. dr. Rãzvan Poptean – clarinet; c. d. a. Zoltáan Remán – saxofon; conf. univ. dr. Titus Fluera - vioarã; conf.univ. dr. Constantin Andrei – chitarã; conf. univ. dr. Codru a Ghenceanu – pian; Victoria Cormo -mezzosopranã; Adonis Tanþa – tenor. Intrarea este liberã