Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1206
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Octombrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Târgul de produse se deschide pe Centrul Civic
T
radiþionala manifestare grupatã sub genericul „Zilele recoltei” are loc la Petroºani la finele sãptãmânii. De vineri, producãtorii din mai multe zone, ca ºi cei autohtoni, vor ajunge sã vândã produse pentru cãmãri ºi momârlanii vor face tocana tradiþionalã ce va fi împãrþitã în mod gratuit. În plus, locaþia a fost schimbatã ºi nu vom mai gãsi tarabele pe drumul principal, blocarea acestuia fiind principala cauzã ce a mutat târgul. „Zilele recoltei se vor þine în perioada 14 – 16 octombrie, în Piaþa Victoriei de aceastã datã. Asta, pentru a nu mai bloca drumul. Vom avea producãtori invitaþi ºi din zona noastrã ºi din altã parte ºi vom continua ºi tradiþia cu mâncarea tradiþionalã, pe
care o vom da, din partea primãriei, tuturor cetãþenilor care vor dori sã participe”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pe lângã produsele tradiþionale, târgul va fi deschis ºi celor care vor sã guste din tocana de berbec cu varzã cãlitã ºi pãsat. La târg sunt aºteptaþi producãtori care sã vinã cu produse lactate, din carne, legume, fructe, must, þuicã, ori miere de albine. Diana MITRACHE
GHEORGHE ILE:
“Îi dau în judecatã ºi o sã câºtig”
P
rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, este decis sã acþioneze în instanþã Complexul Energetic Hunedoara pentru cã nu a început distribuþia agentului termic. Spre deosebire de Petroºani, la Vulcan nu existã probleme în ceea ce priveºte instituþiile publice ºi ºcolile, pentru cã acestea sunt racordate la sisteme alternative de încãlzire. Probleme sunt la abonaþii casnici care îngheaþã în locuinþe, lângã þevile de termoficare. >>> PAGINA A 2-A
Peste 11 milioane de euro are de recuperat CEH de la Termoficare Petroºani
C
omplexul Energetic Hunedoara are de recuperat de la societatea de termoficare din Petroºani peste 11 milioane de euro. Abonaþii la acest serviciu au beneficiat de agent termic, însã nu ºi-au achitat facturile fãrã ca cineva sã ia vreo mãsurã împotriva lor. Din
acest motiv, societatea de termoficare din Petroºani a intrat în insolvenþã, iar la rândul sãu nu a putut achita gigacaloria livratã de CEH. “În prezent, SC Termoficare SA Petroºani nu ºi-a onorat faþã de S CEH SA obligaþiile contractuale din perioada de iarnã 2015 - 2016, când dintr-un total facturat în cuantum de 5.097.891,61 lei, s-a
încasat doar 1.553.603,78 lei, rãmânând o diferenþã în valoare de 3.544.287,83 lei. Din aceastã sumã, CEH a cesionat în favoarea furnizorilor sãi suma de 2.565.219,72 lei, din care s-au achitat 1.322.010,74 lei, rãmânând de achitat, în continuare suma de 1.243.208,98 lei (cãtre Energoconstrucþia S.A.), iar în contul CEH SA alþi
979.068,11 lei”, aratã un comunicat al Complexului Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara s-a înscris la masa credalã a societãþii de termoficare din Petroºani pentru a-ºi recupera cele aproximativ 11 milioane de euro. “La data de 22.09.2016, în soldul contabil al S. CEH SA - societate în insol-
venþã totalul datoriilor SC Termoficare SA Petroºani - societate în reorganizare judiciarã se ridicã la suma de 57.100.346,04 lei, din care, pentru suma de 54.904.011,59 lei, Sucursala Electrocen-
trale Paroºeni s-a înscris la masa credalã, pentru diferenþa de 2.196.334,5 lei urmând a se proceda similar”, mai aratã comunicatul. La Petroºani, gradul de încasare a facturilor la energia termicã este de sub 50%. Astfel, în anul 2013 gradul de încasare a fost de 45%, în 2014 a fost de 41%, iar în anul 2015 gradul de încasare a facturilor a fost de 45%. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
Gheorghe Ile: “Îi dau în judecatã ºi o sã câºtig” rimarul municipiului ocietate de caritate Vulcan, Gheorghe P S Ile, este decis sã acþioneze în instanþã Complexul Energetic Hunedoara pentru cã nu a început distribuþia agentului termic. Spre deosebire de Petroºani, la Vulcan nu existã probleme în ceea ce priveºte instituþiile publice ºi ºcolile, pentru cã acestea sunt racordate la sisteme alternative de încãlzire. Probleme sunt la abonaþii casnici care îngheaþã în locuinþe, lângã þevile de termoficare. “Eu am distribuþie directã la ºcoli ºi instituþii publice,
fãrã Pregoterm. La toate instituþiile am. Nu e bunã reþeaua lor de termoficare. Eu o sã îi dau în judecatã ºi o sã câºtig”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În ceea ce priveºte abonaþii casnici, Gheorghe Ile este de pãrere cã aceºtia
trebuie sã îºi plãteascã datoriile pe care le au cãtre furnizorul de agent termic. “Sã îºi plãteascã datoriile. Nu vor avea cãldurã pânã nu îºi plãtesc datoriile, abonaþii casnici sunt abonaþii lor, a celor de la Paroºeni”, a mai subliniat edilul vulcãnean.
