Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1012
Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Adãpostul persoanelor fãrã casã, gol ºi în zilele cu ger
G
erul de afarã ºi temperaturile care uneori noaptea ajung ºi la -20 de grade Celsius nu îi determinã pe cei fãrã o casã, care îºi duc traiul pe stradã, sã vinã la adãpostul destinat lor, din Petroºani. Chiar dacã aici gãsesc un pat cald ºi o pernã pe care pot pune capul, aceºti oameni nu renunþã la locul din stradã, unde mai pot câºtiga un ban, din cerºit. ”Un singur beneficiar a venit la adãpostul nostru pentru a se încãlzi, însã ºi acesta locuieºte aici doar noaptea, pentru cã ziua pleacã sã-ºi gãseascã de mâncare. În vizorul nostru sunt alte trei persoane pe care le ºtim ºi cu care am încercat sã vorbim sã îi determinãm sã se adãposteascã de ger aici, însã au refuzat total”, a declarat Cristina Mraz, director SPLAS Petroºani De regulã, oamenii strãzii îºi au împãrþite teritoriile, unde cerºesc, iar din teama ca cineva nou sã vinã sã le ia locul, refuzã sã parãseascã strada, pentru adãpost. Poliþia localã patruleazã foarte mult în aceastã perioadã geroasã pentru a-i gãsi ºi aduce la spaþiul destinat lor, ferit de ger,
INSEMEX, apostrofat de Bãsescu
Bãsescu: “Îmi vine foarte greu sã cred cã aceastã expertizã este permis sã fie amânatã”
însã odatã plecaþi poliþiºtii beneficiarii fug înapoi în stradã. ”Poliþia localã a tot fãcut razii în perioada aceasta, însã este foarte greu sã îi convingã pe aceºti oameni sã vinã la adãpost”, a mai adãugat Cristina Mraz, director SPLAS Petrosani. Centrul de primire a persoanelor fãrã adãpost din Petroºani este unul curat, împãrþit în douã camere unde sunt cinci paturi cu lenjerii, pãturi, perne ºi toate cele necesare pentru a nu îngheþa de frig. Adina PÃDURARU PÃDURARU
F
ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu s-a declarat îngrijorat de întârzierea expertizei în cazul INSEMEX, dar experþii de la Petroºani spun cã încã lucreazã la ea. Datele din dosar, însã, nu pot fi date publicitãþii, spun experþii, pentru cã întreg dosarul instrumentat de cercetãtorii din Petroºani pleacã la procurori la finele acestei luni. >>> PAGINA A 3-A
Bebeluºul aruncat la tomberon s-a nãscut viu
B
ebeluºul gãsit la tomberon în prima zi a anului nou s-a nãscut viu. Un bãrbat care a ieºit sã caute oase pentru câine a gãsit trupul neînsufleþit al fetiþei. Medicii legiºti au efectuat necropsia nou-nãscutului care a fost gãsit la un tomberon în Petroºani chiar în dimineaþa zilei de 1 ianuarie. “Am efectuat necropsia chiar pe data de 1 ianuarie. Bebeluºul de sex feminin s-a nãscut la termen, însã a decedat prin hipotermie.
Nu era necesar sã stea prea mult în frig având în vedere temperaturile extrem scãzute din acea noapte”, a declarat Elena Lechinþan,
medic anatomo-patolog la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Poliþiºtii petroºãneni sunt în
continuare în altertã. Aceºtia o cautã, în continuare, pe femeia care ºi-a aruncat bebeluºul la gunoi.
“Încã nu a fost gãsitã femeia care ºi-a aruncat copilul la gunoi”, au declarat poliþiºtii hunedoreni. Oamenii legii nu exclud ca mama criminalã sã fie din altã localitate ºi sã fi venit aici sã îºi arunce pruncul. Potrivit noului cod penal, uciderea copilului nou-nãscut imediat dupã naºtere, dar nu mai târziu de 24 de ore, sãvârºitã de cãtre mama aflatã în stare de tulburare psihicã se pedepseºte cu închisoarea de la
unu la 5 ani. În urmã cu trei ani un astfel de caz a ºocat Valea Jiului. Atunci o femeie tot din Petroºani ºi-a aruncat copilul la tomberon, însã norocul acestuia a fost cã angajaþii serviciului de salubrizare au fost cei care l-au gãsit. Micuþul va împlini anul acesta trei ani, dar revoltãtor este faptul cã acesta se afla în grija femeii care i-a dat viaþã, iar mai apoi l-a aruncat ca pe un gunoi, la tomberon. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
Frigescu a fãcut apel la sentinþa de trei ani ºi jumãtate rigescu îºi joacã ultima F carte la Curtea de Apel Alba Iulia dupã ce a fost con-
damnat pentru trafic de minori la o pedeapsã de trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare. Primul termen a fost stabilit chiar de Boboteazã. Fostul antrenor de fotbal ºi realizator de emisiuni sportive la o televiziune localã din Valea Jiului, Telus Frigescu a fost acuzat de procurorii DIICOT cã fãcea parte dintr-o reþea de prostituþie care opera pe raza Vãii, iar veniturile prostituatelor, unele dintre ele minore, intrau în buzunarele proxeneþilor. Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Telus Frigescu la trei
ani ºi jumãtate de închisoare cu executare. Realizatorul TV a primit un an ºi jumãtate de închisoare pentru act sexual cu un minor, 3 ani pentru proxenetism iar dupã contopirea pedepselor, judecãtorii au adãugat un spor de pedeapsã de 6 luni. Ceilalþi inculpaþi, Peti
Ilie Pãducel, candidat PNL la Primãria Petrila
A
intrat, pe uºa din dos, cum au spus colegii sãi de partid, dar acum va fi candidatul PNL pentru funcþia de primar la Petrila. Ilie Pãducel a sfidat toate barierele politice ºi a fost declarat de organizaþia de la Petrila, candidatul la alegerile viitoare. PNL-iºtii au mari ºanse sã aibã un primar în Estul Vãii Jiului, datã fiind notorietatea lui Ilie Pãducel, care are aproape un sefrt de veac în fruntei oraºului din estul Vãii Jiului. Numirea sa ca ºi candidat a fost agreatã luni, 28 decembrie, dupã ce sãptãmâna trecutã, acesta a intrat în PNL, încãlcând, dupã spusele unora, Decalogul proclamat de conducerea de la Centru. Pãducel, însã, nu vede în asta nicio problemã. „Am fost în PCR, s-a ºtiut ºi se ºtie. În 1996, veneam dupã ce am fost în PCR, am candidat independent, petrilenii m-au ales, pentru cã au ºtiut ce am fãcut ºi cât am fost primar în 88 – 89 în oraºul Petrila. În cei doi ani am reuºit sã punem în funcþiune peste 800 de apartamente în Petrila ºi s-a mutat un bloc în premierã în Hunedoara ºi multe realizãri ºi nu întâmplãtor, candidând independent ºi mai având
vreo 19 contracandidaþi, cetãþenii m-au ales pe mine în 3 tururi de scrutin”, a declarat Ilie Pãducel, primarul actual al oraºului Petrila. Ilie Pãducel are aproape un sfert de secol în fruntea oraºului Petrila, acolo unde a fost primar ºi pe vremea de dinainte de Revoluþie ºi acum. Intrarea sa în PNL, însã, a fost contestatã, iar scandalurile abia acum încep, chiar dacã mutarea s-a fãcut acum în pragul sãrbãtorilor, cu gândul cã oamenii vor fi cuprinºi de frumuseþea sãrbãtorilor. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Mii de vieþi salvate în 2 ani de SMURD decembrie a fost un moment aniversar Î npentru pompierii din Petrila.
