Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1013

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

INSOLVENÞA,

Legiºtii au stabilit cã Radu Sorin a avut o alcoolemie de peste 2 la mie

din sperietoare,

oliticianul care este ºi profesor la Universitatea din Petroºani este cercetat penal pentru conducerea sub influenþa bãuturilor alcoolice. Acesta a fost protagonistul unui accident spectaculos de circulaþie, iar rezultatele sosite de la Medicina Legalã aratã cã avea o alcoolemie de 2,10. Radu Sorin, profesor în cadrul Universitãþii din Petroºani, dar ºi un membru PSD de seamã din Valea Jiului, a fost implicat, anul trecut, într-un accident rutier ce a avut loc în zona de centru a celui mai mare municipiu din Valea Jiului. Profesorul Radu Sorin a sãrit cu maºina direct în clãdirea noului Centru de Informare Turisticã din Piaþa Victoria-Petroºani, iar dupã accident ieºit singur din autoturism ºi a fost dus la spital pentru stabilirea alcoolemiei. Pagubele produse la clãdirea care nici nu fuse-se inauguratã s-au ridicat la circa 17 mii de lei. Dupã aproape jumãtate de an de la accident, rezultatele privind alcoolemia profesorului universitar au ajuns

SALVARE

la anchetatori. Specialiºtii au stabilit cã Radu Sorin avut o alcoolemie de 2,10 la mie în sânge în momentul în care a intrat cu maºina în centrul de informare turisticã. Acesta este cercetat penal de procurori pentru conducere în stare de ebrietate. Maximilian GÂNJU

Pe principiul “Nu ai Facebook, nu exiºti”,

Ilie Pãducel a devenit internaut

Pãducel vrea sã fie în rând cu lumea. a decis sã îºi creeze un cont Ipe olieAcesta reþea de socializare, alãturându-se astfel altor edili ºi autoritãþi publice. În zilele noastre când mediul virtual ia locul interacþiunii directe, oamenii politici apeleazã la aceastã reþetã care pare a fi una de

succes, mai ales dacã ne ghidãm dupã alegerile prezindenþiale când preºedintele României, Klaus Iohannis a fost

denumit preºedintele Facebook. Ilie Pãducel este de

ieri internaut. “Mi-am fãcut cont de Facebook pentru

cã încerc sã intru în rând cu lumea. Astfel voi þine legãtura ºi pe internet cu cetãþenii oraºului Petrila ºi îi voi informa asupra proiectelor pe care le derulãm”, a declarat

Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Prima postare a lui Ilie Pãducel pe contul sãu de socializare a fost cea legatã de programul audienþelor. Anul 2016 este unul important pentru oamenii politici. Douã alegeri vor caracteriza anul, iar fiecare încearcã sã îºi facã campanie prin orice modalitate. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

Mama ucigaºã – crimã cu premeditare riminalã cu sânge rece. Aºa o numesc C anchetatorii pe Arabela Sãran, femeia care a recunoscut cã ºi-a aruncat fetiþa la gunoi în noaptea dintre ani. Poliþiºtii au identificat-o ºi, mai mult, aceasta a ºi recunoscut ce a fãcut în noaptea de Revelion. Acum riscã sã stea ani buni dupã gratii pentru cã ºi-a lãsat pruncul nou-nãscut sã degere, la gunoiul din faþa blocului. Este incredibil cum femeia de 30 de ani a nãscut singurã ºi, cu sânge rece, în noaptea dintre ani, a aruncat bebeluºul la containerul din faþa blocului. Anchetatorii spun cã, dupã ce a adus pe lume fetiþa, perfect

sãnãtoasã, de 3 kg, a dus-o într-o pungã la container ºi cum afarã erau -15C, pruncul a degerat ºi a murit. Arabela Sãran, asistentã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani va rãspunde acum în faþa legii, dacã

Metoda accidentul a mai fãcut o victimã

femeie de 67 de ani a rãmas fãrã 10 mii de lei ºi 500 de euro dupã ce a fost pãcãlitã de þepari. Hunedoreanca ºi-a dat seama cã a fost înºelatã abia dupã ce a dat banii pentru ca unul dintre copiii ei, care ar fi comis un accident, sã scape basma curatã. „În data de 04.01.2016, în jurul orei 14:00, la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentat o hunedoreancã în vârstã de 67 de ani, care a sesizat faptul cã în cursul aceleiaºi zile, în jurul orei 12:45, a fost apelatã telefonic de cãtre o persoanã de sex masculin, care s-a prezentat ca fiind „de la poliþia rutierã” ºi care a anunþat-o cã unul dintre fiii sãi a fost implicat într-un accident rutier soldat cu victime. Potrivit apelantului, acesta ar fi accidentat o

minorã în vârstã de 13 ani pe trecerea de pietoni ºi, pentru a scãpa de consecinþele juridice ºi pentru a se împãca cu pãrinþii fetei, trebuie sã achite 10.000 de euro unui curier care se va prezenta la locuinþa sa. Victima a acceptat sã achite 10.000 de lei ºi 500 de euro, bani pe care îi avea în momentul acela în locuinþã. La scurt timp, la locuinþa victimei s-a prezentat o persoanã de sex masculin ºi a ridicat banii, care erau puºi într-un plic”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Când ºi-a dat seama de înºelãciune, femeia a cerut ajutor poliþiºtilor iar aceºtia au demarat o anchetã pentru a-i prinde pe escroci. Potrivit poliþiºtilor, un alt bãrbat a fost ºi el înºelat cu o sumã mai micã, în aceeaºi zi. Acesta a fost sunat de un individ care s-a dat drept nepotul lui ºi i-a cerut sã cumpere mai multe cartele telefonice ºi sã îi comunice codul de reîncãrcare. Omul s-a conformat ºi a luat cartele de 163 de lei, iar apoi a realizat cã a fost victima unei înºelãciuni.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

