Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1015
Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Când putem plãti impozitele ºi taxele?
C
ine vrea sã îºi achite taxele locale mai are de aºteptat o sãptãmânã cel puþin. Abia apoi va fi operaþional sistemul de colectare al dãrilor locale ºi tot pânã atunci se fac ºi demersurile necesare plãþii on line. De precizat cã trebuie sã depuneþi cereri, dacã vã încadraþi în categoriile ce sunt scutite de plãþile impozitelor ºi taxelor locale. La Petroºani, responsabilii de la Biroul de Impozite ºi Taxe spun cã sistemul va fi operaþional de la mijlocul lunii ianuarie ºi cã abia de atunci populaþia se poate prezenta sã îºi achite dãrile. „Încasarea impozitelor pe anul acesta va începe pe data de 14 ianuarie, iar toþi beneficiarii de scutiri vor trebui, ca de altfel toþi cei care au clãdiri sã depunã o cerere în care sã specifice cã acestea sunt cu destinaþia rezidenþialã, sau nerezidenþialã”, a spus Alin Gal, ºeful Serviciului de Impozite ºi Taxe locale de la Petroºani. La Lupeni, spre exemplu, serviciul va fi operaþional cu o zi mai târziu faþã de Petroºani.
„Programul va fi fãcut pânã în data de 15 ianuarie ºi, dupã aceastã datã, se pot plãti taxele ºi impozitele. Dar, îmbucurãtor este cã la noi taxele au rãmas la cuantumul minim posibil, dar, cu precizarea cã, prin noul cod fiscal, vom plãti ºi terenul de sub clãdiri”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cei care fac parte din grupele ce sunt scutite, trebuie sã vinã sã completeze la serviciile aferente, o declaraþie. „Persoane fizice scutite sunt cele cu gradul I de handicap, ori cu gradul II ºi pensionarii a cãror venituri pe mebru de familie nu depãºesc 700 de lei”, a mai adãugat Alin Gal. Diana MITRACHE
CEH A INTRAT ÎN
Ã Þ N E V L INSO
C
omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a admis cererea debitoarei, în speþã Complexul Energetic Hunedoara. Pe rolul instanþei au fost depuse douã dosare de judecatã, unul din partea CEH care îºi cerea insolvenþa ºi cel de-al doilea din partea creditorilor. Cele douã dosare au fost conexate. >>> PAGINA A 3-A
Fãrã numãr, spre nicãieri S
unt nu mai puþin de 5 indicatoare montate pe DN 66A care te trimit nicãieri. Pãi cum altfel, dacã pe ele scrie Mina Aninoasa, un obiectiv, care nu a reuºit sã ajungã nici turistic, nici industrial ºi care a dispãrut în 17 aprilie 2006. CNADNR, însã, nu a aflat asta pânã acum.
Dupã ce a reabilitat artera rutierã din zona Iscroni de pe DN 66A, CNADNR a montat ºi indicatoare. Drumul este înþesat cu tot ce trebuie ºi mai ales cu ceea ce nu ne mai trebuie, sau mai
exact, cu indicatoare ce duc spre nicãeri. Asta pentru cã pe ele scrie clar „Mina Aninoasa”. Mai mult, indicatoarele ne spun ºi în metri cât avem de parcurs pânã la obiectivul, care cândva s-a vrut unul turistic. Mina Aninoasa nu mai existã, iar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, care locuieºte în Aninoasa, a spus cã va sesiza CNADNR. „Ca multe alte obiective, care ne aduc aminte de o perioadã în care Valea Jiului era mai prosperã din punct de vedere industrial, eu cred cã ºi aceasta este o greºealã.
Mie, personal, îmi aduce un zâmbet pe buze, nostalgic, pentru cã, pentru mine înseamnã un pic mai mult mina Aninoasa, decât pentru cei care nu locuiesc în oraº. O sã propun CNADNRului sã le înlocuiascã, pentru cã mai degrabã mã aºteptam la un indicator care sã ne îndrepte spre Centrul Oraºului, nu spre fostul centru al oraºului”, a spus Adrian David, preºedintele C.J.Hunedoara. Ultimul vagon de huilã a fost scos din mina Aninoasa în 17 aprilie 2006, iar în timp, deºi s-a vrut un obiectiv turistic, nu a
mai ajuns decât o ruinã. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari ºi urma sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea de achitat o cotã de 15% pentru finanþarea lucrãrilor, dar nici pe aceºtia nu i-a mai dat. Astea fiind spuse, niciun turist nu ar fi acum interesat de niºte ruine, aºa încât indicatoarele rutiere sunt de-a dreptul hilare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Managerii companiilor de stat, sancþionaþi pentru indisciplina financiarã
M
anagerii companiilor de stat vor fi traºi la rãspundere de Guvern. Companiile de stat sunt prãduite atât din interior cât ºi din exterior. Cel mai elocvent exemplu în acest caz este cel al Complexului Energetic Hunedoara care în decursul a trei ani a ajuns la performanþa de a înregistra datorii de 1,2 miliarde de lei. Guvernul condus de Dacian Cioloº vrea sã îi sancþioneze pe managerii acestor companii. “Sunt sancþinui manageriale, bineînþeles. Adicã, acest obiectiv va fi unul urmãrit în contractul de management ºi evident cã vom þine cont de performanþa obþinutã. În cazul în care aceastã performanþã nu poate fi obþinutã, cum v-am spus, trebuie sã existe scrisori de justificare, de motivare, o nouã structurare a bugetului aprobatã de guvern. Deci, vom urmãri procesul aºa încât sã vedem dacã existã motivele obiective pentru care nu poate fi obþinut acest rezultat sau sunt deficienþe de management ºi atunci putem interveni pe parcurs, nu la finalul anului. De aceea vã dãdeam exemplul cu bugetele aprobate la finalul anului, când nu prea mai poþi interveni
managerial sau nu mai intervii deloc. Acest lucru vrem sã-l evitãm ºi unul din obiectivele pe care le urmãrim este reducerea arieratelor. Sunt mai multe, sunt mai multe obiective de management pe care le va avea un administrator al unei companii de stat ºi rolul ministerelor este sã gestioneze adecvat pentru a atinge acest procent, sã gestioneze capacitatea întreprinderilor în subordine pentru ca acest procent sã fie atins pânã în final”, a declarat Dan Suciu,
purtãtorul de cuvânt al Guvernului. Prin memorandumul adoptat de Guvern se prevede reducerea arieratelor companiilor de stat cu 15 procente. “Acest memorandum prevede o modalitate de interpretare a bugetului de venituri ºi cheltuieli a întreprinderilor ca un instrument de responsabilitate la nivelul guvernului, aºa încât guvernul poate sã utilizeze ºi poate sã aibã o viziune mai completã asupra acestui instrument de lucru, pentru cã existã, prin
memorandum, niºte recomandãri, dacã vreþi, imperative, care susþin ca reducerea plãþilor restante, a arieratelor, sã fie un obiectiv fundamental în realizarea bugetelor companiilor respective. Avem o þintã de reducere de 15% a plãþilor restante faþã de cele programate la sfârºitul anului 2015. Modalitatea prin care poate fi calculat acest procent este una cumulativã pentru toate companiile aflate în subordinea unui minister, adicã una dintre companii poate sã aibã o reducere a arieratelor mai mare de 15%, alta mai micã, dar media pe ministerul respectiv sau pe unitatea administrativã care gestioneazã companiile respective, dacã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016 aceasta este situaþia, trebuie sã fie de 15%, deci lasã o anumitã flexibilitate la nivelul ministerelor pentru calcularea acestor reduceri de arierate. De asemenea, sunt luate în calcul câteva elemente de cuantificare ºi mãsuri manageriale pentru utilizarea acestui instrument, ce se întâmplã în cazul depãºirii limitei, adicã trebuie o anumitã justificare, trebuie aprobatã la nivelul guvernului, trebuie luate ºi cuantificate ºi clarificate mãsurile concrete de reducere a arieratelor pentru a fi siguri cã se întâmplã acest lucru, deci va fi un proces de monitorizare ºi de inventariere a planului prin care arieratele vor fi reduse”, a mai subliniat Suciu. Guvernul a aprobat un memorandum cu mãsuri ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 ale operatorilor economici cu capital sau patrimoniu deþinut direct sau indirect de stat, cãrora li se aplicã prevederile Ordonanþei
Guvernului nr. 26/2013. Aceste mãsuri au scopul sã contribuie la întãrirea disciplinei financiare a acestor operatori economici. Astfel, la elaborarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016, se va avea în vedere reducea plãþilor restante, astfel încât la finele anului 2016 acestea sã fie diminuate cu minimum 15% faþã de cele programate la 31 decembrie 2015. Organele administraþiei publice centrale pot aproba reducerea sau eliminarea plãþilor restante la operatorii economici aflaþi în subordinea, în coordonarea sau în portofoliul acestora ºi în alte procente, astfel încât reducerea plãþilor restante cumulate pentru aceºti operatori sã respecte procentul de 15%. Organele administraþiei publice centrale pot depãºi limita plãþilor restante cumulate în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea de cãtre Guvern, prin memorandum. Monika BACIU
ApaServ plãteºte 1400 de lei, taxa pe c o n s t r u c þ i i l e s p e c i a l e
axa pe stâlp, bir pentru T societãþi. În urmã
cu doi ani Guvernul a impus o taxã pentru construcþiile speciale. Astfel, toþi agenþii economici care deþin construcþii din aceastã categorie trebuie sã plãteascã o taxã specialã.