Maraton de ciclism pentru informarea populaþiei paServ Valea Jiului continuã A campania de infor-
mare “Canalizarea nu e coºul tãu de gunoi”. Dupã ce vor lua, la pas, fiecare localitate a Vãii Jiului, cei de la ApaServ ºi-au propus sã încheie campania într-un mod inedit. Vor pedala pe biciclete de la Petrila pânã la Uricani pentru a mai aduce la cunoºtinþa cetãþenilor ce implicã aruncarea deºeurilor în sistemul de canalizare. Zeci de angajaþi ai ApaServ Valea Jiului, în frunte cu Costel Avram, directorul general al societãþii de apã, au dus
mai departe mesajul campaniei “Canalizarea nu este coºul tãu de gunoi”. Luni a fost rândul petroºãnenilor sã afle despre aceastã campanie derulatã de ApaServ. “O nouã etapã a campaniei derulate de Apa Serv Valea Jiului, ”Canalizarea NU este coºul tãu de gunoi. ªi TU poþi face diferenþa!” s-a derulat astãzi la Petroºani. Împreunã cu o echipã numeroasã de colegi – peste 75 de oameni, cãrora le mulþumesc pentru mobilizare ºi atitudinea lor exemplarã – am fost prezenþi în aceastã dupãamiazã pe strãzile din zona de nord a municipiului Petroºani. Am dis-
tribuit flyere cu mesajul campaniei, am stat de vorbã cu cetãþenii despre ce împlicã utilizarea corectã a sistemului public de canalizare dar ºi despre alte subiecte care þin de activitatea noastrã ºi de aºteptãrile oamenilor. Mã bucur nespus de mult sã constat cã oamenii apreciazã abordarea noastrã ºi cã ne dau dreptate. Asta înseamnã cã, cel puþin la nivel de comunicare, ne-am atins obiectivul. Îmi doresc însã ca mesajul nostru sã aibã acelaºi impact ºi la nivelul atitudinii manifestare de utilizatorii sistemului de canalizare”, scrie Costel Avram, directorul general al SC ApaServ pe pagina sa
Faptul cã CEH a livrat energie termicã ºi nu ºi-a recuperat banii nu e o necunoscutã. Potrivit administratorului special, Termoficare Vulcan ºi Sc. Pregoterm S.A. Vulcan înregistreazã datorii de 11.481.600 lei cãtre Complexul Energetic Hunedoara. “În opinia noastrã nu poate fi justificatã suma de 30 milioane euro neîncasaþi din livrarea de energie termicã, în special cãtre distribuitorii din oraºele Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, sumã care în cea mai mare parte nici nu mai poate fi
de socializare. Sãptãmâna viitoare, cei de la ApaServ se vor afla în localitãþile Vulcan, Lupeni ºi Uricani. La finalul campaniei va avea loc un maraton de ciclism. “Suntem optimiºti ºi
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
un capãt la celãlalt al Vãii Jiului prin care sã atragem atenþia asupra mesajului campaniei noastre: ”ªi TU poþi face diferenþa!” Eu chiar cred în asta”, mai scrie Costel Avram. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Director:
Monika BACIU
mergem înainte cu aceastã campanie de informare. Sãptãmâna viitoare vom fi prezenþi în Vestul Vãii Jiului, la Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Apoi, la final, vrem sã organizãm un maraton de ciclism de la
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
Cronica Vãii Jiului
recuperatã, societãþile de distribuþie fiind de ani buni în faliment. Existã situaþii, la Vulcan ºi Lupeni în care au fost înfiinþate noi societãþi de distribuþie, societãþi care la rândul lor au intrat în faliment. Cu toate cã societãþile de distribuþie erau în faliment, SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a continuat sã livreze energie termicã pânã în ianuarie 2016. O problemã foarte gravã cu care se confruntã complexul, este datã de infrastructurã foarte veche (magistralele de termoficare), care genereazã pierderi continue”, aratã primul raport al administratorului judiciar.
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
1 noiembrie – datã fatidicã pentru CEH C
omplexul Energetic Hunedoara graviteazã în jurul datei de 1 noiembrie. Data, cu semnificaþie în poporul român ca fiind Ziua Morþilor, pare a fi una fatidicã pentru Complexul Energetic Hunedoara. Societatea a fost înfiinþatã la data de 1 noiembrie 2012, iar acum, la patru ani distanþã, tot pe 1 noiembrie se judecã ºi un dosar care ar putea schimba, din nou, direcþia CEH.
I
nsolvenþã sau nu?
Pe data de 1 noiembrie, la Curtea de Apel Alba Iulia se judecã apelul depus de Sindicatul Noroc Bun împotriva sentinþei de deschidere a procedurii insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. “Pe data de 1 noiembrie
2016 se judecã la Curtea de Apel Alba Iulia, apelul depus de Sindicatul Noroc Bun faþã de sentinþa de intrare în insolvenþã a CEH. În acest apel solicitãm ieºirea CEH din starea de insolvenþã, chemarea în garanþie a Ministerului Energiei ºi Guvernului României astfel încât minele din cadrul CEH sã beneficieze de ajutor de stat pe un program de închidere pânã în anul 2024 iar angajaþii sã beneficieze de protecþie
socialã (reconversie profesionalã ºi plãþi compensatorii în caz de disponibilizare). Luptãm pânã la capãt. Noroc Bun..”, scrie pe Facebook, Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. Sindicatul Noroc Bun, dar ºi Gerom Internaþional au mai întors odatã soarta CEH. Anul acesta, aceleaºi pãrþi au depus apel la Curtea de Apel Alba Iulia privind intrarea în insolvenþã a CEH, iar la acel
moment, instanþa de la Alba a scos CEH din insolvenþã. “Respinge excepþia inadmisibilitãþii apelului declarat de Sindicatul „ Noroc Bun” Petroºani. Admite apelul declarat de Sindicatul „ Noroc Bun” Petroºani împotriva Sentinþei nr.1/F/CC/2016 pronunþatã de judecãtorul sindic în dosar nr.5194/97/2015. Anuleazã sentinþa atacatã ºi trimite cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe. Respinge excepþia privind lipsa calitãþii de reprezentant a directorului general al debitoarei Complexul Energetic Hunedoara SA Petroºani în formularea apelului. Respinge excepþia lipsei calitãþii procesuale ºi a inadmisibilitãþii apelurilor declarate de creditorii SC Constantin Grup SRL Bucureºti, SC Hidroconstrucþia SA Bucureºti, SC Deloitte Consultanþã SRL Bucureºti, SC Armor Security SRL
Criºcior - în insolvenþã. Respinge ca rãmase fãrã obiect apelurile declarate de creditorii SC Constantin Grup SRL Bucureºti, SC Hidroconstrucþia SA Bucureºti, SC Deloitte Consultanþã SRL Bucureºti, SC Armor Security SRL Criscior – în insolvenþã precum ºi apelul debitoarei Complexul Energetic Hunedoara SA Petroºani declarat împotriva aceleiaºi sentinþe. Admite apelul declarat de creditoarea SC Gerom Internaþional SA Petroºani împotriva Sentinþei nr.67/F/2016 pronunþatã de judecãtorul sindic în dosar nr.5194/97/2015 al Tribunalului Hunedoara. Respinge opoziþia formulatã împotriva Sentinþei nr.1/F/CC/2016 ca rãmasã fãrã obiect”, se arãta în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia din luna mai a acestui an. ªi de aceastã datã, cei de la GEROM au mai formulat o opoziþie, însã nu a fost stabilit termenul de judecatã. Monika BACIU
