Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1014
Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cornel Resmeriþã, candidatul PSD la Primãria Lupeni
C
ornel Resmeriþã, candidatul PSD la Primãria municipiului Lupeni. Anul acesta locuitorii Vãii Jiului vor trebui sã îºi aleagã primarii care sã le reprezinte interesele în urmãtorii patru ani. Bãtãlia politicã se ascute în mai toate localitãþile. Fiecare partid face analize în aceastã perioadã pentru a-ºi desemna candidatul care sã strângã cele mai multe voturi. La Lupeni, organizaþia Partidului Social Democrat vrea sã meargã pe mâna actualului edil, Cornel Resmeriþã. “La Lupeni, candidatul PSD pentru primãrie va fi actualul primar Cornel Resmeriþã. Are experienþã de 14 ani în fruntea administraþiei locale ºi dacã doreºte el este candidatul nostru”, a declarat Cristian Resmeriþã, preºedintele PSD Lupeni. Cornel Resmeriþã conduce Primãria municipiului Lupeni de 14 ani. La alegerile din anul 2012, primarul în funcþie de la Lupeni, social democratul
Cornel Resmeriþã a primit din cele 11.136 de voturi valabil exprimate 5695 de voturi, obþinând un procentaj de 48,51 la sutã. Resmeriþã a câºtigat detaºat la toate cele 18 secþii de votare amenajate pe raza municipiului Lupeni. Monika BACIU
Drumul spre Parâng, fundaþia pentru dezvoltarea turismului
D
rumul spre Parâng, temelia dezvoltãrii turismului. Administraþia localã de la Petroºani a semnat parteneriatul de asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiunea montanã Parâng. Dupã ani de zile în care s-a vorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venit momentul pentru realizarea acestui pas. >>> PAGINA A 5-A
CEH-ul joacã bambilici pe seama minerilor
B
ambilici. Asta joacã Complexul Energetic Hunedoara cu minerii care, o zi au masã caldã, spãlãtorie, pazã ºi transport, alta nu. Odatã întorºi la ºut, dupã Revelion, minerii au avut parte de o surprizã, iar luni nu au mai primit masa caldã zilnicã, dar ºi activitatea firmei care asigurã spãlarea salopetelor a fost sistatã. A doua zi, serviciul de pazã ºi transport a fost în pericol. Cu toate acestea, de azi, serviciile externalizate de care depinde activitatea minerilor vor fi reluate. ”Se va relua furnizarea mesei calde
de astãzi, celelalte servicii, spãlãtoria, paza ºi transportul nu s-au sistat definitiv, au fost doar intenþii ale acestor societãþi”, a declarat Viorel Stancu, director general al Complexului Energetic Hunedora.
Cauza pentru care societãþile care asigurau aceste servicii ºi-au întrerupt activitatea a fost cea cunoscutã de toþi: datoriile pe care le are CEH faþã de aceºti prestatori.
“Suma pe care o datorãm noi la firma care ne asigurã masa, de exemplu depãseºte 3,5 milioane de lei noi. Pentru Complexul Energetic Hunedoara nu este o sumã foarte mare,
comparativ cu datoriile pe care le are societatea, dar pentru aceste firme mai micuþe, pierderea unor asemenea sume de bani, poate duce ºi la închiderea socitãþii”, a mai adãugat Viorel Stancu, director general al
Complexului Energetic Hunedora. Sumele, minore pentru CEH, sunt enorme pentru societãþile care asigurã aceste servicii. În cele din urmã s-a reuºit sã se ajungã la un consens, iar de mâine minerii vor primi din nou masa caldã. Adina PÃDURARU
2 Actualitate
Puþul Centru al Minei Petrila se va transforma în cafenea
V
este bunã pentru petrileni. ªapte din clãdirile aflate pe aria minei Petrila, care trebuiau dãrâmate, vor rãmâne în picioare. Ele au fost introduse în patrimoniul industrial, de cãtre Ministerul Culturii. Preparaþia veche, puþul centru, coºul de fum, compresoarele vechi, puþul cu schip ºi atelierul mecanic sunt cele care au fost salvate de la demolare. Decizia, ce bucurã atat edilii petrileni cât ºi pe oameni ca Ion Barbu sau arhitecþii din Cluj ºi Bucureºti, a venit din partea Ministerului Culturii. ”E o mare realizare pentru noi faptul cã am reuºit sã obþinem prin ordinul Ministrului Culturii pãstrarea a ºapte dintre clãdirile fostei Mine Petrila. Le vom pune în valoare, pentru a rãmâne ca obiectiv sau punct de reper cã aici odatã a existat mina Petrila”, a spus Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Planurile administraþiei sunt mãreþe.
Edilii, pe lângã reconstituirea celor ºapte clãdiri, au în plan chiar punerea lor în funcþiune. Una dintre initiative este de a transforma puþul centru, într-o cafenea de petrecere a timpului liber. ”Încã nu ºtim ce sã facem cu toate clãdirile, dar pot sã vã spun cã anul viitor vom cuprinde bani în buget pentru un
studiu de fezabilitate cu care sã identificãm toate fondurile europene care le putem accesa pentru acest gen de clãdiri. Vom încerca sã le dãm o utilitate, în aºa fel încât clãdirile sã poatã fi ºi vizitate, dar sã fie ºi funcþionale. O primã idee este de a transforma puþul centru într-o cafenea, mai exact
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016 partea de sus, iar accesul ne-am dori sã fie cu ajutorul unui lift exterior. Interiorul va cuprinde poze cu etapele minei Petrila, iar odatã finalizat, puþul va fi transformat într-un loc inedit”, a mai adãugat viceprimarul petrilean. Ideile petrilenilor vor fi ºi ele luate în calcul. Tocmai de aceea administraþia petrileanã va organiza o dezbatere publicã, la care petrilenii vor fi chemaþi pentru a veni cu sugestii. ”Am sã încerc sã fac ºi o dezbatere publicã pe aceastã temã pentru a identifica ºi alte idei ale petrilenilor, iar dacã ele vor fi unele bune, cu siguranþã le vom pune în practicã”, a susþinut Vasile Jurca. Administraþia publicã localã, Ion Barbu ºi multe alte persoane ºi chiar arhitecþi veniþi din Cluj sau Timiºoara s-au luptat pentru a pãstra în picioare aceste bogãþii rãmase încã vii, dupã închiderea Exploatãrii Miniere Petrila. Adina PÃDURARU
PNL PETRILA: Nu aºteptaþi de la noi senzaþionalul penrtu a vã umple golurile politice
O
rganizaþia PNL Petrila refuzã orice antepronunþare publicã referitoare la deja rostogolitul caz "Ilie Pãducel intrã în PNL pe uºa din dos". Am înþeles, la nivelul organizaþiei susþinute de un statut asumat prin calitatea de membru de partid, sã ne abþinem de la vot în momentul discutãrii intrãrii în partid a primarului oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Motivul? Nevoia unei interpretãri statutare ºi regulamentare admise ºi asumate de forurile superioare de partid. Înþelegem, ca membri
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
ai unui partid cu rãdãcinã istoricã, cu rezonanþã europeanã ºi cu orientare spre nevoia unui electorat care îºi doreºte maturizarea ºi profesionalizarea clasei politice, sã nu punem interesul personal înainte de interesul colectiv care considerãm cã se suprapune pe interesul naþional. În acest sens, orice pronunþare in spaþiul public ar leza o analiza corectã ºi obiectivã asupra acestui caz. PNL a decis, ca formaþiune politicã, sã îºi asume prin vot o restructurare a liniilor vulnerabile din partid ºi atunci nu vom fi noi cei care facem rabat de la viziunea ºi strategia prezentatã în întreaga mass-media. ªtim cã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
un mãr putred reprezintã un pericol pentru toate fructele din coº, cum ºtim ºi cã un "mãr pe zi, þine medicul la distanþã". Aºadar nu aºteptaþi de la noi senzaþionalul pentru a vã umple golurile politice. Cereþi-ne însã sã luptãm pentru personalizarea PNL pentru ca astfel sã contribuim la reformarea clasei politice - cea care de facto stabileºte strategia de mâine pentru România.