A
paServ, taxã de 1400 de lei
Nici societatea de apã din Valea Jiului nu a fost scutitã de la plata acestei taxe. ApaServ
Valea Jiului are de plãtit o taxã de aproximativ 1500 de lei. “Taxa pe stâlp etse calculatã undeva la 1400 de lei. Suma nu diferã cu mult faþã de anul trecut”, a declarat Adriana Dãian, ºef Serviciu Juridic în cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Sunt considerate constructii speciale sonde de þiþei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staþii de transformare ºi de conexiuni, precum ºi clãdirile ºi construcþiile
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reþele aeriene de transport ºi distribuþie a energiei electrice ºi stâlpii aferenþi acestora, cabluri subterane de transport, instalaþii electrice. Tot în aceastã categorie intrã ºi canalizãri ºi reþele de telecomunicaþii subterane ºi aeriene, cãi de rulare, de incintã sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane ºi rampe de puþ, puþuri de minã, coºuri de fum, turnuri de racire, baraje ºi construcþii accesorii,
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
diguri, construcþiianexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele ºi staþiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte ºi tuneluri, reþele ºi conducte pentru transportul sau distribuþia apei, produselor petroliere, gazelor ºi lichidelor industriale, reþele ºi conducte de termoficare ºi reþele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaþii tehnologice, rezervoare ºi bazine pentru depozitare. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
CEH A INTRAT ÎN INSOLVENÞÃ
C
omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a admis cererea debitoarei, în speþã Complexul Energetic Hunedoara. Pe rolul instanþei au fost depuse douã dosare de judecatã, unul din partea CEH care îºi cerea insolvenþa ºi cel de-al doilea din partea creditorilor. Cele douã dosare au fost conexate. “Admite cererea formulatã de cãtre debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Dispune deschiderea procedurii generale a insolvenþei împotriva debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. În temeiul disp.art.66 al.7 din Legea 85/2014 dispune conexarea dosarului nr. 2503 /97/2015 al Tribunalului Hunedoara la prezentul dosar. Desemneazã în calitate de administrator judiciar provizoriu în prezenta cauzã Casa de Insolvenþã GMC, având o remuneraþie provizorie de 3.000 lei pentru întreaga procedurã urmând a îndeplini atribuþiile prev. de art. 58-59 ºi art.100 din Legea nr.85/2014 ºi orice atribuþii prevãzute de lege stabilite de judecãtorul - sindic în interesul procedurii. Ia act cã în prezenta cauzã au fost înregistrate cererile de deschidere a procedurii insolvenþei faþã de debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA de cãtre urmãtorii
creditori: - SC Instal Comimpex 2006 SRL Deva,jud.Hunedoara, SC UPSRM SA Petroºani, jud. Hunedoara, SC UPSROM Industry SRL Tg.Jiu,jud.Gorj, SC Fortex Food Distributions SRL Petroºani, jud. Hunedoara, SC Telecerna SRL Deva,jud.Hunedoara, SC Artego SA TG.Jiu, jud.Gorj, SC Meridian Electro Construct SRL Piteºti,jud.Argeº, SC Devatrans SRL Deva, jud.Hunedoara, SC Deloitte Consultanþã SRL Bucureºti ºi Muºat ºi Asociaþii SPARL (în consorþiu) SC Thic Izolaþii Termice SRL Paºcani, jud. Iaºi, SC Messystech SRL Bucureºti, SC UPSROM Industry SRL Petroºani, jud. Hunedoara, Grupul de Reparaþii Industriale ºi Montaj Excavatoare X (G.R.I.M.E.X) Tg.Jiu. SC Armor Security SRL Criºcior - în insolvenþã prin adm. jud. CAPI Sonoc, SC Constantin Grup SRL Bucureºti, SC Hidroconstrucþia SA Bucureºti , SC Energo Montaj SA Bucureºti,
SC Lazãr Company SRL Deva. În baza art.66 al.6 , teza II din Legea 85/2014 cererile formulate de creditorii mai sus menþionaþi devin declaraþii de creanþã în prezenta cauzã”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. În tot acest timp mai multe societãþi care pânã acum au solicitat insolvenþa CEH, au renunþat la procedurã. “Ia act de renunþarea la judecatã a cererilor de deschidere a procedurii insolvenþei împotriva debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA formulate de cãtre creditorii : SC Romlink –Invest SRL Miercurea Ciuc, jud. Harghita, SC Arteca Jilava SA Jilava, jud. Ilfov, - Boºtinã ºi Asociaþii SPRL Bucureºti (actual Mocanu ºi Asociaþii SPRL ), SC Delta Plus Trading Piteºti, jud. Argeº, SC Meridian Electroconstruct SRL Piteºti, (înregistratã la 27.05.2015), SC
Brenntag SRL Chiajna, jud. Ilfov, Ureserv SA Brãdet, jud. Gorj, SC Grupul Industrial Electrocontact SA Botoºani, jud.Botoºani, În baza art.59 al.3 din Legea nr.85/2014 fixeazã termen de control la data de 04.05.2016 . Prezenta minutã se comunicã de îndatã administratorului judiciar provizoriu desemnat în cauzã,iar hotãrârea se comunicã ºi Oficiului Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru publicare în BPI”, se aratã în soluþia instanþei. Liderul de sindicat Adrian Jurca a depus o intervenþie la Tribunalul Hunedoara prin care solicita instanþei sã nu admitã deschiderea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Magistraþii au respins cererea acestuia. “Respinge cererea de intervenþie în interes propriu formulatã de Sindicatul „Noroc Bun”, faþã de cererea debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA de deschidere a procedurii
Termoficarea s-a oprit la Petroºani
S
istemul de termoficare a înregistrat disfuncþionalitãþi joi ºi la Petroºani. Alimentarea cu energie termicã în sistem centralizat a fost întreruptã, dupã ce, cu o zi în urmã, a fost sistatã alimentarea în municipiul Vulcan. Impedimentul a fost generat tocmai din vina lucrãrilor de la Vulcan. „A fost o întrerupere de câteva ore, cât a fost o trecere de apã rece de la Paroºeni. Ei au avut o defecþiune anunþatã pe zona
Vulcan, pentru cã acolo sunt multe spãrturi ºi, pe perioada respectivã, cât s-a intervenit,
acel dop de apã rece a ajuns la Petroºani, în jurul dimineþii. Rãcirea caloriferelor s-a produs timp de câteva ore, iar la prânz au reuºit sã creascã parametrii normali”, a declarat Ovidiu Muntean, directorul SC Termoficare Pretroºani. Conducerea societãþii de termoficare a explicat cã agentul termic face aproximativ 14 ore de la Paroºeni pânã la Petroºani ºi, atât timp cât s-a lucrat între cele douã capete, respectiv la Vulcan, agentul termic a rãcit timp de 5 ore caloriferele. Diana MITRACHE
insolvenþei”, a mai precizat sursa citatã. Pãrþile au termen de 7 zile pentru a face apel în condiþile în care sunt nemulþumite de sentinþã. Complexul Energetic Hunedoara a acumulat în trei ani de funcþionare datorii de 1,2 miliarde de lei.