emoþional nu a fost afectatã de fapta comisã. „Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara a dispus schimbarea încadrãrii juridice ºi stabilirea faptei de omor calificat, iar faþã de inculpatã s-a luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentatã Tribunalului Hunedoara cu propunere de arestare preventivã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Procurorii au anchetat-o pânã marþi

dimineaþa la ora 7,00 ºi, împreunã cu criminaliºtii au ºi reconstituit fapta din noaptea dintre ani. Femeia le-a arãtat detaºatã poliþiºtilor cum a procedat ºi apoi le-a povestit totul anchetatorilor. Pentru fapta sa ea riscã acum ani buni de puºcãrie. Potrivit noului cod penal, omorul calificat “se pedepseºte cu detenþiune pe viaþã sau închisoare de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea exercitãrii unor drepturi”. Diana MITRACHE

Gerul Bobotezei ºi în case

varii la -10 grade. Reþeaua de termoficare din Valea Jiului este ciuruitã, iar iarna tocmai ºi-a arãtat colþii. Cum temperaturile din zilele trecute au scãzut chiar ºi la -15 grade, reþeaua de termoficare a cedat, din nou. Astfel, vulcãnenii rãmân fãrã cãldurã chiar de Boboteazã când se spune cã e ger.

“Ca urmare a pierderilor masive de apã apãrute pe reþeaua de termoficare din zona Municipiului Vulcan, în cursul zilei de 06.01.2016, între orele 07:0021:00, se întrerupe livrarea agentului termic urmând a fi afectaþi consumatorii de pe raza Municipiului Vulcan”, se aratã într-un comunicat al CEH. Ultima avarie la reþeaua de termoficare a avut loc în data de 15 decembrie 2015 tot pe raza municipiului Vulcan. Atunci vulcãnenii au rãmas fãrã cãldurã douã zile. Maximilian GÂNJU Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Val de cazuri la Ortopedia din Petroºani

heþuºul de pe trotuarele ºi aleile pietonale din Valea Jiului reprezintã acum un pericol pentru trecãtori. Mulþi dintre ei, fie fãrã încãlþãminte adecvatã, sau din purã neatenþie, au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu fracturi sau entorse a membrelor inferioare sau superioare. Astfel, acum secþia de ortopedie este neîncãpãtoare. ”Adresabilitatea pacienþilor în aceastã perioadã, raportatã la condiþiile meteo este una mare. Cele mai multe cazuri sunt de fracturi uºoare ºi entorse. Din fericire, pânã acum nu neam confuntat cu cazuri excepþionale, cu forme severe de fracturi de genul celor deschise”, a spus Ioan Ienea, medic primar UPU SMURD. Cei mai predispuºi sunt copii si persoanele în vârstã, însã chiar ºi aºa, existã ºi foarte mulþi tineri care vin la urgenþã pentru a cere ajutorul. ”Categoriile de pacienþi sunt mixte, însã cele mai multe cazuri sunt la cele douã limite, bãtrânii ºi copii”, a mai adãugat, medicul Ioan Ienea. Gheaþa ºi poleiul sunt inamicii principali în aceste zile geroase. Astfel, înainte de a ieºi din casã trebuie sã fiþi cu bãgare de seamã ºi sã încercaþi sã evitaþi zonele cu gheaþã de pe trotuare. Adina PÃDURARU PÃDURARU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

Insolvenþa, din sperietoare, salvare

eºi a fost privitã cu suspiciune, insolvenþa pare a fi acum salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii, s-au întors acum ºi dupã ce iniþial au criticat insolvenþa, acum spun cã doar aºa serviciile îºi vor relua activitatea ºi minerii nu vor mai rãmâne fãrã transport, hranã caldã, spãlãtorie ºi pazã la unitãþile miniere. Ziua de miercuri 6 ianuarie este privitã cu mult optimism de sindicatele din minerit, pentru cã minerii îºi pun acum mari speranþe ca instanþa sã decreteze insolvenþa CEH. Deºi se temeau de acest deznodãmânt, aceasta pare a fi singura cale pe care se mai poate merge ca societatea sã funcþioneze normal.

„Imediat dupã ziua de 6 ianuarie, zi în care probabil instanþa va da accept intrãrii în insolveþã pentru CEH, adminsitratorul judiciar va avea conturile deblocate ºi lucrurile vor reintra într-un normal, chiar dacã nu este cea mai normalã situaþie”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. De douã zile, minerii nu mai iau masa caldã ºi nici spãlãtoriile nu mai funcþioneazã, iar de miercuri la prânz paza ºi transportul minerilor la ºi de la lucru vor fi sistate. Totuºi, sindicaliºtii spun cã nu se va ajunge pânã acolo. „Paza þine de legile din

România, iar masa caldã la care s-a renunþat pentru douã zile, în condiþiile în care firma care va primi asigurãri ºi o parte din creanþele pe care le are, va relua aceastã activitate. Marþi la ora

10,00 urma sã primim un rãspuns de la una dintre societãþile care asigurã transportul. Pânã miercuri, transportul la ºi de la locul de muncã va fi asigurat de cãtre firmele care sunt acum sub contract. Probabil cã aºteaptã sã poarte dicuþii cu cel care va veni pe poziþia de administrator judiciar”, a mai precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nu mai puþin de 19 firme au solicitat intrarea în insolvenþã a CEH, iar miercuri instanþa va decide soarta CEH. Intrarea în insolvenþã, însã, este iminentã ºi acum pare fi vãzutã ca o barcã de salvare. Diana MITRACHE