93% grad de încasare a taxelor la Petrila
P
etrilenii pot plãti taxele ºi impozitele locale începând cu data de 11 ianuarie. Ghiºeul Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale de la Petrila se deschide sãptãmâna viitoare. Atunci sunt aºteptaþi sã vinã contribuabilii care vor sã îºi achite dãrile pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente. “De sãptãmâna viitoare, de luni se pot plãti taxele locale. În perioada aceasta s-au fãcut încasãri de la restanþieri. La Petrila nu se va mãri nicio taxã. De când sunt eu primar nu am majorat taxele locale. Am majorat doar atunci când ni s-a impus prin decizii de la Bucureºti”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Potrivit edilului, la Petrila, peste 93% dintre contribuabili ºi-au achitat dãrile la bugetul local. Primii care sosesc la ghiºeu sunt pensionarii care vor sã se asigure cã nu au restanþe ºi în plus beneficiazã de reducerea de 10 procente. Monika BACIU Celor care, cu onoare, cinste ºi credinþã poartã numele Ioan sau Ioana le transmit astãzi, în ziua în care întreaga lume creºtinã sãrbãtoreºte ziua Sfântului Ioan, gândurile mele sincere de sãnãtate, bucurii ºi statornicã credinþã în Dumnezeu.
LA MULÞI ANI, TUTUROR! Director General Apa Serv Valea Jiului Costel Avram
Odatã ce Comisia de arbitraj se va pronunþa pe cazul Petrila vom prezenta public poziþia Organizaþiei PNL Petrila. Copreºedinte PNL Petrila, Costel Avram z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
Comisia Europeanã s-a executat, România a întârziat… numai 4 LUNI omisia Europeanã a stabilit date clare pentru acordarea ajutorului de salvare C Complexului Energetic Hunedoara, însã statul român nu a respectat aceste prevederi. Ajutorul de salvare trebuia acordat în regim de urgenþã, iar perioada de derulare a acestuia a fost stabilitã de Comisia Europeanã pentru perioada 23 aprilie – 22 octombrie 2015. Mai exact, data de 22 octombrie trebuia sã coincidã cu data de rambursare a ajutorului acordat Complexului Energetic Hunedoara. Din documentele Comisiei Europene rezultã faptul cã ajutorul de stat trebuia acordat pentru “salvarea întreprinderilor aflate în dificultate”, iar valoarea acestuia era de 167 de milioane de lei.
S
tatul român, veºnic întârziat
Statul român a întârziat nejustificat de mult acordarea primei tranºe din ajutorul de stat. abia în data de 20 iulie a fost acordatã prima tranºã din
împrumut în valoare de 98.476,90 mii lei. Mai mult decât atât, Comisia Europeanã nu a avut nicio obiecþie în
acordarea ajutorului, care este compatibil cu articolul 107(3) din Tratatul de
Singura condiþie pusã de Comisia Europeanã a fost ca în cazul neram-
ceea ce priveºte acordarea ajutorului de salvare Complexului Energetic Hunedoara. “Comisia a decis sã nu ridice nicio obiecþie în ceea ce priveºte
Funcþionare al Uniuni Europene”, se aratã într-o notã a Comisiei Europene privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat Complexului Energetic Hunedoara.
bursãrii ajutorului de salvare, statul român sã notifice acest lucru ºi sã întocmeascã un plan de restructurare. “Comisia reaminteºte României sã întocmeascã un plan de restructurare
Condamnat la muncã în folosul comunitãþii?
I
nstanþa care-l judecã pe individul ce a provocat un teribil accident de circulaþie în faþa sediului municipalitãþii Petroºani, vrea sã afle dacã este dispus sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani i-au cerut individului sã depunã la dosarul de judecatã o declaraþie autentificatã prin care sã precizeze dacã este de acord cu munca în folosul comunitãþii sau nu. Instanþa nu i-a dat de ales lui Ciprian Iedlicicã, autorul accidentului din faþa Primãriei Petroºani, în care a rãnit douã persoane ºi a fãcut praf patru maºini. Dacã nu vrea muncã în folosul comunitãþii va primi o sentinþã cu executare. Pedeapsa încã n-a fost stabilitã de magistraþi, soluþia urmând a fi datã în ºedinþa din 25 ianuarie a.c., termen la care individul
va fi dus, din nou, cu mandat de aducere. Reamintim cã tânãrul de 25 de ani s-a urcat la volan beat criþã ºi fãrã a avea permis, s-a dus la plimbare prin centrul Petroºaniului. Din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi pe care l-a proiectat într-un copac. Autoturismul condus
de tânãr s-a oprit dupã ce a mai tamponat alte douã maºini, parcate în zonã. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului, bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar legiºtii au stabilit cã tânãrul avea în sânge o alcoolemie apropiatã de coma alcoolicã. A fost trimis în judecatã pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul, deºi se afla sub influenþa alcoolului. Maximilian GÂNJU
pentru CE Hunedoara în momentul în care existã informaþii cã ajutorul de salvare nu poate fi rambursat de cãtre CE Hunedoara”, mai aratã oficialii Comisiei Europene. Împrumutul s-a acordat, în condiþii de piaþã, în baza unei analize economicofinanciare efectuate de cãtre EximBank S.A., în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare, a clasei de risc a societãþii ºi a marjei de dobândã peste ROBOR, comunicatã de Banca Naþionalã a României, în ultima zi lucrãtoare a lunii anterioare acordãrii împrumutului respectiv semnãrii convenþiei de împrumut ºi rãmâne fixa pe toatã durata de derulare a acestuia. Împrumutul se acordã cu condiþia constituirii unor garanþii prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al Agenþiei Naþionale de
Barba pãrintelui Arsenie Boca, la vânzare pe internet
U
n bãrbat din vestul þãrii a postat un anunþ în urma cãruia urmãrea sã vândã o barbã despre care susþine cã a fost a pãrintelui Arsenie Boca. Bãrbatul spune cã este fost cãlugãr la Mãnãstirea Prislop ºi a scos la vânzare barba pentru suma de 200 de lei. Acesta mai susþine cã este din localitatea Hunedoara Timiºanã ºi cã barba i-a fost dãruitã de pãrintele Arsenie Boca pe vremea când slujea la biserica acestuia. „Fost cãlugar la Mãnãstirea Prislop vând o parte din barba Pãrintelui Arsenie Boca care mi-a fost dãruitã în timp ce slujeam la biserica lui”, este descrierea fãcutã la
Actualitate 3
Administrare Fiscale, a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea Societãþii. Garanþiile vor fi instituite pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat prin care sã se stabileascã valoarea de piaþã a bunurilor asupra cãrora se constituie garanþii. Valoarea garanþiilor trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului. Suma va fi virata de cãtre Ministerul Finanþelor Publice la solicitarea Societãþii în termenul stipulat în actul normativ într-un cont distinct de disponibil cu afectaþiune specialã, deschis la Trezoreria Statului, pe numele Societãþii. Societatea întreprinde demersurile necesare în vederea deschiderii acestui cont la Trezoreria Statului Monika BACIU
anunt de individ. Slujitorii bisericii cred cã totul este o înºelãtorie, “pentru cã un cãlugãr n-ar putea recurge la aºa ceva”. M. GÂNJU
4 Actualitate
Inconºtienþã pe pârtie
P
rea mulþi accidentaþi pe pârtie! Asta spun salvamontiºtii din Straja, care acuzã teribilismul tinerilor veniþi la munte ºi situaþia este confirmatã de numãrul mare de accidente grave. O fracturã de coloanã ºi una de bazin sunt printre cele mai grave, iar salvamontiºtii recomandã mai multã prudenþã ºi respectarea normelor de bune practici în munte. Zeci de tineri se aventureazã pe pârtii neechipaþi, nu au schiuri, dar folosesc sãnii în zonele interzise pentru acest sport, intrã pe pârtii cotate de dificultate crescutã ºi nu þin cont de avertizãri, iar accidentele curg la munte. Acum câteva zile, un turist a fost cãutat în Parâng pânã la lãsarea serii, cã se rãtãcise, dupã ce s-a abãtut din traseul montan marcat, pe ceaþã. În plus, în perioada sãrbãtorilor s-au înmulþit simþitor accidentele grave. „În perioada 28 decembrie ºi pânã acum, sunt 30 de accidente, dintre care la 19 am cerut sprijinul echipajelor SMURD ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
de la Ambulanþã. Majoritatea sunt din cauza nerespectãrii noþiunilor elementare de comportament pe zona schiabilã, ceea ce din pãcate a dus chiar la o fracturã de coloanã ºi o presupusã fracturã de bazin. Sãniile de plastic creeazã foarte multe probleme, mai ales cã nu este zãpadã, ci mai multã gheaþã, în afara
Nimeni nu vrea sã munceascã la Lupeni
N
ici cu studii superioare, nici cu studii medii nu sunt pretendenþi pentru a ocupa un loc de muncã la Primãria Lupeni. Instituþia din Vestul Vãii Jiului scoate la concurs vreo 14 posturi, dar pânã acum numai 4 oameni au vrut sã se prezinte. Cornel Resmeriþã, primarul oraºului, este stupefiat de acest fapt ºi îi îndeamnã pe tineri sã lase reþelele de socializare ºi sã îºi caute de lucru. Primãria are nevoie de cel puþin 11 muncitori necalificaþi, dar ºi de cel puþin 3 angajaþi cu studii superioare.