I
nsolvenþa ar trebui sã scoatã la luminã haiduciile de la CEH
Senatorul Vãii Jiului va cere administratorului special stabilit în urma declarãrii insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara sã prezinte un raport minuþios în care sã fie evidenþiate cauzele care au dus pe marginea prãpastiei compania energeticã. Senatorul UNPR din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, va iniþia o dezbatere pe aceastã temã ºi considerã cã minerii, energeticienii cât ºi opinia publicã, trebuie sã afle motivele pentru care o industrie care asigurã pâinea zilnicã a mii de familii
din judeþ este în colaps. „Administratorul special este obligat sã prezinte un raport de ce s-a ajuns în aceastã situaþie, pentru cã omul vrea sã cunoascã cui datoreazã starea aceasta de lucruri. Aºadar, voi solicita celor care vor veni sã administreze, administratorului care va fi numit, sã ancheteze ºi sã prezinte opiniei publice ºi instituþiilor abilitate ale statului exact, cu detalii, ce s-a întâmplat ºi de ce s-a ajuns aici”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Parlamentarul spune cã a urmãrit atent situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara ºi în mare parte se ºtiu cauzele ºi cine a condus spre dezastru compania. „Nu noi trebuie sã stabilim asta ci cei în mãsurã”, mai spune senatorul. Compania hunedoreanã a cerut intrarea în insolvenþã pentru a se putea pune la adãpost de creditori, iar cererea a ajuns pe masa magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
HAIDEÞI LA TEATRU
„Romeo ºi Julieta, povestea continuã”
P
ovestea lui Romeo ºi a Julietei sale continuã pe scena de la Petroºani, cu o adaptare nouã, ce ne va transpune undeva în esenþa confruntãrilor actuale. Conflictele interetnice sunt ºi ele aduse la suprafaþã, iar regizorul Marius Oltean ne promite cã vom pleca mai emoþionaþi, gândindu-ne la alegerea lui Shakespeare de a-ºi ucide personajele cele mai îndrãgite, „dar nu degeaba, ci ca un avertisment pentru pericolul pe care îl reprezintã neînþelegerea între douã
familii importante. Astãzi putem adapta la douã naþiuni importante, la douã etnii importante. A fost un avertisment! Nu le-a omorât de dragul crimei”. Povestea continuã într-un mod neaºteptat, pe alocuri cu glume, pe alocuri cu scene pline de învãþãminte ºi o
întreagã distribuþie vine în premierã sã ne încâte în cea de a doua zi de sâmbãtã din acest an, cu o premierã. Romeo nu va fi Romeo, iar Alexandru Cazan, cel care îl interpreteazã, spune cã vom regãsi un personaj haios, aºa cum au fost mai toate cele pe care le-a jucat pânã acum.
PRIMA PREMIERÃ A ANULUI 2016! Sâmbãtã 9 ianuarie 2016, de la ora 18:00. Vã aºteptãm cu drag!
„Personajul meu nu este Romeo, atât pot sã vã spun. Este, la fel ca ºi celelalte personaje pe care le-am interpretat, tot unul simpatic.
Spun doar cã este un fel de experiment, care nu s-a mai fãcut la Petroºani ºi noi sperãm sã iasã bine ºi sã placã publicului”, a spus Alexandru Cazan. Nu va fi scena clasicã a balconului în care Romeo ºi Julieta sã îºi cânte dragostea, ci un alt fel de scenã în care sunt transpuse probleme cotidiene. „Noi încercãm un spectacol, prin care continuãm povestea clasicã „Romeo ºi Julieta”, pentru cã orice mare legendã nu poate sã se termine brusc. Ea trebuie sã meargã, sã continue ºi vom descoperi personajele lui Shakespeare, dar ºi
personaje care apar în viziunea nouã, în continuarea poveºtii. E o viziune parodicã asupra iubirii, dar nu vom râde, nici nu vom plânge, ci, probabil, ne vom emoþiona”, a adãugat ºi Marius Oltean, regizorul piesei. Aºadar, povestea tragicã a celor doi îndrãgoºtiþi din Verona continuã sâmbãtã searã, premiera piesei fiind de la ora 18,00. Este prima premierã din 2016, iar actorii ne aºteaptã sã gustãm din farmecul lui Shakespeare, adaptat dupã povestea lui Grigori Gorin. Diana MITRACHE
O carte pentru bibliotecile de la sate
de drumurile judeþene ºi cele comunale nu vom repartiza, voi propune consilierilor ca toatã suma sã intre în bugetul Consiliului Judeþean ºi sã gândim un plan obiectiv de întreþinere ºi invetiþii pe drumuri judeþene, iar în ceea ce
Nu ne rãmânem decât sã dãm altora cãrþile ce ne prisosesc, pe care le-am citit ºi de care poate vrem sã scãpãm, ca sã avem mai mult loc în casã. Întotdeauna se va gãsi cineva dornic sã o rãsfoiascã ºi sã retrãiascã poveºtile dintre coperþile ei. Diana MITRACHE
M
punã în pericol pe ceilalþi schiori, dacã va încerca sã coboare singur. Aºa cã a cerut ajutor salvatorilor montani care au plecat imediat dupã el ºi l-au adus în siguranþã la baza pârtiei, în staþiune. Salvamontiºtii din Straja au fost plãcut suprinºi de educaþia turis-
tului moldovean, care s-a gândit înainte de toate ºi la siguranþa celorlalþi schiori aflaþi în staþiune. “Turist din Republica Moldova, un mare iubitor de schi a dorit sã practice acest sport pe pârtiile din Straja, cu toate cã la membrul inferior are o protezã. În urma epuizãri a solicitat echipa Salvamont, în vederea evacuãrii cu akya de pe domeniul schiabil. Respect pentru oameni cu aºa voinþã”, au spus salvatorii montani din Straja. Maximilian GÂNJU
priveºte alocãrile din cotele defalcate pentru echilibrare voi propune consilierilor câteva criterii absolut obiective pentru repartiþia lor, respectiv asigurarea plãþii arieratelor UATurilor, apoii asigurarea bunei funcþionãri a
Datoriile judeþului au crescut cu 3 milioane în 11 luni
Potrivit buletinului Ministerului Finanþelor Publice, în perioada ianuarie-noiembrie 2015 ariera-
Un schior moldovean a câºtigat respectul salvamontiºtilor din Straja
Bãrbatul a fãcut mai multe ture de pârtie chiar dacã are o protezã la unul dintre membrele inferioare. ªi chiar dacã stãpâneºte foarte bine schiul, omul ºi-a date seama cã este prea epuizat ºi ar putea sã-i
“Guvernul României ne-a transmis pentru alocare cãtre UAT-uri aproximativ 17 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor ºi aproximativ 10 milioane de lei pentru drumuri judeþene ºi drumuri comunale. Legat
D
B
are iubitor de schi, un turist din Republica Moldova aflat în vacanþã în Staþiunea Straja a cerut ajutorul salvamontiºtilor pentru a fi coborât de pe pârtie pânã la baza staþiunii.