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Taxã mai micã pentru paºapoarte
refectura P Hunedoara anunþã cã din prima zi
a anului 2016, paºapoartele s-au ieftinit ca urmare a modificãrii cotei de TVA de la 24%, la 20%, aplicatã blanchetelor de paºapoarte. Potrivit unui comunicat remis presei de Prefectura judeþului Hunedoara, aceste preþuri sunt între 219 ºi 258 de lei, dupã cum urmeazã: pentru un paºaport temporar, preþul va fi de 219,00 lei; pentru un paºaport electronic simplu, cu valabilitatea de 5 ani,
conform prevederilor legale, preþul va fi de 283,00 lei; pentru un paºaport electronic simplu, pentru minori sub 12 ani, cu valabilitatea de 3 ani, conform prevederilor legale, preþul va fi de 258,00 lei. Preþurile de mai sus includ taxa consularã, costul blanchetei, TVA, precum ºi tariful special pentru paºapoartele temporare. În cazul în care contravaloarea blanchetei paºapoartelor menþionate anterior a fost achitatã înainte de 01.01.2016 ºi solicitarea (cererea) este înregistratã dupã aceastã datã, nu se va proceda la restituirea diferenþei de preþ, paºapoartele fiind eliberate la preþul achitat. Diana MITRACHE
S-au împlinit 10 ani de la înfiinþarea Serviciului de Voluntariat al pompierilor ºi 2 ani de când aici funcþioneazã un modul SMURD. Dupã mii de intervenþii, pompierii au salvat sute de vieþi ºi au stins incendii de vegetaþie ºi din locuinþele oamenilor. Totul a început în 2005 ºi prima datã pompierii au activat în cadrul primãriei din Petrila. De atunci au salvat sute de vieþi omeneºti ºi au câºtigat concursuri importante. Bilanþul este impresionant ºi asta aratã cât este util acest serviciu ce recent a fost în atenþia presei mai mult ca oricând. În decembrie s-au împlinit 2 ani de SMURD ºi 10 decenii de intervenþii pentru pompieri. „Am intervenit la peste 1.000 de solicitãri cu caracter de urgenþã, cu pompierii, dintre care 350 au fost incendii. SVSU, la momentul actual are 23 de angajaþi. În 2015 se împlinesc ºi 2 ani, în 19 decembrie. Avem 14 paramedici ºi personal calificat, care a intervenit la 1.200 de intervenþii din momentul înfiinþãrii ºi doar în 2015 am avut 864 de solicitãri cu caracter de urgenþã medical”, a declarat Neculai Alexandrescu, comandant ISU Petrila. Pe viitor, pompierii ºi paramedicii de aici îºi propun pentru anul 2016 sã urmeze cursuri noi, sã depindã abilitãþi de salvare ºi resuscitare ºi nu este exclus sã ºcoleascã pompieri calificaþi de care au nevoie, mai nou, toate instituþiile publice ºi firmele în care se desfãºoarã diverse evenimente. Diana MITRACHE
Director:
z
Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Acesta a fost obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã, sã nu depãºeascã, fãrã acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþului Hunedoara, sã nu meargã în baruri, restaurante, sãli de jocuri de noroc sau de pariuri sportive, etc. Celãlalt inculpat, Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Toþi trei au fãcut apel sperând la sentinþe mai blânde ºi pe 6 ianuarie 2016, au ºi primul termen la Curtea de Apel Alba Iulia. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
INSEMEX, apostrofat de Bãsescu
Bãsescu: „ Îmi vine foarte greu sã cred cã aceastã expertizã este permis sã fie amânatã” F
ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu s-a declarat îngrijorat de întârzierea expertizei în cazul INSEMEX, dar experþii de la Petroºani spun cã încã lucreazã la ea. Datele din dosar, însã, nu pot fi date publicitãþii, spun experþii, pentru cã întreg dosarul instrumentat de cercetãtorii din Petroºani pleacã la procurori la finele acestei luni. Suntem deja în ianuarie, iar faptul cã nu a fost dat nimic publicitãþii, dupã expertiza din Colectiv îi îngrijoreazã pe mulþi. Fostul Preºedinte Traian Bãsescu a declarat cã: "Dacã mã îngrijoreazã ceva este întârzierea expertizei fãcute la Petroºani. Ceva nu se leagã în ceea ce priveºte întârzierea în prezentarea rezulatelor expertizei fãcute la Petroºani. Ceva nu este în regulã. Probabil rezultatele expertizei nu duc la toate concluziile acreditate pânã acum, nu neapãrat la viteza
de propagare a incendiului, ci la substanþele care au rezultat din acest incendiu. Este o pãrere (...) Eu am mai vãzut expertize între douã ape. (...) Cred cã ceva nu se leagã. (...) sã nu aparã expertiza dupã ce s-au fãcut toate probele, am fost asiguraþi public cã s-a fãcut o simulare nu chiar la dimensiuni, dar utilizând aceleaºi materiale... Îmi vine foarte greu sã cred cã aceastã expertizã este permis sã fie amânatã", a declarat fostul preºedinte Traian Bãsescu la B1 TV.” Conducerea INSEMEX nu
vrea sã intre în polemici, dar apreciazã cã expertiza respectã termenii legali în acest moment. „Ancheta o face organul de urmãrie penalã, respectiv Parchetul General. Noi efectuãm un experiment tehnic, care va asigura suportul tehnic pentru derularea anchetei. Suntem în termen, sperãm ca la finele acestei luni, sau cel târziu la începutul lunii
viitoare, munca noastrã sã fie gata ºi rezultatele sã fie predate Parchetului General”, a declarat Artur Gãman, directorul INSEMEX Petroºani. Simularea incendiului din Clubul Colectiv a avut loc la Petroºani în 16 decembrie ºi de atunci experþii au spus doar cã totul s-a aprins în 20 de secunde. Mai multe date, cum ar fi cele cu privire la
Achiziþii inutile de peste 10 milioane de euro
C
EH are bunuri casabile în valoare de aproape 50 de milioane de lei. Stocurile cu miºcare lentã estimate la aproape 50 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara deþine stocuri cu miºcare lentã în valoare de 49.856.166,09 de lei. La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie. Potrivit unui rãspuns primit de la CEH, societatea deþinea la data de 31 octombrie 2015 pãcura în valoare de 143.651 lei, materiale de 11.891.432,55 dintre care 10.135.437,94 pe partea energeticã ºi 1.755.994,61 pe partea minierã.
