Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1209
Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Octombrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Liderii minerilor revin sã protesteze pe holurile CEH L uni dimineaþã liderii minerilor din Valea Jiului îºi reiau protestul pe holurile companiei de stat.
Asta pentru cã, spun ei, nu sunt luaþi în seamã ºi degeaba au semnat un contract colectiv de muncã, pentru cã administraþia nu-l poate respecta ºi directorul nici nu recunoaºte faptul cã este depãºit total. Asta, pentru cã salariul este unul foarte bun ºi contractul îi expirã directorului Chiuzan abia la finele acestei luni. Deci mai are timp sã încaseze banii. Nu mai puþin de 9 reprezentanþi ai Sindicatului Muntele, lideri ai ortacilor de la toate unitãþile miniere din Valea Jiului, au protestat joi ºi vineri pe holurile Complexului Energetic Hunedoara pentru cã sunt nemulþumiþi de faptul cã minerii nu mai au asigurat transportul la ºi de la locul de muncã, iar unitãþile miniere sunt la kilometri distanþã de centrul oraºului. Mai mult, nici masa nu le mai este asiguratã, deºi ar avea nevoie de un aport caloric, conform legii, pentru cã lucreazã în condiþii deosebite. Aceste drepturi sunt prinse în contractul colectiv de muncã pe care l-au semnat, dar nu le pot fi ºi acordate din cauza
situaþiei economice în care a ajuns CEH. „Conducerea CEH, din punctul meu de vedere, nu are resursele necesare pentru acoperirea drepturilor din Contractul Colectiv de Muncã. Au o teamã în a spune acest lucru, nu vor sã facã o informare publicã, dar realitatea pe care o simt este cã nu au resurse ca sã acopere prevederile CCM”, a spus Darius Câmpean, lider al Sindicatului Muntele. Liderii minerilor au decis sã protesteze astfel, dupã ce toatã ziua de joi minerii din mai multe unitãþi miniere au protestat la intrarea în subteran. Au rãmas în hol ºi, de luni, protestul va fi reluat. „Noi vom continua protestul. Avem o corespondenþã cu administratorul special, care, din pãcate, nu poate sã ajungã, deºi l-am convocat de urgenþã spre Valea Jiului. Nu ajunge decât marþi”, a mai precizat Darius Câmpean, lider al Sindicatului Muntele. Conducerea CEH i-a pus pe lideri sã semneze un protocol, dar nu le garanteazã în niciun caz cã le va acorda tichete de masã ºi nici cã le va asigura transportul la minã. Diana MITRACHE
Paºi mici pentru un proiect mare
M
unicipalitatea din Petroºani a fãcut toate demersurile necesare pentru achiziþionarea tunurilor de zãpadã. Anul acesta, municipalitatea de la Petroºani a primit 2,6 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Timp de trei ani, Executivul nu a mai alocat niciun leu pentru continuarea lucrãrilor care au ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice din Parâng. >>> PAGINA A 4-A
Klaus Iohannis, turist în Parâng
P
reºedintele României, Klaus Iohannis a vizitat la sfârºitul acestei sãptãmâni staþiunea montanã Parâng. Mai precis, sâmbãtã, preºedintele României, Klaus Iohannis, alãturi de soþia sa, Carmen Iohannis s-au aflat în Parâng, într-o vizitã privatã. Cuplul prezidenþial a ajuns în masivul Parâng în jurul orei 10.00 ºi a urcat cu maºina pânã sus în staþiune, de unde au pornit pe jos într-o scurtã drumeþie. Apoi s-au oprit sã se odihneascã la cabana lui Rãzvan Marica. Oamenii s-au arãtat încântaþi de vizita pe care Iohannis a fãcut-o la cabana La Rãzvan, proprietarul acesteia Rãzvan
Marica fiind absolut onorat sã fie gazdã. Vizita surprizã a preºedintelui Klaus Iohannis în zonã a fost “strict secretã”, nici mãcar autoritãþile locale nu au aflat, decât dupã ce preºedintele a plecat din zonã. De altfel, toþi au aflat despre vizita cuplului prezidenþial dupã ce Laura Marica a postat pe pagina sa de facebook o fotografie alãturi de
preºedinte ºi soþia sa. Fotografia a fost fãcutã de pe terasa pensiunii. În fotografia postatã pe Facebook de Laura Marica, soþia proprietarului cabanei, apar cei doi membri ai cuplului prezidenþial, vizibil încântaþi de ceea ce au vãzut la noi ºi proprietarii locaþiei, în spate fiind vizibil Parângul înzãpezit. Imediat dupã postarea pe facebook a vizitei surprizã a
preºedintelui Klaus Iohannis, reacþiile nu au întârziat sã aparã, majoritatea apreciind gestul preºedintelui. "Le place în zona noastrã. Acum 2 sãptãmâni erau pe la Sãlaºul de Sus". "Foarte frumos cã nu a venit cu surle ºi trâmbiþe ca sã fie toate cã la carte".
"Demult tare nu a mai fost un preºedinte în Parâng. Dacã nu s-a rãtãcit în cãutarea Vãii Prahovei ºi a venit intenþionat sper sã fi urcat cu telescaunul vechi ºi mai sper sã vinã ºi în iarnã la schi. Oricum ar fi... felicitãri Rãzvane eºti un onorat ºi bine cã nu ai vândut cabana".
Acestea sunt doar câteva din zecile de comentarii adãugate la fotografia de grup a cuplului prezidenþial alãturi de soþii Marica. În timpul vizitei particulare, familia Iohannis s-a ooprit câteva momente ºi la biserica Catolicã din Petroºani pentru a se reculege. Deºi vizita a fost neanunþatã existã totuºi voci care susþin cã s-ar fi ºtiut cã preºedintele urmeazã sã ajungã la munte deoarece cu o zi înainte drumul pânã sus în staþiune a fost "raºchetat" de niºte utilaje, ca maºinile sã poatã urca în siguranþã. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Elevii din Petrila au fost consilieri locali pentru o zi U
n proiect de educaþie politicã în care au fost implicaþi elevii liceului din oraº, dar ºi reprezentanþii administraþiei publice locale s-a desfãºurat la Petrila. Mai exact pentru a dezvolta implicarea civicã a elevilor, dar ºi pentru a îi familiariza cu modul în care se iau deciziile la nivelul oraºului, de cãtre persoanele pe care noi le votãm, elevii de clasa a XI-a ºi a XII-a au interacþionat direct cu primarul, viceprimarul ºi consilierii locali. ”Am venit sã îi învãþãm pe elevi sã se
implice în politicã, sã nu stea pasivi ºi împreunã sã contribuim la dezvoltarea localitãþii. Spre surprinderea mea copiii sunt foarte interesaþi de acest subiect, ba chiar mi-au demonstrat cã îºi doresc sã se implice. Mai mult mi-au spus cã ei sunt hotãrâþi sã facã politicã în Petrila pentru binele oraºului” a spus Marius Helj, consilier local PSD Petrila În proiect s-a implicat ºi consilierul independent Cristian Oros, care le-a împãrtãºit elevilor peripeþiile prin care a trecut pânã sã ajungã consilier. El a demonstrat copiilor cã prin implicare se poate ºi fãrã politicã, însã este
foarte important sã ai o educaþie politicã. ”Mã bucur din tot sufletul cã am avut acestã onoare, sã pot sã îi învãþ pe aceºti tineri ce activitate desfãºuram noi în cadrul consiliului local, practic politica dusã la nivel local de cãtre consiliu. Le-am spus copiilor cã democraþia în Romania înseamnã
Steluþe aprinse pentru bãtrânii noºtri este 2.700 de lei P s-au strâns la Petroºani în urma
acþiunii caritabile organizate de voluntarii de la Caritas, la finele sãptãmânii trecute. A fost acþiunea denumitã generic „Un milion de stele pentru nevoiaºi”, iar de aceastã datã a fost vorba despre bãtrânii rãmaºi singuri acasã, dupã ce copiii le-au plecat la muncã peste hotare. Peste 50 de astfel de oameni, al cãror prag este trecut doar de voluntarii care le aduc medicamentele ºi le fac piaþa, vor beneficia de suma strânsã în urma acþiunii caritabile. Totul a început vineri la ora 18,00 în zona amfiteatrului din Centrul Civic, unde voluntarii au împãrþit lumânãri ºi au creat pe asfalt simbolul organizaþiei Caritas. „Suntem, în primul rând, alãturi de cei care au ajuns la o anumitã vârstã ºi nu se mai pot ajuta singuri. Avem aceastã asociaþie care se ocupã de îngrijirea lor ºi trebuie sã vã spun cã