Referendum pentru Lupeni ã spunã localnicii din Lupeni ce îi lipseºte oraºului. S Primarul Cornel Resmeriþã a lansat o astfel de invitaþie cãtre toþi cei din Lupeni, pentru cã, spune el, municipiul nu mai are nicio datorie ºi banii vor fi investiþi pentru a realiza cât mai multe investiþii. Oamenii par interesaþi de idee ºi spun cã vor merge la consultãri. Pânã în 15 ianuarie, toþi cei care au o idee care poate fi pusã în practicã sunt aºteptaþi la primãria din Lupeni. Cornel Resmeriþã spune cã aºteaptã pânã în 100 de oameni ca sã discute cu ei ºi sã gãseascã idei pentru a dezvolta acest oraº din Vestul Vãii Jiului. „Îmi doresc ca cetãþenii din Lupeni sã ia cu toatã seriozitatea cuvântul meu de a forma un consiliu al cetãþenilor

din Lupeni. Prin consiliul respectiv ºi primarul poate afla ce e nevoie. Îi invit sã vinã pânã în data de 15 ianuarie ºi vreau ca acest consiliu sã fie format din cel puþin 100 de oameni din tot oraºul, pe cartiere, strãzi ºi aºa mai departe. Asta fiindcã în 2016 putem sã facem reparaþii de strãzi sã schimbãm faþa oraºului ºi o vom face”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul

municipiului Lupeni. Oamenii agreazã ideea, unii sunt reticenþi, alþii spun cã vor merge sã facã parte din acest consiliu ºi mai toþi ºi-ar dori sã fie mai bine în Lupeni. „Trebuie multe aici. Cel puþin strãzile astea de prin cartiere, trebuie asfaltate, sau mai ºtiu eu ce altceva. O sã mã duc la întâlnirea de la primãrie, cã acolo vor fi mai multe propuneri ºi

Nu vor fi disponiblizãri, deºi organigrama e încãrcatã

eºi era vorba sã plece angajaþii Complexului Energetic Hunedoara ºi s-au tot vehiculat cifre, acest lucru nu mai pare verosimil. Concret, acum cã vorbim de insolvenþã, nici nu se mai pune problema disponibilizãrilor de personal. Ba mai mult, sindicaliºtii cred cã va fi nevoie de forþã de muncã. „Nu cred cã se va mai merge pe acea semi-strategie, pe care au tot târât-o directorii generali de la Niculescu (n.r Aurel Niculescu ) încoace, cu cei

541 de disponibilizaþi, care ulterior au scãzut la 300. Era o disponibilizare numericã, care nu se aplica pe realitãþile complexu-

le vom alege pe cele mai bune”, a spus unul dintre localnicii care ºi-a propus chiar sã vinã cu idei la acest consiliu. Alþii cred cã investiþiile ar trebui gândite aºa încât sã le dea de lucru tinerilor ca sã nu mai plece din þarã. „Pentru locuri de muncã trebuie fãcute investiþii, locuri de muncã pentru tineri. Cã

lui”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din CEH, care a ºi fãcut un calcul din care a rezultat scriptic cã la Mintia ar trebui sã fie jumãtate din personalul de acum, pentru cantitatea de enrgie pe care o produc. Insolvenþa pe care o aºteaptã astãzi angajaþii CEH le va aduce acestora chiar ºi utilaje ºi scule. Cel puþin aºa cred sindicaliºtii. „Prima mãsurã pe care sunt convins cã o va aplica administratorul judiciar este aceea de creºtere a veniturilor. Primul lucru care se va face, însã, va fi creºterea veniturilor, care sã asigure, pe lângã prevederile contractului colectiv de muncã, sau cele cu terþii, acestea vor fi prioritare. Apoi se va trece la reducerea cheltuielilor, care ar putea fi reduse destul de mult”, a mai adãugat Nica. Diana MITRACHE

pe timpul lui Ceauºescu erau locuri de muncã”, ne-a spus un alt localnic, în timp ce un altul a venit cu o propunere concretã: „La ºcoala nr 2, i-am spus din al doilea mandat sã punã bordurile care sunt de pe timpul lui Ceauºescu. Nu îi fãcut nici acum, poate face dacã îi mai spun. Iar mai jos, la Bucura, tot de atunci nu e asfalt. Sã vorbeascã cu oamenii cã e bunã ideea!”. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã îi aºteaptã pe toþi la primãrie ºi cã îi va asculta pe fiecare în parte. Asta ºi pentru cã nu mai sunt datorii neachitate ºi întreg bugetul va fi folosit pentru investiþii

gândite cu cetãþenii. „Primãria municipiului Lupeni, în momentul de faþã, nu are niciun leu datorie spre niciun om care a fãcut lucrãri. Suntem pe zero cu datoriile ºi de aceea am ºi solicitat sã se facã un consiliu al municipiului Lupeni, pentru a face lucrãri noi”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã. Ultimele investiþii pe care le-a suportat bugetul local au fost legate de turismul din Straja, dar ºi de Palatul Cultural, ori câteva artere rutiere care au fost asfaltate. Acum este momentul ca ºi oamenii sã îºi spunã pãsurile ºi ei sunt aºteptaþi la primãrie în zilele care urmeazã. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Puºi la muncã, în zadar

Investiþiile din minerit, neoportune

inisterul Energiei a avizat nefavorabil studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor de producþie de la CEH. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile.

