Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1015
Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Când putem plãti impozitele ºi taxele?
C
ine vrea sã îºi achite taxele locale mai are de aºteptat o sãptãmânã cel puþin. Abia apoi va fi operaþional sistemul de colectare al dãrilor locale ºi tot pânã atunci se fac ºi demersurile necesare plãþii on line. De precizat cã trebuie sã depuneþi cereri, dacã vã încadraþi în categoriile ce sunt scutite de plãþile impozitelor ºi taxelor locale. La Petroºani, responsabilii de la Biroul de Impozite ºi Taxe spun cã sistemul va fi operaþional de la mijlocul lunii ianuarie ºi cã abia de atunci populaþia se poate prezenta sã îºi achite dãrile. „Încasarea impozitelor pe anul acesta va începe pe data de 14 ianuarie, iar toþi beneficiarii de scutiri vor trebui, ca de altfel toþi cei care au clãdiri sã depunã o cerere în care sã specifice cã acestea sunt cu destinaþia rezidenþialã, sau nerezidenþialã”, a spus Alin Gal, ºeful Serviciului de Impozite ºi Taxe locale de la Petroºani. La Lupeni, spre exemplu, serviciul va fi operaþional cu o zi mai târziu faþã de Petroºani.
„Programul va fi fãcut pânã în data de 15 ianuarie ºi, dupã aceastã datã, se pot plãti taxele ºi impozitele. Dar, îmbucurãtor este cã la noi taxele au rãmas la cuantumul minim posibil, dar, cu precizarea cã, prin noul cod fiscal, vom plãti ºi terenul de sub clãdiri”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cei care fac parte din grupele ce sunt scutite, trebuie sã vinã sã completeze la serviciile aferente, o declaraþie. „Persoane fizice scutite sunt cele cu gradul I de handicap, ori cu gradul II ºi pensionarii a cãror venituri pe mebru de familie nu depãºesc 700 de lei”, a mai adãugat Alin Gal. Diana MITRACHE
CEH A INTRAT ÎN
Ã Þ N E V L INSO
C
omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a admis cererea debitoarei, în speþã Complexul Energetic Hunedoara. Pe rolul instanþei au fost depuse douã dosare de judecatã, unul din partea CEH care îºi cerea insolvenþa ºi cel de-al doilea din partea creditorilor. Cele douã dosare au fost conexate. >>> PAGINA A 3-A
Fãrã numãr, spre nicãieri S
unt nu mai puþin de 5 indicatoare montate pe DN 66A care te trimit nicãieri. Pãi cum altfel, dacã pe ele scrie Mina Aninoasa, un obiectiv, care nu a reuºit sã ajungã nici turistic, nici industrial ºi care a dispãrut în 17 aprilie 2006. CNADNR, însã, nu a aflat asta pânã acum.
Dupã ce a reabilitat artera rutierã din zona Iscroni de pe DN 66A, CNADNR a montat ºi indicatoare. Drumul este înþesat cu tot ce trebuie ºi mai ales cu ceea ce nu ne mai trebuie, sau mai
exact, cu indicatoare ce duc spre nicãeri. Asta pentru cã pe ele scrie clar „Mina Aninoasa”. Mai mult, indicatoarele ne spun ºi în metri cât avem de parcurs pânã la obiectivul, care cândva s-a vrut unul turistic. Mina Aninoasa nu mai existã, iar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, care locuieºte în Aninoasa, a spus cã va sesiza CNADNR. „Ca multe alte obiective, care ne aduc aminte de o perioadã în care Valea Jiului era mai prosperã din punct de vedere industrial, eu cred cã ºi aceasta este o greºealã.
Mie, personal, îmi aduce un zâmbet pe buze, nostalgic, pentru cã, pentru mine înseamnã un pic mai mult mina Aninoasa, decât pentru cei care nu locuiesc în oraº. O sã propun CNADNRului sã le înlocuiascã, pentru cã mai degrabã mã aºteptam la un indicator care sã ne îndrepte spre Centrul Oraºului, nu spre fostul centru al oraºului”, a spus Adrian David, preºedintele C.J.Hunedoara. Ultimul vagon de huilã a fost scos din mina Aninoasa în 17 aprilie 2006, iar în timp, deºi s-a vrut un obiectiv turistic, nu a
mai ajuns decât o ruinã. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari ºi urma sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea de achitat o cotã de 15% pentru finanþarea lucrãrilor, dar nici pe aceºtia nu i-a mai dat. Astea fiind spuse, niciun turist nu ar fi acum interesat de niºte ruine, aºa încât indicatoarele rutiere sunt de-a dreptul hilare. Diana MITRACHE