B
ani pentru primãriile din Valea Jiului. Consiliul Judeþean va aloca bani pentru primãriile din judeþ. Banii vor fi folosiþi pentru echilibrarea bugetelor locale, iar Adrian David, preºedintele instituþiei judeþene a stabilit mai multe criterii în vederea alocãrii sumelor cãtre unitãþile administrativ-teritoriale.
e la 11.570.000 la 14.370.000 de lei au ajuns arieratele judeþului Hunedoara în 11 luni ale anului trecut.
ibliotecile de la sate sunt mereu pline de oameni care cautã ceva nu de citit. Veþi fi surprinºi sã vedeþi câþi oameni trec pragul unei astfel de instituþii, iar în sprijinul lor vin o mânã de oameni dornici sã ajute. Unul dintre cei care a iniþiat aceastã idee ne-a povestit cã în preajma Crãciunului, când poate cineva ºi-a fãcut curãþenie prin casã, a aruncat un braþ de cãrþi la gunoi. Le-a observat prea târziu, erau ninse ºi nu mai puteau fi citite niciodatã. Atunci a apãrut ideea de a dona cãrþile celor care au nevoie de ele ºi, sub genericul „Donaþi o carte – o carte pentru bibliotecile de la sate” s-a format ºi un grup de iniþiativã.
Vin bani pentru Valea Jiului
tele judeþului Hunedoara au crescut cu aproape 4 milioane de lei. Astfel, dacã la începutul anului trecut, administraþiile locale din judeþul Hunedoara înregistrau arierate în valoare de 11,5 milioane de lei, în luna noiembrie acestea au ajuns la 14,3 milioane de lei. În luna
plãþii salariilor ºi a plãþilor utilitãþilor pentru fiecare primãrie, apoi plata împrumuturilor externe angajate de cãtre primari ºi ceea ce ne rãmâne banii vor
martie a anului trecut arieratele judeþului Hunedoara au ajuns la 13,48 de milioane, iar apoi s-a înregistrat o scãdere pânã în luna iulie când acestea au ajuns la 12 milioane de lei. În luna noiembrie a anului trecut, arieratele judeþului Hunedoara au ajuns la 14,37 de milioane de lei. De precizat este faptul cã în luna decembrie, Executivul a aprobat alocarea sumei de 5.919.000 lei pentru plata arieratelor municipiului Lupeni, 1,72 mii lei pentru municipiul Vulcan ºi 215,60 mii lei pentru oraºul Petrila. Astfel, arieratele judeþului se vor mai reduce cu încã aproape 6 milioane de lei. Monika BACIU
Cresc apele din bazinul Jiului A dministraþia Bazinalã de Apã Jiu a anunþat cã, în ultimele ore, nivelurile râurilor ºi pârâurilor din întreg bazinul hidrografic Jiu s-au aflat sub Cotele de Apãrare.
Pe râul Jiu nivelurile la staþiile hidrometrice au fost variabile cu tendinþa de creºtere, datoritã efectului cumulat al precipitaþiilor înregistrate, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã. Nivelurile pe râul Jiu la staþiile hidrometrice se situeazã sub Cotele de Apãrare. Pe afluenþi ºi celelalte râuri interioare, nivelurile la staþiile hidrometrice, au fost în general staþionare ºi uºor variabile în întreg
bazinul aflat în administrare, cu tendinþa generalã de creºtere. Creºteri de niveluri ºi debite s-au înregistrat pe unele râuri din sudul ºi sud-vestul bazinului, ca urmare a precipitaþiilor lichide mai însemnate cantitativ cãzute în interval, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã. Nivelurile pe râuri la staþiile hidrometrice se situeazã sub Cotele de Apãrare. Formaþiunile de
gheaþã (gheaþã la maluri, pod de gheaþã, nãboi) existente pe majoritatea râurilor din bazin s-au menþinut fãrã modificãri importante pe cele situate în zona montanã, iar pe cele situate în sudul ºi sudvestul bazinului au fost în restrângere, diminuare, pânã la eliminare, prin evoluþia lor producând variaþii de niveluri ºi debite pe anumite sectoare de râu: • gheaþã mal: Bãrbãteni, Livezeni,
Taia, Dãrãneºti, Peºtera Bolii, Maleia, Polatiºte (HD) • pod gheaþã cu ochiuri – Jiu am. Rostovanu, Câmpu lui Neag, Lonea Jiu, Jiet(HD. • pod de gheaþã continuu: Lazãru, Buta, Rostovanu (HD),. Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum ºi de INHGA-CNPH, debitele vor fi în creºtere. Ca urmare a precipitaþiilor lichide prognozate, a creºterii temperaturilor diurne, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã se pot produce creºteri de niveluri ºi debite pe unele râuri din intreg bazinul hidrografic. Diana MITRACHE
fi alocaþi pentru programele de dezvoltare”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. ªi administraþiile locale din Valea Jiului vor beneficia de fonduri, doar deocamdatã nu au fost stabilite sumele care le revin primãriilor. “Pe acest algoritm vor veni bani ºi în Valea Jiului, însã nu ºtiu încã
sumele. Propunerile sunt la direcþia economicã, iar votul final îl au consilierii”, a mai subliniat David. Consiliul Judeþean Hunedoara se va întruni astãzi în ºedinþã extraordinarã pentru a aproba, în mod special, alocãrile financiare cãtre municipii, oraºe ºi comune pentru echilibrarea bugetelor locale. Monika BACIU
Centura, reabilitatã pe tronsoane
A
proximativ 3 kilometri din ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani vor fi reabilitaþi în acest an. Municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean, iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare, anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile de benzinã din Aeroport ºi sensul giratoriu cu avion.
“Drumul de centurã e aproape rezolvat. Consiliul Judeþean ne-a alocat aproape 12 miliarde (lei vechin.r.), iar pentru cã este lucrare de investiþii, banii vor fi cuprinºi în bugetul din 2016 pentru tronsonul cuprins între zona staþiilor de benzinã OMV ºi
sensul giratoriu unde este avionul. Acesta este tronsonul pe care se va lucra anul acesta. Anul viitor vom face celãlalt tronson. Lucrãrile se desfãºoarã împreunã cu Consiliul Judeþean. Ei pun jumãtate din bani, noi punem jumãtate din bani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile vor avea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurã implicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþia judeþeanã pentru implementarea acestui proiect. Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitatea drumului în grija autoritãþilor publice. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
HAIDEÞI LA TEATRU
„Romeo ºi Julieta, povestea continuã”
P
ovestea lui Romeo ºi a Julietei sale continuã pe scena de la Petroºani, cu o adaptare nouã, ce ne va transpune undeva în esenþa confruntãrilor actuale. Conflictele interetnice sunt ºi ele aduse la suprafaþã, iar regizorul Marius Oltean ne promite cã vom pleca mai emoþionaþi, gândindu-ne la alegerea lui Shakespeare de a-ºi ucide personajele cele mai îndrãgite, „dar nu degeaba, ci ca un avertisment pentru pericolul pe care îl reprezintã neînþelegerea între douã
familii importante. Astãzi putem adapta la douã naþiuni importante, la douã etnii importante. A fost un avertisment! Nu le-a omorât de dragul crimei”. Povestea continuã într-un mod neaºteptat, pe alocuri cu glume, pe alocuri cu scene pline de învãþãminte ºi o
întreagã distribuþie vine în premierã sã ne încâte în cea de a doua zi de sâmbãtã din acest an, cu o premierã. Romeo nu va fi Romeo, iar Alexandru Cazan, cel care îl interpreteazã, spune cã vom regãsi un personaj haios, aºa cum au fost mai toate cele pe care le-a jucat pânã acum.