ai puþini asistaþi sociali. Asta ar vrea Ministerul Muncii în câþiva ani. Ministerul de resort are în vedere descurajarea dependenþei faþã de ajutoarele sociale prin implementarea unor programe destinate beneficiarilor acestor servicii sociale. “România ºi-a asumat implementarea cu prioritate de mãsuri focalizate cãtre grupurile cele mai dezavantajate. În acest sens, România ºi-a propus sã reconfigureze un nou model de acordare a unui numãr de trei beneficii de asistenþã socialã într-un singur beneficiu de asistenþã socialã – venitul minim de inserþie, ce are drept scop prevenirea ºi combaterea sãrãciei ºi riscului de excluzine socialã. Aceste trei beneficii sunt venitul minim garantat, alocaþia pentru susþinerea familiei ºi ajutor pentru încãlzirea locuinþei”, se aratã în documentele Ministerului Muncii. Prin acest serviciu, reprezentanþii Ministerului Muncii vor ca pânã în anul 2020 sã scoatã din sãrãcie 580.000 de români. “Persoanele apte de muncã pentru care se acordã venitul minim garantat au astfel obligaþia sã dovedeascã cu acte, din 3 în 3 luni, cã sunt în evidenþa agenþiei teritoriale pen-

tru ocuparea forþei de muncã ºi cã nu au refuzat un loc de muncã ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi de formare profesionalã oferite de aceste agenþii. Pentru sumele acordate ca venit minim garantat, una dintre persoanele majore apte de muncã din familia beneficiarã are obligaþia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se putea depãºi regimul normal de lucru”, se mai aratã în documente. La Petroºani s-a încercat o astfel de abordare a problemei când beneficiarii cantinei de ajutor social din Colonie au fost puºi sã facã curãþenie în jurul blocului în care locuiesc. Cei de la Serviciul de Asistenþã Socialã au constatat la acel moment cã oamenii au preferat sã renunþe la hranã pentru a nu face orele de curãþenie. Persoanele care beneficiazã de ajutor social ºi de serviciile cantinei de ajutor social sunt trimi-

se sã cureþe zãpezile, apele sau parcurile. Beneficiarii serviciilor sociale vor avea zone de acþiune bine stabilite pe care vor trebui sã le cureþe. Aceºtia vor avea de curãþat zapada în cartierul Carpaþi, Strada Muncii, zona Gârii, Strada Cuza Vodã, strada Lunca, Independenþei ºi nu numai. “Persoanele apte de muncã din familiile pentru care se asigurã venitul minim garantat, vor presta lunar, la

solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se putea depãºi regimul normal de lucru ºi cu respectarea normelor de securitate ºi igienã a muncii”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Tot aceºtia vor avea

misiunea de a menþine ºi curãþenia din zona Dimitrov, strada ªt. O. Iosif, General Dragalina, Oituz, Unirii sau zona de Aeroport a municipiului Petroºani. Aceeaºi beneficiari vor avea de curãþat ºanþuri, rigole, ape ºi poduri sau chiar parcuri. O altã

Primãria Petrila a primit bani pentru anvelopãri

ani pentru anvelopãri. Administraþia localã din Petrila a primit în luna noiembrie a anului trecut o sumã de bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice pentru creºterea eficienþei energetice. Este vorba de suma de 72.657,17 de lei, iar banii au fost alocaþi

PRIMA PREMIERÃ A ANULUI 2016! Sâmbãtã 9 ianuarie 2016, de la ora 18:00. Vã aºteptãm cu drag!

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

conform OUG 18/2009. Programul prevede lucrãri de intervenþie la anvelopa blocului de locuinþe prin izolarea termicã a pereþilor exteriori, înlocuirea ferestrelor ºi a uºilor exterioare existente, inclusiv tâmplãria aferenta accesului în blocul de locuinþe, cu tâmplãrie performanta energetic, termohidroizolarea terasei/termoizolarea planºeului peste ultimul nivel în cazul existenþei ºarpantei, izolarea termicã a planseuiui peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevãzute apartamente la parter, lucrãri de demontare a instalaþiilor ºi a echipamentelor montate aparent pe

faþadele/terasa blocului de locuinþe, precum ºi remontarea acestora dupã efectuarea lucrãrilor de izolare termicã sau lucrãri de refacere a finisajelor anvelopei. Finanþarea executãrii lucrãrilor de se asigura 50% din alocaþii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei, 30% din fonduri aprobate anual cu aceastã destinaþie în bugetele locale ºi/sau din alte surse legal constituite ºi 20% din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari ºi/sau din alte surse legal constitute. Monika BACIU

activitate ce trebuie sã o îndeplineascã beneficiarii ajutorului social ºi a cantinei de ajutor social este aceea de a curãþa panourile publicitare de afiºe ºi înscrisurile indecente de pe clãdiri. Monika BACIU

Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. Anul 2016 îi prinde pe nepregãtite pe cei de la Complexul Energetic Hunedoara care nu au fãcut niciun demers pentru a deschide noi capacitãþi de producþie. Mai grav este faptul cã din cauza problemelor cu care se confruntã societatea, statul român nu este de acord cu anumite investiþii ce ar trebui realizate aici. “Luând în considerare condiþiile de la fiecare exploatare minierã, condiþii care trebuiau

integrate în activitatea de bazã a Complexului Energetic Hunedoara, respectiv producerea de energie electricã, având ca deziderat în viitorul apropiat creºterea semnificativã a producþiei de huilã, coroboratã cu scãderea costului pe Gcal produsã, se impunea actualizarea studiilor de fezabilitate care stau la baza Proiectelor tehnice în baza cãrora se desfãºoarã activitatea de extracþie a cãrbunelui la sucursalele miniere”, se aratã într-un rãspuns al CEH.