Licitaþii pentru tichete de masã ºi transportul de la CEH
M
inerii ºi energeticienii au un nou contract colectiv de muncã, însã nu toate drepturile sunt aplicate. Au rãmas douã puncte pentru de care angajaþii încã nu beneficiazã, dar la nivelul Complexului Energetic Hunedoara se fac demersurile legale pentru aducerea la îndeplinire. Este vorba de tichete de masã ºi de transportul la ºi de la locul de muncã. Pentru acestea urmeazã a se realiza o licitaþie. “Încã nu se acordã tichetele de masã ºi transportul la ºi de la locul de muncã. Pentru aceste lucruri se realizeazã caietele de sarcini, iar apoi se va organiza licitaþie”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii au solicitat conducerii Complexului Energetic Hunedoara sã urgenteze demersurile, astfel încât salariaþii sã poatã beneficia de toate prevederile contractului colectiv de muncã. Astfel, noul CCM cuprinde mai multe beneficii pentru salariaþi. Aceºtia ar trebui sã beneficieze de tichete de masã, ajutor de
încãlzire în perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 – 400 lei brut lunã, primã de Paºte ºi primã de Crãciun (cuantumul va fi negociat în apropierea fiecãrui eveniment), primã de pensionare – un salariu mediu brut pe unitate (aproximativ 3.400 lei brut), salarizarea în acord, dar cu o limitã de maxim 5%
penalizare dacã nerealizarea sarcinilor de plan nu este din vina angajatului, transport la ºi de la locul de muncã (se va organiza o licitaþie pentru atribuirea serviciului de transport. Aceastã licitaþie, dacã sunt contestaþii, poate dura între douã ºi trei luni), sporul pentru munca suplimentarã reajustat conform Codului Muncii la 75%,
sporul de fidelitate se acordã conform timpului efectiv lucrat chiar dacã angajatul se aflã în concediu de odihnã sau concediu medical, indiferent de cauzã, în cazul concedierilor colective se vor acorda salarii compensatorii astfel: angajaþii care mai au un an pânã la pensie vor beneficia de un salariu mediu brut (3400 lei brut), salariaþii care mai au între unu ºi trei ani pânã la pensie – trei salarii medii brute pe unitate, salariaþii care au mai mult de trei ani pânã la pensionare vor beneficia de ºase salarii medii brute. Tot în noul CCM sunt prevãzute pentru cei care îºi înceteazã
raportul de muncã în urma concedierilor colective în data de 7.10.2016 plata salari-
ilor compensatorii se va face în trei tranºe lunare începând cu luna decembrie 2016 (inclusiv de cei care beneficiazã de un singur salar), ajutor în cazul decesului salariatului, ajutor în cazul decesului soþiei, soþ, copilul angajatului, ajutor de deces pãrinþii angajatului, ajutor pentru boli grave ºi incurabile, ajutor pentru accidente de muncã Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Investitori, instituþii, asociaþii din Valea Jiului iau taurul de coarne pentru dinamizarea economicã a zonei C
onsiliul Consultativ Economic Petroºani are mai multe propuneri ºi viziuni pentru municipiu, ca organism complementar pentru susþinerea administraþiei publice locale cu scopul dezvoltãrii economice a localitãþii, dar nimeni nu-l prea ia în seamã neavând statut juridic. Pentru a nu mai pierde bani ºi pentru a eficientiza folosirea bugetului local, investitorii înfiinþeazã Asociaþia Comitetului de Iniþiativã Petroºani, cu statut juridic. Asociaþia, un mic patronat, în componenþa cãreia vor intra membri din întreaga Vale a Jiului, are ca scop dinamizarea economiei locale prin decizii documentate ºi realiste ale administraþiilor locale, recuperarea banilor ce revin primãriilor din impozitele plãtite de investitori la bugentul centralizat al statului ºi prin profesionalizarea angajaþilor. Consiliului Consultativ Economic (CCE) al municipiului Petroºani s-a înfiinþat în luna august 2015, prin hotãrâre de consiliu local ca organism permanent care îºi propune definirea ºi susþinerea unei viziuni complementare, în raport cu cea a administraliei publice locale, pentru dezvoltarea economicã a municipiului Petroºani. CCE are aproximativ 60 de membri, investitori mici, mijlocii ºi mari, Universitatea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
Petroºani, instituþii de cercetare etc. ªedinþele CCE sunt lunare, iar pe ordinea de zi a acestora au figurat probleme ºi soluþii, proceduri ºi tehnici de management public profesionalizat, propuneri de dezvoltare cu ceea ce existã în municipiu, atitudini ºi acþiuni în faþa schimbãrii legislaþiei, dar mai ales pe colectarea banului public. Mai precis, oamenii de afaceri ºi specialiºtii în economie au propus metode de recuperare a cotei de
TVA, sau a impozitul pe profit de la bugetul statului, bani care revin prin lege Primãriei Petroºani. “Noi plãtim aceste impozite la stat, dar vrem ca acei 42% din TVA, de exemplu, sã se întoarcã la Petroºani conform legii, pentru cã noi aici ne desfãºurãm activitatea. În plus vrem sã ºtim ºi cum sunt folosiþi banii. Primãria are drept de control la societãþi, în sensul verificãrii plãþilor cãtre bugetul naþional de stat pentru a putea sã-ºi încaseze, sã-ºi cearã
Foto arhivã aceastã idee, desprinzându-se chiar o hotãrâre. La respectiva ºedinþã au participat 21 de reprezentanþi ai mediului de afaceri, din mediul academic ºi reprezentanþi ai administraþiei publice locale. Din partea primãriei au fost prezenþi viceprimarul Nicolae Florin ºi ec. Alin Mihai Gal, de la Direcþia Economicã a Primãriei - ºef Serviciu Constatare ºi Impunere Persoane Fizice ºi Juridice. Ordinea de zi a cuprins – Cota de impozitare a clãdirilor nerezidenþiale la persoanele juridice - anali-
Diverse. Fiind vorba în cauzã societãþi comerciale, instituþii, fundaþii, asociaþii etc., s-a dezbãtut eficienþa folosirii bugetului Primãriei Petroºani, ºi, printre multe altele, s-au pus în discuþie punctele de colectare a deºeurilor din municipiu, iar concluzia a fost cã acestea sunt nespaþioase, fãrã colectare selectivã, neridicate la timp, respectiv funcþie de gradul de umplere deºi locurile sunt deja ºtiute, dar ºi despre atitudinea faþã de cetãþeni a angajatilor din administraþia publicã localã.