P
iese de schimb de aproape 40 de milioane
În timp ce angajaþii Complexului Energetic Hunedoara se plângeau cã nu au cu ce sã lucreze, stocurile cu miºcare lentã erau „îngreunate” ºi de piesele de schimb a cãror valoare a fost calculatã la 37.018.889,85. Mare parte dintre acestea, în suma de
33.431.508,59 de lei se aflã pe stocurile termocentralelor, iar diferenþa de 3.587.381,26 se regãseºte pe partea minierã. Totodatã CEH mai înregistreazã stocuri cu miºcare lentã formate din obiecte de inventar la o valoare de 484.549,21, ambalaje de 6.941,75 de lei ºi produse reziduale. Acestea au o valoare de 130.954,00 de lei. Potrivit CEH, mai exista stocuri cu miºcare lentã ºi la terþi iar valoarea acestora este de 3.115,00 lei. Totalul stocurilor cu miºcare lentã la CEH este de 49.856.166,09 de lei, din care 44.149.164,04 pe partea energeticã ºi 5.707.002,05 pe
partea minierã. Directorul revocat din funcþie al Complexului Energetic Hunedoara declara în urmã cu o lunã de zile cã s-au fãcut achiziþii haotice. „Am gãsit stocuri cu miºcare lentã, s-au achiziþionat lucruri de care nu era nevoie.
gazele emanate, nu au fost fãcute publice, iar directorul INSEMEX spune cã acestea vor fi predate procurorilor. De la INSEMEX, la expertizã au participat 15 membri cercetãtori, iar alãturi le-au fost ºi alþi specialiºti din diverse domenii din cadrul acestul institut de cercetare. Acest experiment judiciar reprezintã faza finalã a expertizei INSEMEX Petroºani în dosarul de ucidere ºi vãtãmare corporalã din culpã deschis de Parchetul instanþei supreme dupã incendiul din 30 octombrie, în urma cãruia au murit 63 de persoane. Diana MITRACHE
Când faci niºte cumpãrãturi ºi dupã un an de zile te trezeºti cã materialele respective, cel puþin scriptic sunt în raft, înseamnã cã nu ai nevoie de ele. Am identificat, evaluat. Sunt în curs de evaluare anumite echipamente, e o turbinã, dar eu personal încã nu am vãzut-o ºi nu ºtiu dacã a vãzut-o cineva. Este la Deva într-un depozit, sperã sã nu fie ca în Nemuritorii, o ladã cu niºte bolovani. Nu ºtiu ce este acolo. Avem o valoare de 21 de milioane de euro imobilizate în aceste stocuri, regimul acestor achiziþii este special, a fost luat prin compesare în baza datoriilor istorice ale României din fosta URSS. Dacã aº fi la o firmã particularã sau
dacã aº avea voie le-aº vinde la preþul pieþei, pentru cã decât sã ai un “bibelou” care nu îi produce nimic… eu nu pot sã iau mãsuri în acest caz decât în limita legii ºi asta presupune evaluarea ºi emiterea unei decizii pentru aprobarea vânzãrii. Acest lucru s-a fãcut, dar la valoarea respetivã, la 21 de milioane de euro, s-a aprobat în Consiliul de Administraþie negocierea la schimb cu cãrbune energetic”, declara în urmã cu o lunã Emil Florut, directorul revocat al CEH. Cheltuielile înregistrate ca urmare a constituirii provizioanelor de
depreciere stocuri nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Dacã societatea doreºte scoaterea din gestiune a acestor stocuri aceasta se poate realiza prin casare. Fiind stocuri ruginite, procedura de casare trebuie sã porneascã de la inventarierea fapticã. În procesul verbal de valorificare a inventarului, comisia de inventariere va constata cã aceste stocuri sunt depreciate, cã nu mai pot face obiectul valorificãrii sau utilizãrii ºi va propune casarea acestora ºi scãderea din patrimoniu. Monika BACIU
4 Actualitate
Se opresc demolãrile la Mina Petrila lãdirile din curtea minei Petrila au fost declarate monumente istorice ºi nu vor mai fi, cel puþin deocamdatã, demolate. C Activitatea de ecologizare de la suprafaþã a fost opritã acum ºi asta
dupã ce mai multe echipe de arhitecþi, dar ºi administraþia localã au fãcut mai multe demersuri pentru a salva patrimoniul de la demolare. Este cunoscut deja faptul cã artistul plastic Ion Barbu a þinut morþiº sã nu fie demolate clãdirile din incinta minei Petrila, de la suprafaþã. A adus aici specialiºti arhitecþi, care au lucrat la proiecte ce acum au dat roade. Petrila Culturalã a câºtigat o bãtãlie ºi „Exploatarea Minierã Petrila a fost clasatã în Lista monumentelor
istorice în categoria ansamblu, grupa valoricã A din cadrul Ordinului Ministrului Culturii, urmând parcurgerea procedurilor specifice conform Legii 422/2001”. „Este prima bãtãlie câºtigatã în rãzboiul pentru salvarea minei Petrila de la demolare. Este rezultatul muncii noastre de peste 3 ani. Am avut sprijin foarte
mult la început din partea domnului Barbu. Dupã aceea cererea de clasare a fost semnatã de domnul viceprimar Jurca, dupã care a urmat un proces foarte lung de avizare la Ministerul Culturii, care a durat un an de zile”, a spus Dragoº Dascãlu, arhitectul care a luptat pentru ca aceste clãdiri sã nu fie demolate. Toate clãdirile din
incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar încã din varã, grupul de arhitecþi din care a fãcut parte ºi Dragoº Dascãlu au organizat Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila. Organizatorii au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit
U
n bloc din oraºul Petrila a fost duminicã searã la un pas de explozie din cauza unei scântei ce se manifesta fix sub o þeavã de gaz ce alimenta o locuinþã de la etajul unu. Scânteia a pornit de la o improvizaþie prin care unul dintre proprietari îºi alimenta locuinþa cu curent electric furat de la alþi vecini. Explozia nu a avut loc datoritã simþului civic al unui tânãr care îndatã ce a vãzut pericolul a apelat la numãrul de urgenþã 112. O autospecialã de pompieri, echipe ENEL, E-ON GAZ, dar ºi un echipaj de poliie s-au deplasat la faþa locului pentru a evita o posibilã explozie. ”În jurul orei 19:51 de minute SVSU Petrila a fost anunþat sã intervinã pe strada Alexandru Sahia în zona blocului
Blocaþi în liftul de la spital, cu un bebeluº în braþe
D
oi tineri din Petrila ºi-au trãit peripeþia vieþii înainte cu o zi de Crãciun.
de cel trasat pânã acum. „De acum începe partea grea. Acum trebuie un studiu de fezabilitate pentru conversia acestor clãdiri, dupã care, cel mai probabil, sã accesãm fonduri europene pentru conversie ºi reabilitare”, a mai adãugat Dragoº
Codul galben de ninsori nu a închis Defileul Jiului!