Necesitatea actualizãrii acestor studii se datoreazã condiþiilor de exploatare care de-a lungul anilor s-au modificat, respectiv reþeaua de lucrãri miniere s-a restrâns, adâncimea de exploatare a crescut, metodele de exploatare s-au schimbat. La fel s-a schimbat structura organizatoricã ºi s-a diminuat numãrul de personal. “Prin actualizarea studiilor de fezabilitate se are în vedere stabilirea indicatorilor tehnico-economici, care prin aprobare constituie funda-

Opt ºcoli din judeþ fãrã autorizaþie ISU

oar opt unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara nu au autorizaþie de securitate la incendiu. Tragedia din Clubul Colectiv a dus la controale ample pe toate palierele. Senatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu a vrut sã ºtie dacã ºcolile din judeþ funcþioneazã legal din punctul de vedere al securitãþii la incendiu. Astfel, doar opt din cele peste 500 de clãdiri în care învaþã elevii nu deþin aceastã autorizaþie. “La nivelul judeþului Hunedoara, din totalul de 284 de unitãþi ºcolare, cu un numãr de 582 de clãdiri, opt clãdiri nu au autorizaþie de securitate de incendiu. Pentru toate clãdirile care au destinaþia de unitãþi ºcolare/universitare, care funcþioneazã anterior introducerii obligaþiei legale de obþinere a autorizaþiei de securitate la incediu, pentru asigurarea desfãºurãrii în condiþii de siguranþã a activitãþii, sunt execu-

tate anual controale de verificare a apãrãrii contra incendiilor, activitãþi de informare preventivã ºi educare a elevilor ºi studenþilor asupra modului de comportament în cazul producerii unui incendiu sau a altor situaþii de urgenþã”, susþine ministrul Educaþiei, Adrian Curaj. Nu pentru toate construcþiile de învãþãmânt, care funcþioneazã în prezent fãrã autorizaþie de securitate la incendiu, este necesarã obþinerea acestui act administrativ, ci doar pentru acele construcþii noi sau existente la care s-au efectuat lucrãri de dezvoltare, modernizare

sau schimbare a destinaþiei, ºi pentru care, la momentul când au fost date în exploatare, legislaþia prevedea aceastã obligaþie. La Petroºani, în ceea ce priveºte administraþia, singura problemã este la ªcoala Avram Stanca, însã ºi aici problema va fi rezolvatã. “La Petroºani nu suntem în nici o culpã din punctul de vedere al primãriei pe acordurile de funcþionare, am verificat aceastã chestiune, PSI-ul îºi face datoria, s-a ºi închis sala de la Rusu ºi Casa de culturã. ªcolile ºi grãdiniþele, primãria, sunt date în funcþiune înainte 1989

ºi nu s-a schimbat destinaþia ºi nu s-au fãcut modificãri la clãdiri, aceste clãdiri nu au nevoie de autorizaþii de la pompieri pentru cã ele au avut aceste autorizaþii în momentul în care au fost date în funcþiune ºi nu s-a schimbat nimic. Singura problemã pe care o avem este Scoala “Avram Stanca”, unde în momentul în care am preluat clãdirea de la Consiliul judeþean în 2002, nu ne-au dat desenele, planurile, schiþele ºi atunci, are asiguratã ºcoala toate circuitele, toate normele, dar nu avem PSI. Anul trecut ne-au amendat pompierii pe tema aceasta, am alocat 200 milioane ºi toate desenele sunt refãcute iar în 2-3 sãptãmâni vom legaliza aceastã treabã”, a mai subliniat edilul. Dupã tragedia de la Bucureºti, ISU a demarat controalele în toate locaþiile din judeþ. Rând pe rând se închid unitãþile comerciale ºi se aplicã sancþiuni de ordinul zecilor de mii de lei. Monika BACIU

mentarea lucrãrilor de investiþii privind dezvoltarea capacitãþilor de producþie aferente celor 4 exploatãri miniere”, mai susþin reprezentanþii CEH. S-au realizat studii de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor de producþie de la EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, însã ministerul de resort a considerat neoportunã avizarea acestora. “Studiile de fezabilitate au fost avizate în CTE-ul fiecãrei sucursale, în CTE-ul Direcþiei Miniere ºi C.T.E.-ul Complexului Energetic Hunedoara,

urmând a fi avizate în C.T.E.–ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, respectiv Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale ºi ulterior aprobate în C.A.ul Complexului Energetic Hunedoara. La acest moment existã un rãspuns al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri în sensul cã „documentaþiile aferente

studiilor de fezabilitate sunt întocmite ce respectarea prevederilor legale în vigoare, avizarea fiind neoportunã în raport cu situaþia economicofinanciarã a C.E.H. Hunedoara””, se mai aratã în rãspunsul CEH. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a subliniat, însã, importanþa securitãþii locurilor de muncã dar ºi ale minerilor. Monika BACIU

Calitatea apei, o nouã rubricã pe factura de la apã

paServ Valea Jiului ar putea sã treacã pe facturiile viitoare ºi date despre calitatea apei potabile. Potrivit unei reglementãri europene, societãþile de apã din România ar putea fi obligate ca pe facturile emise consumatorilor sã treacã ºi informaþii referitoare la calitatea serviciilor oferite. “Prin rezoluþia din data de 8 septembrie 2015 referitoare la acþiunile realizate ca urmare a iniþiativei cetãþeneºti europene Dreptul la apã (Right2Water), Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene sã prezinte propuneri legislative pentru revizuirea integralã a directivei cadru privind apa, într-un nou concept care sã nu trateze apa ca pe o marfã, iar accesul la apã sã fie considerat ca drept fundamental al omului, ºi ivitã statele membre sã adopte mãsuri în acest sens, respectiv sã introducã pentru furnizorii de apã obligaþia de a indica caracteristicile fizicochimice ale apei în factura pentru consumul de apã”, susþine Vasile

Dâncu, ministrul Dezvoltãrii Regionale. Clarificarea ministerului de resort vine la solicitarea senatorului Haralambie Vochiþoiu

care considerã cã abonaþii trebuie sã primeascã informaþii legate de calitatea apei potabile. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