partide politice, care se luptã pentru putere, pentru guvernare. Eu am mers independent pentru cã am fost nemulþumit la un moment dat de ceea ce se întâmpla în politicã, le-am împãrtãºit asta elevilor, însã rãmâne la latitudinea lor ce cale vor alege” a spus Cristian Oros consilier local independent Petrila. Proiectul a fost destinat elevilor de clasa a XI-a ºi a XII-a pentru ca ei au ajuns la vârsta în care pot lua decizii singuri. ”Astãzi am învãþat cum sã devenim con-
silieri, ce înseamnã viaþa politicã ºi multe alte lucruri care cu siguranþã ne vor ajuta pe viitor. Mi-ar place foarte mult sã devin consilier local al oraºului pentru cã aº face multe lucruri bune pentru oraº, în primul rând locuri de muncã pentru tineri” a spus Haºca Emilia, elevã. Proiectul de implicare civicã ºi educaþie politicã desfãºurat la Petrila este de 7 ani în þara noastrã. ”Prin acest proiect de educaþie politicã încercãm sã transmitem tinerilor posibilitatea de a înþelege cât mai bine, cum anume se ia decizia
publicã la nivel local. Este un proiect propus de Fundaþia Friedrich Ebert ºi începând din anul 2009 în desfãºurãm ºi în România. Noi încercãm sã transmitem tinerilor informaþia printr-o metodã nonformalã. Teoria pe care noi o prezentãm ºi anume, cum funcþioneazã sistemul politic naþional se face prin cartonase, jocuri interactive dar ºi prin discuþii cu personele care se aflã în funcþii publice, de exemplul consilierii locali. Proiectul presupune ºi simularea unei ºedinþe de consiliu local, în care primarul, viceprimarul ºi consilierii vor deveni actori în propunerea noastrã de a avea o ºedinþã de consiliu local în care tinerii noºtrii din Petrila sã vinã cu propuneri de proiecte de hotãrâre, pe care le vor dezbate, le vor ºi vota”a declarat Diana Pop, coordonator proiect. Adina PÃDURARU
- ÎNCHIRIERI -
este o datorie a noastrã, a celor care suntem în putere, sã ajutãm. Cu atât mai mult, cu cât acest eveniment se întâmplã an de an”, a spus Tiberiu iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Preotul Bisericii romano-catolice a venit alãtiri de voluntarii de la Caritas ºi le-a vorbit tuturor despre frumuseþea gestului de a dãrui. „Anul acesta este anul milostivirii lui Dumnezeu, declarat de Papa Francisc. ªi când
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ne gândim la milostivirea lui Dumnezeu, care ne iubeºte, care ne iartã mereu, trebuie sã ne gândim ºi la faptul cã ºi noi trebuie sã fim milostivi. Asta o putem arãta prin faptele noastre, aºa cum aprindem acum o lumânare, aºa încât acel milion de stele sã strãluceascã. Oferim ºi darul nostru, ca semn al milostivirii pentru cei vârstnici”, a adãugat Ianoº Szasz, preot Biserica Romano-Catolicã „Sfânta Varvara” din Petroºani. Organizaþia Caritas a dat un comunicat în care aratã cã, la aceastã ediþie, la Petroºani s-a adunat suma de 2.741 de lei, bani care vor ajunge sã le fie de folos bãtrânilor aflaþi în îngrijirea voluntarilor de aici. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Judeþul Hunedoara ar putea fi bun de platã unedoara ar H putea pierde 6 milioane de euro pentru un proiect care nu este funcþional. Parcul de afaceri de la Simeria stã neocupat de ceva timp, iar acest lucru ar putea însemna o pierdere de 6 milioane de euro pentru Consiliul Judeþean Hunedoara, care ar putea restitui întreaga sumã.
“Din pãcate, mai avem un proiect care s-ar putea sã suporte corecþii financiare chiar de 100%. Este vorba de Parcul de afaceri de la Simeria. Este o investiþie de 6 milioane de euro. Ne-am angajat în acest proiect sã atingem niºte parametri, dar vreau sã vã spun cã pânã când am venit în consiliul judeþean nici mãcar nu s-au gândit cum pot sã atingã acei parametri, respectiv închirierea spaþiilor din Parcul de afaceri de la Simeria. Abia astãzi am încheiat primul contract, asta fãrã aviz de la ISU, fãrã autorizaþie de
funcþionare, fãrã nimic. Dacã acesta este modul în care tratãm banii publici, sã nu ne mirãm cã, în loc sã facem cu ei lucruri pentru judeþul Hunedoara, noi îi dãm pe corecþii financiare. ªi v-am spus: riscul corecþiei financiare pentru Parcul de afaceri de la Simeria este de ºase milioane de euro, adicã sutã la sutã din cât a fost finanþat”, a spus Sorin Vasilescu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Între timp, instituþia judeþeanã a încheiat un prim contract cu o societate ce va crea 36 de locuri de muncã. “Doar o completare vreau sã mai fac la cele spuse de domnul vicepreºedinte Vasilescu. Nu-i plãtim singuri, îi plãtim împreunã cu oraºul Simeria. Doamne fereºte sã se întâmple! Avem în vedere faptul cã astãzi am reuºit sã încheiem primul contract, care va crea vreo 36 de locuri de muncã, iar oamenii vor fi angajaþi rapid. Sperãm ca pânã la sfârºitul lunii sã mai facem încã cel puþin atâtea. Dacã pânã
în luna decembrie vom reuºi sã ne mai apropiem puþin ºi sã trecem de 50%, sperãm sã nu plãtim. Altfel punem ºi consiliul judeþean, ºi Primãria Simeria sã plãteascã sumele cu care a contribuit fiecare. În fine, sperãm sã trecem peste asta ºi sã nu avem mãcar aceastã problemã pe cap”, a completat preºedintele CJH, Laurenþiu Nistor. În tot acest timp, Agenþia de Dezvoltare Economicã a Judeþului Hunedoara promoveazã spaþiile care pot fi puse la dispoziþia investitorilor. Parcul de Afaceri de la Simeria este una din locaþiile care se preteazã pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale. “Dacã doreºti sã îþi
deschizi o afacere în sectorul IMM, Parcul de Afaceri din Simeria îþi pune la dispoziþie, la tarife avantajoase, birouri, spaþii de producþie, salã de conferinþe, spaþii expoziþionale interioare ºi exterioare. Dacã ai deja o afacere ºi doreºti sã o dezvolþi, Parcul de Afaceri Simeria este partenerul ideal! Parcul de Afaceri Simeria te ajutã sã-þi extinzi ºi sã-þi consolidezi afacerea, sã te perfecþionezi permanent. Chiriile percepute pentru birouri, hale, sãli de conferinþe ºi spaþii expoziþionale sunt atractive ºi avantajoase!”, aratã cei de la Agenþia de Dezvoltare Economicã a Judeþului Hunedoara. Mai mult decât atât, investitorilor li se oferã
Simbol al Petroºaniului la ceas aniversar azinoul Muncitoresc C împlineºte la finele
acestei luni 91 de ani de existenþã. Aceeaºi vârstã ar fi împlinit ºi Baia Publicã din Petroºani. Dacã în cazul primei lucrurile stau bine, Baia a dispãrut cu totul. Amplasatã în colonia de jos a Petroºaniului, clãdirea fostului Cazinou Muncitoresc a început sã fie construitã în anul 1923, având în dotare o salã de spectacole cu 500 de locuri, o bibliotecã cu 1.400 de volume, un restaurant ºi o sufragerie. Dupã o reprezentaþie de probã, cu o proiecþie cinematograficã derulatã în ziua de 31
octombrie 1925, Cazinoul a intrat în uz o zi mai târziu, pe 1 noiembrie 1925, cu un mare bal la care au fost prezenþi ºi reprezentanþii Societãþii Miniere „Petroºani”. În anul 1938, în clãdirea Cazinoului funcþiona cel mai performant cinematograf din provincie, acesta fiind dotat cu un aparat de proiecþie pentru film sonor, marca „Thorderson L.