zonelor preparate cu tunurile de zãpadã ºi situaþia degenereazã mereu”, a spus George Resiga, ºeful Serviciului Salvamont din Straja. Salvamontiºtii spun cã sunt uluiþi sã gãseascã tineri care nu prea ºtiu sã schieze, dar care folosesc pârtiile de începãtori pentru a merge cu viteze foarte mari. „Majoitatea se cred atotºtiutori pe zona schiabilã, aleg trasee neadecvate priceperii lor, cât mai ales cã merg cu viteze foarte mari. Mai ales pe Platoul Soarelui, unde sunt începãtorii, alþii se deplaseazã cu viteze fantastice ºi abia stau pe schiuri ºi este normal cã astea duc la accidente”, a mai spus George Resiga. În zilele de 8 ºi 9 ianuarie, la Straja are loc Snow Fest – o manifestare care adunã schiori ºi snowboarderi din toatã lumea, iar salvamontiºtii le recomandã tuturor prudenþã. Diana MITRACHE
Angajãrile au fost anunþate de la finele anului trecut, însã, nu au venit oameni dornici sã se înscrie ºi sã se apuce de lucru. „De exemplu pentru lucrãrile la drumuri, la Palatul Cultural ºi pentru centrul de informare turisticã trebuia sã angajez 11 oameni, muncitori ºi 2 cu studii superioare. Niciunul cu studii superioare nu a venit ºi la muncitori, din 11 s-au prezentat 4 ºi au ºi luat concursul”, a spus Cornel Resmeriþã. Cei 4 nou-angajaþi vor începe în curând sã lucreze, dar mai este nevoie ºi de alþii. Sunt lucrãri la care este nevoie de personal, însã, deocamdatã, nu sunt doritori. ªi asta în condiþiile în care rata ºomajului în Hunedoara trece de 0,8%. Primarul crede cã tinerii prea stau pe site-urile de socializare ºi îi îndeamnã sã vinã sã lucreze. „Vom fi obligaþi sã lucrãm cu oameni din angrenajul primãriei, cã nu avem ce sã facem. Sunt total anapoda. Spunem cã nu sunt locuri de muncã, dar eu constat, spre surpinderea mea, cã lumea nu vrea. Probabil, ne acapareazã total reþelele de socializare, cã acolo stau toþi oamenii”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni, care are urgent nevoie de angajaþi pentru Centrul de Informare Turisticã de la Straja. Acolo este un loc pentru un angajat cu studii superioare ºi alte 3 pentru personalul de întreþinere, Diana MITRACHE
Cu credinþã, de Boboteazã, la biserici
Drumul spre Parâng, fundaþia pentru dezvoltarea turismului rumul spre Parâng, temelia dezvoltãrii turismului. D Administraþia localã de la Petroºani a semnat parteneriatul de asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiunea montanã Parâng. Dupã ani de zile în care s-a vorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venit momentul pentru realizarea acestui pas.
S
ute de oameni au participat ieri la slujba de Boboteazã. A fost un prilej pentru credincioºi de a se reculege, de a asculta îndemnul preotului ºi de a lua aghiazmã. Cozile formate în preajma amiezii la biserici au dat mãsura credinþei, pentru cã fiecare creºtin s-a oprit puþin din drum sã ia apã sfinþitã în aceastã zi. A fost forfotã în toate bisericile din þarã, iar credincioºii au venit în numãr mare sã ia aghiazmã. Cozile s-au format imediat dupã ce slujbele au fost sãvârºite în biserici ºi toatã lumea a venit sã ia aghiazmã. Aceastã apã are calitãþi în care creºtii cred cu tãrie ºi majoritatea vrea sã îºi ia acasã o sticlã cu apã sfinþitã în aceastã zi de Boboteazã. „Este important sã vin în
aceastã zi sã iau apã sfinþitã. E bine cã nu a fost chiar gerul Bobotezei ºi m-am oprit din drum sã iau o sticlã cu apã. E bunã în casã, când nu îs toate bune”, ne-a mãrturisit una dintre femeile care a aºteptat mai bine de o orã la coadã sã ia apã sfinþitã. În ziua de Boboteazã are loc sfinþirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregãtirea acestui moment se face, ºi astãzi, cu multã atenþie, în fiecare comunitate. Pentru acest moment se aduce apã, care se pune în vase mari pe care oamenii bisericii o împart dupã slujbã credincioºilor.
B
oboteazã ºi în Straja
Turiºtii care s-au aflat în staþiunea montanã
Proces pentru o taxã de 8.000 de lei
P
roces pentru o taxã pe construcþie.
Iþele legislative pun probleme atât autoritãþilor locale cât ºi societãþii de apã din Valea Jiului care a plãtit o taxã pentru o clãdire, însã din cauza unor reglementãri aceasta ar trebui sã fie scutitã. Pentru a rezolva situaþia ºi a nu exista probleme viitoare, ApaServ Valea Jiului ºi Primãria municipiului Vulcan cer instanþei de la Tribunalul Hunedoara sã facã luminã în acest caz.
mului înseamnã o intrare în normalitate. “Sperãm ca prin acest proiect sã dezvoltãm infrastructura turisticã din municipiul Petroºani”, a spus Adrian Rus, investitor Parâng.
Straja au putut sã ia apã sfinþitã ºi sã participe la slujba de Boboteazã, oficiatã, mai aproape de ceruri, mai aproape de Dumnezeu. La fel ca în fiecare an din 2000 încoace, Schitul din Straja s-a dovedit a fi neîncãpãtor pentru credincioºi care au luat parte la acest eveniment unic în þarã. Încã de dimineaþã, mai mulþi salvamontiºti au plecat cu akiile dupã apa pe care au adus-o de la izvoarele din Masivul Vâlcan, situate la peste 1700 de metri altitudine. Apa adusã de salvamontiºti a fost sfinþitã de preoþi, iar apoi împãrþitã credincioºilor. Sãrbãtoarea Bobotezei este amintitã în scrierile religioase încã din secolul al II lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. În primele secole, Boboteaza era sarbatoritã împreunã cu Naºterea Domnului, pe 6 ianuarie, dar începând cu secolul al IV lea, cele douã sãrbãtori au fost despãrþite. Monika BACIU Diana MITRACHE
“Este vorba de o taxã pe care ei neau perceput-o pentru o clãdire nouã, care a fost realizatã în cadrul proiectului pe fonduri europene. Este vorba de o staþie de clorinare care va intra în domeniul public al judeþului Hunedoara”, a declarat Adrian Dãian, ºef Serviciu Juridic în cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Potrivit celor de la societatea de apã, taxa în valoare de 8.000 de lei a fost deja plãtitã. “În cazul în care instanþa ne dã câºtig de cauzã, Primãria Vulcan va trebui sã ne dea banii înapoi”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit celor de la ape este primul caz de acest gen, iar totul se datoreazã normativelor în vigoare în ceea ce priveºte lucrãrile pe fonduri europene. Monika BACIU
“Este un moment important pentru municipiul Petroºani ºi Consiliul Judeþean pentru cã este un acord de asociere pe care îl semnãm pentru drumul judeþean care face legãtura între zona Rusu ºi zona Parâng. E primul document important pe acest an pe care îl semnãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, susþine cã de aceastã datã drumul va fi modernizat ºi nu vor fi doar promisiuni.