Un bloc din Petrila la un pas de explozie
C
15E, unde ni s-a cumunicat cã existã ceva probleme la sistemul de alimentare cu gaze naturale a blocului. Ne-am deplasat la faþa locului, iar la nivelul etajului unu al blocului s-a identificat apariþia unei scântei la unul dintre suporþii sistemului de alimentare. S-a solicitat sprijinul Enel ºi E-ON Gaz. Am asigurat perimetrul de siguranþã ºi din fericire pericolul a fost îndepãrtat” a declarat, Neculai Alexandrescu, comandantul detaºamentului de pompieri Petrila Persoana care a pus în pericol viaþa întregului bloc urmeazã sã fie identificatã de cei de la ENEL pentru a fi sancþionatã dar nu doar pentru riscul la care ºi-a expus vecinii, ci ºi pentru cã fura curent. Adina PÃDURARU
odul galben de ninsoari, emis de meteorologi, nu a creat probleme pe Defileul Jiului. Chiar dacã s-a intervenit cu cinci utilaje ºi s-au folosit zeci de tone de material antiderapant,
M
„Respinge cererile de intervenþie nr. 301/03 02 2015 ºi nr 1587/17 04 2015 formulate de creditorul intervenient Banca Comercialã Românã SA în executarea silitã pornitã în dosarul execuþional nr.303/2013 conexat cu dosarele
execuþionale nr. 311/2013 ºi 315/2013 BEJ Durbacã Claudia Bianca”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Mai mult decât atât, administraþia localã din Lupeni a primit ºi bani de la Guvern pentru
ºtergerea datoriilor. Nu mai puþin de 5 milioane de lei a alocat Guvernul municipiului Lupeni. Potrivit buletinului Ministerului Finanþelor Publice, la data de 31
octombrie, unitatea administrativ-teritorialã de la Lupeni avea arierate în sumã de 5,72 milioane de lei. În ºedinþa de sãptãmâna trecutã s-a alocat suma de 5.919.000 lei, astfel
Dascãlu. Arhitecþii au în plan construirea unor obiective turistice în locul clãdirilor ce au aparþinut exploatãrii miniere, dar ºi pe marginea Jiului de Est, pe care vor sã construiascã un ponton. Diana MITRACHE
artera rutiera nu a necesitat închiderea, ba chiar s-a circulat, cei drept în regim de iarnã, dar în siguranþã. ”Se circulã în condiþii de iarnã pe DN 66, carosabilul în proporþie de 90% este umed, sunt ºi câteva porþiuni cu zãpadã tocatã. A fost foarte frig, -18 grade, am acþionat cu cinci utilaje pe Defileul Jiului, nu a fost necesarã închiderea, am folosit material antiderapant, peste 80 de tone dar ºi acel compus chimic ecologic, de care am mai vorbit care topeºte gheaþa de pe asfalt atunci când temperatura ajunge ºi la -25 de grade,” a declat Ioan Tudor, ªef CNADNR Gorj. Cu toate acestea ºoferii trebuie sã fie atenþi, ºi sã adapteze viteza la condiþiile de drum. Mai mult, începând de azi de la ora 12:00 Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o informare meteorologicã de ninsori, precipitaþii mixte ºi depuneri de polei. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Primãria Lupeni a câºtigat procesul cu o unitate bancarã unicipalitatea de la Lupeni a scãpat de o executare silitã din partea unei unitãþi bancare. BCR a intentat un proces administraþiei locale de la Lupeni prin care solicita instanþei executarea silitã, însã banca nu a avut câºtig de cauzã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
municipiul Lupeni rãmâne ºi cu bani în plus, dupã ce prin banii daþi de Guvern datoriile se sting. Tot din acelaºi fond, Executivul a alocat suma de 1,72 mii lei pentru municipiul Vulcan ºi 215,60 mii lei pentru oraºul Petrila. ”Având în vedere cã aceste administraþii locale nu au fondurile necesare pentru plata arieratelor, iar aceastã situaþie ar putea duce la blocarea activitãþii, din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia
Guvernului, le vor fi alocate sumele necesare pentru stingerea acestor datorii, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale”, ºi-a motivat Executivul decizia. Suma a fost datã administraþiilor locale din aproape toate judeþele ºi din Bucureºti pentru a-ºi plãti datoriile mai mari de 90 de zile (arieratele) ºi obligaþiile ce decurg din unele sentinþe judecãtoreºti. Monika BACIU
Aflaþi în vizitã la un pacient internat în Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cu un copil de 7 luni în braþe, aceºtia au decis sã aleagã calea mai uºoarã pentru a urca la etajul superior al clãdirii ºi au luat liftul mic din cadrul spitalului. Totul a fost frumos, pânã la
coborâre când, dintr-o cauzã necunoscutã încã, liftul s-a defectat ºi s-a oprit între etaje. Pe lângã faptul cã lumina din interiorul liftului s-a stins datoritã defecþiunii, cei doi tineri au fost revoltaþi cã nu au gãsit nici un numãr de telefon la care sã cearã ajutor. „Am stat blocaþi în lift 10 minute, timp în care nu am reuºit sã dãm de vreun numãr de telefon la care sã cerem ajutorul. Cel mic s-a
Cazuri pe bandã rulantã de Revelion la Urgenþa din Petroºani
A
u mâncat prea mult, au consumat bãuturi alcoolice fãrã moderaþie, iar din aceastã cauza au fost nevoiþi sã îºi petreacã noaptea dintre ani pe holurile Urgenþei din Petroºani.
manifestate din cauza exceselor. ”Ca de obicei, în perioada
Vorbim despre zeci de persoane care în noaptea de Revelion dar ºi în primele zile ale anului, au ajuns la spital, cu indigestii ºi tot felul de simptome
sãrbatorilor de iarnã, a Crãciunul ºi Revelionului, unitatea de primiri urgente este plinã. ªi în acest an adresabilitatea a fost una mare. Cele mai multe cazuri au fost post-alimentare, alcoolemii ºi, dupã cum suntem obiºnuiþi, cei mai mulþi pacienþi s-au prezentat cu indigestii cauzate de alimentaþia excesivã”, a declarat Ioan Ienea, medic primar UPU SMURD Petrosani Medicii au fãcut faþã cu brio tuturor cazurilor graþie experienþelor acumulate în anii anteriori, când situaþiile au fost similare. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Salveazã vieþi cu o maºinã veche
P
ompierii din Petrila ar avea nevoie de o maºinã nouã, pentru cã acum pleacã în misiuni cu una uzatã moral. Nu au primit niciun rãspuns la toate adresele pe care le-au fãcut ºi asta chiar dacã în ajutor le-a sãrit ºi primarul Ilie Pãducel. Echipajul de prim ajutor de la Petrila face minuni ºi salveazã sute de vieþi, dar puþin ºtiu cã la destinaþie ajung cu o maºinã ce are o uzurã avansatã. Ambulanþa SMURD este una îmbãtrânitã moral ºi echipamentel de pe ea nu sunt cele mai performante. „Modulul SMURD Petrila a fost dotat cu o ambulanþã de mâna a doua, second-hand.