M. Chicago”, al doilea de acest tip din þarã dupã cel de la Cinematograful „ARO” din Bucureºti. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, Cazinoul Muncitoresc a fost desfiinþat, clãdirea fiind repartizatã Teatrului de Stat „Valea Jiului”. În timp ce clãdirea fostului cazinou mai rezistã încã peste timp, cea a fostei bãi comunale a dispãrut.
Amplasatã vis-a-vis de Cazinou, în acelaºi parc, Baia Publicã (Bãile Societãþii Miniere „Petroºani”) avea 46 de duºuri, baie de aburi, baie de aer fierbinte, hidroterapie, 6 bãi cu cadã, terase de odihnã, toate fiind destinate sã asigure servicii gratuite minerilor ºi familiilor acestora. Clãdirea a fost lãsatã de izbeliºte ºi a dispãrut încet-încet, fiind furat tot ceea ce reprezenta o cât de micã valoare. În anul 1925, când au fost finalizate cele douã clãdiri, Societatea Minierã „Petroºani” investise deja în ele peste 28 de milioane de lei, bani cu adevãrat „grei” pentru acei ani. M. GÂNJU
ºi alte facilitãþi. “Îþi oferim consultanþã periodicã gratuitã ºi, la cerere, organizãm în clãdirea multifuncþionalã seminarii, simpozioane, conferinþe pe teme financiare, juridice sau marketing. Parcul de Afaceri Simeria – un pas înainte pentru dezvoltarea economicã a judeþului Hunedoara!”, mai aratã cei de la ADEH. Parcul de afaceri Simeria este un proiect finanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 4 – Sprijinirea dezvoltãrii mediului de afaceri regional ºi local, Domeniul Major de Intervenþie 4.1 – Dezvoltarea durabilã a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanþã regionalã ºi localã. Beneficiar proiect: Parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorialã ”Judeþul Hunedoara” prin Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Unitatea Administrativ Teritorialã
Actualitate 3 ”Oraºul Simeria” prin Consiliul Local al Oraºului Simeria. “Beneficiarii acestui proiect vor fi societãþile comerciale ce vor fi gãzduite în Parcul de Afaceri – Simeria, populaþia aflatã în cãutarea unui loc de muncã (minim 268 de noi locuri de muncã create), participanþii la manifestãrile de tip expoziþional ºi evenimentele ce vor avea loc, cât ºi cei ce vor fi atraºi de condiþiile oferite în cadrul parcului de afaceri ºi centrului expoziþional”, se aratã pe pagina oficialã a parcului de afaceri de la Simeria. Valoarea totalã a proiectului este de 22.954.570,72 lei din care 7.932.583,97 lei reprezintã valoarea finanþãrii nerambursabile din partea UE; 2.827.192,48 lei reprezintã contribuþia Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului; 3.966.291,99 lei reprezintã contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara; 8.228.502,28 lei reprezintã contribuþia Consiliului Local al oraºului Simeria. Obiectivul proiectului vizeazã îmbunãtãþirea infrastructurii regionale de afaceri din zona þintã în vederea obþinerii unei creºteri economice prin crearea unui centru de promovare al iniþiativelor antreprenoriale pentru stimularea, atragerea ºi dezvoltarea investiþiilor locale ºi strãine. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Paºi mici pentru un proiect mare
Târg de toamnã cu pomanã momârlãneascã M
M
uzicã, voie bunã ºi degustãri de toate felurile, plus o mâncare gãtitã la ceaun pe pirostrii. Acestea au fost ingredientele noii ediþii a Târgului de toamnã de la Petroºani, care a fãcut ca zona de nord a municipiului sã abunde de mirosuri îmbietoare. Fie cã au gustat din produsele tradiþionale, oferite spre vânzare de producãtorii autohtoni, fie cã au venit pentru tradiþionala mâncare de oaie cu pãsat, toþi cei care au ajuns în zona Piaþa Victoriei au avut din ce gusta.
unicipalitatea din Petroºani a fãcut toate demersurile necesare pentru achiziþionarea tunurilor de zãpadã. Anul acesta, municipalitatea de la Petroºani a primit 2,6 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Timp de trei ani, Executivul nu a mai alocat niciun leu pentru continuarea lucrãrilor care au ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice din Parâng. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru realizarea staþiei de pompe, dar ºi achiziþionarea unor tunuri de zãpadã. “Noi am dat ordinul de începere ºi am solicitat achiziþionarea tunurilor de zãpadã ºi a pompelor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea
lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia demaratã în urmã cu câþiva ani a ajuns la un grad de finalizare de 20%. De precizat este faptul cã municipalitatea de la Petroºani a contribuit cu 40% din sume la lucrãrile care au avut loc în munte. Numai instalaþia de transport pe cablu, telescaunul TS 3, a costat 13 milioane de lei, aceasta fiind realizatã în baza unui împrumut contractat de municipalitate. Edilii vor ca anul viitor sã continue proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Aici ar trebui realizat încã un telescaun, TS 4, însã pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie încheiat litigiul cu Romsilva. Procesul continuã la Curtea de Apel Alba, iar Romsilva a
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
depus mai multe obiecþii la raportul de expertizã. “Amânã cauza la data de 02.11.2016. Se constatã cã obiecþiunea nr.1 formulatã de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã reprezintã o apreciere a pârâtei, astfel cã aceasta nu are caracterul de obiecþie. Admite ca întemeiate obiecþiunile nr.2, nr.3 ºi nr.4 formulate de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã. Se comunicã expertului numit în cauzã, un exemplar al obiecþiunilor formulate
de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã, cu menþiunea de a se pronunþa în mod explicit asupra acestora prin efectuarea unui supliment la lucrarea de expertizã”, se aratã în soluþia instanþei. Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng un vis al autoritãþilor locale de la Petroºani. În urmã cu câþiva ani, în Valea Jiului au fost demarate mai multe proiecte de investiþii majore. Printre acestea se numãrã ºi modernizarea staþiunilor montane, iar Parângul nu
face excepþie de la regulã. Deºi banii au venit cu þârâita, edilii locali cred în aceste proiecte pe care se bazeazã viitorul staþiunilor montane. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din
Tabãra de varã încheiatã printr-o expoziþie la cafenea u luat toatã vara Valea Jiului la pas ºi au exploA rat masivul Parâng pentru
a-ºi gãsi inspiraþia, dar ºi pentru a crea opere de artã. Vorbim despre elevii Liceului de Arte ”Sigismund Toduþã” din Deva, care în anotimpul cald au participat la tabara de vara organizatã de instituþia de invãþãmânt. Cum frumuseþile meleagurilor noastre i-au inspirat, iatã cã elevii au reuºit sã realizeze atât picturi cât ºi sculpturi numai bune de expus ºi admirat. ”Taberele de varã sunt foate importante pentru elevi, suplinesc oarecum practica de varã care era obligatorie pânã acum nu de mult, dar plus de asta oferã posibilitatea elevilor sã se manifeste într-un mod mai liber, sã lege prietenii, sã lucreze împreunã cu profesorii într-o atmosferã mai destinsã, într-un cadru mai neconvenþional” a declarat Anamaria Iancu, profesor Liceul de Arte ”Sigismund
