Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1030

Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Locomotiva de epocã, tentaþie pentru hoþii de fier vechi

astodontul de oþel îi atrage ca un magnet pe hoþii de fier vechi ºi chiar dacã este amplasat într-o zonã centralã, supravegheatã chiar ºi video, au fost câþiva curajoºi care au vrut sã plece spre centrul de fier vechi cu un mic „suvenir”. Poliþiºtii locali din Petroºani le-au dejucat planurile. Amplasatã în urmã cu trei ani la una din porþile de intrare în municipiul Petroºani, locomotiva cu abur a devenit o atracþie mai ales pentru copii, dar ºi pentru turiºtii care ajung în staþiunea Parâng ºi nu rateazã ocazia de a se fotografia lângã bijuteria veche de 110 ani. Pe lângã admiratori, locomotiva din Piaþa Victoria atrage ºi hoþii de fier vechi care-ºi încearcã norocul. „Magneþii” au sustras câteva piese din gãrduleþul ce împrejmuia linia feratã pe care este amplasat mastodontul, care pãreau de fier, însã în realitate erau din lemn, spune Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþie Localã Petroºani. Din acest motiv, poliþiºtii locali ºi-au înteþit patrulele ºi pânã acum au reuºit sã-i þinã la distanþã pe hoþi. „Pe lateral erau niºte bare la un ansamblu ºi au crezut cã sunt din fier dar erau din lemn ºi le-au luat, dar altceva nu au putut sã ia. (…)

Patrulele au tot trecut prin zonã, pentru cã au fost perioade când nu puteam vedea obiectul pe sistemul de supraveghere. Chiar acolo îºi parca un ºofer TIR-ul, tocmai pentru cã zona este monitorizatã video ºi þine hoþii la distanþã”, a mai precizat Stãncioi. Locomotiva de patrimoniu ruginea într-un depou, a fost produsã în anul 1906 ºi a ajuns cu titlul gratuit de la CFR la Primãria Petroºani. Doar ºapte astfel de locomotive mai existã în Europa, majoritatea exponate în muzee sau pieþe publice. Maximilian GÂNJU

Mineritul din Valea Jiului, îngropat de grupurile de interese din jurul termocentralelor

Simota nu figureazã, încã, la Interpol ºi Europol

ontroversatul afacerist din Valea Jiului este dat în urmãrire generalã, însã nu figureazã pe lista persoanelor urmãrite internaþional prin Interpol. Pentru depistarea lui Alin Simota, miercuri, ofiþerii ºi procurorii DIICOT au scotocit Valea Jiului, fãrã succes însã. Potrivit unor surse, percheziþiile efectuate inclusiv la casa socrului lui Simota, situatã într-un cãtun al Vãii Jiului, nu au adus informaþii preþioase cu privire la

locul unde s-ar afla afaceristul. Alin Simota nu apare, deocamdatã, nici în baza de urmãriþi a Europol, ci doar în cea a Poliþiei Române, dat fiind

faptul cã pe numele sãu existã un mandat de executare a pedepsei cu

închisoarea, acesta fiind condamnat la 2 ani închisoare pentru infracþiunea de

conflict de interese. Bursa zvonurilor din Valea Jiului dã cã ex-liberalul ar fi plecat în SUA, însã alte zvonuri spun cã ar fi ales o þarã care nu are un acord de extrãdare cu România. Simota ar fi avut un coleg de ºcoalã, un prieten extrem de apropiat care-i administra un hotel deþinut într-o þarã exoticã ºi la care s-ar fi refugiat. Cert este cã Alin Simota a deþinut proprietãþi

peste hotare, chiar în staþiuni exclusiviste. Chiar ex-liberalul completa în declaraþia sa de avere, pe care a completat-o în 13 iunie 2012, cã are, pe lângã o garsonierã în Petroºani, un apartament în Bucureºti de 58 de metri pãtraþi, un apartament la Cannes, în Franþa, în suprafaþã de 860 de metri pãtraþi ºi o casã în SUA. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Minã privatã, deschisã dupã ecologizare la Uricani M

ina Uricani ar putea fi redeschisã, pentru cã mai sunt zãcãminte acolo. O firmã privatã face acum prospecþiuni ºi cautã sã identifice faliile neexploatate, iar mai apoi, dupã ce mina actualã va fi închisã ºi ecologizatã, ar putea deschide o exploatare privatã. Aceasta ar fi soluþia idealã pentru oraºul Uricani, care a rãmas pe rând fãrã nicio unitate minierã.