Î
n Valea Jiului, cote de impozitare mai mari ca în Bucureºti ºi Timiºoara
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
aceºti bani” – a declarat Constantin Fulga, preºedintele Consiliului Consultativ Economic Petroºani. În cadrul CCE s-a stabilit cã un mediu prietenos, decent, fiscal vorbind, creat de administraþiile locale ar stabiliza investitorii, iar pe cale de consecinþã ar stabiliza salariaþii ºi, mai mult, ar creºte numãrul acestora. La ºedinþa din aceastã lunã, octombrie, a CCE Petroºani s-a mers pe
zã, discuþii, propunere pentru Primãria Petroºani; Discuþii cu Primãria Petroºani asupra posibitãþii informãrii personelor juridice cu 30 de zile înaintea expirãrii termenului de evaluare periodicã a clãdirilor; Propuneri de obiective de lucrãri ºi investiþii pentru Bugetul Primãriei Petroºani în anul 2017; Adresã cãtre Primãria Petroºani, pentru nominalizarea a doi membri în cadrul CCE, din Consiliul Local al municipiului Petroºani;
Un punct important pe ordinea de zi a CCE a fost cota de impozitare pentru clãdirile nerezidenþiale, în acest sens prezentându-se, comparativ, la ce valoare se ridicã aceste taxe stabilite de consilii locale din þarã ºi din Valea Jiului, dar ºi un amplu extras din Codul Fiscal cu referire la aceste impozite. De exemplu, pentru anul 2016, acest impozit este diferenþiat în funcþie de decizia Consiliilor Locale ce poate sã stabileascã un procent de impozitare între 0,2% ºi 1,3% din valoarea impozabilã a clãdirii, conform Codului Fiscal. Astfel,
aceastã cotã de impozitare în câteva oraºe din þarã este urmãtoarea: Iaºi - 0,2%, Ploieºti0,2%, Sibiu- 0,3%, Galaþi- 1,3%, Craiova0,2%, Timiºoara- 0,6%, Cluj- 1,0%, Bucureºti0,2%, Oradea- 1,0%, Braºov- 0,2%. În localitãþile din Valea Jiului aceste impozite stabilite de consiliile locale sunt: PETRILA – 1,0%; PETROªANI – 1,3%; ANINOASA – 1,3%; VULCAN – 0,2%; LUPENI – 0,2%; URICANI – 1,3%. În cadrul ºedinþei au luat cuvântul Benea Daniel - ELECTRO PROMEX INVEST SRL, Liliana Duck EURO JOBS SRL, Doru Teleche - GENERAL TRANS SA, Roºca Mihai Radu R&B IMPEX SRL, Micheº Marian - FROM KEPITEN IMPEX SRL, Rus Adrian - PROFIL ELECTRO SRL, Lupu Dima Lucian Universitatea Petroºani, Tugulea Cãtãlin - ALY MONIK TUG SRL, Adriana BerchiLASCAR SERVCE COMPANY, Robert Dougherty - ESPEPERANZA RECYCLING. S-a votat propunerea ca valoarea cotei de impozitare pentru clãdiri nerezidentiale la peroanele juridice sã fie între 0,2 - 0,5 %, propunere care sã fie adusã la cunoºtinþa Primãriei. S-a stabilit astfel ca la ºedinþa din 10 noiembrie 2016, sã
fie invitaþi reprezentanþi ai Primariei ºi ai Consiliului Local pentru a prezenta propuneri ºi aspecte tehnice pentru unde s-ar putea încadra în bugetul 2017 propunerile CCE-ului. Oamenii de afaceri în frunte cu preºedintele Constantin Fulga au specificat încã o datã faptul ca CCE vrea sã sprijine ºi sã participe efectiv la acþiunile Primãriei Petroºani în interesul comunitãþii, prin proiecte comune, iniþiative ºi dezbateri constructive.
S
e înfiinþeazã patronat cu statut juridic în locul “unui for de decor” pentru administraþiile locale În respectiva ºedinþã s-a analizat situaþia documentelor pentru obþinerea personalitãþii juridice a Asociaþiei Comitetului de Iniþiativã Petroºani, documente care în câteva zile vor fi “parafate” de instanþã. “CCE nu are statut juridic, este doar un for consultativ de care nu se prea þine seama, deºi din acest Consiliu fac parte ºi trei consilieri locali care nu prea vor sã vinã la aceste ºedinte. Menirea lor este aceea de a informa primarul ºi consiliul local. Ca urmare, am fãcut demersurile pentru înfiinþarea Asociaþiei Comitetului de Iniþiativã cu sediul în Petroºani, dar care se adreseazã întregii Vãi a Jiului, cu membri din toate localitãþile. Va fi ca un mic patronat, care va putea protesta atunci când, spre exemplu, de la bugetul naþional nu se
întorc banii cuveniþi primãriilor din impozitele plãtite de noi, cei din Valea Jiului. Apoi putem cere sã ni se prezinte cum s-au cheltuit banii publici proveniþi de la noi, pentru cã în mare majoritate bugetele locale se constituie din aceºti bani. Vã daþi seama cã Primãria Petroºani, cu serviciile aferente, are peste 500 de angajaþi, iar cu firmele subordonate cred cã sunt 1000. Foarte bine! Dar sã vedem eficienþa acestora, sã fie testaþi profesional pentru cã este foarte important ca o administraþie publicã sã aibã oameni bine pregãtiþi, pe care sã se bazeze ºi care sã-i aducã beneficii. ªi aici mã refer ºi la atitudinea faþã de cetãþeanul contribuabil. Sunt multe lucruri care se pot face pentru a ridica zona. Vrem doar sã ajutãm, sã sprijinim la ridicarea economicã a zonei noastre pentru cã se poate” – a declarat Constatin Fulga, preºedinte CCE. “Sunt paºi mici fãcuþi pânã acum, a implicãrii societãþii civile în viaþa comunitãþii, dar din punctul meu de vedere ca ºi cetãþean, membru al acestui for, fiind secretar al CCE, am un vis, ºi anume ca aici, la Petroºani, Universitatea Petroºani, Primãria Petroºani, celelalte primãrii, cu consultarea oamenilor de afaceri ºi a celor ce pot dezvolta zona, sã facã proiecte pentru atragerea de fonduri europene” – a declarat Viorel Pascu, secretar al CCE. Ileana FIRÞULESCU
Valea Jiului, nicio ºansã la Casa Verde
A
u plecat cu noaptea în cap, ca la 5 dimineaþa sã fie la Agenþia de Mediu din Deva, iar dupã aproape 12 ore, timp în care nervii le-au fost storºi de puteri, cei care sunt din Valea Jiului au rãmas pe dinafarã.