Ambulanþa a venit uzatã moral ºi fizic, tehnica de intervenþie este oarecum depãºitã. De la început am întâmpinat probleme
tehnice cu maºina ºi s-au investit undeva la peste 300 de milioane din partea primãriei, în reparaþii”, a spus Neculai Alexandrescu, comandant ISU Petrila. Primarul Ilie Pãducel a fost cel care le-a arãtat tot sprijinul ºi de doi ani se cãznesc cu toþii sã obþinã o maºinã nouã, asta pentru cã în 19 decembrie s-au
împlinit 2 ani de SMURD la Petrila. „Demersurile acestea s-au fãcut începând de la judeþ, pânã la conducerea de la Bucureºti. S-au trimis peste 30 de memorii prin care solicitãm aceastã ambulanþã nouã, motivând faptul cã ambulanþa pe care o avem la momentul actual este depãºitã”, a mai adãugat comandantul Alexandrescu. Asta nu înseamnã cã nu pot interveni ºi chiar o fac cu conºtinciozitate, dar pompierii ºi paramedicii recunosc cã au o maºinã fabricatã în 2006, cu apriximativ 100.000 de km la bord. Diana MITRACHE
speriat foarte tare ºi chiar a început sã plângã. Nu este normal ca în secolul XXI, într-un lift din cadrul unui spital, folosit ºi de oameni bolnavi, sã nu existe un buton de panicã, sau cel puþin un numãr de telefon pentru a putea cere ajutorul” a spus Adrian Lepºa, tânãrul blocat în lift Primul instinct al tânãrului a fost de a suna la 112. „Am vrut sã sun la 112, dar m-am gândit cã oamenii aceia vor spune cã sunt nebun, adicã sã fiu blocat în liftul unui spital ºi sã nu
primesc ajutor? Norocul nostru a fost un pacient din spital, dacã pot spune aºa, care a cerut liftul de la parter, moment în care liftul s-a pus în funcþiune” a mai adãugat tânãrul. Lifturile din cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, trei la numãr sunt unele vechi care de-a lungul timpului s-au stricat de foarte multe ori ºi s-a reparat tot de atâtea ori. Lucrul cel mai grav este cã în locul tinerilor petrileni ar fi putut fi un bolnav internat în spital, cãruia, cele 10 minute de blocare în lift, i-ar fi putut fi fatale. Adina PÃDURARU
Morgã nouã pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani
M
orgã nouã pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani. reprezentanþii Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara au în vedere realizarea unei spaþii noi pentru realizarea autopsiilor. În momentul de faþã, morgã de la Petroºani funcþioneazã pe strada Nicolae Titulescu, în clãdirea policlinicii de stomatologie. „Vrem sã facem o morgã nouã la Petroºani, mai modernã, cu spaþii recompartimentate. Avem nevoie ºi de ajutorul autoritãþilor locale”, a declarat Dan Marculescu, ºeful Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara. Investiþia nu ar fi una costisitoare, dar este necesarã pentru desfãºurarea activitãþii în condiþii optime. (Monika BACIU)
4 Actualitate
Se opresc demolãrile la Mina Petrila lãdirile din curtea minei Petrila au fost declarate monumente istorice ºi nu vor mai fi, cel puþin deocamdatã, demolate. C Activitatea de ecologizare de la suprafaþã a fost opritã acum ºi asta
dupã ce mai multe echipe de arhitecþi, dar ºi administraþia localã au fãcut mai multe demersuri pentru a salva patrimoniul de la demolare. Este cunoscut deja faptul cã artistul plastic Ion Barbu a þinut morþiº sã nu fie demolate clãdirile din incinta minei Petrila, de la suprafaþã. A adus aici specialiºti arhitecþi, care au lucrat la proiecte ce acum au dat roade. Petrila Culturalã a câºtigat o bãtãlie ºi „Exploatarea Minierã Petrila a fost clasatã în Lista monumentelor
istorice în categoria ansamblu, grupa valoricã A din cadrul Ordinului Ministrului Culturii, urmând parcurgerea procedurilor specifice conform Legii 422/2001”. „Este prima bãtãlie câºtigatã în rãzboiul pentru salvarea minei Petrila de la demolare. Este rezultatul muncii noastre de peste 3 ani. Am avut sprijin foarte
mult la început din partea domnului Barbu. Dupã aceea cererea de clasare a fost semnatã de domnul viceprimar Jurca, dupã care a urmat un proces foarte lung de avizare la Ministerul Culturii, care a durat un an de zile”, a spus Dragoº Dascãlu, arhitectul care a luptat pentru ca aceste clãdiri sã nu fie demolate. Toate clãdirile din
incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar încã din varã, grupul de arhitecþi din care a fãcut parte ºi Dragoº Dascãlu au organizat Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila. Organizatorii au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit
U
n bloc din oraºul Petrila a fost duminicã searã la un pas de explozie din cauza unei scântei ce se manifesta fix sub o þeavã de gaz ce alimenta o locuinþã de la etajul unu. Scânteia a pornit de la o improvizaþie prin care unul dintre proprietari îºi alimenta locuinþa cu curent electric furat de la alþi vecini. Explozia nu a avut loc datoritã simþului civic al unui tânãr care îndatã ce a vãzut pericolul a apelat la numãrul de urgenþã 112. O autospecialã de pompieri, echipe ENEL, E-ON GAZ, dar ºi un echipaj de poliie s-au deplasat la faþa locului pentru a evita o posibilã explozie. ”În jurul orei 19:51 de minute SVSU Petrila a fost anunþat sã intervinã pe strada Alexandru Sahia în zona blocului
Blocaþi în liftul de la spital, cu un bebeluº în braþe
D
oi tineri din Petrila ºi-au trãit peripeþia vieþii înainte cu o zi de Crãciun.
de cel trasat pânã acum. „De acum începe partea grea. Acum trebuie un studiu de fezabilitate pentru conversia acestor clãdiri, dupã care, cel mai probabil, sã accesãm fonduri europene pentru conversie ºi reabilitare”, a mai adãugat Dragoº
Codul galben de ninsori nu a închis Defileul Jiului!
Un bloc din Petrila la un pas de explozie
C
15E, unde ni s-a cumunicat cã existã ceva probleme la sistemul de alimentare cu gaze naturale a blocului. Ne-am deplasat la faþa locului, iar la nivelul etajului unu al blocului s-a identificat apariþia unei scântei la unul dintre suporþii sistemului de alimentare. S-a solicitat sprijinul Enel ºi E-ON Gaz. Am asigurat perimetrul de siguranþã ºi din fericire pericolul a fost îndepãrtat” a declarat, Neculai Alexandrescu, comandantul detaºamentului de pompieri Petrila Persoana care a pus în pericol viaþa întregului bloc urmeazã sã fie identificatã de cei de la ENEL pentru a fi sancþionatã dar nu doar pentru riscul la care ºi-a expus vecinii, ci ºi pentru cã fura curent. Adina PÃDURARU
odul galben de ninsoari, emis de meteorologi, nu a creat probleme pe Defileul Jiului. Chiar dacã s-a intervenit cu cinci utilaje ºi s-au folosit zeci de tone de material antiderapant,
M
„Respinge cererile de intervenþie nr. 301/03 02 2015 ºi nr 1587/17 04 2015 formulate de creditorul intervenient Banca Comercialã Românã SA în executarea silitã pornitã în dosarul execuþional nr.303/2013 conexat cu dosarele
execuþionale nr. 311/2013 ºi 315/2013 BEJ Durbacã Claudia Bianca”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Mai mult decât atât, administraþia localã din Lupeni a primit ºi bani de la Guvern pentru
ºtergerea datoriilor. Nu mai puþin de 5 milioane de lei a alocat Guvernul municipiului Lupeni. Potrivit buletinului Ministerului Finanþelor Publice, la data de 31
octombrie, unitatea administrativ-teritorialã de la Lupeni avea arierate în sumã de 5,72 milioane de lei. În ºedinþa de sãptãmâna trecutã s-a alocat suma de 5.919.000 lei, astfel
Dascãlu. Arhitecþii au în plan construirea unor obiective turistice în locul clãdirilor ce au aparþinut exploatãrii miniere, dar ºi pe marginea Jiului de Est, pe care vor sã construiascã un ponton. Diana MITRACHE
artera rutiera nu a necesitat închiderea, ba chiar s-a circulat, cei drept în regim de iarnã, dar în siguranþã. ”Se circulã în condiþii de iarnã pe DN 66, carosabilul în proporþie de 90% este umed, sunt ºi câteva porþiuni cu zãpadã tocatã. A fost foarte frig, -18 grade, am acþionat cu cinci utilaje pe Defileul Jiului, nu a fost necesarã închiderea, am folosit material antiderapant, peste 80 de tone dar ºi acel compus chimic ecologic, de care am mai vorbit care topeºte gheaþa de pe asfalt atunci când temperatura ajunge ºi la -25 de grade,” a declat Ioan Tudor, ªef CNADNR Gorj. Cu toate acestea ºoferii trebuie sã fie atenþi, ºi sã adapteze viteza la condiþiile de drum. Mai mult, începând de azi de la ora 12:00 Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o informare meteorologicã de ninsori, precipitaþii mixte ºi depuneri de polei. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Primãria Lupeni a câºtigat procesul cu o unitate bancarã unicipalitatea de la Lupeni a scãpat de o executare silitã din partea unei unitãþi bancare. BCR a intentat un proces administraþiei locale de la Lupeni prin care solicita instanþei executarea silitã, însã banca nu a avut câºtig de cauzã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
municipiul Lupeni rãmâne ºi cu bani în plus, dupã ce prin banii daþi de Guvern datoriile se sting. Tot din acelaºi fond, Executivul a alocat suma de 1,72 mii lei pentru municipiul Vulcan ºi 215,60 mii lei pentru oraºul Petrila. ”Având în vedere cã aceste administraþii locale nu au fondurile necesare pentru plata arieratelor, iar aceastã situaþie ar putea duce la blocarea activitãþii, din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia
Guvernului, le vor fi alocate sumele necesare pentru stingerea acestor datorii, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale”, ºi-a motivat Executivul decizia. Suma a fost datã administraþiilor locale din aproape toate judeþele ºi din Bucureºti pentru a-ºi plãti datoriile mai mari de 90 de zile (arieratele) ºi obligaþiile ce decurg din unele sentinþe judecãtoreºti. Monika BACIU
Aflaþi în vizitã la un pacient internat în Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cu un copil de 7 luni în braþe, aceºtia au decis sã aleagã calea mai uºoarã pentru a urca la etajul superior al clãdirii ºi au luat liftul mic din cadrul spitalului. Totul a fost frumos, pânã la
coborâre când, dintr-o cauzã necunoscutã încã, liftul s-a defectat ºi s-a oprit între etaje. Pe lângã faptul cã lumina din interiorul liftului s-a stins datoritã defecþiunii, cei doi tineri au fost revoltaþi cã nu au gãsit nici un numãr de telefon la care sã cearã ajutor. „Am stat blocaþi în lift 10 minute, timp în care nu am reuºit sã dãm de vreun numãr de telefon la care sã cerem ajutorul. Cel mic s-a
Cazuri pe bandã rulantã de Revelion la Urgenþa din Petroºani
A
u mâncat prea mult, au consumat bãuturi alcoolice fãrã moderaþie, iar din aceastã cauza au fost nevoiþi sã îºi petreacã noaptea dintre ani pe holurile Urgenþei din Petroºani.