PRIMA PREMIERÃ A ANULUI 2016! Sâmbãtã 9 ianuarie 2016, de la ora 18:00. Vã aºteptãm cu drag!
„Personajul meu nu este Romeo, atât pot sã vã spun. Este, la fel ca ºi celelalte personaje pe care le-am interpretat, tot unul simpatic.
Spun doar cã este un fel de experiment, care nu s-a mai fãcut la Petroºani ºi noi sperãm sã iasã bine ºi sã placã publicului”, a spus Alexandru Cazan. Nu va fi scena clasicã a balconului în care Romeo ºi Julieta sã îºi cânte dragostea, ci un alt fel de scenã în care sunt transpuse probleme cotidiene. „Noi încercãm un spectacol, prin care continuãm povestea clasicã „Romeo ºi Julieta”, pentru cã orice mare legendã nu poate sã se termine brusc. Ea trebuie sã meargã, sã continue ºi vom descoperi personajele lui Shakespeare, dar ºi
personaje care apar în viziunea nouã, în continuarea poveºtii. E o viziune parodicã asupra iubirii, dar nu vom râde, nici nu vom plânge, ci, probabil, ne vom emoþiona”, a adãugat ºi Marius Oltean, regizorul piesei. Aºadar, povestea tragicã a celor doi îndrãgoºtiþi din Verona continuã sâmbãtã searã, premiera piesei fiind de la ora 18,00. Este prima premierã din 2016, iar actorii ne aºteaptã sã gustãm din farmecul lui Shakespeare, adaptat dupã povestea lui Grigori Gorin. Diana MITRACHE
O carte pentru bibliotecile de la sate
de drumurile judeþene ºi cele comunale nu vom repartiza, voi propune consilierilor ca toatã suma sã intre în bugetul Consiliului Judeþean ºi sã gândim un plan obiectiv de întreþinere ºi invetiþii pe drumuri judeþene, iar în ceea ce
Nu ne rãmânem decât sã dãm altora cãrþile ce ne prisosesc, pe care le-am citit ºi de care poate vrem sã scãpãm, ca sã avem mai mult loc în casã. Întotdeauna se va gãsi cineva dornic sã o rãsfoiascã ºi sã retrãiascã poveºtile dintre coperþile ei. Diana MITRACHE
M
punã în pericol pe ceilalþi schiori, dacã va încerca sã coboare singur. Aºa cã a cerut ajutor salvatorilor montani care au plecat imediat dupã el ºi l-au adus în siguranþã la baza pârtiei, în staþiune. Salvamontiºtii din Straja au fost plãcut suprinºi de educaþia turis-
tului moldovean, care s-a gândit înainte de toate ºi la siguranþa celorlalþi schiori aflaþi în staþiune. “Turist din Republica Moldova, un mare iubitor de schi a dorit sã practice acest sport pe pârtiile din Straja, cu toate cã la membrul inferior are o protezã. În urma epuizãri a solicitat echipa Salvamont, în vederea evacuãrii cu akya de pe domeniul schiabil. Respect pentru oameni cu aºa voinþã”, au spus salvatorii montani din Straja. Maximilian GÂNJU
priveºte alocãrile din cotele defalcate pentru echilibrare voi propune consilierilor câteva criterii absolut obiective pentru repartiþia lor, respectiv asigurarea plãþii arieratelor UATurilor, apoii asigurarea bunei funcþionãri a
Datoriile judeþului au crescut cu 3 milioane în 11 luni
Potrivit buletinului Ministerului Finanþelor Publice, în perioada ianuarie-noiembrie 2015 ariera-
Un schior moldovean a câºtigat respectul salvamontiºtilor din Straja
Bãrbatul a fãcut mai multe ture de pârtie chiar dacã are o protezã la unul dintre membrele inferioare. ªi chiar dacã stãpâneºte foarte bine schiul, omul ºi-a date seama cã este prea epuizat ºi ar putea sã-i
“Guvernul României ne-a transmis pentru alocare cãtre UAT-uri aproximativ 17 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor ºi aproximativ 10 milioane de lei pentru drumuri judeþene ºi drumuri comunale. Legat
D
B
are iubitor de schi, un turist din Republica Moldova aflat în vacanþã în Staþiunea Straja a cerut ajutorul salvamontiºtilor pentru a fi coborât de pe pârtie pânã la baza staþiunii.
B
ani pentru primãriile din Valea Jiului. Consiliul Judeþean va aloca bani pentru primãriile din judeþ. Banii vor fi folosiþi pentru echilibrarea bugetelor locale, iar Adrian David, preºedintele instituþiei judeþene a stabilit mai multe criterii în vederea alocãrii sumelor cãtre unitãþile administrativ-teritoriale.
e la 11.570.000 la 14.370.000 de lei au ajuns arieratele judeþului Hunedoara în 11 luni ale anului trecut.
ibliotecile de la sate sunt mereu pline de oameni care cautã ceva nu de citit. Veþi fi surprinºi sã vedeþi câþi oameni trec pragul unei astfel de instituþii, iar în sprijinul lor vin o mânã de oameni dornici sã ajute. Unul dintre cei care a iniþiat aceastã idee ne-a povestit cã în preajma Crãciunului, când poate cineva ºi-a fãcut curãþenie prin casã, a aruncat un braþ de cãrþi la gunoi. Le-a observat prea târziu, erau ninse ºi nu mai puteau fi citite niciodatã. Atunci a apãrut ideea de a dona cãrþile celor care au nevoie de ele ºi, sub genericul „Donaþi o carte – o carte pentru bibliotecile de la sate” s-a format ºi un grup de iniþiativã.
Vin bani pentru Valea Jiului
tele judeþului Hunedoara au crescut cu aproape 4 milioane de lei. Astfel, dacã la începutul anului trecut, administraþiile locale din judeþul Hunedoara înregistrau arierate în valoare de 11,5 milioane de lei, în luna noiembrie acestea au ajuns la 14,3 milioane de lei. În luna
plãþii salariilor ºi a plãþilor utilitãþilor pentru fiecare primãrie, apoi plata împrumuturilor externe angajate de cãtre primari ºi ceea ce ne rãmâne banii vor
martie a anului trecut arieratele judeþului Hunedoara au ajuns la 13,48 de milioane, iar apoi s-a înregistrat o scãdere pânã în luna iulie când acestea au ajuns la 12 milioane de lei. În luna noiembrie a anului trecut, arieratele judeþului Hunedoara au ajuns la 14,37 de milioane de lei. De precizat este faptul cã în luna decembrie, Executivul a aprobat alocarea sumei de 5.919.000 lei pentru plata arieratelor municipiului Lupeni, 1,72 mii lei pentru municipiul Vulcan ºi 215,60 mii lei pentru oraºul Petrila. Astfel, arieratele judeþului se vor mai reduce cu încã aproape 6 milioane de lei. Monika BACIU
Cresc apele din bazinul Jiului A dministraþia Bazinalã de Apã Jiu a anunþat cã, în ultimele ore, nivelurile râurilor ºi pârâurilor din întreg bazinul hidrografic Jiu s-au aflat sub Cotele de Apãrare.