Unul dintre tinerii care a mers la Deva spune acum cã a fãcut drumul degeaba ºi aproape cã a fost în pragul infarctului când s-a trezit cã angajaþii ºi-au luat pauzã de masã timp de douã ore. Nu ºi-a putut depune dosarul, pentru cã s-a intrat ilegal, pe bonuri de ordine ºi pile ºi acum acuzã conducerea de la Deva. „Am vrut sã depunem pentru o pompã de cãldurã, care ajutã la consum mai mic de energie. Am pregîãtit dosarul, dar din pãcate nu am reuºit sã îl depunem ºi nici mãcar sã luãm un numãr de înregistrare, pentru cã, în prima zi de înregistrare, de la 8 dimineaþa, nu mai erau numere de înregistrare. S-au dat pe baza unor tabele, fãrã acte de identitate”, a spus ªtefan Militaru, un tânãr din Lupeni, care a gândit un proiect pentru propria-i casã, însã, nu a avut nicio ºansã sã îl ºi depunã.
A fost doar prima zi, iar cei de la agenþia din Deva spun cã lucrurile nu stau tocmai aºa ºi cã oricine poate veni sã îºi depunã acum dosarul, chiar ºi cei din Valea Jiului. „Luni au fost înscrise 52 de dosare. Suma rãmasã luni era de 936.000 de lei, iar înscrierile continuã. Oamenii trebuie sã vinã cu dosarele completate în conformitate cu ghidul de finanþare postat pe site-ul apm.ro ºi sã se aºeze la rând. APM nu organizeazã rândul, nu face demersuri în acest sens. Existã jandarmii care pãstreazã ordinea, pentru cã toatã lumea doreºte sã fie pe primele locuri, ca sã fie siguri pe finanþare”, a precizat
Georgeta Barabaº, directorul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara. Din pãcate, însã, oamenii sunt dezamãgiþi ºi, dacã se încumetã, pot sã facã un drum la Deva, însã, nimeni nu le garanteazã nimic. Iar la Deva au aflat cã ei nu mai încap în listele gata fãcute. „Din pãcate, în prima zi s-au dat numere de ordine pentru toatã perioada, pânã în data de 24. S-au dat 275 de numere de înregistrare. Eu eram la numãrul 288, din 275 ºi nu au vrut, deºi existã posibilitatea ca un numãr de dosare sã fie incomplet ºi acestea sã fie respinse ºi atunci ne puteau lua în calcul”, a mai spus tânãrul din Lupeni. În acest an, judeþului Hunedoara i-a revenit suma de 1,2 milioane de lei pentru Programul „Casa Verde”. Finanþãrile sunt de pânã la 3.000 de lei pentru panouri solare nepresurizate, 6.000 de lei pentru panouri solare presurizate ºi pânã la 8.000 de lei pentru pompe de cãldurã, însã, dacã se merge pe principiul primul venit, primul servit, cei din Valea Jiului nu au nicio ºansã. Diana MITRACHE
Aprindem „un milion de stele pentru nevoiaºi”
U
n milion de steluþe vor lumina vineri în mai mai multe oraºe ale þãrii, acolo unde Asociaþia Caritas va demara acþiunea anualã de strângeri de fonduri pentru cei nevoiaºi. Este o acþiune ce implicã întreaga comunitate, pe care voluntarii o îndeamnã sã le fie alãturi acum, pentru cã în iarnã, banii se ce vor strânge ajung la bãtrânii din Valea Jiului, rãmaºi acasã singuri, dupã ce le-au plecat toate rudele în afara þãrii. „Este un eveniment de promovare a responsabilitãþii comunitare vis-a-vis de cei aflaþi în nevoie, copii, bãtrâni. Începând cu orele 18,00, echipa noastrã va fi acolo, iar cei care
vor veni pe Centrul civic din Petroºani vor putea sã facã o micã donaþie. Pentru aceasta vor primi o lumânare pe care sã o aprindã în semn de recunoºtinþã faþã de cei acre lucreazã pentru aceºti oameni, dar ºi în semn de solidaritate cu cei sãraci”, spune Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Peste 50 de bãtrâni din Petroºani ºi Petrila vor fi ajutaþi. Sunt oameni singuri, care nu se mai pot deplasa, iar de Crãciun vor primi cadouri din banii care se vor strânge vineri. „Dorim ca aceste resurse, în acest an sã le direcþionãm pentru programul de îngrijire la domiciliu al bãtrânilor”, a mai spus Alexandru Kelemen. Vineri, 14 octombrie,
de la ora 18,00 suntem aºteptaþi cu toþii în centrul municipiului Petroºani, lângã teatrul din localitate, sã aprindem stelele speranþei. Astfel de manifestãri vor avea loc simultan în Miercurea Ciuc,
Gheorghieni, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureº, Sovata, Topliþa, dar ºi la Petroºani, unde organizaþia Cartias are în grijã peste 50 de bãtrâni singuri. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
Planeta Petrila, premierã mondialã la Amsterdam
Viaþa minerilor din Valea Jiului ajunge peste graniþe
F
ilmul documentar realizat de tânãrul Andrei Dãscãlescu despre viaþa minerilor va fi prezentat, în premierã mondialã, la Amsterdam în luna noiembrie a acestui an. Documentarul a fost inclus în competiþia Festivalului Internaþional de Film Documentar din Amsterdam – IDFA 2016. Cel mai mare eveniment mondial dedicat documentarelor se va desfãºura luna viitoare, în perioada
16-27 noiembrie. „Planeta Petrila” a fost inclusã în „First Appearance” Competition, secþiune dedicatã regizorilor aflaþi la primul sau la al doilea documentar. Nu este pentru prima datã când tânãrul regizor ajunge la acest festival. În anul 2008 acesta a câºtigat „First Appearance Award” pentru pelicula „Constantin ºi Elena”. “Filmul documentar Planeta Petrila va avea premiera mondialã la Amsterdam, în noiembrie 2016! Planeta Petrila s-a nãscut în 2013. De atunci, am documentat Petrila,
lupta pentru salvarea de la demolare a clãdirilor istorice ale Minei Petrila, evenimente culturale ºi ultimele clipe de viaþã ale Minei Petrila. Am creat o colecþie impresionantã de fotografii, o parte dintre ele document, pe pagina noastrã: https://goo.gl/F8AgXg. Am fãcut parte din expoziþia Shrinking Cities in Romania, la MNAC - Muzeul Naþional de Artã Contemporanã din Bucureºti”, se aratã pe pagina de socializare a documentarului. Premiera documentarului care descrie viaþa minerilor din
Unitatea medicalã a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de funcþionar administrativ, infirmier ºi îngrijitor curãþenie. 77 de persoane ºi-au depus dosarele pentru a participa la concursu-
rile organizate de Spitalul de Urgenþã Petroºani. Au existat 4 absenþi, cei mai mulþi neprezentându-se la concursul pentru îngrijitor curãþenie. Din cei 73 de participanþi la cele trei concursuri, doar 22 de candidaþi au fost declaraþi admiºi. În ultima perioadã, Spitalul de Urgenþã Petroºani a organizat concursuri pentru ocuparea mai multor posturi vacante. (M.B.)