Alimentele europene ajung la Petroºani în februarie este bunã pentru toate categoriile V de persoane care anul

acesta primesc pachete cu alimente de la Uniunea Europeanã.

va face livrarea ajutoarelor de la Uniunea Europeanã. Cu exactitate nu ºtim data, dar odatã ajunse vom începe distrubuirea lor”, a declarat Cristina Mraz, director

SPLAS. În principiu, condiþiile pe care beneficiarii trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi acest ajutor venit de la U.E sunt similare cu anii trecuti,

Prefectura Judeþului Hunedoara a anunþat toate Serviciile Publice Locale de Asistenþã Socialã cã în luna februarie tiruri încãrcate cu alimente trebuie sã poposeascã ºi la Petroºani. ”Ni s-a comunicat cã în luna februarie a acestui an se

însã existã ºi câteva modificãri. ”Rãmân aceiaºi beneficiari. Cum pensia a crescut, automat ºi valoarea minimã pe care trebuie sã o deþinã un pensionar pentru a se încadra, a crescut. Astfel dacã în trecut pensionarii cu venituri de pânã la 400 de lei beneficiau de alimente anul acesta, cei care vor avea pânã în 450 de lei pensie vor primi acest ajutor. Totodatã, în plus faþã de anii precedenþi a mai apãrut o categorie, cea

Anul 2016 a început cu o serie de taxe reduse, dar ºi cu majorãri la impozitele locale

nul 2016 a început cu scãderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apã, atât potabilã cât ºi de uz industrial ºi agricol, cu un impozit pe dividende de 5%, în scãdere de la 16%, cu un regim diferenþiat de impozitare pentru microîntreprinderi, dar ºi cu impozite mai mari pentru clãdiri. Prima dintre prevederi este cuprinsã în noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, iar celelalte au fost aprobate, ulterior promulgãrii Codului Fiscal, prin Ordonanþã de Guvern. În cazul impozitãrii microîntreprinderilor, schimbãrile presupun majorarea plafonului de încadrare în categoria de 'microîntreprindere', de

la 65.000 euro la 100.000 euro ºi introducerea unui sistem de cote de impozitare diferenþiate în funcþie de numãrul de salariaþi, între 1% ºi 3%. Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaþi, inclusiv, 2% pentru cele cu un salariat ºi 3% pentru cele care nu au salariaþi. Tot de la 1 ianuarie 2016 a dispãrut ºi taxa

ANUNÞ In temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în data de 8 ianuarie 2016, orele 11,00, în ºedinþã publicã extraordinarã, în Sala mare de ºedinþe din sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, situat în municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, cu urmãtorul proiect al ordinii de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea utilizãrii excedentului anului 2014 pentru acoperirea definitivã a

pe construcþiile speciale din agriculturã. Taxa pe stâlp a fost redusã, de la 1,5% iniþial la 1% începând cu 1 ianuarie 2015. Supraacciza la carburanþi, în valoare de 7 eurocenþi/litru rãmâne în vigoare încã un an, deºi prima variantã a Codului Fiscal prevedea eliminarea ei la 1 ianuarie 2016. Actul normativ

deficitului secþiunii de dezvoltare la sfârºitul exerciþiului bugetar 2015; 2. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2015, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare în anul 2016; 3. Proiect de hotãrâre privind repartizarea pe unitãþi administrativ- teritoriale a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împru-

prevede dispariþia acestei taxe la 1 ianuarie 2017. De la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare noua formulã de impozitare pentru imobile, care duce la creºteri semnificative de taxe, în special pentru firmele mici care au sediul firmei acasã. Astfel, de anul viitor, taxele locale pe clãdiri se vor stabili la fel, indiferent de natura juridicã a contribuabilului, persoanã fizicã sau juridicã, diferenþierea urmând sã se realizeze în funcþie de destinaþia clãdirii, rezidenþialã sau comercialã. În plus, autoritãþile

muturile contractate în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative, precum ºi alte mãsuri, aprobatã cu modificãri prin Legea nr.171/2015 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.46/2015 pentru stabilirea unor mãsuri financiare ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã, pe anul 2016 ºi estimãrile pentru anii 2017 – 2019; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, pe anul 2016 ºi estimãrile pentru anii 2017 – 2019.

a persoanelor fãrã venituri” a mai adãugat Cristina Mraz, director SPLAS. În categoria nou introdusã se vor încadra persoanele fãrã vreun fel de venit, în principiu bãtrâni, incapabili de muncã. În ceea ce îi priveºte pe tineri, nu toþi cei fãrã venit vor primi ajutoarele. Dacã se constatã cã o persoanã este aptã de muncã, aceasta va trebui întâi sã se înregistreze în evidenþele AJOFM, iar mai apoi va putea sã primeascã pachetele.

locale vor putea decide aplicarea unei cote de impozitare cuprinse între 0,08% ºi 0,2% pentru clãdirile folosite ca locuinþã, ºi între 0,2% ºi 1,3% pentru cele folosite în activitãþi economice (sedii PFA, sedii firmã, cabinete etc). Tot din 2016, cei care obþin venituri din activitãþi independente vor fi obligaþi sã plãteascã CAS (contribuþia pentru pensie), chiar dacã obþin ºi venituri de naturã salarialã. În schimb, pentru aceste venituri creºte deducerea de bazã de la

Adina PÃDURARU PÃDURARU 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate vor plãti, pe lângã impozitul de 16% pe venit, ºi contribuþia de asigurãri de sãnãtate (CASS) de 5,5%, ºi CAS de 10,5%. Pe de altã parte, contribuþia la CAS va fi plafonatã la cinci salarii medii brute lunare. În acelaºi timp, persoanele fãrã venituri vor fi obligate, din 2016, sã achite CASS ºi sã depunã o declaraþie fiscalã în acest scop la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã.