manifestate din cauza exceselor. ”Ca de obicei, în perioada
Vorbim despre zeci de persoane care în noaptea de Revelion dar ºi în primele zile ale anului, au ajuns la spital, cu indigestii ºi tot felul de simptome
sãrbatorilor de iarnã, a Crãciunul ºi Revelionului, unitatea de primiri urgente este plinã. ªi în acest an adresabilitatea a fost una mare. Cele mai multe cazuri au fost post-alimentare, alcoolemii ºi, dupã cum suntem obiºnuiþi, cei mai mulþi pacienþi s-au prezentat cu indigestii cauzate de alimentaþia excesivã”, a declarat Ioan Ienea, medic primar UPU SMURD Petrosani Medicii au fãcut faþã cu brio tuturor cazurilor graþie experienþelor acumulate în anii anteriori, când situaþiile au fost similare. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Salveazã vieþi cu o maºinã veche
P
ompierii din Petrila ar avea nevoie de o maºinã nouã, pentru cã acum pleacã în misiuni cu una uzatã moral. Nu au primit niciun rãspuns la toate adresele pe care le-au fãcut ºi asta chiar dacã în ajutor le-a sãrit ºi primarul Ilie Pãducel. Echipajul de prim ajutor de la Petrila face minuni ºi salveazã sute de vieþi, dar puþin ºtiu cã la destinaþie ajung cu o maºinã ce are o uzurã avansatã. Ambulanþa SMURD este una îmbãtrânitã moral ºi echipamentel de pe ea nu sunt cele mai performante. „Modulul SMURD Petrila a fost dotat cu o ambulanþã de mâna a doua, second-hand.
Ambulanþa a venit uzatã moral ºi fizic, tehnica de intervenþie este oarecum depãºitã. De la început am întâmpinat probleme
tehnice cu maºina ºi s-au investit undeva la peste 300 de milioane din partea primãriei, în reparaþii”, a spus Neculai Alexandrescu, comandant ISU Petrila. Primarul Ilie Pãducel a fost cel care le-a arãtat tot sprijinul ºi de doi ani se cãznesc cu toþii sã obþinã o maºinã nouã, asta pentru cã în 19 decembrie s-au
împlinit 2 ani de SMURD la Petrila. „Demersurile acestea s-au fãcut începând de la judeþ, pânã la conducerea de la Bucureºti. S-au trimis peste 30 de memorii prin care solicitãm aceastã ambulanþã nouã, motivând faptul cã ambulanþa pe care o avem la momentul actual este depãºitã”, a mai adãugat comandantul Alexandrescu. Asta nu înseamnã cã nu pot interveni ºi chiar o fac cu conºtinciozitate, dar pompierii ºi paramedicii recunosc cã au o maºinã fabricatã în 2006, cu apriximativ 100.000 de km la bord. Diana MITRACHE
speriat foarte tare ºi chiar a început sã plângã. Nu este normal ca în secolul XXI, într-un lift din cadrul unui spital, folosit ºi de oameni bolnavi, sã nu existe un buton de panicã, sau cel puþin un numãr de telefon pentru a putea cere ajutorul” a spus Adrian Lepºa, tânãrul blocat în lift Primul instinct al tânãrului a fost de a suna la 112. „Am vrut sã sun la 112, dar m-am gândit cã oamenii aceia vor spune cã sunt nebun, adicã sã fiu blocat în liftul unui spital ºi sã nu
primesc ajutor? Norocul nostru a fost un pacient din spital, dacã pot spune aºa, care a cerut liftul de la parter, moment în care liftul s-a pus în funcþiune” a mai adãugat tânãrul. Lifturile din cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, trei la numãr sunt unele vechi care de-a lungul timpului s-au stricat de foarte multe ori ºi s-a reparat tot de atâtea ori. Lucrul cel mai grav este cã în locul tinerilor petrileni ar fi putut fi un bolnav internat în spital, cãruia, cele 10 minute de blocare în lift, i-ar fi putut fi fatale. Adina PÃDURARU
Morgã nouã pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani
M
orgã nouã pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani. reprezentanþii Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara au în vedere realizarea unei spaþii noi pentru realizarea autopsiilor. În momentul de faþã, morgã de la Petroºani funcþioneazã pe strada Nicolae Titulescu, în clãdirea policlinicii de stomatologie. „Vrem sã facem o morgã nouã la Petroºani, mai modernã, cu spaþii recompartimentate. Avem nevoie ºi de ajutorul autoritãþilor locale”, a declarat Dan Marculescu, ºeful Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara. Investiþia nu ar fi una costisitoare, dar este necesarã pentru desfãºurarea activitãþii în condiþii optime. (Monika BACIU)
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 117/2015
pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2015 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Þinând cont de prevederile Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 2015 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2015 ºi a Programului de investiþii publice pe anul 2015; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.132 din 26.12.2015, analizând Expunerea de motive nr. 12395/2015 a Primarului Municipiului Lupeni, domnul Cornel Resmeriþã prin care propune rectificarea bugetului local ºi a bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2015; Þinând cont de Raportul nr. 12396/ 21.12.2015 al doamnei Paula Dãbãcan, Director Executiv al Direcþiei Economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Având în vedere: - adresa nr. 30951/14.12.2015 a Administraþiei Judeþene a Finanþelor Publice Hunedoara prin care se comunicã alocarea cãtre municipiul Lupeni a sumei de147 mii lei reprezentând sume defalcate din TVA; - propunerile de rectificare bugetarã primite din partea centrelor de execuþie bugetarã fãcute atât pentru bugetul local cât ºi pentru bugetul instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii; Þinând cont de prevederile art. 19 alin. (2 ) din Legea nr. 273 din 2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare prin care se stipu-
leazã cã pe parcursul exerciþiului bugetar, autoritãþile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor locale ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite; În temeiul art. 36 alin. (1) ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se aprobã rectificarea bugetului local al Municipiului Lupeni pentru anul 2015 atât la venituri cât ºi la cheltuieli conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul local anual va fi în sumã de 54.559,48 mii lei la venituri ºi 55.920,27 mii lei la cheltuieli. Art. 2 (1) Se aprobã rectificarea bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2015 al Municipiului Lupeni atât la venituri cât ºi la cheltuieli conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2015 va fi în sumã de 21.358,09 mii lei la venituri ºi 21.570,61 mii lei la cheltuieli. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Iacob Viorel MESAROª Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
Sindicaliºtii CEH vor evitarea insolvenþei
Minerii au rãmas fãrã mâncare, transport ºi pazã
indicatul „Muntele”, S structurã care are reprezentativitatea în
cadrul Complexului Energetic Hunedoara, considerã cã intrarea în insolvenþã a companiei nu reprezintã soluþia pentru salvarea societãþii.