“Întreaga comunitate din Valea Jiului aºteaptã cu nerãbdare ca drumul judeþean 705F spre Parâng sã fie asfaltat ca sã dãm drumul viitoarelor investiþii în zonã. Este nevoie de aceastã investiþie pentru a veni în sprijinul administraþiei locale care se strãduieºte de o bunã perioadã de timp sã revigoreze masivul Parâng. Astãzi reuºim sã semnãm acordul de asociere dupã ce ambele consilii ºi-au dat votul în unanimitate pentru a înfãptui acest lucru. La finalul lunii ianuarie vom supune în atenþia consilierilor judeþeni
actualizarea studiului de fezabilitate pentru a putea demara procedura de achiziþie publicã pentru proiectare ºi execuþie a acestui tronson de drum. E o investiþie pe care o vom face pe un plan multianual, dar dacã vom avea resursa necesarã o vom finaliza în anul 2016. Dacã nu reuºim, cel târziu în 2017 vom finaliza proiectul. Nu este pentru prima datã când CJH se aventureazã în acest tip de lucrare de moderni-
zare a drumului spre Parâng, dar este ultima datã când se aventureazã pentru cã de data aceasta o vom ºi face. Nu existã niciun motiv sã ne rãzgândim. Cu siguranþã anul acesta vom vedea oamenii la lucru pe drumul spre Parâng”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Investitorii din Parâng susþin cã modernizarea dru-
Autoritãþile judeþene apreciazã cã modernizarea drumului înseamnã realizarea fundaþiei pentru dezvoltarea turismului “Nu putem începe o casã construind acoperiºul. Îi facem fundaþia, fundaþia dezvoltãrii masivului Parâng a fost fãcutã de cãtre comunitatea localã prin programul guvernamental care deocamdatã este suspendat ºi venim noi ºi finalizãm fundaþia cu drumul de acces spre staþiunea Parâng. De aici încolo ne concentrãm eforturile pentru a dezvolta”, a mai subliniat Adrian David. Monika BACIU
Turism colectiv, nu individual, în staþiunile montane din Valea Jiului
S
taþiunile montane din Valea Jiului nu ar trebui sã fie concurente, ci complementare. Potenþail existã, dar acesta încã nu este valorificat la capacitatea maximã.
În Valea Jiului se încearcã dezvoltarea a trei staþiuni montane, însã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi considerã cã acestea nu trebuie privite individual, ci trebuie considerate un tot unitar, fiecare cu alte posibilitãþi de petrecere a timpului liber. “Eu cred cã ar trebui sã înþelegem cã staþiunile din Valea Jiului, inclusiv Voineasa, nu sunt neaparat staþiuni concurente, ci sunt staþiuni complementare. Fiecare staþiune are un avantaj competitiv vizavi de cealaltã. Voineasa are un avantaj competitiv în sensul în care are zãpadã mai mult timp decât celelalte staþiuni, are ºi un peisaj mai fru-
mos, este lacul de acumulare. Are însã un mare dezavantaj. E departe de centru, primul oraº fiind Petroºaniul, nu are spaþii de cazare, calea de acces e destul de greoaie. Petroºaniul are potenþial foarte mare, încã stãm într-o fazã destul de incipientã în ceea ce înseamnã instalaþiile, dar asta din motive obiective. Avem un mare avantaj competitiv prin faptul cã oraºul este aproape. Existã posibilitãþi de petrecere a timpului liber dupã schi sau pentru cei care nu fac schi ºi vin la munte. Avem centru comercial, piscina care poate fi pusã la dispoziþie, sãli de sport. Straja are un alt avantaj ºi Consiliul Judeþean a dat bani ºi a fãcut drumul de vreo trei ori pânã acum, ceea ce a dus la o dezvoltare foarte bunã. Un alt avantaj este cã investitorii din Straja au avut potenþial mai mare, au fãcut spaþii de cazare mai multe ºi la condiþii
mai bune. Noi nu suntem într-o concurenþã, ci suntem într-o complementaritate. Aici e cheia. Dacã în Parâng sau Pasul Vâlcan se vor dezvolta aceste capacitãþi vom avea de câºtigat toþi. ªi atunci va creºte numãrul de turiºti”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În Straja ºi Parâng existã douã asociaþii de cabanieri, însã doar la în vestul Vãii Jiului motoarele acestei asociaþii funcþioneazã. Instituþia judeþeanã vrea sã vinã în sprijinul primãriilor, dar ºi al cabanierilor, însã ºi cei care deþin structuri de cazare trebuie sã dea dovadã de interes. “În cadrul parteneriatelor cu cele douã asociaþii s-a încercat depunerea unor proiecte pe fonduri europene pentru realizarea fie de trasee montane, fie de adventure park, la momentul 2013-2014, condiþiile de eligibilitate erau
imposibil de atins. Noi ne manifestãm public intenþia de a regenera acest parteneriat. Manifestarea de voinþã nu trebuie sã vinã din partea Consiliului Judeþean, ci din partea celor doresc sã primeascã ajutor. Au fost discuþii, dar nu cum ne aºteptãm sã fie. Intrãm într-o nouã fazã de finanþare europeanã pe programul 20142020 ºi cred cã putem discuta în alþi termeni dintre colaborarea dintre Consiliul Judeþean, Consiliul Local ºi cei care sunt proprietari de spaþii de cazare în Parâng ºi Straja. Nu facem o campanie în defavoarea staþiunii Straja. Aceastã zonã are potenþial care nu a fost atins, ca sã nu zic de
potenþialul neatins din Pasul Vâlcan. Turismul este o direcþie spre care sã ne aplecãm atenþia cât mai mult”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. La fel ca primarul Ridzi, ºi Adrian David vede Valea Jiului ca pe un tot unitar, cel puþin din punct de vedere turistic.
“Þinta nu este dezvoltarea domeniului schiabil Parâng sau Straja, ci dezvoltarea domeniului schiabil Valea Jiului. Piaþa potenþialã la care trebuie sã ne raportãm încã nu îi înþelegem dimensiunea ºi dinamica industriei turismului e de manierã sã ne încurajeze”, a conchis David. Monika BACIU
4 Actualitate
Inconºtienþã pe pârtie
P
rea mulþi accidentaþi pe pârtie! Asta spun salvamontiºtii din Straja, care acuzã teribilismul tinerilor veniþi la munte ºi situaþia este confirmatã de numãrul mare de accidente grave. O fracturã de coloanã ºi una de bazin sunt printre cele mai grave, iar salvamontiºtii recomandã mai multã prudenþã ºi respectarea normelor de bune practici în munte. Zeci de tineri se aventureazã pe pârtii neechipaþi, nu au schiuri, dar folosesc sãnii în zonele interzise pentru acest sport, intrã pe pârtii cotate de dificultate crescutã ºi nu þin cont de avertizãri, iar accidentele curg la munte. Acum câteva zile, un turist a fost cãutat în Parâng pânã la lãsarea serii, cã se rãtãcise, dupã ce s-a abãtut din traseul montan marcat, pe ceaþã. În plus, în perioada sãrbãtorilor s-au înmulþit simþitor accidentele grave. „În perioada 28 decembrie ºi pânã acum, sunt 30 de accidente, dintre care la 19 am cerut sprijinul echipajelor SMURD ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
de la Ambulanþã. Majoritatea sunt din cauza nerespectãrii noþiunilor elementare de comportament pe zona schiabilã, ceea ce din pãcate a dus chiar la o fracturã de coloanã ºi o presupusã fracturã de bazin. Sãniile de plastic creeazã foarte multe probleme, mai ales cã nu este zãpadã, ci mai multã gheaþã, în afara
Nimeni nu vrea sã munceascã la Lupeni
N
ici cu studii superioare, nici cu studii medii nu sunt pretendenþi pentru a ocupa un loc de muncã la Primãria Lupeni. Instituþia din Vestul Vãii Jiului scoate la concurs vreo 14 posturi, dar pânã acum numai 4 oameni au vrut sã se prezinte. Cornel Resmeriþã, primarul oraºului, este stupefiat de acest fapt ºi îi îndeamnã pe tineri sã lase reþelele de socializare ºi sã îºi caute de lucru. Primãria are nevoie de cel puþin 11 muncitori necalificaþi, dar ºi de cel puþin 3 angajaþi cu studii superioare.