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Toduþã” din Deva. Pentru ca finalul acestei experienþe sã fie unul cu happy-end, dar ºi pentru cã am ajuns sã trãim acele vremuri în care cu greu reuºeºti sã mai convingi un tânãr sã participe la o expoziþie sau sã meargã la un muzeu, atât elevii cât ºi profesorii s-au gândit sã aducã operele de artã create dealungul verii, intr-un loc frecventat de tineri. Astfel sculpturile ºi tablourile au fost expuse într-o cafenea din centrul municipiului Petroºani. ”Am expus de foarte mulþi ani, în spaþii destinate acestui gen de activitate, dar din nefericire publicul este foarte modest în aceste spaþii ºi atunci am încercat sã venim în întâmpinarea consumatorului de artã într-un spaþiu neconvenþional, cu lucrãrile care iatã, sunt expuse în aceastã cafenea. În subconºtient doar aruncând un ochi pe
Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Monika BACIU
perete, operele vor fi consumate de toþi cei care vin aici pentru a servi o cafea sau un suc” a spus Sorin Oprea, artist. Experienþele prin care au trecut elevii ºi profesorii în aceastã tabarã de varã sunt de povestit ºi unice, dupã cum susþin ambele pãrþi. ”Am ajuns în punctul final al unor experienþe care s-au consumat în ultimele luni, în care personajele principale au fost elevii de la Liceul de Arte ”Sigismund Toduþã” din Deva. Cu toþii ne-am bucurat de peisajul ºi de generozitatea Vãii Jiului dar totodatã ne-am inspirat din cãlãtoriile fãcute ºi am creat adevãrate opere de artã” a mai spus Sorin Oprea, artist. Faptul cã încã de la început tinerii sculptori ºi pictori nu au avut o temã impusã de profesori, i-a ajutat pe elevi sã creeze mult mai deschis ºi sã îºi exteriorizeze trãirile prin obiectul realizat. Adina PÃDURARU
Cu brânzã închegatã dupã o reþetã tradiþionalã, cu produse din carne ºi sloi de oaie, cu mere, struguri, vin, must, dar ºi miere de albine, mai mulþi producãtori ºi-au întins tarabele în Piaþa Victoriei de la Petroºani ºi au spus cã aceste târguri le vin - mãnuºã -, pentru cã altfel sunt nimiciþi de supermarketuri. „Suntem din zonã de pe Maleia ºi am adus sloi, cârnaþi, tobã, afumãturi. Toate sunt fãcute de noi, acasã, de la porc crescut de noi în gospodãrie”, ne-a explicat o vânzãtoare de la poalele Parângului, în timp ce alþii, care au trecut munþii sã ajungã la Petroºani, au adus de toate la acest târg. „Vin mereu la Petroºani. Sunt produse din zona Gorjului, de lângã Târgu Jiu. Am adus must, tãrtãcuþe, flori de roamnã ºi nuci. Mã bucur când se organizeazã astfel de târguri. Sunt foarte bune, practic, sunt singurele care mai susþin produsele autohtone, cã ne omoarã marketurile. Târgurile acestea sunt singurele care mai þin cu producãtorii mici autohtoni. Doar aºa pot
supravueþui þãranii, cu astfel de tîrguri”, ne-a spus un vânzãtor din Gorj. „Vinem produse tradiþionale, brânzeturi, carne, preparate româneºti autentice”, ne-a explicat un alt precupeþ, îmbrãcat cu un cojoc uriaº de oaie, asemeni ciobanilor de la munte. Târgul de toamnã adunã anual producãtori din toate zonele, iar organizatori sunt cei din Piaþa Agroalimentarã. „Produsele sunt total diferite faþã de ce avem zi de zi. Au venit din Maramueº, Alba, Cluj, Dolj, dar au fost ºi producãtori care au promis cã vin ºi nu au mai ajuns”, a explicat Sorin Creþu, administratorul Pieþei Agroalimentare Petroºani. Târgul a fost luat cu asalt de producãtori ºi cumpãrãtorii nu au lipsit nici ei. Ademeniþi de mirosul afumãturilor, de culoarea virºlilor, de izul de must ºi de grãtarele care sfârâie, toþi au gustat ºi ºi-au cumpãrat câte ceva.
M
âncarea momârlanilor, la mare cãutare
Sute de porþii de tocanã de oaie ºi pãsat,
stropite cu câte un pãhãrel de þuicã au fãcut deliciul celor ce au ajuns la Târgul de toamnã de la Petroºani, sâmbãtã. A fost ziua cea mai animatã de peste an, când momârlanii din zona Petroºaniului s-au adunat cu toþii ºi au aprins focul, la lumina lunii. Au pus
oalele imense pe pirostrii ºi au început lucrul, aºa cum au învãþat tradiþia din moºi strãmoºi. Doar bãrbaþii fac aceastã mâncare, aºa cum se obiºnuieºte la nedei, acele întâlniri tradiþionale în zilele de sãrbãtoare, iar soþiile lor au venit doar sã guste. Printre bucãtari l-am gãsit pe cel mai în vârstã momârlan, cel care pãstoreºte una dintre cele mai vechi biserici din judeþul Hunedoara, Biserica Sânionilor – Nea Ion. Bãtrânul se apropie de 9 decenii, dar s-a dovedit unul dintre cei mai ageri bucãtari, care au preparat mâncarea. Tot el ne-a explicat ºi care este secretul unei tocane foarte gustoase. „Am 84 de ani ºi de 50 de ani fac tocana asta.
Se duce porumbul la moarã, se macinã mãrunt, se cerne cu sitã deasã de fãinã ºi pe urmã rãmâne numai partea graosã. Ãl’ gros ce cerne din nou, se bagã în apã rece ºi cu un ciur se culege de pe dedesubt, tãrâþa. Apoi se pune apa la fiert ºi, când fierbe apa, bãgãm
pãsatul ºi amestecãm încontinuu în el. Douã ore am amestecat încontinuu. Apoi am bãgat unt de casã ºi apoi avem carnea de oaie. Spãlatã, tocatã bine, o punem la foc cu apã ºi când e fiartã, facem prãjeala. Dar sã ºtiþi cã tot cu sãu de oaie, nu cu slãninã sau cu ulei! Apoi facem ceva îngroºalã cu boia ºi multe codimente ºi vezi ce bunã e?”, a spus nea Ion, iar un alt momârlan din zona de la poalele Parângului ne-a mai divulgat un secret: „De 10 ani fac mâncare pentru nedeile din oraº aºa cã ºi acum am o tocanã de oaie ºi pãsat. Secretul este sã îl faci cu drag ºi sã ai toate produsele naturale. Sã ai unt proaspãt, brânzã de oaie ºi
porumbul sã fie bine copt ºi bine mãcinat”, a spus ºi Dorel Cãlina. Pentru cã pomana momârlãneascã a fost datã de administraþia localã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a ºi împãrþit pãsatul. Noi l-am gãsit pe edil cu un polonic mare în mânã cu care umplea paharele din plastic pe care le oferea celor ce s-au aºezat la coadã la tocanã. „Ne bucurãm foarte mult cã lumea a venit la târg ºi pãstrãm ºi tradiþia. Ca de fiecare datã, ºi acum am oferit în jur de 1.000 de porþii de mâncare tradiþionalã. De fiecare datã vin ºi dau un exemplu. Servesc masa, alãturi de momârlanii, care s-au trezit foarte devreme la 4.30 ºi acum îi ajut”, a
spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a îmbrãcat un halat alb ºi ºi-a pus în cap un clop tradiþional momârlãnesc, special pentru acest eveniment. Masa, însã, a fost o desfãtare pentru toatã lumea care s-a aºezat la rând. Bãrbaþii au primit ºi câte un pahar de þuicã, aºa, ca sã se încãlzeascã. „Mâncarea asta este foarte bunã. Bãrbaþii noºtri o fac ºi noi am venit sã o degustãm. E foarte bunã, dacã îþi place carnea de oaie”, spune una dintre soþiile momârlanilor care au pregãtit sâmbãtã masa. „Eu, acasã, nu gãtesc aºa de bunã mâncarea asta! Aici e la cazan ºi este foarte bunã”, ne-a spus o altã meseancã, iar alãturi, soþul o aproba din spatele unui pãhãrel de þuicã. „Þuica este foarte bunã. Este tradiþionalã. Este un gest frumos ºi le mulþumim celor care au fãcut asta”, a spus bãrbatul. „Sã trãiascã domnul primar!”, a spus o altã doamnã, care a recunoscut cã a lãsat acasã o oalã cu sarmale, pentru ca sã deguste aceastã tocanã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Paºi mici pentru un proiect mare
Târg de toamnã cu pomanã momârlãneascã M
M
uzicã, voie bunã ºi degustãri de toate felurile, plus o mâncare gãtitã la ceaun pe pirostrii. Acestea au fost ingredientele noii ediþii a Târgului de toamnã de la Petroºani, care a fãcut ca zona de nord a municipiului sã abunde de mirosuri îmbietoare. Fie cã au gustat din produsele tradiþionale, oferite spre vânzare de producãtorii autohtoni, fie cã au venit pentru tradiþionala mâncare de oaie cu pãsat, toþi cei care au ajuns în zona Piaþa Victoriei au avut din ce gusta.