Pe râul Jiu nivelurile la staþiile hidrometrice au fost variabile cu tendinþa de creºtere, datoritã efectului cumulat al precipitaþiilor înregistrate, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã. Nivelurile pe râul Jiu la staþiile hidrometrice se situeazã sub Cotele de Apãrare. Pe afluenþi ºi celelalte râuri interioare, nivelurile la staþiile hidrometrice, au fost în general staþionare ºi uºor variabile în întreg
bazinul aflat în administrare, cu tendinþa generalã de creºtere. Creºteri de niveluri ºi debite s-au înregistrat pe unele râuri din sudul ºi sud-vestul bazinului, ca urmare a precipitaþiilor lichide mai însemnate cantitativ cãzute în interval, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã. Nivelurile pe râuri la staþiile hidrometrice se situeazã sub Cotele de Apãrare. Formaþiunile de
gheaþã (gheaþã la maluri, pod de gheaþã, nãboi) existente pe majoritatea râurilor din bazin s-au menþinut fãrã modificãri importante pe cele situate în zona montanã, iar pe cele situate în sudul ºi sudvestul bazinului au fost în restrângere, diminuare, pânã la eliminare, prin evoluþia lor producând variaþii de niveluri ºi debite pe anumite sectoare de râu: • gheaþã mal: Bãrbãteni, Livezeni,
Taia, Dãrãneºti, Peºtera Bolii, Maleia, Polatiºte (HD) • pod gheaþã cu ochiuri – Jiu am. Rostovanu, Câmpu lui Neag, Lonea Jiu, Jiet(HD. • pod de gheaþã continuu: Lazãru, Buta, Rostovanu (HD),. Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum ºi de INHGA-CNPH, debitele vor fi în creºtere. Ca urmare a precipitaþiilor lichide prognozate, a creºterii temperaturilor diurne, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi evoluþiei formaþiunilor de gheaþã se pot produce creºteri de niveluri ºi debite pe unele râuri din intreg bazinul hidrografic. Diana MITRACHE
fi alocaþi pentru programele de dezvoltare”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. ªi administraþiile locale din Valea Jiului vor beneficia de fonduri, doar deocamdatã nu au fost stabilite sumele care le revin primãriilor. “Pe acest algoritm vor veni bani ºi în Valea Jiului, însã nu ºtiu încã
sumele. Propunerile sunt la direcþia economicã, iar votul final îl au consilierii”, a mai subliniat David. Consiliul Judeþean Hunedoara se va întruni astãzi în ºedinþã extraordinarã pentru a aproba, în mod special, alocãrile financiare cãtre municipii, oraºe ºi comune pentru echilibrarea bugetelor locale. Monika BACIU
Centura, reabilitatã pe tronsoane
A
proximativ 3 kilometri din ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani vor fi reabilitaþi în acest an. Municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean, iar din suma alocatã pentru aceastã lucrare, anul acesta se va reabilita porþiunea cuprinsã între staþiile de benzinã din Aeroport ºi sensul giratoriu cu avion.
“Drumul de centurã e aproape rezolvat. Consiliul Judeþean ne-a alocat aproape 12 miliarde (lei vechin.r.), iar pentru cã este lucrare de investiþii, banii vor fi cuprinºi în bugetul din 2016 pentru tronsonul cuprins între zona staþiilor de benzinã OMV ºi
sensul giratoriu unde este avionul. Acesta este tronsonul pe care se va lucra anul acesta. Anul viitor vom face celãlalt tronson. Lucrãrile se desfãºoarã împreunã cu Consiliul Judeþean. Ei pun jumãtate din bani, noi punem jumãtate din bani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile vor avea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurã implicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþia judeþeanã pentru implementarea acestui proiect. Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitatea drumului în grija autoritãþilor publice. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
Tabere de schi la Straja
N
u mai puþin de 3 tabere de schi sunt în acest week-end încã la Straja. Copiii au profitat de zãpadã ºi de ultimele zile de vacanþã, aºa încât sã înveþe sã schieze ºi sã ia parte la tot felul de concursuri. Monitorii de schi spun cã aici se învaþã de la noþiunile elementare, pânã la tehnicile de concurs ºi, în cele 7 zile în care stau la munte, ajung sã
facã mãcar o coborâre spectaculoasã. „Un copil, odatã ce ajunge la munte ºi nu are niciun fel de noþiune în ale schiului, începe sã înveþe sã se încalþe în clãpari, sã facã miºcare cu ei, sã îºi monteze schiurile, începe sã facã diferite procedee tehnice, cum ar fi plugul, balansul de pe un picior pe altul ºi monitorii de schi pun mare accent pe învãþare”, ne-a spus George Resiga, cel care monitorizeazã atent
activitatea taberelor de schi din postura de salvamontist ºi coordonator al echipelor de monitori de schi. În Straja este zãpadã ºi recent, pentru copii a fost inauguratã prima bandã de transport pentru micii schiori,
aºa încât staþiunea este însufleþitã de zeci de tineri de toate vârstele. „Aproape 20 % din capacitatea de cazare din Straja este ocupatã cu copii între 4 ºi 16 ani. Vin din Timiºoara, Arad, Cluj ºi alte zone, în tabere de schi,
Hunedoara are autospecialã pentru mediul acvatic
utospecialã A pentru mediul acvatic.
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã are începând de ieri o autospecialã de cãutare-salvare în mediul acvatic ºi în zonele afectate de inundaþii.
echipatã cu 6 costume complete de scufundare cu circuit închis, 3 lanterne submersibile, 5 veste de salvare ºi 2 colaci de salvare. În plus, este utilatã cu 1 sistem de iluminare
exterioarã utilizat pentru operaþiuni de cãutare, 1 generator electric, 1 motocompresor pentru umplerea buteliilor cu aer, 6 butelii cu aer comprimat de 10 litri, 1 kit de salvare din puþuri
Autospeciala complexã este dotatã atât cu echipamente de cãutare - salvare în mediul acvatic cât ºi cu accesorii de prim ajutor specializat. Maºina de intervenþie a scafandrilor hunedoreni este
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
ºi troliu. Segmentul de prim ajutor este alcãtuit, în principal, din mãºti de administrare oxigen pentru copii ºi adulþi, gulere cervicale, atele vacuum pentru membrele superioare ºi
unde învaþã sã schieze”, a mai adãugat George Resiga. Începãtorii pleacã la drum de pe Platoul Soarelui, un loc mai accesibil pentru începãtori ºi, mai apoi, ajung ºi pe alte trasee mai dificile, pentru cã Straja are pârtii pentru toate variantele. „Natura ne-a ajutat foarte mult. Aici gãsesc trasee mai dificile, medii, dar ºi uºoare. Suntem privilegiaþi ºi asta o demonstreazã faptul cã suntem în topul staþiunilor de schi din România, dupã Braºov”, a conchis George Resiga.
inferioare, defibrilator semiautomat, targã lopatã ºi folii izoterme. Reprezentanþii ISU Hunedoara susþin cã autospeciala este utilã având în vedere faptul cã de-a lungul anilor mai multe persoane ºi-au pierdut viaþa în
Diana MITRACHE lacurile de acumulare. Mai mult, noile dotãri vor genera creºterea capacitãþii de rãspuns a ISU Hunedoara în cazul producerii situaþiilor de urgenþã generate de fenomene hidro - meteorologice periculoase. Monika BACIU
Oraºele Vãii Jiului pot accesa fonduri europene pentru dezvoltare ruralã
omisia Europeanã susþine dezvoltarea zonelor C periurbane din România.