M
inerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu mai primesc de luni dimineaþã masa caldã la intrarea în ºut. Mãsura a fost generatã de datoriile uriaºe pe care firma care asigurã mâncarea ortacilor le-a acumulat, iar bucãtãresele au fost trimise acasã în concediu fãrã platã. De astãzi (nr. marþi) nu vor avea nici cu ce sã meargã la minã ºi nici paza unitãþilor nu va mai fi asiguratã. De luni, 4 ianuarie, firma care asigura mâncarea la minele Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan s-a retras. Bucãtãresele au fost trimise în concediu fãrã
platã ºi asta dupã ce firma la care lucreazã a ºi cerut insolvenþa CEH. Datoriile cãtre cei care asigurau hrana sunt de 4 milioane de lei ºi femeile nu au mai fost plãtite de cel puþin douã luni de zile. Minerii, însã, au rãmas fãrã hranã la intrarea în ºut ºi de marþi nu mai au nici transport, pazã sau spãlãtorie. Nu mai puþin de 19 firme au cerut insolvenþa CEH pentru cã datoriile cãtre ele depãºesc în total 1,2 miliarde de lei. CEH nu ºi-a plãtit furnizorii de servicii ºi minele rãmân de marþi fãrã pazã ºi nici spãlãtoria ori transportul minerilor nu mai este funcþional de luni. Diana MITRACHE
Liderii sindicali cer ca situaþia economicã a CEH sã fie analizatã în Guvern sau în Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Potrivit acestora, insolvenþa pune în pericol chiar siguranþa sistemului energetic. „Sindicatul Muntele a trimis o adresã premierului prin care solicitã analizarea situaþiei CEH la nivel de guvern sau CSAT. Siguranþa sistemului energetic românesc nu poate fi analizatã de un administrator judiciar adicã de un privat", susþine Ciprian Iºtoc, unul dintre liderii Sindicatului „Muntele”. Cererea de insolvenþã a fost înregistratã pe
rolul Tribunalului Hunedoara, iar primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 6 ianuarie a.c. Solicitarea a fost fãcutã chiar de Complexul Energetic Hunedoara, din cauza incapacitãþii de platã.
I
nsolvenþa CEH se judecã miercuri
Insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara se judecã miercuri ºi tot atunci minerii ºi energeticienii aflã ce îi aºteaptã. Nu mai puþin de 19 firme au cerut asta în instanþã ºi la fel a fãcut ºi Consiliul de Administraþie al societãþii. Insolvenþa pare a fi ultima redutã pentru Complexul Energetic Hunedoara care aflã în 6 ianuarie care sunt ºansele sã continue activitatea în acest fel. Ministrul Energiei a punctat ºi acest aspect la Petroºani, dupã ce a ieºit din mina Lupeni, însã, a cerut sã avem rãbdare pânã la
decizia judecãtorilor. „Insolvenþa nu o declarã nici societatea, nici creditorii. Insolvenþa este o stare de drept ºi una de fapt. Este o stare de fapt, pentru cã sunt niºte criterii tehnice financiare, care caracterizeazã ceea ce numim în termeni normali incapacitatea de platã ºi se contatã de instanþã ºi numai de instanþã ºi nu m-aº grãbi sã speculez aici, cã sunt mai mulþi creditori, cu termene de judecatã ºi nu aº spune nimic, decât cã în România practica de insolvenþã nu este nouã. Indiferent cine ce face, decizia este doar a instanþei ºi instanþa a judecat ºi în trecut câteva cereri de insolvenþã ºi a dispus cã nu este cazul ca CEH sã intre în insolvenþã”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei la Petroºani. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
CEH nu primeºte a doua tranºã din ajutorul de salvare
C
omplexul Energetic Hunedoara nu va primi cea de-a doua tranºã de bani din ajutorul de salvare. Reprezentanþii Ministerului Energiei ºtiu care sunt problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, ºi spun cã statul român a întreprins mãsurile necesare pentru deblocarea situaþiei. “Prin decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 2648 final, din 20.04.2015, cazul nr. SA 33475 (2012/C) referitor la tarifele practicate de SPEEH Hidroelectrica SA pentru Societatea Termoelectrica SA ºi Societatea Electrocentrale Deva – Decizia C (2015) 2648 final, cazul SA 41318, Comisia a dispus ca România sã recupereze ajutorul incompatibil de la beneficiar. Obligaþia de recuperare a ajutoarelor s-a extins la CEH, în calitate de succesor în drepturi al Societãþii Electrocentrale Deva ºi al Societãþii PEET Termoelectrica SA. Prin OUG nr. 11/13.05.2015 Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în limita sumei de 40.000 mii lei, din venituri rezultate din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile, în vederea rambursãrii ajutorului de stat incompatibil prevãzut în decizia mai sus menþionatã. În data de 09.06.2015 a fost semnatã între Ministerul Finanþelor Publice, MEIMMMA ºi CEH o convenþie de
împrumut în limita sumei de 34.785.015,45 lei. La data limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respective 08.09.2015, CEH a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului ºi a dobânzii aferente acestuia”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Comisia Europeanã a avizat acordarea unui ajutor de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara. Astfel, împrumutul în limita sumei de 167.000,00 mii lei a fost acordat în tranºe pe o perioadã de ºase luni. Astfel prima tranºã în valoare de 98.476,90 mii lei a fost acordatã în data de 20 iulie 2015. A doua tranºã ar fi trebuit sã aibã o valoare de 68.523,10 mii lei.
“Întrucât CEH nu a achitat împrumutul cãtre MFP în termenul stabilit prin convenþia de împrumut, conform OUG nr. 11/2015, CEH nu va beneficia de cea de-a doua tranºã din ajutorul de salvare în valoare de 68.476,10 mii lei”, se mai arãta în documentele Ministerului Energiei. Complexul Energetic Hunedoara a gajat cu anumite garanþii pentru împrumutul acordat de statul român. “Împrumutul se acordã, în condiþii de piaþã, în baza unei analize economicofinanciare efectuate de cãtre EximBank - S.A., în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare, a clasei de risc a societãþii ºi a marjei de dobândã peste ROBOR, comunicata de Banca Naþionalã a României, în ultima zi lucrãtoare a lunii anterioare acordãrii împrumutului respectiv semnãrii convenþiei de împrumut ºi rãmâne fixã pe toatã durata de derulare a acestuia. Împrumutul se acordã cu
condiþia constituirii unor garanþii prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscale, a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea Societãþii. Garanþiile vor fi instituite pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat prin care sã se stabileascã valoarea de piaþã a bunurilor asupra cãrora se constituie garanþii. Valoarea garanþiilor trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului. Suma va fi virata de cãtre Ministerul Finanþelor Publice la solicitarea Societãþii în termenul stipulat în actul normativ într-un cont distinct de disponibil cu afectaþiune specialã, deschis la Trezoreria Statului, pe numele Societãþii. Societatea întreprinde demersurile necesare în vederea deschiderii acestui cont la Trezoreria Statului”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului prin care s-a stabilit acordarea împrumutului cãtre CEH. Pentru cã ajutorul acordat CEH nu poate fi folosit în sectorul minier, s-a decis divizarea Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Turism
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016
Turiºtii ºi-au lãsat banii în Valea Jiului
M
ii de turiºti din toatã þara ºi-au lãsat banii în staþiunile montane din Valea Jiului.