unicipalitatea din Petroºani a fãcut toate demersurile necesare pentru achiziþionarea tunurilor de zãpadã. Anul acesta, municipalitatea de la Petroºani a primit 2,6 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Timp de trei ani, Executivul nu a mai alocat niciun leu pentru continuarea lucrãrilor care au ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice din Parâng. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru realizarea staþiei de pompe, dar ºi achiziþionarea unor tunuri de zãpadã. “Noi am dat ordinul de începere ºi am solicitat achiziþionarea tunurilor de zãpadã ºi a pompelor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea
lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia demaratã în urmã cu câþiva ani a ajuns la un grad de finalizare de 20%. De precizat este faptul cã municipalitatea de la Petroºani a contribuit cu 40% din sume la lucrãrile care au avut loc în munte. Numai instalaþia de transport pe cablu, telescaunul TS 3, a costat 13 milioane de lei, aceasta fiind realizatã în baza unui împrumut contractat de municipalitate. Edilii vor ca anul viitor sã continue proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Aici ar trebui realizat încã un telescaun, TS 4, însã pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie încheiat litigiul cu Romsilva. Procesul continuã la Curtea de Apel Alba, iar Romsilva a
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
depus mai multe obiecþii la raportul de expertizã. “Amânã cauza la data de 02.11.2016. Se constatã cã obiecþiunea nr.1 formulatã de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã reprezintã o apreciere a pârâtei, astfel cã aceasta nu are caracterul de obiecþie. Admite ca întemeiate obiecþiunile nr.2, nr.3 ºi nr.4 formulate de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã. Se comunicã expertului numit în cauzã, un exemplar al obiecþiunilor formulate
de pârâtã cu privire la lucrarea de expertizã topograficã efectuatã în cauzã, cu menþiunea de a se pronunþa în mod explicit asupra acestora prin efectuarea unui supliment la lucrarea de expertizã”, se aratã în soluþia instanþei. Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng un vis al autoritãþilor locale de la Petroºani. În urmã cu câþiva ani, în Valea Jiului au fost demarate mai multe proiecte de investiþii majore. Printre acestea se numãrã ºi modernizarea staþiunilor montane, iar Parângul nu
face excepþie de la regulã. Deºi banii au venit cu þârâita, edilii locali cred în aceste proiecte pe care se bazeazã viitorul staþiunilor montane. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din
Tabãra de varã încheiatã printr-o expoziþie la cafenea u luat toatã vara Valea Jiului la pas ºi au exploA rat masivul Parâng pentru
a-ºi gãsi inspiraþia, dar ºi pentru a crea opere de artã. Vorbim despre elevii Liceului de Arte ”Sigismund Toduþã” din Deva, care în anotimpul cald au participat la tabara de vara organizatã de instituþia de invãþãmânt. Cum frumuseþile meleagurilor noastre i-au inspirat, iatã cã elevii au reuºit sã realizeze atât picturi cât ºi sculpturi numai bune de expus ºi admirat. ”Taberele de varã sunt foate importante pentru elevi, suplinesc oarecum practica de varã care era obligatorie pânã acum nu de mult, dar plus de asta oferã posibilitatea elevilor sã se manifeste într-un mod mai liber, sã lege prietenii, sã lucreze împreunã cu profesorii într-o atmosferã mai destinsã, într-un cadru mai neconvenþional” a declarat Anamaria Iancu, profesor Liceul de Arte ”Sigismund
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Toduþã” din Deva. Pentru ca finalul acestei experienþe sã fie unul cu happy-end, dar ºi pentru cã am ajuns sã trãim acele vremuri în care cu greu reuºeºti sã mai convingi un tânãr sã participe la o expoziþie sau sã meargã la un muzeu, atât elevii cât ºi profesorii s-au gândit sã aducã operele de artã create dealungul verii, intr-un loc frecventat de tineri. Astfel sculpturile ºi tablourile au fost expuse într-o cafenea din centrul municipiului Petroºani. ”Am expus de foarte mulþi ani, în spaþii destinate acestui gen de activitate, dar din nefericire publicul este foarte modest în aceste spaþii ºi atunci am încercat sã venim în întâmpinarea consumatorului de artã într-un spaþiu neconvenþional, cu lucrãrile care iatã, sunt expuse în aceastã cafenea. În subconºtient doar aruncând un ochi pe
Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Monika BACIU
perete, operele vor fi consumate de toþi cei care vin aici pentru a servi o cafea sau un suc” a spus Sorin Oprea, artist. Experienþele prin care au trecut elevii ºi profesorii în aceastã tabarã de varã sunt de povestit ºi unice, dupã cum susþin ambele pãrþi. ”Am ajuns în punctul final al unor experienþe care s-au consumat în ultimele luni, în care personajele principale au fost elevii de la Liceul de Arte ”Sigismund Toduþã” din Deva. Cu toþii ne-am bucurat de peisajul ºi de generozitatea Vãii Jiului dar totodatã ne-am inspirat din cãlãtoriile fãcute ºi am creat adevãrate opere de artã” a mai spus Sorin Oprea, artist. Faptul cã încã de la început tinerii sculptori ºi pictori nu au avut o temã impusã de profesori, i-a ajutat pe elevi sã creeze mult mai deschis ºi sã îºi exteriorizeze trãirile prin obiectul realizat. Adina PÃDURARU
Cu brânzã închegatã dupã o reþetã tradiþionalã, cu produse din carne ºi sloi de oaie, cu mere, struguri, vin, must, dar ºi miere de albine, mai mulþi producãtori ºi-au întins tarabele în Piaþa Victoriei de la Petroºani ºi au spus cã aceste târguri le vin - mãnuºã -, pentru cã altfel sunt nimiciþi de supermarketuri. „Suntem din zonã de pe Maleia ºi am adus sloi, cârnaþi, tobã, afumãturi. Toate sunt fãcute de noi, acasã, de la porc crescut de noi în gospodãrie”, ne-a explicat o vânzãtoare de la poalele Parângului, în timp ce alþii, care au trecut munþii sã ajungã la Petroºani, au adus de toate la acest târg. „Vin mereu la Petroºani. Sunt produse din zona Gorjului, de lângã Târgu Jiu. Am adus must, tãrtãcuþe, flori de roamnã ºi nuci. Mã bucur când se organizeazã astfel de târguri. Sunt foarte bune, practic, sunt singurele care mai susþin produsele autohtone, cã ne omoarã marketurile. Târgurile acestea sunt singurele care mai þin cu producãtorii mici autohtoni. Doar aºa pot
supravueþui þãranii, cu astfel de tîrguri”, ne-a spus un vânzãtor din Gorj. „Vinem produse tradiþionale, brânzeturi, carne, preparate româneºti autentice”, ne-a explicat un alt precupeþ, îmbrãcat cu un cojoc uriaº de oaie, asemeni ciobanilor de la munte. Târgul de toamnã adunã anual producãtori din toate zonele, iar organizatori sunt cei din Piaþa Agroalimentarã. „Produsele sunt total diferite faþã de ce avem zi de zi. Au venit din Maramueº, Alba, Cluj, Dolj, dar au fost ºi producãtori care au promis cã vin ºi nu au mai ajuns”, a explicat Sorin Creþu, administratorul Pieþei Agroalimentare Petroºani. Târgul a fost luat cu asalt de producãtori ºi cumpãrãtorii nu au lipsit nici ei. Ademeniþi de mirosul afumãturilor, de culoarea virºlilor, de izul de must ºi de grãtarele care sfârâie, toþi au gustat ºi ºi-au cumpãrat câte ceva.