Senatorul Haralambie Vochiþoiu a militat pentru declararea aºezãrilor mãrginaºe ale oraºelor Vãii Jiului drept zone periurbane, în vederea accesãrii de fonduri europene. Acum, cei de la Comisia Europeanã precizeazã cã nu existã o delimitare între denumirile de “zonã ruralã” sau “zonã periurbanã”. “Finanþarea din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare ruralã (FEADR) vizeazã, într-adevãr, în principal zonele rurale. Acest lucru este valabil, în special, pentru cel de-al 3-lea obiectiv al politicii de dezvoltare ruralã, „realizarea unei dezvoltãri teritoriale echilibrate a economiilor ºi a comunitãþilor rurale”. Cu toate acestea, în cazul
obiectivelor 1 ºi 2, „încurajarea competitivitãþii agriculturii” ºi „asigurarea gestionãrii durabile a resurselor naturale ºi combaterea schimbãrilor climatice”, sprijinul este de obicei orientat spre anumite categorii de beneficiari ºi nu se limiteazã la zonele rurale. Nu existã nicio definiþie juridicã comunã a zonelor rurale la nivelul UE pentru punerea în aplicare a politicii de dezvoltare ruralã. În programul sãu de dezvoltare ruralã (PDR) 2014-2020, România a ales sã aplice definiþia juridicã naþionalã a zonelor rurale. În temeiul legislaþiei române, zonele rurale sunt definite la nivelul unitãþii administrativ-teritoriale ºi reprezintã 87 % din teritoriu. Ca urmare, o mare parte a mãsurilor incluse în programul de dezvoltare ruralã al României 2014-2020 în care sprijinul vizeazã sectorul agroalimentar sau silvic acoperã întreg teritoriul României ºi doar câteva mãsuri au caracter teritorial ºi se referã la zonele rurale. Acest lucru este în conformitate cu legislaþia UE ºi asigurã complementaritatea cu alte intervenþii ale fondurilor europene ºi structurale”, se aratã într-o informare a Comisiei Europene. Reprezentanþii Comisiei Europene mai precizeazã cã ºi localitãþile care au pânã în 20 de mii de locuitori pot accesa fonduri europene pe aceastã axã. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
Cetãþean spaniol mort într-un accident feroviar
Hoþ lipsit de conºtiinþã. A furat de la un bolnav aflat pe patul de spital femeie care a mers O sã-ºi viziteze soþul grav bolnav, a rãmas fãrã
geanta cu acte ºi bani, bunurile fiind furate de un individ care ºi-a fãcut loc pe holurile spitalului. O clipã de neatenþie a fost de ajuns pentru individul care a pândit-o, ca sã se facã nevãzut cu bunurile. Teribilul incident a avut loc miercuri seara, în timpul programului în care este permis accesul în spital pentru vizitarea de cãtre rude ºi apropiaþi a pacienþilor. Femeia (56 de ani) a intrat în salonul în care era internat soþul ei ºi a avut nevoie sã meargã la toaletã. ªi-a pus geanta cu actele ei ºi ale soþului lângã acesta, sub cearºaf, iar când a revenit în salon dispãruse. „Un tânãr ºarlatan, lipsit de scrupule, pândeºte pe coridoarele spitalului persoane care îºi lasã genþile ºi portofelele nesupravegheate. Când prinde momentul oportun înfaºcã prada ºi pleacã. S-a întâmplat mamei noastre care era în vizitã la tatãl nostru foarte bolnav. Douã minute a
fugit la toaletã lãsând geanta sub cearºaf pe pat, cu alþi patru pacienþi care erau trezi ºi au vãzut tot, dar nu l-au întrebat nimic pe hoþ”, a povestit, revoltat, fiul femeii pãgubite. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu, spune cã a aflat de incident ºi a discutat cu femeia pãgubitã, iar hoþul a operat într-un salon al spitalului în timpul programului de vizitare a pacienþilor ºi era practic imposibil sã fie vãzut de paznicii spitalului. „Firma de pazã are patru oameni, unul este la hangar, unul la intrare la poartã ºi nu pe saloane. Din pãcate nu pot fi pe fiecare salon, iar de la ora 15 la ora 20, în fiecare zi, este program liber, de vizitã, ºi intrã-iese cine vrea, nu-i mai poate opri nimeni. Mie mi-a pãrut foarte rãu de dânsa, am avut o discuþie ºi-mi dau seama cã este tristã situaþia. Acum nu mai are acte, nu are nimic, pentru cã în geantã avea ºi documentele soþului din câte am înþeles. Eu sper din suflet ca individul respectiv, mãcar sã returneze actele, sã le lase undeva unde ar putea fi gãsite”, a declarat
n cetãþean spaniol a decedat U ieri, în urma unui
Vasilescu. Spitalul de Urgenþã Petroºani este monitorizat ºi video iar individul ar putea apãrea pe filmãrile camerelor de supraveghere. Poliþiºtii din Petroºani au întocmit un dosar penal ºi cred cã vor reuºi sã punã mâna pe hoþ. Subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, a declarat cã poliþiºtii au fost sesizaþi în legãturã cu acest caz, au un cerc de suspecþi ºi fac cercetãri pentru a-l identifica ºi prinde pe autor. Pe lângã documente, femeia avea în geantã mai multe lucruri, telefonul mobil ºi suma de 550 de lei. Individul va fi acuzat de furt calificat ºi riscã sã ajungã dupã gratii. Maximilian GÂNJU
Radu Sorin, bun de platã
P
rofesorul universitar Radu Sorin este bun de platã, dupã ce i-a fost stabilitã alcoolemia ºi dupã ce primãria din Petroºani se va îndrepta împotriva lui, intentându-i un proces. Totul, dupã ce a distrus Centrul de informare turisticã din Petroºani, în
data de 6 august. PSD-istul Radu Sorin are de achitat nu mai puþin de
17.000 de lei. Dupã ce s-a stabilit cu exactitate cã profesorul universitar Radu Sorin avea o alcoolemie de 2,1 la mie în momentul în care a produs accidentul rutier în urma cãruia a distrus clãdirea neinauguratã, primãria din Petroºani se va îndrepta împotriva lui. Compartimentul juridic îi va cere, în baza unui proces, daune, pentru cã acum întreaga pagubã a fost suportatã din bugetul local. Radu Sorin va plãti, dacã va fi gãsit vinovat, suma achitatã pentru reparaþiile la clãdirea în care a intrat cu bolidul sãu.
„Pagubele, care au fost produse în urma accidentului, au fost suportate de noi pânã în acest moment, deoarece trebuia reparatã clãdirea ºi a repune în funcþiune Centrul de Informare Turisticã, dar vã asigur cã acei bani vor fi recuperaþi în cel mai scurt timp, indiferent de la cine”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cel mai probabil, pagubele nu vor fi
accident feroviar care a avut loc în zona trecerii la nivel cu calea feratã situatã pe raza localitãþii Balomir (comuna Sântãmãrie Orlea). În fapt, în jurul orei 11:35, un tren de marfã care circula din direcþia Petroºani – Simeria, a lovit autoturismul condus de un cetãþean spaniol în vârstã de 57 de ani, care circula pe DJ668, iar din primele cercetãri, poliþiºtii au stabilit faptul cã cetãþeanul spaniol, care ºi-a pierdut viaþa în urma evenimentului rutier, nu ar fi respectat semnificaþia semnalizãrii acustice ºi luminoase aflatã în funcþiune la trecerea la nivel cu calea feratã. În urma evenimentului
achitate de firma de asigurare la care Radu Sorin avea asiguratã maºina, pe de o parte, pentru cã Astra Asigurãri a intrat în insolvenþã, iar pe de altã parte, din cauzã cã ºoferul avea alcoolemia de 2,1 la mie. Centrul de Informare ºi Promovare Turisticã de la Petroºani a fost construit cu bani europeni, iar construcþia ºi dotarea lui a fost evaluatã la puþin peste 617.000 de lei. Construcþia a fost amplasatã pe marginea DN 66 (E79), în zona Petroºani Nord, în vecinãtatea sensului giratoriu din care a plonjat cu vitezã ºi profesorul Radu Sorin în 6 august 2015. Diana MITRACHE
Actualitate 7 rutier a rezultat ºi rãnirea unui pasager din autoturism, un tânãr în vârstã de 21 de ani, din localitatea Balomir. În cauzã a fost întocmit dosar penal. Circulaþia rutierã ºi feroviarã a fost restricþionatã pe durata intervenþiei. Pentru a preîntâmpina evenimentele rutiere neplãcute, poliþiºtii rutieri îi sfãtuiesc pe conducãtorii auto sã adapteze permanent viteza de rulare la condiþiile de drum ºi de trafic; în condiþiile în care partea carosabila este umedã ori acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã, mâzgã, sau drumul este din piatrã cubicã, trebuie sã circule cu viteza redusã! Poliþiºtii rutieri recomandã ca luminile de întâlnire sã fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri, în cazul în care vizibilitatea este redusã. Poliþia Rutierã recomandã tuturor participanþilor la trafic sã respecte cu stricteþe semnificaþia indicatoarelor ºi îndrumãrile agenþilor de circulaþie!