Agerpres

Soþia anunþã cu durere în suflet, trecerea în nefiinþã a dragului sãu soþ

KÖRMÖCZI TIBERIU Înmormântarea va avea loc miercuri, 6 ianuarie 2016, ora 14,30 de la capela Bobocul. Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

Boboteaza, la înãlþime în Straja Z

eci de credincioºi, ca ºi turiºtii din Straja vor fi martorii unui eveniment inedit de Boboteazã. Salvamontiºtii vor aduce cu akia apa de la izvoarele din creierii munþilor ºi, dupã slujba de la schitul din munte, o vor împãrþi credincioºilor. Evenimentul este unul extrem de gustat de cãtre toþi cei care urcã la munte ºi chiar ºi localnicii vin sã ia aghiazmã din munþi. De 16 ani, salvamontiºtii aduc cel puþin 200 de litri de apã de la izvoarele din vârful muntelui Straja. Este o tradiþie pe care cei care sunt din zonã o pãstreazã cu sfinþenie, iar turiºtii care se aflã în staþiunea de munte o gustã cu plãcere. Apa este adusã ºi în acest an de la izvor, sã fie purã ºi deja salvamontiºtii ºi-au croit

drumul, dupã viscolele din ultimele zile. „Fiind Boboteaza, serviciul

Salvamont se va deplasa în partea superioarã a masivului Straja, unde vor colecta apa din izvoare, dupã care vin cu apa la Cruce, iar de acolo va fi dusã la schitul din Straja. Bãieþii, încã de ieri, ºi-au deschis calea de acces cãtre izvoare, deoarece duminicã ºi luni a fost vremea foarte, foarte urâtã, cu viscol la peste 80 de km/h, ceea ce, dacã nu îºi croiau ieri drum, miercuri ar fi fost

imposibil sã ajungã din cauza troienelor”, a spus George Resiga, ºeful Serviciului Salvamont Straja. Vremea s-a mai domilit în munte ºi se pare cã va ieºi ºi soarele. De Boboteazã, la schit, clugãrul îi aºteaptã pe toþi sã ia apã sfinþitã purã. Sunt ºi localnici care, an de an, preferã sã urce în munte ca sã participe la aceastã slujbã, fiind mai aproape de Dumnezeu, acolo sus la munte.

oboteaza ºi B Sfântul Ioan marcheazã sfârºitul

sãrbãtorilor dedicate Naºterii Mântuitorului

Boboteaza sau Botezul Domnului, sãrbãtoarea din 6 ianuarie cunoscutã ºi sub denumirile "Arãtarea Domnului" sau "Epifania", ºi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marcheazã sfârºitul sãrbãtorilor dedicate Naºterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sãrbãtori creºtine importante ºi este menitã sã reaminteascã cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus sã pãºeascã în viaþa publicã, de aceea Biserica mai numeºte Boboteaza ºi "Arãtarea Domnului",

Actualitate 7 "Dumnezeiasca Arãtare" sau "Epifania", aceastã din urmã denumire provenind din limba greacã ºi înseamnând "arãtare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnã înnoirea omului creºtin. La Boboteazã se sfinþesc toate apele, iar preotul se duce la o apã în care aruncã o cruce. Mai mulþi bãrbaþi se aruncã în apã ca sã o aducã înapoi, iar cel care va scoate crucea din apã va avea noroc tot anul. Sãrbãtorile închinate Sfântului Ioan Botezãtorul mai includ zãmislirea (23 septembrie), naºterea (24 iunie) ºi tãierea capului (29 august). Diana MITRACHE

Vacile maidaneze îl pun la cheltuialã pe Cornel Resmeriþã

cireadã O întreagã de vaci se plimbã în

voie ºi îndurã gerul, ori canicula, pe strãzile din Lupeni. Animalele par bolnave ºi se hrã-

nesc din gunoaie, iar acum, la temperaturile extreme din Lupeni, le-am gãsit cum încercau sã se încãlzeascã lângã þevile de termoficare. Asta dupã ce s-au hrãnit cu nesaþ

din zemurile de la ghenele de gunoi din apropierea blocurilor turn de pe centura oraºului. Din pãcate, nimeni nu a putut face nimic pentru ele, iar acum primarul Cornel Resmeriþã promite cã va face un adãpost ca sã le cazeze, pentru cã amenzile nu l-au speriat pe proprietarul lor. „Noi, ca primãrie, nu aveam ce sã facem pânã acum. Nu avem dreptul sã le sacrificãm. Pentrul acest an am propus în buget ºi vrem sã facem un obor, ca sã le putem lua de pe stradã ºi sã le adãpãm” Vacile au cercei de identificare în urechi ºi ediþii ºtiu ºi cui îi aparþin. Mai mult, l-au ºi amendat

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

pe localnicul care le lasã libere ºi chiar au cerut celor de la APIA sã întrerupã finanþarea acestui aºa-zis crescãtor de animale. Din nefericire, însã, animalele sunt lãsate libere din primãvarã, iar oamenii din Lupeni sunt pur ºi simplu exasperaþi de prezenþa lor în jurul locuinþelor. „Sunt vreo 8 vaci care se plimbã pe aici din primãvarã. Cireada

- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei e a unui momârlan de pe dealuri, dar nu - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei ºi le întreþine deloc. - Ceafã porc cu os - 13.80 lei Le lasã de atât de - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei mult timp libere ºi ele se asund prin - Costiþã porc cu os - 9.50 lei scãri de bloc, prin - Ciolan porc - 5,00 lei gunoaie ºi pe la - Grãsime pentru topit - 3,90 lei þevile de termoficare acum. E pãcat de NOI SUNTEM MEREU ÎN animale, cã sunt bolSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! nave”, a spus un om care le privea cum Telefon util: 0733.960311 se încãlzeau lângã SERVIRE PROMPTÃ reþeaua de termoficare a oraºului. - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Diana MITRACHE