M
âncarea momârlanilor, la mare cãutare
Sute de porþii de tocanã de oaie ºi pãsat,
stropite cu câte un pãhãrel de þuicã au fãcut deliciul celor ce au ajuns la Târgul de toamnã de la Petroºani, sâmbãtã. A fost ziua cea mai animatã de peste an, când momârlanii din zona Petroºaniului s-au adunat cu toþii ºi au aprins focul, la lumina lunii. Au pus
oalele imense pe pirostrii ºi au început lucrul, aºa cum au învãþat tradiþia din moºi strãmoºi. Doar bãrbaþii fac aceastã mâncare, aºa cum se obiºnuieºte la nedei, acele întâlniri tradiþionale în zilele de sãrbãtoare, iar soþiile lor au venit doar sã guste. Printre bucãtari l-am gãsit pe cel mai în vârstã momârlan, cel care pãstoreºte una dintre cele mai vechi biserici din judeþul Hunedoara, Biserica Sânionilor – Nea Ion. Bãtrânul se apropie de 9 decenii, dar s-a dovedit unul dintre cei mai ageri bucãtari, care au preparat mâncarea. Tot el ne-a explicat ºi care este secretul unei tocane foarte gustoase. „Am 84 de ani ºi de 50 de ani fac tocana asta.
Se duce porumbul la moarã, se macinã mãrunt, se cerne cu sitã deasã de fãinã ºi pe urmã rãmâne numai partea graosã. Ãl’ gros ce cerne din nou, se bagã în apã rece ºi cu un ciur se culege de pe dedesubt, tãrâþa. Apoi se pune apa la fiert ºi, când fierbe apa, bãgãm
pãsatul ºi amestecãm încontinuu în el. Douã ore am amestecat încontinuu. Apoi am bãgat unt de casã ºi apoi avem carnea de oaie. Spãlatã, tocatã bine, o punem la foc cu apã ºi când e fiartã, facem prãjeala. Dar sã ºtiþi cã tot cu sãu de oaie, nu cu slãninã sau cu ulei! Apoi facem ceva îngroºalã cu boia ºi multe codimente ºi vezi ce bunã e?”, a spus nea Ion, iar un alt momârlan din zona de la poalele Parângului ne-a mai divulgat un secret: „De 10 ani fac mâncare pentru nedeile din oraº aºa cã ºi acum am o tocanã de oaie ºi pãsat. Secretul este sã îl faci cu drag ºi sã ai toate produsele naturale. Sã ai unt proaspãt, brânzã de oaie ºi
porumbul sã fie bine copt ºi bine mãcinat”, a spus ºi Dorel Cãlina. Pentru cã pomana momârlãneascã a fost datã de administraþia localã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a ºi împãrþit pãsatul. Noi l-am gãsit pe edil cu un polonic mare în mânã cu care umplea paharele din plastic pe care le oferea celor ce s-au aºezat la coadã la tocanã. „Ne bucurãm foarte mult cã lumea a venit la târg ºi pãstrãm ºi tradiþia. Ca de fiecare datã, ºi acum am oferit în jur de 1.000 de porþii de mâncare tradiþionalã. De fiecare datã vin ºi dau un exemplu. Servesc masa, alãturi de momârlanii, care s-au trezit foarte devreme la 4.30 ºi acum îi ajut”, a
spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a îmbrãcat un halat alb ºi ºi-a pus în cap un clop tradiþional momârlãnesc, special pentru acest eveniment. Masa, însã, a fost o desfãtare pentru toatã lumea care s-a aºezat la rând. Bãrbaþii au primit ºi câte un pahar de þuicã, aºa, ca sã se încãlzeascã. „Mâncarea asta este foarte bunã. Bãrbaþii noºtri o fac ºi noi am venit sã o degustãm. E foarte bunã, dacã îþi place carnea de oaie”, spune una dintre soþiile momârlanilor care au pregãtit sâmbãtã masa. „Eu, acasã, nu gãtesc aºa de bunã mâncarea asta! Aici e la cazan ºi este foarte bunã”, ne-a spus o altã meseancã, iar alãturi, soþul o aproba din spatele unui pãhãrel de þuicã. „Þuica este foarte bunã. Este tradiþionalã. Este un gest frumos ºi le mulþumim celor care au fãcut asta”, a spus bãrbatul. „Sã trãiascã domnul primar!”, a spus o altã doamnã, care a recunoscut cã a lãsat acasã o oalã cu sarmale, pentru ca sã deguste aceastã tocanã. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Tatãl care ºi-a violat fata rãmâne în arest
T
atãl care ºi-a abuzat fetiþa minorã dar ºi tânãrul care a profitat de iubita sa rãmân în arest preventiv au decis judecãtorii. Giurgea Emil, bãrbatul de 47 de ani care ºi-a violat fetiþa, o minorã în vârstã de 16 ani, rãmâne în arest preventiv a hotãrât Tribunalul Hunedoara, în urma judecãrii contestaþiei fãcutã de individ. Tatãl violator a cerut arest la domiciliu sau
A luat foc în mers
n autoturism a U luat foc, sâmbãtã, pe ºoseaua de centurã a
municipiului Petroºani, iar norocul celor aflaþi în interior a fost cã au observat la timp ºi au reuºit sã intervinã pânã la sosirea pompierilor.
control judiciar, însã magistraþii i-au respins contestaþia astfel cã va rãmâne în celula de arest pe durata cercetãrilor. Individul ºi-a abuzat în douã rânduri fetiþa, iar adolescenta s-a plâns colegelor de ºcoalã care au sesizat psihologul unitãþii ºcolare de calvarul prin care trece minora.