Angajãri la Spitalul de Urgenþã Petroºani
Z
eci de candidaþi s-au înscris pentru a susþine un concurs pentru ocuparea unor posturi vacante la Spitalul de Urgenþã Petroºani.
Valea Jiului va avea loc anul viitor. Andrei Dãscãlescu povesteºte cum a ajuns sã documenteze acest subiect în mãruntaiele pãmântului. “M-am indrãgostit de Petrila ºi am început sã filmez instinctiv încã de la prima vizitã, în mai 2013”, declarã regizorul Andrei Dãscãlescu. „E un oraº al contrastelor: decrepit, cenuºiu, fãrã viitor, dar cu tot mai multe spaþii
ocupate de artã. M-am identificat cu ambele lupte ale personajelor principale. Am devenit ºi eu activist, am împrumutat din creativitatea artistului, am fost în subteran - dar ºi la bere - cu minerii. Am încercat sã documentez cu haz, sã obþin un film care sã placã, sã emoþioneze dar ºi sã ne inspire în a nu mai asista pasivi la nedreptãþi, sã ne instige la luptã pentru lucrurile în care
Cimitir pus sub pazã
ecizia de a amplasa un sistem de monitorizare video D a fost luatã pentru a þine hoþii la distanþã, iar municipalitatea Deva a decis ca pânã când investiþia va fi funcþionalã sã punã pazã în cimitir.
”La Cimitirul Ortodox Bejan, administrat de S.C. Urban Construct, a fost înfiinþat un punct de supraveghere, iar pânã la sfârºitul
credem”, spune Andrei Dãscãlescu, potrivit Hotnews. Director de imagine Andrei Dãscãlescu, montajul este semnat de Mircea Olteanu, ªtefan Pârlog ºi Andrei Dãscãlescu, sunetul a fost realizat de Ioan Filip ºi Dan-ªtefan Rucãreanu. „Planeta Petrila” este o producþie Filmlab România, în coproducþie cu HBO Europe, cu sprijinul Centrului Naþional al Cinematografiei ºi al Institutului Cultural Român. Dezvoltat cu sprijinul Ex Oriente Film 2015, workshop organizat de Institute of Documentary Film, Czech Republic. Producãtor Anamaria Antoci, coproducãtori Hanka Kastelicová, Alina David. Monika BACIU
lunii octombrie, în zonã vor fi montate camere de supraveghere, potrivit Serviciului Comunitar pentru Cadastru ºi Agriculturã – Biroul Administrarea Cimitirelor ºi Poliþiei Locale Deva”, susþin reprezentanþii Primãriei Deva. De asemenea, administratorii tuturor cimitirelor din municipiu au obligaþia sã aducã la cunoºtinþã Primãriei Deva numele firmelor cu care colaboreazã pentru lucrãrile de amenajare a locurilor de veci ºi sã ia mãsurile necesare pentru ca pãmântul ºi resturile de materiale provenite în urma lucrãrilor sã nu mai fie depozitate pe domeniul public. (M. GÂNJU) GÂNJU)
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI
HOTÃRÂREA nr.109/2016
privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile octombrie-noiembrie 2016 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi preºedintele ales a fost desemnat prin vot SECRET cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 111/ 23 septembrie 2016, Expunerea de motive nr. 10680/ 21 septembrie 2016 a domnului Iacob
Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni precum ºi Raportul nr. 10830/ 23 septembrie 2016 al Comprtimentului juridic; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile: - art. 35 alin. (1) din
Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - ale art. 9 alin. (1) ºi art. 10 din O.G. nr. 35/ 2002 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - ale art. 9 ºi 10 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobat prin Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 75/ 2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al
Municipiului Lupeni; În temeiul art. 35 alin. (1), art. 39, art. 45 alin. (1) ºi art. 115 alin. (1) lit. „b” din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art 1 (1) Se alege ca preºedinte de ºedinþã pentru lunile octombrie-noiembrie 2016 doamna consilier local Prof. Rodica Cîmpean. (2) Preºedintele de ºedinþã ales va exercita atribuþiile prevãzute de legislaþia în vigoare. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a
contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art 3 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, doamnei consilier local Prof. Rodica Cîmpean, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 30 septembrie 2016 Preºedinte de ºedinþã Drd. Ing. MARCEL DANIEL RAD Contrasemneazã– Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
Lege împotriva defriºãrilor enatorul Haralambie Vochiþoiu vrea sã facã o lege S împotriva defriºãrii pãdurilor din
170 de membri PMP ºi-au dat demisia la Petrila
T
oþi membrii organizaþiei din Petrila a PMP au decis sã îºi dea demisia, dupã ce aceºtia au constatat cã nu sunt luaþi în seamã ºi dupã ce au aflat ultimele veºti despre candidaturi din ziare. Nu au fost luaþi nici o secundã în calcul ºi atunci, spun ei, nu mai vor sã facã parte din acest partid. În demisia, pe care au înaintat-o ºi la Bucureºti, membrii PMP Petrila spun cã nu mai vor sã continue aºa. „În calitate de presedinte al Organizaþiei Locale a PMP Petrila ºi Presedinte al Organizatiei de Tineret PMP Hunedoara, vã aduc la cunostinþã cã, din cauza problemelor diverse, cum ar fi neconvocarea la ºedinþele CEJ, a informaþiilor vehiculate despre posibili candidaþi la alegerile parlamentare, pe care le aflãm din presã, dar ºi din cauza felului în care se vorbeºte cu noi
la ºedinþe, odatã cu venirea domnului Haralambie Vochiþoiu (cel care a semnat Denunþul împotriva lui Traian Bãsescu), nu mai doresc sã fiu membru al acestei organizaþii, fapt pentru care eu, împreunã cu cei 170 de membri ne dãm demisiile”, se aratã în comunicatul remis presei ºi trimis chiar ºi filialei centrale a PMP Bucureºti. Haralambie Vochiþoiu a precizat, în cadrul unei conferinþe de presã susþinutã la Petroºani cã încã nu au fost definitivate listele pentru alegeri ºi cã sunt cam 2 candidaþi pe un loc. Mai mult, senatorul PMP a susþinut cã listele vor fi aprobate de Traian Bãsescu ºi cã doar atunci vor fi fãcute publice. Diana MITRACHE
România. Asta, dupã ce zilnic, de la munte pot fi observate camioanele pline cu buºtenii din pãdurile noastre, care ajung la export. Totul, în detrimentul oamenilor din zona noastrã.