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Turism
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Ianuarie 2016
12 kilometri de pârtii în munþii Vãii Jiului Î
unul dintre site-urile din Straja.
n Valea Jiului se poate schia pe aproape 12 kilometri de pârtii de schi. Cel puþin asta rezultã din datele oficiale ale Autoritãþii Naþionale pentru Turism. De cealaltã parte sunt administratorii care susþin cã numai în Straja se poate schia pe 26 de kilometri.
U
ltimele pârtii deschise în anul 2014
Conform unor centralizãri ale ministerului Turismului, ultimele pârtii de schi care au fost deschise în Valea Jiului dateazã din anul 2014. Atunci s-au inaugurat mai multe pârtii în Straja.
16
pârtii de schi omologate în judeþul Hunedoara
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a publicat pârtiile omologate la nivel naþional. În judeþul Hunedoara sunt omologate 16 pârtii pentru iubitorii sporturilor de iarnã, 15 dintre ele fiind în Valea Jiului. Cele 15 pârtii de schi din Valea Jiului au o lungime totalã de nici 12 kilometri, cel puþin asta reiese din statisticile ministerului de resort.
onform listei de la MDRT, C în Petroºani...
...sunt omologate 6 pârtii de schi. Este vorba de pârtia Poiana, care are 425 de metri aceasta fiind consideratã dificilã, pârtia Telescaun 320 de metri având un grad de dificultate mediu. Urmeazã pârtiile consacrate din masivul Parâng. Pârtia A are 320 de metri
aceasta fiind pentru începãtori, pentru cã este încadratã la grad de dificultate uºor, pârtia B 1200 de metri ºi pârtia C 250 de metri, cele douã fiind dificile, adicã pentru experimentaþi. potrivit documentelor Autoritãþii Naþionale pentru Turism, aceste pârtii sunt în administrarea SC Piatra SA, societate care practic nu se mai ocupã de acets lucru. În Masivul Parâng mai este o pârtie administratã de S.C.Omb Montana 2004, aceasta fiind denumitã pârtia Europarâng care are o lungime de 350 de metri, fiind încadratã la categoria celor dificile. În masivul Parâng se poate schia pe pârtii în lungime totalã de 2865 metri. În prezent, în Parâng se deruleazã proiectul Schi în România. Proiectul domeniului schiabil din Masivul Parâng are o valoare de aproape 68 de milioane de euro ºi prevede construirea unei telegondole cu care turiºtii vor ajunge din Petroºani în staþiunea Parâng. În staþiune vor fi amenajate mai multe pârtii de schi care vor însuma o lungime de 30 de kilometri. Pentru schiori vor fi pregãtite încã cinci instalaþii de teleschi, dar ºi facilitãþi
O
pârtie în cea mai nouã staþiune din Valea Jiului
pentru petrecerea timpului liber.
pârtii în O ptStraja
În staþiunea montanã Straja sunt omologate opt pârtii de schi. Platoul Soarelui în lungime de 465 de metri este administratã de S.C. Vest Week-end Com S.R.L. Urmeazã pârtiile administrate de omul de afaceri lupenean Emil Pãrãu prin Comexim R. Acestea sunt în numãr de patru. Este pârtia Lupului în lungime de 519 metri, Constantinescu 1740 metri, Mutu 540 metri ºi Sfântu Gheorghe 700 metri. Astfel, în Straja se poate schia aproape 4 kilometri de pârtii, mai exact 3964 de metri. Existã site-uri care însã contrazic Ministerul Turismului ºi oferã informaþii despre numãrul mare al pârtiilor de schi din Straja. ”Staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu
schiabil. 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã. Cele 10 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Datoritã construirii telegondolei care pleacã din Lupeni (pe traseul vechiului telescaun) ºi a noului telescaun de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, care pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km”, se aratã pe
tii, în timp ce în judeþul Prahova, renumitele pârtii de schii însumeazã peste 24 de kilometri. În Prahova sunt omologate în total 24998 de metri de pârtii de schi.
O
nouã staþiune la Petrila
În ceea ce priveºte turismul din Pasul Vâlcan, aici este doar o pârtie în lungime de 395 de metri, pârtie administratã de Emil Pãrãu. El este primul care a pus bazele pârtiilor din staþiunea montanã Pasul Vâlcan, o staþiune turisticã controversatã la nivel naþional. In Straja, proiectul vizeazã unirea staþiunii cu Pasul Vâlcan. În judeþul Hunedoara
La Petrila, staþiunea va fi dezvoltatã, practic, de acelaºi investitor care a construit ºi pe partea de Alba. Edilii de aici au încheiat un contract de asociere cu investitorii care au realizat domeniul schiabil de la ªureanu ºi, în acelaºi timp, au fost demarate demersuri pentru modificarea ºi completarea Legii 526 pentru cuprinderea în anexe ºi a domeniului schiabil spre Petrila,
mai este o pârtie omologatã. Cea din Masivul Retezat, ºi anume pârtia Râuºor de 780 de metri lungime, administratã de SC Gardora Travel Srl. Astfel, judeþul Hunedoara are doar 8004 de metri de pâr-
adicã partea spre ªureanu. Documentaþia a fost depusã al minister, iar rezultatele sunt favorabile. Dacã s-a realiza ºi staþiunea montanã de la ªureanu ar mai fi undeva la aproape 6 kilometri de pârtii. Monika BACIU
Straja sparge barierele naþionale. Festival european, la sfârºit de sãptãmânã
F
rancezii organizeazã primul concurs internaþional, în Straja.
La finalul acestei sãptãmâni în staþiunea montanã Straja va avea loc prima ediþie a evenimentului european “Snow fest”. În Straja acþiunile se vor derula sub egida “Winter Tour”. “Este vorba de snow fest, o acþiune de talie europeanã, iar acum în Straja va avea loc prima ediþie. Sunt mai multe concursuri, distracþie ºi muzicã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni.
Cel mai bun concurent va avea posibilitatea de a pleca în
Franþa unde va reprezenta staþiunea montanã Straja. “Vor avea loc mai multe competiþii, iar cel mai bun concurent va reprezenta Straja în Franþa. Excursia va fi pe banii organizatorilor francezi”, a mai subliniat Resiga. Câºtigãtorul competiþiei va avea posibilitatea sã plece în Franþa ºi sã schieze în alpi. Cu 225 km de pârtii de toate dificultãþile ºi o altitudine maxima de 3.600 m, Les Deux Alpes este locul unde orice schior adevarat iºi doreºte sa ajungã. Monika BACIU