s-a aprins iar pompierii au lichidat incendiul ºi cred cã ar fi fost provocat de un scurt circuit. Potrivit agentului ºef principal din cadrul Poliþiei Petroºani, Cristian Rãdulea, traficul rutier pe DN 66 a fost dirijat pe celãlalt sens pânã când militarii au stabilit cã nu mai este nici un pericol ºi autoturismul poate fi scos în afara drumului. M. GÂNJU
Incidentul a avut loc chiar la intrarea în Petroºani, iar ºoferul ºi pasagerul aflaþi în autoturism au simþit fumul ºi au oprit imediat. Partea din spate a maºinii a fost cuprinsã de flãcãri, inclusiv rezervorul de combustibil, însã, din fericire, carburantul nu
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016 Potrivit unor surse, adolescenta ar fi fost abuzatã sexual de propriul tatã încã de la vârsta de 13 ani, însã aceasta a recunoscut în faþa procurorilor cã a fost obligatã sã-i satisfacã poftele sexuale în douã rânduri, în august ºi octombrie a.c. Acest caz cutremurãtor este descoperit la mai puþin de o lunã de zile de la un alt viol petrecut tot în Valea Jiului ºi în care victimã este tot o minorã. Adolescenta de 17 ani, din Petroºani, a fost invitatã de un individ, Alexandru Pojoni, la un local iar la întoarcere, în drumul spre casã, bãrbatul a intrat pe o stradã lãturalnicã ºi a violat-o. ªi acesta rãmâne dupã gratii au decis judecãtorii de la Petroºani. Maximilian GÂNJU
Rãfuielile din Colonia Petroºani continuã
oliþiºtii ºi jandarmii patruleazã de mai P bine de o sãptãmânã
cartierul Colonie din Petroºani, unde douã grupãri rivale se rãfuiesc ori de câte ori prind momentul. Situaþia a fost þinutã sub control astfel încât altercaþiile dintre interlopi sã nu se transforme într-o bãtaie de stradã însã, în ciuda eforturilor autoritãþilor, scandalurile par a fi de neoprit. Astfel, o nouã rãfuialã care a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbãtã
între aceleaºi grupãri s-a soldat cu reþinerea a trei tineri, toþi acuzaþi de lovire ºi alte violenþe. Gabor Vasile, Viorel Drãgoi ºi Feher Adalbert Petru s-au ales cu dosare penale ºi procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au cerut instanþei de judecatã arestarea preventivã. Magistraþii au decis ca suspecþii sã fie cercetaþi în libertate pentru infracþiunile de lovire ºi alte violenþe, însã decizia nu este unde definitivã ºi procurorii o pot contesta. Maximilian GÂNJU
Faptele de violenþã în familie, pedepsite aspru
P
edepse mai mari pentru autorii de fapte de violenþã în familie ºi eliminarea posibilitãþii ca agresorul sã se împace cu victima Autorii de violenþe vor avea parte de pedepse mai mari, parlamentarii depunând douã proiecte de lege în Parlament, unul care care prevãde majorarea pedepselor, iar altul eliminarea posibilitãþii ca agresorul sã se împace cu victima ceea ce duce în prezent la înlãturarea rãspunderii penale. Un grup de 34 de deputaþi ºi senatori liberali, printre care liderul PNL
Alina Gorghiu, au depus în Senat o propunere legislativã care prevede majorarea pedepselor pentru cei care comit acte de violenþã în familie. ”Soluþia legislativã pe care o propunem, de modificare a articolului 199 din Codul Penal, vizeazã sporirea protecþiei penale acordate vieþii familiale prin majorarea cu jumãtate a cuantumului pedepselor aplicate pentru sãvârºirea de fapte cu violenþã în familie. În concret, se vor majora cu jumãtate minimul ºi maximul special pentru sãvârºirea infracþiunilor de lovire, vãtãmare corporalã, lovituri cauzatoare de moarte sau omor”, explicã iniþiatorii.
Pe de altã parte, deputatul Remus Cernea a depus, tot la Senat, o propunere legislativã pentru modificarea aceluiaºi articol din Codul Penal, el solicitând eliminarea prevederii potrivit cãreia o împãcare duce la înlãturarea rãspunderii penale. ”Prezenta propunere legislativã îºi propune sã elimine din Codul Penal aceastã posibilitate care permite ca agresorii sã fie exoneraþi de rãspundere penalã în cazuri de violenþã în familie”, menþioneazã Remus Cernea. Cernea susþine cã ordinul de restricþie ajutã victimele violenþei domestice, dar nu le poate salva în orice circumstanþã. Mediafax
Lucrãrile la Bulevardul Pãcii din Lupeni se apropie de final
Î
ncepute în luna august, lucrãrile de asfaltare la Bulevardul Pãcii din Lupeni, se apropie de finalizare.
Dupã ce au fost turnate cele douã straturi de asfalt, a fost efectuatã reabilitarea reþelei de canalizare, ridicarea capacelor de canal ºi precum ºi a
capacelor de la canalele pluviale, respectiv efectuarea tuturor reparaþiilor necesare, la finele sãptãmânii trecute a început turnarea stratului de uzurã pe bulevard, ceea ce înseamnã cã lucrãrile de rabilitare a acestuia se apropie de final. " În cursul zilei de vineri constructorul a început turnarea stratului de uzurã pe Bulevardul Pãcii din municipiul Lupeni.
Putem spune cã am intrat în linie dreaptã cu asfaltarea ºi în cel mai scurt timp, conform graficului de lucrãri reabilitarea Bulevardului Pãcii va fi finalizatã. În toatã aceastã perioadã de punere în practicã a
proiectului de reabilitare a bulevardului grav afectat de inundaþiile care au avut loc în localitatea noastrã, s-a pus accent atât pe încadrarea în graficul de lucrãri astfel încât în cel mai scurt timp cetãþenii sã poatã
circula în condiþii de siguranþã pe aici dar ºi pe calitatea asfaltului turnat ºi a lucrãrilor efectuate astfel încât acesta sã fie durabil ºi cetãþenii sã poatã beneficia de acestã infrastructurã rutierã o perioadã îndelungatã de timp", a declarat primarul Cristian Resmeriþã. Odatã cu finalizarea acestei importante reþele de drum municipiul Lupeni începe sã capete o altã imagine, iar ºoferii au parte de o infrastructurã la standarde moderne.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Simpro 2016 a reunit lumea cercetãrii la Petroºani
A
proximativ 200 de cercetãtori, profesori universitari ºi ingineri din toatã lumea au fost, la finele sãptãmânii trecute, la Petroºani. A fost o nouã ediþie a simpozionului dedicat cercetãrii ºi, cei mai mulþi au venit sã îºi prezinte lucrãrile.
Deschiderea oficialã a avut loc în Aula Magna a Universitãþii din Petroºani, vineri dimineaþã, iar la
ceremonie au venit ºi reprezentanþi ai judeþului ºi ai Vãii Jiului. „Doresc sã arãtãm faptul cã universitatea, în afarã de pregãtirea specialiºtilor, în cele
24 de domenii de licenþã, 18 de masterat ºi 5 de doctorat, are misiunea de a împleti educaþia cu cercetarea ºtiinþificã. O universitate, care nu are ºi activitate de cercetare, nu este pertinentã, a prezentului ºi a viitorului. Rezultatele cercetãrii trebuie sã le implementeze în activitate didacticã, pentru cã doar aºa putem face faþã unei economii dinamice, în permanentã perfecþionare”,
a spus, în deschiderea lucrãrilor, prof. univ. dr. ing Sorin Radu, Rector al Universitãþii Petroºani. Pentru cã fiecare dintre cele 175 de lucrãri de cercetare sunt interesante ºi 100 dintre ele vor ajunge chiar într-un manual de specialitate, profesorii prezenþi la simpozion, au þinut chiar prelegeri. Nu înainte, însã, de a le mulþumi pentru efortul lor, autoritãþile din Petroºani.