„S-a ajuns la un paradox inacceptabil în România, care a rãmas ultimul plãmân al Europei ºi, cu toate acestea, românii nu au posibilitatea sã îºi ia lemne de foc din propriile pãduri, în timp ce firme multinaþionale defriºeazã România. Suntem pe punctul de a genera aceastã lege, dar vreau sã fie una foarte echilibratã, în sensul cã nu vrem sã distrugem indistria lemnului, ci, dimpotrivã, România trebuie sã câºtige bani buni din asta, dar sã nu mai defriºãm iraþional ºi sã trimitem la export lemn brut românesc”, spune Haralambie Vochiþoiu, senator HD. „Exploatãrile forestiere din ultimii ani din munþii Retezat, Godeanu,
Campania „Premianþii fãrã premii” împlineºte trei ani
Horaþiu Mãlãele, premiat la momentul aniversar
A
nunþãm cu bucurie faptul cã, datoritã eforturilor comune – organizatori ºi comunitate -, am ajuns la trei ani de zile de când Campania „Premianþii fãrã premii” se desfãºoarã la Deva. Sâmbãtã dupã sâmbãtã am încercat împreunã sã spunem „Mulþumesc!” celor care au venit în oraºul de la poalele Cetãþii pentru a fi omagiaþi ca urmare a eforturilor depuse de ei în diferite domenii ale vieþii.
Inventatori, meºteºugari, agricultori, profesori, artiºti, elevi, oameni cunoscuþi sau cu mai puþinã notorietate, toþi au fost primiþi cu zâmbete ºi cu suflete deschise de cãtre cei care au vrut sã acorde timpul ºi sufletele lor drept premii celor invitaþi. Acum, la moment aniversar, vã anunþãm cu bucurie ºi emoþie, invitându-vã în acelaºi timp sã veniþi cu toþii la o întâlnire de suflet, cã a acceptat invitaþia noastrã maestrul Horaþiu Mãlãele, cel mai bun produs al teatrului româ-
nesc din ultimii 30 de ani, aºa cum îl descrie Ion Caramitru într-un mesaj dat în exclusivitate pentru Campania „Premianþii fãrã premii”. Efortul continuu ºi susþinut al celor care au înþeles ºi susþinut aceastã campanie a fãcut sã asistãm la o premierã absolutã. Un eveniment fãrã buget, cu sprijinul unor oameni de suflet, a ajuns sã devinã un fenomen local la început ºi national în cele din urmã. Pe lângã oamenii pe care i-am întâlnit în calitate de invitaþi, acest eveniment ne-a împins cãtre aprofundarea modului de a ne privi unii pe ceilalþi din perspectiva calitãþilor ºi mai puþin ale erorilor de care dãm, din pãcate, uneori, cu toþii dovadã. Astãzi, putem spune cã valoarea comunitãþii este una cunoscutã ºi recunoscutã, pentru cã acesta a fost argumentul suprem pentru oameni ca Raed Arafat, Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fãrcaº, Cãtãlin Tibori, Alin Radu, Viorel Paºca sau Bogdan Tãnasã. I-am enumerat aici pe cei care au venit de departe pentru a fi felicitaþi de cãtre hunedoreni, dar ºi de alþii
sosiþi din þarã sau de peste hotare. Acestora li s-au alãturat oameni remarcabili, mai puþin cunoscuþi, dar cu nimic mai prejos decât cei care au parte de un grad de notorietate mai ridicat. Ne-am strãduit ºi am þinut foarte mult ca la un astfel de moment aniversar sã avem bucuria de a felicita un om care a contribuit essential la cultura româneascã. Demersul nostrum a fost încununat cu succes ºi putem sã anunþãm ºi sã vã invitãm la întâlnirea cu Horaþiu Mãlãele. Nu se poate prezenta succint o astfel de personalitate, precum cea a urmãtorului invitat, dar vã putem divulga bucuria întâlnirii unui om remarcabil.
Actualitate 7
Horaþiu Mãlãele este un om fascinant ºi dincolo de scenã, deºi, dacã ne este permis, considerãm cã tocmai dincolo de scenã este ºi mai fascinant. Lucrul acesta este dat de normalitatea în care trãieºte ºi de valorile pe care le nutreºte. Pentru cei care cred cã este greu de dialogat cu domnia sa mãrturisim cã aºteptãrile le vor înºelate. Este un om care ºtie sã iubeascã oamenii, cel puþin la fel de mult dupã cum ºtie sã ºi primeascã dragostea celor din jur. „Am rãmas uºor surprins când am primit invitaþia la o astfel de campanie. Am fost ºi curios, dar mai ales onorat sã fiu invitat sã mã întâlnesc cu publicul
Þarcu ºi Vîlcan au condus la dispariþia ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climã temperatã a Europei”, se aratã într-un comunicat al organizaþiei Agent Green. “Conform criteriilor ºtiintifice, un PFI mãsoara cel puþin 50.000 ha de sãlbãticie ºi are lãþimea de cel puþin 10 km. În zona de climã temperatã a Europei nu mai existã niciunul. PFI Retezat mãsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârþit. Nu înseamnã cã Retezatul este complet distrus. Înseamnã ca mai pãstreazã încã zone naturale valoroase, chiar ºi pãduri virgine, dar ca acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploatãri forestiere ºi constructii de infrastructurã”, spun cei de la Agent Green, iar senatorul Vochiþoiu crede cã încã se mai poate face ceva, dar numai dacã va fi datã o lege în acest sens, motiv pentru care cere spijinul populaþiei. Diana MITRACHE
într-o altfel de manierã. Voi veni la Deva cu bucuria revederii cu oamenii de acolo ºi cu speranþa bucuriei pe care aº putea s-o ofer celor cu care urmeazã sã mã întâlnesc”, ne-a mãrturisit Horaþiu Mãlãele. Am cerut ajutorul colegului ºi prietenului sãu, Ion Caramitru, pentru a pune o luminã corectã asupra personalitãþii invitatului nostru. „Horaþiu e un bãiat deºtept, cultivat, cu un talent deosebit la desen ºi în graficã, apoi, un spirit speculativ cu totul remarcabil, este un fel de comentator al timpurilor noastre, foarte acid ºi foarte critic, dar, în acelaºi timp, ºi foarte cald ºi iubitor de viaþã ºi de timpurile pe care le trãieºte. Dacã definiþia lui Shakespeare cã actorii sunt cronica vie ºi ornamentatã a timpurilor, atunci el este un asemenea cronicar. Întâlnirile