8 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016

ANT despre turismul din Valea Jiului:

“Instituþia noastrã nu a alocat fonduri pentru cele trei proiecte” A

utoritatea Naþionalã pentru Turism sprijinã, scriptic, proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului. În urmã cu câþiva ani autoriãþile locale din Valea Jiului au pariat pe turism pentru dezvoltarea zonei. Acum, proiectele demarate au rãmas în aer, fãrã a mai fi alocate fonduri pentru dezvoltare.

asul Vâlcan, finalizat 100%

Potrivit unei informãri a Autoritãþii Naþionale pentru Turism doar proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan a fost finalizat în proporþie de 100%. Dar este vorba doar de prima parte a proiectului. A doua parte prevede unirea acestei staþiuni cu cea din Straja, iar acest proces nici mãcar nu a început încã. “Gradul de implementare a proiectelor de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului, respectiv Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului „Schi în România,

staþiunea Straja” – circa 60%. Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” – circa 16%. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan”- 100% prima etapã”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului Cronica Vãii Jiului, de reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Autoritãþile responsabile de aceste proiecte recunosc faptul cã în anul 2015 nu au alocat nici mãcar un leu pentru aceste investiþii. În ceea ce priveºte acest an, situaþia este incertã încã. “În cursul anului 2015

instituþia noastrã nu a alocat fonduri pentru cele trei proiecte. Posibila alocare de fonduri pentru cele trei proiecte va fi fãcutã în funcþie de alocãrile de la bugetul de stat, netransmis pânã la data prezentei Autoritãþii Naþionale pentru Turism, precum ºi de documentaþiile tehnico-economice prezentate de beneficiarii proiectelor”, mai susþin reprezentanþii ANT. Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei staþiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la ANT spun cã se fac demersuri necesare în acest sens. “Autoritatea Naþionalã pentru Turism alãturi de Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri face demersurile necesare cãtre autoritãþile competente în vederea alocãrii sumelor necesare finalizãrii proiectelor aflate în derulare în cadrul programului de finanþare a investiþiilor în infrastructura de turism”, mai subliniazã cei de la ANT.

Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani,

în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate

cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. În Valea Jiului au început proiectele de modernizare a staþiunilor montane, însã acestea nu au fost duse la capãt. De precizat este cã banii ar fi trebuit sã vinã de la Guvernul României. Monika BACIU

Turist inconºtient - salvat de salvamontiºtii din Parâng U n tânãr, medic rezident în Cluj, aflat în vacanþã în Parâng s-a gândit sã facã o drumeþie pânã pe Parângul Mare, deºi muntele era acoperit de ceaþã ºi vântul bãtea cu putere.

Salvamontiºtii din Parâng împreunã cu jandarmii montani au avut scotocit întregul masiv dupã ce un tânãr de 27 de ani, din Cluj, a cerut ajutor prin 112, pentru cã a fost surprins de ceaþã pe unul din traseele montane ºi s-a rãtãcit. Incidentul a avut loc luni dupã amiazã, iar în cãutarea tânãrului au plecat mai multe echipe de cãutare ºi salvare montanã formate din salvamontiºti ºi jandarmi montani. Salvatorii au reuºit sã afle de la turistul rãtãcit, înainte sã i se descarce bateria telefonului, o scurtã descriere a zonei în care se aflã ºi ºi-au fãcut o idee cam pe unde ar putea fi. „În prima fazã el nu a comunicat cu noi, noi doar am primit descrierea fãcutã de el. A spus cã din locul în care se aflã, cât poate vedea pentru cã era ceaþã deasã, se zãreau luminile de pe releul din Parâng. Iniþial s-a plecat cu o echipã formatã din doi salvamontiºti ºi doi jandarmi ca mai apoi sã se mai formeze o echipã de salvamontiºti care sã plece pe un alt traseu spre el. Am reuºit sã luãm legãtura cu el, când a prins un pic de baterie la telefon, ºi l-am îndrumat cãtre o stânã din apropiere unde sã se adãposteascã de frig, pânã sã ajungem noi la el ºi sã-l recuperãm”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani. Pentru cã în masiv s-a lãsat gerul, medicul ºi-a dat seama cã viaþa îi este în real pericol ºi i-a ascultat întocmai

pe salvatori. „S-a dus la stânã, unde ºi-a fãcut un foc ºi ne-a aºteptat cuminte pânã sã ajungem la el. L-am gãsit în stare bunã, era speriat ºi spre ora 22 l-am adus la cabana unde era cazat”, a mai spus ºeful Salvamont Petroºani. Tânãrul a plecat în drumeþie fãrã sã cearã sfatul salvamontiºtilor dar mai ales fãrã sã anunþe mãcar la cabana unde era cazat alãturi de amicii sãi. Jandarmii ºi salvamontiºtii recomandã tuturor celor care doresc sã meargã pe munte sã se echipeze corespunzãtor pentru aceastã perioadã a anului, sã se informeze asupra prognozei meteorologice, sã nu se aventureze singuri pe traseele montane, pentru a limita riscurile de rãtãcire sau accidentare. De asemenea recomandã tuturor celor care intenþioneazã sã plece pe munte sã anunþe jandarmii montani ºi salvamontiºtii cu privire la traseele sau zonele montane pe care doresc sã le parcurgã. Acest fapt poate limita semnificativ riscul de producere a oricãror evenimente nedorite ºi poate spori timpul de intervenþie în caz de nevoie al echipelor specializate . Maximilian GÂNJU