„E o bucurie pentru mine sã fiu, din nou, alãturi de dumneavoastrã, la Universitatea Petroºani, în acest mediu atât de important pentru comunitatea ºi viaþa socialã a Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara. Într-o lume atât de globalizatã ºi din ce în ce mai performantã în toate domeniile, este din ce în ce mai important ca astfel de manifestãri sã aibã loc cât mai des la Petroºani. Sã þinem pasul cu ceea ce se întâmplã pe plan mondial în domeniul
La UPET, douã locaþii pentru unitatea de asistenþã tehnicã guvernamentalã
S
e stabileºte locaþia în care va funcþiona Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã, la Universitatea Petroºani. Ordinul privind înfiinþarea unitãþii guvernamentale de asistenþã tehnicã pentru Valea Jiului a fost semnat încã de sãptãmâna trecutã.acesta va funcþiona la Universitatea Petroºani, iar acum se identificã locaþia unde îºi va desfãºura aceastã unitate activitatea. “Vom face cu ADI Valea Jiului un parteneriat, iar astfel vrem sã ne implicãm în dezvoltarea localã ºi regionalã ºi astfel încercãm sã atragem firme stabile în Valea Jiului. Am conturat locaþia împreunã cu Prefectura judeþului ºi cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi urmeazã sã definitivãm dotarea locaþiei. Avem douã
variante, cãminul 1 pentru cã este mai aproape de centrul oraºului ºi o variantã în corpul D, dar cel mai probabil locaþia va fi în cãminul 1. Asta înseamnã participarea universitãþii la mai multe proiecte”, a declarar Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Astfel, una din soluþiile identificate este înfiinþarea
unei unitãþi guvernamentale de asistenþã tehnicã astfel încât aceasta sã vinã în sprijinul autoritãþilor locale în procesul de scriere a proiectelor de dezvoltare. „Am venit sã validãm cu comunitãþile locale soluþiile care le-am pregãtit pentru aceste zone de intervenþie. Am fost capabili la nivelul cancelariei primului ministru, împreunã cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi cu Ministerul
Fondurilor Europene sã purtãm discuþiile cu toate instituþiile responsabile ºi autoritãþile de management care gestioneazã programele de finanþare fie europene, fie cele de la bugetul naþional, astfel încât sã structurãm un mecanism care sã vinã în sprijinul autoritãþilor locale în
dumneavoastrã de activitate, lucru ce ne þine conectaþi la ceea ce se întâmplã în jurul nostru”, le spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. La Simpro 2016 au expus lucrãri 392 de autori, 70 dintre ei fiind din afara þãrii, din Italia, Franþa, Germania, Ungaria, Polonia, Georgia sau chiar din Egipt. Simpozionul încheiat duminicã, iar oaspeþii au vizitat mai multe zone ale judeþului nostru. Diana MITRACHE
accesarea acestor fonduri. Valea Jiului, Roºia Montanã ºi zonele marginale din sud-estul Moldovei au fost o prioritate guvernamentalã. Acordul de parteneriat încheiat cu Comisia Europeanã pentru exerciþiul financiar 2014-2020 ne permite sã gândim astfel de planuri integrate pentru zonele cu risc ridicat de sãrãcie. Aceste zone sunt probleme sociale ºi economice acute, dar vrem sã ne concentrãm intervenþia noastrã în zone cât mai clar delimitate pentru a putea fi cât mai eficienþi”, a declarat Ionel Dancã, consilierul premierului Dacian Cioloº, la vizita de la Petroºani din luna septembrie. Dupã realizarea acestei unitãþi, Valea Jiului, dar ºi celelalte regiuni defavorizate din þarã vor putea beneficia de fonduri pentru dezvoltare cu prioritate. Se vor aloca bani în mod special pentru aceste zone. Zeci de milioane de euro ar putea fi puse la dispoziþia celor trei regiuni defavorizate, însã trebuie doar elaborate proiectele, iar acestea trebuie sã fie conforme cu normele europene. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Octombrie 2016
Henþ cu mâna
SÃ CÂNTE MUZICA, SÃ CURGÃ VINUL … era o zicere prin anii '50 , spusã de celebrul comentator ungur László Szepessy, contemporan cu marea echipã de fotbal a Ungariei de
atunci. Fãcând o paralelã la bãuturã ºi muzicã, alãturi de sãrãcia sportului din Valea Jiului, nu putem sã nu ne ducem cu gândul la
lipsa de bani pentru sport, bani ce ar trebui sã provinã de la administraþiile locale. Când auzi ºi citeºti la confraþii din presa localã, care au în “studiu” cheltuirea banilor publici, despre sumele pe care le înghit Dan Puric (pânã la urmã s-a bãgat omu' în politicã), Delia, Fuego ºi Irina
Loghin, Florin Vasilicã sau Florin Salam, te-apucã tremuratul. Aceºti mari (!) artiºti, nu ºtiu dacã ar aduna 20 de spectatori (excepþie, Salam) cu un bilet de intrare de 15 lei. În schimb, vin cu niºte tarife de… 45 de minute, tarife care omoarã bugetele sãrace (ce zici mã?!), ce nu pot susþine o
echipã sportivã la nivel naþional. Nu doresc sã creez vreo polemicã, oricum, n-aº reuºi decât sã mã lupt cu morile de vânt, precum o face Poliopol de vreo 20 de ani pe micile ecrane, degeaba. Sã cânte muzica, sã curgã vinul, la artiºti sã facem plinul. Dã-l naibii de sport, la ce foloseºte!?
Interviu
CONSTANTIN BUDICÃ, deschizãtor de performanþe la ªTIINÞA PETROªANI N
ãscut în Bucureºti (14 sept. 1948), dupã absolvirea studiilor liceale, ajunge la Petroºani în 1974, ca student al Facultãþii de Maºini ºi Instalaþii Miniere din cadrul I.M.P., având insã ca sportiv, o bogatã activitate de zece ani la Steaua (1964-1974), cu care a ieºit de trei ori campion naþional ºi de trei ori vicecampion. Reporter: Domnule Budicã, o viaþã între Bucureºti ºi Petroºani... Constantin Budicã: Oarecum... Panã la 26 de ani în Capitalã, iar de la 42 de ani la Petroºani. Aici mi-am gãsit drumul: familie, carierã sportivã, situaþie socialã. Nu regret deloc! Rep.: Cum a început cariera sportivã? C.B.: La juniorii Stelei, “dus” de un coleg de clasã, Ion Marica. I-am plãcut antrenorului ºi de aici încolo au urmat paºii fireºti ai unei cariere sportive. Am jucat la Steaua zece ani, timp în care am evoluat de 8 ori în echipa Naþionalã, în meciuri cu Cehoslovacia, Italia sau
Budicã în acþiune
Constantin BUDICÃ Spania. Astfel, am primit o mare distincþie la vremea aceea, Maestru Emerit al Sportului.
Rep.: Cum aþi ajuns la Petroºani? C.B.: De la 24 de ani m-am gândit serios cã va veni ºi vremea când atârni ghetele în cui. Cum eram prieten la Naþionalã cu Enciu Stoica, Ortelecan, Burghelea sau Dan Talpã de la ªtiinþa, aceºtia m-au convins cã Petroºaniul ar fi o soluþie bunã. Astfel am ajuns aici, unde am fost bine primit de antrenorul Gheorghe Bãltãretu, de coechipieri precum Michi Martin, Neagu, Dumitru, Bunduc, Tufeanu, Fl. Constantin, Vestemeanu sau Eugen ªtefan. Rep.: Ce a urmat? C.B.: Viaþa de student timp de patru ani, în paralel cu cea de sportiv. Aveam o echipã excelentã cu care în sezonul 1974-1975 am terminat pe loul 3! Cine ºi-ar mai imagina aºa ceva astãzi!? Mi-am întemeiat o familie în 1979, cãsãtorindu-mã cu gimnasta Doina Boangiu de la CSSP, a venit pe lume în 1980 fiica noastrã Andreea, viaþa cãpãtase alt sens. Rep.: Ca antrenor? C.B.: În 1981 am renunþat sã mai joc, urmând un turneu în cariera profesionalã. Am revenit în 1983
ªtiinþa Petroºani, câºtigãtoarea Cupei României la insistenþele fostului coleg Mihai Bucos, care ulterior a plecat în Franþa, rãmânându-mi mie sarcina pregãtirii echipei. A fost o perioadã frumoasã de patru ani, cu acel moment de vârf în 1983, când am câºtigat Cupa României, dupã un dramatic 6-3 cu Politehnica Iaºi. Rep.: Apoi aþi renunþat... C.B.: Se poate spune ºi aºa... Începuserã sã “scârþâie” multe lucruri în jurul sportului, am preferat sã mã retrag, dedicându-mã activitãþii profesionale. Am luat-o uºor, ca la rugby, pe trepte ierarhice, la IPSURUEEM Petroºani: inginer stagiar, inginer ºef de birou, ºef de serviciu, inginer-ºef, director ºi
manager. Am avut ºi aici o mare satisfacþie, când firma noastrã, pentru calitatea produselor, a fost premiatã la Madrid cu “Crucea de Aur”. Dar rugbyul a rãmas pentru mine marea iubire, mai ales prin cei 17 ani petrecuþi pe teren, la Steaua ºi la ªtiinþa, momente care îmi vor rãmâne ca cele mai frumoase amintiri. ªi am completa noi, Constantin Budicã poate fi ºi acum la 68 de ani împliniþi de curând, un adevãrat exemplu de modestie, perseverentã, ambiþie ºi sportivitate.
Paginã realizatã de Genu TUÞU