mele cu el sunt întotdeauna surprinzãtoare ºi ne facem surprize reciproce când încercãm sã demonstrãm unul altuia cã suntem vii ºi nealteraþi”, Ion Caramitru, Director Teatrul Naþional Bucureºti Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru devotamentul în slujba iubitorilor de teatru, pentru modul în care încununeazã teatrul românec, vã propunem sã ne întâlnim cu acest om sufletist, cu acest artist de suflet ºi sã-i sunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã din prea plinul sufletului sãu, indifferent cã este pe scenã sau coborât de pe ea. Sâmbãtã, 15 octombrie 2016, ora 17.00, domnul Horaþiu Mãlãele vine sã-l întâlnim. Iniþiatorii campaniei „Premianþii fãrã premii”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Octombrie 2016
Henþ cu mâna
BALURILE CARE ADUC ÎNFRÂNGERILE N-am nimic, Doamne fereºte, cu Balurile Bobocilor, care fac parte din farmecul
vieþii de licean. Cine nu-ºi aminteºte cu nostalgie de acele minunate momente, cu
poante specifice vârstei, pe scenele de desfãºurare? Dar dupã spectacolul propriu-zis, începe haosul care încalcã orice norme legale, beþii crunte prin cluburi, cu minori îmbuibaþi de alcool în nopþile lungi de toam-
nã, în care mulþi fotbaliºti din echipele de juniori se regãsesc din plin. Aproape în fiecare week-end cu “bal de boboci”, dorm pe teren sau nici mãcãr nu se mai pot prezenta la meciuri! N-are cine ce sã le zicã, beþia
întreþine România, Antrenorii se iau cu mâinile de cap. Patronii de cluburi îºi freacã mâinile, artiºtii play back îºi umplu buzunarele ºi fotbalul pierde fãrã drept de apel. Vesel popor, tristã þarã.
MOMENTE DE GLORIE ÎN SPORTUL VÃII JIULUI Într-o evidentã crizã a sportului din Valea Jiului, la nivel de performanþã, ne propunem timp de cinci ediþii (perioada 10-14 octombrie) sã vã prezentãm 5 momente de glorie din sportul Vãii Jiului.
Popice / Acum 20 de ani (1996)
AUR ªI BRONZ ÎN VALEA JIULUI Popicele, sportul acurateþii ºi indemânãrii. Încã mai respirã la nivel naþional, cu 4 echipe!? Acum 20, Valea Jiului avea o echipã la feminin, Minerul Vulcan (antrenoare Elena Ichim, cu Rodica Neagoe, Elisabeta Grigore, Iuliana Ungureanu, etc.) în formaþie douã echipe masculine au reprezentat un pol al performanþei în 1996. Sã vedem în cele ce urmeazã, care a fost evoilutia echipelor din Valea Jiului în turul campionatului, tinand cont cã ambele au jucat în meciurile de acasã, pe o singurã arenã: „Jiul” din Petrila. ---------------------------------Minerul Vulcan 11 11 0 (44-22) 22p - acasã:
6 partide, medie 917 p.d. - deplasare: 5 partide, medie 914 p.d. - media echipei: 915 p.d. ---------------------------------Echipa minerilor din Vulcan a avut o comportare excelentã, lucru argumentat de poziþia de lider al clasamentului. Cu toate cã nu a beneficiat de propriul teren, desfãsurandu-si meciurile de acasã la Petrila ºi în ciuda faptului cã unul din jucãtorii de bazã ai echipei Ioan Grigorescu a fost transferat la Cimentul Fieni, Minerul Vulcan a terminat turul neînvinsã. Acest lucru s-a datorat ºi evoluþiei constante, de-a lungul intregului tur a majoritãtii jucãtorilor vulcãneni. Toate acestea au contribuit la realizarea obiectivu-
lui propus pentru finalul anului 1996: clasarea pe primul loc în topul campionatului. Revelatiile echipei au fost cãpitanul Leontin Pop, Marius Condurachi, Ioan Bisoc, Vasila Pol, Nicolae Goleanu, Marius Ghetea, Cristi Mocanu, Virgil Dorin. ---------------------------------Jiul Petrila 11 6 5 (31,5-34,5) 2p - acasã: 7 partide, medie 908 p.d. - deplasare: 4 partide, medie 858 p.d. ---------------------------------Dacã vom privi clasamentul turului, vom constata cã locul III obþinut de popicarii AS Jiul Petrila este un rezultat foarte bun. Jiulistii au pierdut un singur meci disputat acasã în compania ortacilor de la Minerul
Vulcan. Acest rezultat a fost posibil poate datoritã faptului cã din cele 11 meciuri ale turului, 7 partide s-au disputat pe teren propriu. „Bila neagrã” a constituit-o faptul cã toate cele 4 partide disputate în deplasare au fost pierdute ºi, mai mult decât atât la un popicaveraj mult sub posibilitãtile sportivilor petrileni. Elevii antrenorului M.
Rugby
DERBY-URI DE VALEA JIULUI ÎN DIVIZIA NAÞIONALÃ! Acum în 2016, rugby-ul a dispãrut definitiv de la Lupeni, iar ªtiinþa Petroºani joacã în Liga secundã. În urmã cu 20 de ani, ambele echipe fãceau parte din elita rugby-ului românesc, alãturi de alte zece echipe din þarã. Într-un derby la Lupeni în etapa a 3-a în septembrie 1996, Minerul învingea cu 13-6 la gazde evoluând Pigert, Suiogan, Locziko, Vãduva, Opaina sau Colo Patrichi, în timp ce la petroºeneni jucau M. Constantin (Buldogul), Raþiu, Dragnea, Ivanciuc, Larie sau
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Paneu. La finalul campionatului 1996-1997 (titlul a fost câºtigat de Farul Constanþa), ªtiinþa Petroºani a încheiat pe locul 7, iar Minerul pe locul 9.
Dobricã vor avea un retur furtunos, cu 7 etape în deplasare ºi numai 4 pe arena proprie. Revelatia echipei a fost Marcel Dobricã, iar marea deziluzie, Nicolae Stoian. Lotul echipei: Ion Hordilã, Gaby Dumbravã, Louis Cãrare, N. Grigoraº, Marcel Dobricã, Ilie Hosu.