zonelor preparate cu tunurile de zãpadã ºi situaþia degenereazã mereu”, a spus George Resiga, ºeful Serviciului Salvamont din Straja. Salvamontiºtii spun cã sunt uluiþi sã gãseascã tineri care nu prea ºtiu sã schieze, dar care folosesc pârtiile de începãtori pentru a merge cu viteze foarte mari. „Majoitatea se cred atotºtiutori pe zona schiabilã, aleg trasee neadecvate priceperii lor, cât mai ales cã merg cu viteze foarte mari. Mai ales pe Platoul Soarelui, unde sunt începãtorii, alþii se deplaseazã cu viteze fantastice ºi abia stau pe schiuri ºi este normal cã astea duc la accidente”, a mai spus George Resiga. În zilele de 8 ºi 9 ianuarie, la Straja are loc Snow Fest – o manifestare care adunã schiori ºi snowboarderi din toatã lumea, iar salvamontiºtii le recomandã tuturor prudenþã. Diana MITRACHE
Angajãrile au fost anunþate de la finele anului trecut, însã, nu au venit oameni dornici sã se înscrie ºi sã se apuce de lucru. „De exemplu pentru lucrãrile la drumuri, la Palatul Cultural ºi pentru centrul de informare turisticã trebuia sã angajez 11 oameni, muncitori ºi 2 cu studii superioare. Niciunul cu studii superioare nu a venit ºi la muncitori, din 11 s-au prezentat 4 ºi au ºi luat concursul”, a spus Cornel Resmeriþã. Cei 4 nou-angajaþi vor începe în curând sã lucreze, dar mai este nevoie ºi de alþii. Sunt lucrãri la care este nevoie de personal, însã, deocamdatã, nu sunt doritori. ªi asta în condiþiile în care rata ºomajului în Hunedoara trece de 0,8%. Primarul crede cã tinerii prea stau pe site-urile de socializare ºi îi îndeamnã sã vinã sã lucreze. „Vom fi obligaþi sã lucrãm cu oameni din angrenajul primãriei, cã nu avem ce sã facem. Sunt total anapoda. Spunem cã nu sunt locuri de muncã, dar eu constat, spre surpinderea mea, cã lumea nu vrea. Probabil, ne acapareazã total reþelele de socializare, cã acolo stau toþi oamenii”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni, care are urgent nevoie de angajaþi pentru Centrul de Informare Turisticã de la Straja. Acolo este un loc pentru un angajat cu studii superioare ºi alte 3 pentru personalul de întreþinere, Diana MITRACHE
Cu credinþã, de Boboteazã, la biserici
Drumul spre Parâng, fundaþia pentru dezvoltarea turismului rumul spre Parâng, temelia dezvoltãrii turismului. D Administraþia localã de la Petroºani a semnat parteneriatul de asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiunea montanã Parâng. Dupã ani de zile în care s-a vorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venit momentul pentru realizarea acestui pas.
S
ute de oameni au participat ieri la slujba de Boboteazã. A fost un prilej pentru credincioºi de a se reculege, de a asculta îndemnul preotului ºi de a lua aghiazmã. Cozile formate în preajma amiezii la biserici au dat mãsura credinþei, pentru cã fiecare creºtin s-a oprit puþin din drum sã ia apã sfinþitã în aceastã zi. A fost forfotã în toate bisericile din þarã, iar credincioºii au venit în numãr mare sã ia aghiazmã. Cozile s-au format imediat dupã ce slujbele au fost sãvârºite în biserici ºi toatã lumea a venit sã ia aghiazmã. Aceastã apã are calitãþi în care creºtii cred cu tãrie ºi majoritatea vrea sã îºi ia acasã o sticlã cu apã sfinþitã în aceastã zi de Boboteazã. „Este important sã vin în
aceastã zi sã iau apã sfinþitã. E bine cã nu a fost chiar gerul Bobotezei ºi m-am oprit din drum sã iau o sticlã cu apã. E bunã în casã, când nu îs toate bune”, ne-a mãrturisit una dintre femeile care a aºteptat mai bine de o orã la coadã sã ia apã sfinþitã. În ziua de Boboteazã are loc sfinþirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregãtirea acestui moment se face, ºi astãzi, cu multã atenþie, în fiecare comunitate. Pentru acest moment se aduce apã, care se pune în vase mari pe care oamenii bisericii o împart dupã slujbã credincioºilor.
B
oboteazã ºi în Straja
Turiºtii care s-au aflat în staþiunea montanã
Proces pentru o taxã de 8.000 de lei
P
roces pentru o taxã pe construcþie.
Iþele legislative pun probleme atât autoritãþilor locale cât ºi societãþii de apã din Valea Jiului care a plãtit o taxã pentru o clãdire, însã din cauza unor reglementãri aceasta ar trebui sã fie scutitã. Pentru a rezolva situaþia ºi a nu exista probleme viitoare, ApaServ Valea Jiului ºi Primãria municipiului Vulcan cer instanþei de la Tribunalul Hunedoara sã facã luminã în acest caz.
mului înseamnã o intrare în normalitate. “Sperãm ca prin acest proiect sã dezvoltãm infrastructura turisticã din municipiul Petroºani”, a spus Adrian Rus, investitor Parâng.
Straja au putut sã ia apã sfinþitã ºi sã participe la slujba de Boboteazã, oficiatã, mai aproape de ceruri, mai aproape de Dumnezeu. La fel ca în fiecare an din 2000 încoace, Schitul din Straja s-a dovedit a fi neîncãpãtor pentru credincioºi care au luat parte la acest eveniment unic în þarã. Încã de dimineaþã, mai mulþi salvamontiºti au plecat cu akiile dupã apa pe care au adus-o de la izvoarele din Masivul Vâlcan, situate la peste 1700 de metri altitudine. Apa adusã de salvamontiºti a fost sfinþitã de preoþi, iar apoi împãrþitã credincioºilor. Sãrbãtoarea Bobotezei este amintitã în scrierile religioase încã din secolul al II lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. În primele secole, Boboteaza era sarbatoritã împreunã cu Naºterea Domnului, pe 6 ianuarie, dar începând cu secolul al IV lea, cele douã sãrbãtori au fost despãrþite. Monika BACIU Diana MITRACHE
“Este vorba de o taxã pe care ei neau perceput-o pentru o clãdire nouã, care a fost realizatã în cadrul proiectului pe fonduri europene. Este vorba de o staþie de clorinare care va intra în domeniul public al judeþului Hunedoara”, a declarat Adrian Dãian, ºef Serviciu Juridic în cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Potrivit celor de la societatea de apã, taxa în valoare de 8.000 de lei a fost deja plãtitã. “În cazul în care instanþa ne dã câºtig de cauzã, Primãria Vulcan va trebui sã ne dea banii înapoi”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit celor de la ape este primul caz de acest gen, iar totul se datoreazã normativelor în vigoare în ceea ce priveºte lucrãrile pe fonduri europene. Monika BACIU
“Este un moment important pentru municipiul Petroºani ºi Consiliul Judeþean pentru cã este un acord de asociere pe care îl semnãm pentru drumul judeþean care face legãtura între zona Rusu ºi zona Parâng. E primul document important pe acest an pe care îl semnãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, susþine cã de aceastã datã drumul va fi modernizat ºi nu vor fi doar promisiuni.
“Întreaga comunitate din Valea Jiului aºteaptã cu nerãbdare ca drumul judeþean 705F spre Parâng sã fie asfaltat ca sã dãm drumul viitoarelor investiþii în zonã. Este nevoie de aceastã investiþie pentru a veni în sprijinul administraþiei locale care se strãduieºte de o bunã perioadã de timp sã revigoreze masivul Parâng. Astãzi reuºim sã semnãm acordul de asociere dupã ce ambele consilii ºi-au dat votul în unanimitate pentru a înfãptui acest lucru. La finalul lunii ianuarie vom supune în atenþia consilierilor judeþeni
actualizarea studiului de fezabilitate pentru a putea demara procedura de achiziþie publicã pentru proiectare ºi execuþie a acestui tronson de drum. E o investiþie pe care o vom face pe un plan multianual, dar dacã vom avea resursa necesarã o vom finaliza în anul 2016. Dacã nu reuºim, cel târziu în 2017 vom finaliza proiectul. Nu este pentru prima datã când CJH se aventureazã în acest tip de lucrare de moderni-
zare a drumului spre Parâng, dar este ultima datã când se aventureazã pentru cã de data aceasta o vom ºi face. Nu existã niciun motiv sã ne rãzgândim. Cu siguranþã anul acesta vom vedea oamenii la lucru pe drumul spre Parâng”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Investitorii din Parâng susþin cã modernizarea dru-
Autoritãþile judeþene apreciazã cã modernizarea drumului înseamnã realizarea fundaþiei pentru dezvoltarea turismului “Nu putem începe o casã construind acoperiºul. Îi facem fundaþia, fundaþia dezvoltãrii masivului Parâng a fost fãcutã de cãtre comunitatea localã prin programul guvernamental care deocamdatã este suspendat ºi venim noi ºi finalizãm fundaþia cu drumul de acces spre staþiunea Parâng. De aici încolo ne concentrãm eforturile pentru a dezvolta”, a mai subliniat Adrian David. Monika BACIU
Turism colectiv, nu individual, în staþiunile montane din Valea Jiului
S
taþiunile montane din Valea Jiului nu ar trebui sã fie concurente, ci complementare. Potenþail existã, dar acesta încã nu este valorificat la capacitatea maximã.