Cele trei locaþii au fost cãutate de persoanele care au vrut sã aibã liniºte, zãpadã, dar în acelaºi timp ºi distracþie. Staþiunea montanã Parâng a fost luatã cu asalt de turiºtii veniþi aici din toate colþurile þãrii. “În Parâng au fost undeva între 7000 ºi 10.000 de turiºti în perioada sãrbãtorilor de iarnã. Cel mai mult s-a schiat pe pârtia aferentã telescaunului vechi, acolo fiind cea mai multã zãpadã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. În Parâng au fost turiºti care au venit aici de la sute de kilometri depãrtare. „Am venit din Constanþa special pentru a schia în
Parâng pentru cã am auzit cã aici pârtiile sunt de cea mai bunã calitate. Nu am fost dezamãgiþi, cu siguranþã vom reveni”, ne spune Florin din Constanþa. ªi staþiunea Montana Straja a fost plinã în perioada dintre Crãciun ºi Revelion. Doar în perioada Crãciunului, nu mai puþin de 5000 de persoane au vizitat staþiunea montanã. „Au fost mii de turiºti în staþiune. Media zilnicã a fost de aproximativ 2500 de persoane în staþiune”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Strajã. În staþiunea mon-
tanã din Straja în continuare sunt turiºti, aici având loc mai multe tabere destinate copiilor. „Staþiunea montanã este plinã ºi în aceastã perioadã când aici au loc mai multe tabere de schi pentru copii”, a mai spus Resiga.
A
ccidentãri fãrã numãr
Având în vedere numãrul mare al turiºtilor din cele trei staþiuni montane, accidentãrile au fãcut parte din rutina zilnicã. Zeci de turiºti au avut nevoie de îngrijiri medicale. „Din data de 20 decembrie ºi pânã în 3 ianuarie au fost 56 de accidentãri dintre care pentru 26 evacuarea s-a fãcut cu ajutorul SMURD”, a declarat George Resiga. „Au fost destule accidentãri, cele mai multe fiind pe pârtia de sanie”, a subliniat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Au fost ºi cazuri în care turiºtii care au consumat prea mult alcool s-au încumetat sã se urce pe schiuri, iar rezultatul a fost unul dezastruos pentru ei.
Monika BACIU
Asfalt spre Parâng din 2016 V remea drumurilor pietruite a trecut în judeþul Hunedoara ºi drumul spre Parâng va fi asfaltat. Fiind un drum judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã reducã la aproape jumãtate costul iniþial al arterei rutiere ce duce spre staþiunea din munte ºi sã le ofere turiºtilor o alternativã la telescaune.
Unul dintre primele proiecte pe care Consiliul Judeþean Hunedoar le va finanþa în 2016 este cel care vizeazã asfaltarea drumului spre staþiunea din Parâng. Banii necesari vor fi mai puþini, decât a fost iniþial în proiectul realizat pentru acesta, iar Adrian David spune cã lucrãrile vor fi realizate total în maxim un an ºi jumãtate. „Aºa cum am promis, vom avea alocate resursele
necesare pentru a demara licitaþia pentru modernizarea drumului spre Parâng. Suntem în faza de revizuire a acelui studiu de fezabilitate foarte costisitor pentru noi, care ne îngreuna într-o mãsurã destul de serioasã posibilitatea de a investi acolo ºi sã realizãm drumul pe termen scurt. Sperãm sã ajungem la undeva 60% din valoarea lui, valoarea iniþialã fiind de 29 de milioane de lei. Dacã vom ajunge la cifra scontatã, ne dorim sã finanþãm într-un an, sau un an ºi jumãtate pentru cã nu putem sã vorbim despre dezvoltarea turisticã în masivul Parâng, fãrã sã avem un acces acolo un standard corespunzãtor anului 2016”, a declarat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Consiliul Judeþean Hunedoara nu a investit deloc în aceastã arterã rutierã, care pe timpul iernii este închisã circulaþiei. De altfel, ºi pe porþiunea dinspre oraº, care aparþine
Consiliului Judeþean Hunedoara a fost rebilitat doar un km de asfalt.
egocieri pentru N sporirea numãrului de parcãri
În zilele aglomerate din sezonul de iarnã, parcãrile din Parâng sunt insuficiente pentru numãrul mare de turiºti care vor sã urce cu autorurismele pânã la cabane. Aglomeraþie se creeazã ºi în zona noului telescaun, acolo unde municipalitatea a amenajat aproape 20 de locuri de parcare. “Am amenajat în zona gheretei de la noul telescaun un numãr de 20 de locuri de parcare. Numãrul acestora este mic în comparaþie cu cel al celor care urcã cu maºina la munte. Suntem în tratative cu proprietarii de terenuri din zonã, dar aceºtia fie nu vor sã vândã fie cer preþuri prea mari, iar pentru noi nu este rentabil”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Dupã vacanþa de revelion, în zona Rusu s-a creat un adevãrat ambuteiaj. Sute de turiºti vroiau sã plece spre casã, iar alþii vroiau sã urce, astfel cã drumul s-a dovedit a fi unul neîncãpãtor pentru afluxul de personae care au fost în Parâng în aceastã perioadã. Diana MITRACHE Monika BACIU
La Ski Resort Transalpina, iarna a venit mai târziu, dar cu zãpadã multã sã ne ajungã pânã în varã! de ski sau snowboard, I ubitorii ºi-au dat întâlnire la începutul acestei sãptãmâni pe pârtiile de la Ski Resort Transalpina – domeniul schiabil din România unde iarna a ajuns în sfârºit la ea acasã!
Un strat generos de zãpadã artificialã pregãtit cu hãrnicie de tunurile ºi lãncile care au lucrat zi ºi noapte la foc continuu în ultimile 4 nopþi, a fost acoperit acum, în doar în câteva ore de un strat de peste 15 centimetrii de zãpadã naturalã. Cu o priveliºte unicã în România, Ski Resort Transalpina se întinde pe o suprafaþã de 30 de hectare ºi pune la dispoziþia practicanþilor de ski ºi snow-board 9 km de pãrþii de dificultãþi diferite, perfect pregãtite în timpul nopþii de 2 utilaje de bãtut zãpadã! Având în dotare cele mai moderne ºi performante instalaþii de
transport pe cablu, respectiv douã telegondole, douã teleski-uri ºi 1 telescaun, chiar ºi în zilele în care afluxul de turiºti a ajuns sã depãºeascã 3000 de persoane, aºteptarea pentru urcare nu a durat mai mult de 10-15 minute! Administratorii domeniului schiabil au pregãtit ºi pentru acest sezon, nenumatare surprize ºi evenimente inedite, aºadar cei care vor alege ca destinaþie de iarnã, Ski Resort Transalpina, nu vor regreta! Ramona FODOR