În Valea Jiului se încearcã dezvoltarea a trei staþiuni montane, însã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi considerã cã acestea nu trebuie privite individual, ci trebuie considerate un tot unitar, fiecare cu alte posibilitãþi de petrecere a timpului liber. “Eu cred cã ar trebui sã înþelegem cã staþiunile din Valea Jiului, inclusiv Voineasa, nu sunt neaparat staþiuni concurente, ci sunt staþiuni complementare. Fiecare staþiune are un avantaj competitiv vizavi de cealaltã. Voineasa are un avantaj competitiv în sensul în care are zãpadã mai mult timp decât celelalte staþiuni, are ºi un peisaj mai fru-
mos, este lacul de acumulare. Are însã un mare dezavantaj. E departe de centru, primul oraº fiind Petroºaniul, nu are spaþii de cazare, calea de acces e destul de greoaie. Petroºaniul are potenþial foarte mare, încã stãm într-o fazã destul de incipientã în ceea ce înseamnã instalaþiile, dar asta din motive obiective. Avem un mare avantaj competitiv prin faptul cã oraºul este aproape. Existã posibilitãþi de petrecere a timpului liber dupã schi sau pentru cei care nu fac schi ºi vin la munte. Avem centru comercial, piscina care poate fi pusã la dispoziþie, sãli de sport. Straja are un alt avantaj ºi Consiliul Judeþean a dat bani ºi a fãcut drumul de vreo trei ori pânã acum, ceea ce a dus la o dezvoltare foarte bunã. Un alt avantaj este cã investitorii din Straja au avut potenþial mai mare, au fãcut spaþii de cazare mai multe ºi la condiþii
mai bune. Noi nu suntem într-o concurenþã, ci suntem într-o complementaritate. Aici e cheia. Dacã în Parâng sau Pasul Vâlcan se vor dezvolta aceste capacitãþi vom avea de câºtigat toþi. ªi atunci va creºte numãrul de turiºti”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În Straja ºi Parâng existã douã asociaþii de cabanieri, însã doar la în vestul Vãii Jiului motoarele acestei asociaþii funcþioneazã. Instituþia judeþeanã vrea sã vinã în sprijinul primãriilor, dar ºi al cabanierilor, însã ºi cei care deþin structuri de cazare trebuie sã dea dovadã de interes. “În cadrul parteneriatelor cu cele douã asociaþii s-a încercat depunerea unor proiecte pe fonduri europene pentru realizarea fie de trasee montane, fie de adventure park, la momentul 2013-2014, condiþiile de eligibilitate erau
imposibil de atins. Noi ne manifestãm public intenþia de a regenera acest parteneriat. Manifestarea de voinþã nu trebuie sã vinã din partea Consiliului Judeþean, ci din partea celor doresc sã primeascã ajutor. Au fost discuþii, dar nu cum ne aºteptãm sã fie. Intrãm într-o nouã fazã de finanþare europeanã pe programul 20142020 ºi cred cã putem discuta în alþi termeni dintre colaborarea dintre Consiliul Judeþean, Consiliul Local ºi cei care sunt proprietari de spaþii de cazare în Parâng ºi Straja. Nu facem o campanie în defavoarea staþiunii Straja. Aceastã zonã are potenþial care nu a fost atins, ca sã nu zic de
potenþialul neatins din Pasul Vâlcan. Turismul este o direcþie spre care sã ne aplecãm atenþia cât mai mult”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. La fel ca primarul Ridzi, ºi Adrian David vede Valea Jiului ca pe un tot unitar, cel puþin din punct de vedere turistic.
“Þinta nu este dezvoltarea domeniului schiabil Parâng sau Straja, ci dezvoltarea domeniului schiabil Valea Jiului. Piaþa potenþialã la care trebuie sã ne raportãm încã nu îi înþelegem dimensiunea ºi dinamica industriei turismului e de manierã sã ne încurajeze”, a conchis David. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
Salvamontiºtii voluntari, de bazã la Straja ºi Parâng
S
erviciul de salvare montanã din Straja are doar trei angajaþi în condiþiile în care existã o lege care obligã administraþia sã aibã minim ºase angajaþi. Nici aceºtia trei nu sunt angajaþi ai municipalitãþii ci ai CJ Hunedoara. Norocul turiºtilor este cã echipa de salvatori din Straja beneficiazã de ajutorul salvamontiºtilor voluntari. Serviciul Public Local Salvamont Lupeni nu are nici mãcar un angajat, fiind unul din puþinele din þarã care se aflã în aceastã situaþie. Aceasta în condiþiile în care, în Straja, pe perioada de iarnã, sunt câteva mii de turiºti. Securitatea acestora este asiguratã de o mânã de oameni care fac voluntariat, salvatori pregãtiþi ºi atestaþi care ar putea fi în orice clipã angajaþi. Municipalitatea Lupeni
nu-i poate încadra din cauza blocajului din administraþie cu privire la angajãri. Existã o soluþie salvatoare care ar rezolva problema ºi pe care edilii o pot adopta. „Avem trei angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara care sunt la Punctul Salvamont Lupeni. Din punct de vedere legislativ ar trebui sã fie ºase salvatori montani angajaþi pe serviciu public local, dar în momentul actual, fiind posturile blocate în sistemul
public, majoritatea serviciilor din þarã au externalizat cãtre organizaþii nonguvernamentale activitatea aceasta. Legislaþia permite acest lucru ºi este specificat în HG 77- 2003, iar externalizând aceste serviciu, scade surplusul de posturi la nivel de administraþii publice judeþene ºi locale ºi creeazã posibilitatea, ca la nivel de ONG, sã se creioneze ceea ce se cheamã echipe active cu salvatori plãtiþi nu voluntari”, a declarat
vicepreºedintele Asociaþei Naþionale a Salvatorilor Montani, George Resiga. Cum în Straja nu s-ar putea asigura nici mãcar permanenþa cu cei trei oameni angajaþi de CJ Hunedoara, siguranþa turiºtilor cade în mâinile salvatorilor care intervin pe bazã de voluntariat. „La noi este un caz fericit cã avem o structurã foarte bine pusã la punct. Avem trei persoane pe punctul de lucru al CJH, care nu pot acoperi nici mãcar
Anul alegerilor locale ºi parlamentare vine cu noi reguli electorale
Î
n anul 2016 vor fi organizate alegeri locale ºi parlamentare dupã noi reguli, cu primari aleºi într-un singur tur ºi ºefi de CJ aleºi indirect, dar ºi cu un Parlament mai mic, ales pe liste. Anul 2016 aduce douã momente electorale importante: alegerile locale ºi cele parlamentare, ambele scrutine fiind organizate dupã noi reguli, în urma modificãrii legislaþiei electorale în cursul anului trecut. Astfel, alegerile locale urmeazã sã fie organizate în aceastã primãvarã, cel târziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie.În privinþa alegerilor locale, noua legislaþie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, aºa cum s-a întâmplat ºi în 2012, când legislaþia a fost modificatã în timpul guvernãrii Boc. În schimb, noua lege prevede cã preºedinþii de Consilii Judeþene nu vor mai fi aleºi prin vot direct, ci vor fi aleºi din rândul consilierilor judeþeni, prin votul majoritãþii.Pânã în acest moment, principalele partide nu ºi-au anunþat listele de candidaþi ºi nici posibilele alianþe ce ar putea exista, ca de exemplu colaborarea dintre PSD ºi UNPR. Rezultatul alegerilor locale ar putea influenþa ºi politi-
ca viitoare de alianþe, în perspectiva alegerilor parlamentare, cu atât mai mult cu cât vor avea loc negocieri politice în consiliile judeþene pentru stabilirea ºefilor de CJ. În ceea ce priveºte alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislaþia prevede revenirea la scrutinul pe listã, folosit ultima datã la alegerile din 2004. Noua legislaþie electoralã prevede o normã de reprezentare pentru deputaþi de 73.000 de locuitori ºi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scãdere a numãrului de parlamentari. Astfel, vor fi aleºi 308 deputaþi, plus 18 deputaþi ai minoritãþilor, ºi 134 de senatori. Legislativul va numãra 466 de deputaþi ºi senatori, faþã de 588, câþi au fost aleºi în 2012. Diaspora va fi reprezentatã în continuare de 4 deputaþi ºi 2 senatori, o premierã constând însã în introducerea votului prin corespondenþã pentru acest tip de alegeri.
18.272.623 - numãrul alegãtorilor din Registrul electoral
Numãrul total de cetãþeni cu drept de vot înscriºi în Registrul electoral la data de 4 ianuarie este de 18.272.623, cu 5.025 mai puþini faþã de ultima informare publicã transmisã de Autoritatea Electoralã
Permanentã (AEP), pe 3 decembrie 2015, când numãrul total al alegãtorilor înregistraþi era de 18.282.648. Potrivit unui comunicat remis de AEP, diferenþele apar ca urmare a operaþiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unitãþilor administrativteritoriale conduse de aceºtia. Registrul electoral este un sistem informatic naþional de înregistrare ºi actualizare a datelor de identificare a cetãþenilor români cu drept de vot ºi a informaþiilor privind arondarea acestora la secþiile de votare. Este structurat pe judeþe, municipii, oraºe, comune, pentru cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã. Persoanele autorizate sã efectueze operaþiuni în Registrul electoral cuprinzând cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã sunt primarii sau persoanele desemnate de cãtre primari, prin dispoziþie, conform legii.
o turã, dar în schimb avem un volum de 18 voluntari activi, atestaþi ºi pregãtiþi foarte bine. Pe bazã de programare, cu aceºtia se asigurã permanentizarea punctului Straja pe perioada de iarnã ºi vara pe Retezat. Resursã umanã existã ºi s-ar putea rezolva ºi crea o armonie prin externalizarea serviciu-
lui Public Local Salvamont Lupeni cãtre un ONG pe un buget foarte bine definit. Atunci s-ar putea rezolva cu angajarea a încã ºase salvatori montani. Majoritatea serviciilor se confruntã cu aceiaºi chestiune, nu pot angaja oameni ºi au externalizat ºi angajat oameni pe fundaþii”, a explicat Resiga. Situaþia este asemãnãtoare ºi în Staþiunea Parâng, unde tot voluntarii sunt de bazã la acþiunile de salvare, dat fiind faptul cã serviciul public nu are suficienþi oameni angajaþi. Maximilian GÂNJU
Cererea de intrare în insolvenþã a CEH, dezbãtutã azi
P
ronunþarea în privinþa cererii de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara, ce trebuia facutã ieri, s-a amânat pentru astãzi. Motivul principal este cã tot astãzi, magistraþii se vor decide în celelalte 18 dosare prin care diferiþi agenþi economici cer insolvenþa colosului industrial. Decizia nu a surpris administraþia care de altfel, ieri dimineaþã, se aºtepta la acest lucru. ”Cred cã se va decide intrarea în insolvenþã, tocmai de aceea s-a amânat pentru astãzi dezbaterea”, a declarat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Viorel Stancu. În opinia celor care acum conduc Complexul, intrarea în insolvenþã este cea mai bunã soluþie deorece odatã insolvent, conturile societãþii vor fi deblocate, lucru ce va permite achitarea datoriilor cãtre marea majoritate a firmelor la care CEH are de dat sume enorme. Insolvenþa o vedem ca pe o soluþie de salvare, pentru cã oricum ne duceam înspre oprirea activitãþii. Aºa ne vor fi deblocate conturile, iar astfel ne vom putea plãti toate datoriile pe care le avem cãtre firmele colaboratoare”, a mai spus directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Viorel Stancu. Odatã scãpatã de datorii, administraþia va trebui sã gãseascã o soluþie pentru continuarea activitãþii miniere. Adina PÃDURARU
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR.118/2015 privind alocarea sumei de 4.000 lei din bugetul local, cap. 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” pentru participarea, în calitate de coorganizator, la manifestãrile dedicate Zilelor Minoritãþilor Naþionale din România hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 16 voturi “Pentru” ºi 2 “Abþineri” Consiliul Local al Municipiului Lupeni Având în vedere sarbatorirea Zilelor Minoritatilor Nationale din Romania, care in acest an vor fi celebrate la sfarsitul lunii decem-
brie 2015 ; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.133 din 26.12.2015, analizând Expunerea de motive nr. 12474 / 22.12.2015 a Primarului municipiului Lupeni; Þinând cont de Raportul nr. 12480 / 22.12.2015 al doamnei Paula Dãbãcan, Director Executiv al
Direcþiei Economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 5 ºi 6, alin. (7) lit. “a” pre-
HOTÃRÂREA nr. 128/2015 privind aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei ºi agenþilor economici din Municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu anul 2016 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.130 din 16.12.2015, Expunerea de motive nr. 12.249/ 16.12.2015 a Domnului Prof. Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care solicitã aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei Municipiului Lupeni prin sisteme centralizate pentru anul 2016; Vãzând Raportul nr. 12.259/ 16.12.2015 al Compartimentului Servicii Comunitare, utilitãþi publice ºi transport local din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru
Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de: - adresa nr. 11.823/ 08.12.2015 a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin care solicitã aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei Municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu anul 2016; - adresa nr. 11.902/ 09.12.2015 a S.C. UNIVERSAL EDIL S.A. prin care se comunicã cã începând cu data de 01.01.2016 se modificã preþul de vânzare a agentului termic de la 154,73 lei/ Gcal (exclusiv TVA) la 152,02 lei/ Gcal (exclusiv TVA) impunându-se modificarea preþului la agentul termic furnizat populaþiei ºi agenþilor economici;
cum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 – (1) În vederea participãrii Consiliului Local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator la manifestarile dedicate Zilelor Minoritatilor Nationale din Romania se alocã din bugetul local, capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii in domeniile culturii, recreerii si religiei, art. 20.30, alin.20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii suma de 4.000 lei.
- Decizia ANRE 2388/ 26.11.2015 privind aprobarea bonusului pentru energia electricã produsã în cogenerare de înaltã eficienþã ºi livratã în SEN ºi a preþurilor reglementate pentru energia termicã livratã în anul 2016 din centralele CTE Mintia grupul 3 ºi CET Paroºeni aparþinând Complexului Energetic Hunedoara SA; În baza prevederilor: - art. 8 alin. (2) lit. „e”, art. 32 lit. „b”, art. 40 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termicã nr. 325/ 2006; - art. 3 al O.G. nr. 36/ 2006 privind unele mãsuri pentru funcþionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã a populaþiei; - art. 6 alin. (3) ºi art. 7 din Ordinul Preºedintelui Autoritãþii Naþionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodãrie Comunalã nr. 66/ 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preþurilor ºi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termicã produsã centralizat, exclusiv energia termicã produsã în cogenerare În temeiul art. 36 alin. (2) lit. ”d”, alin. (6) lit. „a” pct. 14, alin. (9) precum ºi al art. 45 alin. (1) din Legea
(2) Suma alocatã potrivit aliniatului precedent va fi folositã pentru organizarea manifestarilor dedicate Zilelor Minoritatilor Nationale din Romania, desfãºuratã în Municipiul Lupeni la sfarsitul lunii decembrie 2015. Art. 2 – Viceprimarul Municipiului Lupeni va reprezenta Consiliul local cu ocazia organizãrii acestui eveniment asigurând decontul cheltuielilor în termenul legal ºi informarea Consiliului Local la prima ºedinþã ordinarã. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 4 – Hotãrârea
administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE:
se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Primarului Municipiului Lupeni, Viceprimarului Municipiului Lupeni ºi Direcþiei Economice în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015 Preºedinte de ºedinþã Iacob Viorel MESAROª Contrasemneazã– Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI Lupeni, 22 decembrie 2015 Preºedinte de ºedinþã Iacob Viorel MESAROª
Art. 1 – Se aprobã noul Contrasemneazã– Secretar preþ local de referinþã al Jr. Marius energiei termice facturate Claudiu BÃLOI populaþiei Municipiului Lupeni în sumã de 186,52 lei/ Gcal (exclusiv T.V.A.) pentru populaþie ºi 187,55 lei/ Gcal (exclusiv T.V.A.) pentru vã oferã zilnic, prin magazinul agenþii economici. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Art.2 – Hotãrârea poate fi atacatã conCELE MAI IEFTINE form prevederilor Legii SORTIMENTE nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, DE CARNE DE PORC cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. - Pulpã porc cu os - 9.80 lei Art. 3 – (1) - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei Hotãrârea se va - Fleicã porc - 12.00 lei comunica Instituþiei - Carne tocatã - 12.80 lei Prefectului Judeþului - Cotlet porc cu os - 13.80 lei Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei privire la legalitate fiind - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei adusã la îndeplinire de cãtre Primar, Directorul - Costiþã porc cu os - 9.50 lei Direcþiei Economice, - Ciolan porc - 5,00 lei S.C. “UNIVERSAL - Grãsime pentru topit - 3,90 lei EDIL” S.A. Lupeni iar la cunoºtinþã publicã NOI SUNTEM MEREU ÎN prin grija Secretarului SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Municipiului Lupeni. (2) Hotãrârea se va Telefon util: 0733.960311 comunica de asemenea urmãtoarelor instituþii: SERVIRE PROMPTÃ -A.N.R.E. Bucureºti - IREPROªABILÃ! 0735.183175 -A.N.R.S.C. Bucureºti
8 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016
Turiºtii aºteptaþi de “fantomele” din gãri
V
alea Jiului, zonã turisticã – gãrile, zone cu „fantome”. Valea Jiului se doreºte a fi o zonã turisticã care sã atragã mii de turiºti, însã aceºtia când ajungã în gãrile din zonã par a fi întâmpinaþi de fantome. Mai lipsesc doar nãlucile care sã le ureze turiºtilor “Bun venit” în zonã.
P
etroºani, tãrãgãneli de ani de zile Prima garã prin care ajung turiºtii în Valea Jiului este cea din Petroºani. Imaginea este deplorabilã. Edificiu îngheþat de timp ºi nepãsarea responsabililor de la CFR. Ani la rândul au încercat edilii de la Petroºani sã modernizeze gara din localitate, dar fãrã niciun rezultat. Singura veste bunã pentru cãlãtori este cã acum la garã sala de aºteptare este încãlzitã. “Dupã 26 de ani de la revoluþie, avem cãldurã în Sala de aºteptare a Gãrii Petroºani. Deºi Serviciul Medical din cadrul Ministerului Transporturilor, prin adresa pe care mi-a comunicat-o în 03.11.2015, programa ca lucrãrile pentru asigurarea grupului sanitar în Gara Petroºani, sã se finalizeze în data de 31.12.2015, o datã cu asigurarea sistemelor de ventilaþie ºi încãlzire în sala de aºteptare, acestea nu s-au finalizat. Toaletele au rãmas tot cele ecologice ºi de nefolosit, dar este totuºi o victorie. Avem cãldurã în sala de aºteptare a Gãrii
Petroºani”, spune Viorel Pascu, consilier local la Petroºani. Aflatã într-o avansatã stare de degradare, Staþia CFR Petroºani ar avea nevoie de un program urgent de reabilitare, însã nimeni de la nivel de decizie nu pare interesat sã finanþeze o astfel de lucrare. Prin 2013 Ministerul Transporturilor a anunþat cã nu sunt bani. O intenþie de reabilitare a gãrii a existat în trecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar mai apoi nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei. În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii, care a fost încuiatã. La începutul anului 2011 se anunþa cã garã va intrã în reparaþii, dar proiectul a fost amânat, pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial. Ministerul Transporturilor sublinia cã infrastructura feroviarã din zonele turistice va fi modernizatã. “În perioada 20042013, CNCF CFR SA
a derulat o serie de proiecte de modernizare a staþiilor de cale feratã cu finanþare externã, în reºedinþã de judeþ – principalele noduri feroviare, ce deþin un rol important în traficul feroviar de pasageri ºi care deservesc staþiuni sau zone turistice ce pot atrage un flux crescut de cãlãtori. Dorim sã vã sigurãm cã CNCF CFR SA – în cadrul proiectelor de reabilitare ed cale feratã, prevãzute în intervalul 2014-2020 – vizeazã inclusiv reabilitarea staþiilor de cale feratã aferente tronsoanelor supuse reabilitãrii, urmãrind sã se asigure optimizarea cerinþelor de tranzit în staþiile de cãlãtori”, se aratã în documentele Ministerului Transporturilor.
G
ara din Vulcan, ascunsã de ochii privitorilor
Gara din Vulcan, amplasatã pe strada Gãrii, este izolatã. Cu greu se poate ajunge la staþia de cãlãtori, însã cei care ajung nu pot face altceva decât sã o ia la fugã. Turiºtii care ajung în gara din Vulcan sunt întâmpinaþi de un peisaj sumbru. Ruine industriale se înalþã în zare.
C
omerþ, în Lupeni
Nici gara din Lupeni nu aratã mai bine. Amplasatã chiar la
intrarea în localitate, clãdirea stã sã se dãrâme. Chiar ºi aºa, aici au fost deschide vreo douã magazine unde se vând diferite lucruri. De la lenjerii de pat, la alte articole. La Lupeni ajung cei mai mulþi turiºti. Aici vin în fiecare weekend mii de persoane care urcã în staþiunea montanã Straja.
Majoritatea vin cu maºinile personale, nefiind nevoiþi sã vinã cu trenul. Ministerul Transporturilor precizeazã ºi faptul cã unele gãri pot fi desfiinþate. “Acolo unde starea tehnicã nu mai permite utilizarea lor, acelea vor fi desfiinþate pentru reducerea cheltuielilor”, mai
susþin oficialii de la Transporturi.
T
renurile zãpezii
În aceastã perioadã turiºtii care vor sã ajungã în staþiunile montane din þarã au la dispoziþie trenurile zãpezii. CFR Cãlãtori lanseazã oferta de cãlãtorie „Trenurile Zãpezii 2016”, valabilã în perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2016, cu reduceri tarifare atractive la trenurile care au ca destinaþie/plecare sau tranziteazã staþiunile montane de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroºani (pentru staþiunile Straja ºi Parâng) ºi Piatra Neamþ. De exemplu, pe ruta Constanþa – Petroºani preþul biletului este de 75.75 lei, cu 25.2 lei mai puþin faþã de preþul întreg. Monika BACIU
Straja se alãturã staþiunilor montane de renume din þarã
S
traja, în topul staþiunilor montane cãutate de turiºti. Din ce în ce mai multe persoane cautã staþiunea montanã Straja. Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc claseazã Straja în topul preferinþelor turiºtilor atunci când vine vorba de petrecerea timpului liber în sezonul de iarnã. Astfel, staþiunea montanã din vestul Vãii Jiului se alãturã staþiunilor de munte consacrate din þarã. “Cele mai cãutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braºov, Pãltiniº, Rânca, Strajã, Cãlimãneºti, Felix ºi zonele tradiþionale rurale Bran-Moieciu, Maramureº, Bucovina”, susþin cei de la Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc. Peste 147.000 de români ºi-au petrecut Revelionul în staþiunile din þarã, în scãdere cu 3,5% faþã de anul trecut, cheltuind aproximativ 140 milioane de lei, cu 1,5% mai puþin comparativ cu anul precedent. În strãinãtate au cãlãtorit, prin intermediul agenþiilor de turism, pentru petrecerea sãrbãtorilor de iarnã, din acest an, aproape 8200 de turiºti, în scãdere cu 5% faþã de anul 2015. Un consultant în marketing plaseazã
staþiunea montanã Straja într-un top trei al destinaþiilor de vacanþã pentru familii. Acesta le recomandã turiºtilor staþiunea montanã Straja pentru preþurile reduse ºi pârtiile mai puþin aglomerate. Celor care intenþioneazã sã se bucure încã de vacanþã în prima sãptãmânã din ianuarie le recomand sã rezerve din timp ºi sã opteze, pe cât posibil, pentru zilele din timpul sãptãmânii când hotelurile, dar ºi pârtiile, sunt mai puþin aglomerate. Dacã nu au anumite constrângeri legate de drumul pânã acolo, le-aº recomanda pãrinþilor sã se orienteze ºi asupra pârtiilor mai mici, sau mai puþin cunoscute din România. În ultimii ani din ce în ce mai mulþi turiºti aleg sã schieze în staþiuni precum Topliþa, Rânca ºi ªtraja’, a spus potrivit AGERPRESS, Rãzvan Pascu, consultant marketing. Monika BACIU