Într-o zonã monoindustrialã cum este Valea Jiului, mineritul pare a fi soluþia salvatoare. La Uricani, dupã ce mina Câmpu lui Neag ºi cea de la Valea de Brazi, s-au închis pe rând, a venit ºi momentul când mina Uricani se va închide. Acolo, însã, mai sunt zãcãminte ºi asta cautã sã prospecteze acum un grup de specialiºti în minerit, care vor sã deschidã o minã privatã în acel loc. „Noi am scos la licitaþie terenul ºi a câºtigat o firmã un teren, care nu intrã sub incidenþa investiþiilor Comsiiei Europene, iar aceºtia au intenþia ca, dacã se confirmã straturile de cãrbune, nu pe zonele închise, dupã normele europene. Celelalte suprafeþe pe care fac studiile geologice, dacã se confirmã ºi acolo deschid o exploatare minierã privatã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primar al oraºului Uricani. Închiderea minei Uricani va cãdea ca un

trãsnet peste oraºul din Vestul Vãii Jiului, chiar dacã acolo mai sunt acum vreo 300 de angajaþi. Niciunul nu va rãmâne pe drumuri, pentru cã, mai toþi se vor pensiona, sau se vor transfera la alte unitãþi, dar aici nu s-au prea fãcut investiþii, aºa încât oamenii locului cred cã le va fi rãu fãrã minã. „Va fi paraginã tot. Se închide mina ºi nu se investeºte nimic, blocurile se dãrâmã, copiii nu au servici ºi sunt plecaþi majoritatea. Am rãmas noi, pensionarii. Am lucrat la Uricani, la minã, dar numai eu am rãmas aici ºi acum am copiii plecaþi

- PIERDERIz Pierdut certificat constatator nr. 49935/25.10.2010. Sediul firmei Pastel MyK SRL, str. 1 Decembrie 1918, bl. 99, parter. Cod unic de înregistrare J20/523/2001. CUI 14100751. Îl declar nul.

care pe unde au apucat, cã nu au avut servici aici”, spune un localnic din Uricani. „O sã fie foarte greu pentru toþi ºi pentru tineri ºi pentru cei în vârstã”, afirmã o altã femeie, care îºi aducea nepoata de la grãdiniþã. Faptul cã acolo ar mai fi zãcãminte o confirmã chiar ºi cei care au ieºit la pensie ºi care ºtiu de pe vremea în care au scos cãrbunii din pãmânt, cã ar mai fi rezerve. Problema, însã, este pericolul din galerii. „Mina Uricani a mers bine, dar e problemã cã au fost atâtea accidente, explozii, sectoare care au luat foc, din cauzã cã este o minã periculoasã. Am lucrat, dar când am lucrat

eu, chiar atunci a fost o explozie la sectorul II ºi s-a ºi închis. Au murit atunci 5 salvatori. Ei considerã cã este o minã periculoasã ºi de aceea o ºi închid”, afirmã un pensionar din Uricani, care a lucrat în mina ce se va închide. Mina Uricani va fi închisã de cãtre Societatea de Închideri de Mine pânã în 2018. Acolo, însã, terenul va fi lãsat cu utilitãþi ºi parcelat, special pentru a atrage pe locul fostei exploatãri, un parc indistrial. „Noi deja am gândit, împreunã cu compania de închidere a minelor, ne-au acceptat, ca, în urma închiderii minei, toate lucrãrile care se executã, sã ne rãmânã 8 hectare, parcelatã, cu acces cu alei, unde sã vinã intreprinderi, care sã aibã infrastructurã ºi acces la utilitãþi, cu iluminat ºi cu sistem de supraveghere. Facem apoi un format 3D ºi îl ridicãm pe site-ul nostru”, a mai spus primarul Buhãescu. Parcul Indistrial va putea sã ia locul minei ºi Dãnuþ Buhãescu spune cã va face ºi lobby pentru a atrage investitori, însã, la fel ca ºi mina privatã, toate sunt planuri ce vor putea fi puse în aplicare în câþiva ani. Pânã atunci, în 2018, ultima exploatare de huilã, cea de la mina Uricani se va închide. Diana MITRACHE

Azil nou în oraºul Petrila lie Pãducel, împreunã Iortodocºi cu mai mulþi preoþi ºi cu reprezententanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, vor amenaja un spaþiu nefuncþional deocamdatã, pentru ca acolo sã fie un nou azil. În estul Vãii Jiului mai este o astfel de instituþie de ocrotire a bãtrânilor, dar nu mai are locuri suficiente, iar parteneriatul ar

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Parc industrial, la Petrila?

arcul industrial la Petrila. Lipsa locurilor de muncã se resimte acut în Valea Jiului, iar perspectiva viitorului nu sunã bine, având în vedere problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. De realizarea de locuri de muncã se vorbeºte de ani de zile, dar investitorii nu sunt foarte interesaþi de zona noastrã. La fel se vorbeºte ºi de înfiinþarea parcurilor industriale. La începutul fiecãrui an, edilii aduc în discuþie acest subiect. “Am mai discutat cu domnul preºedinte câteva probeleme mari pentru oraºul Petrila.

ªi-a propus sã amenajeze doua parcuri industriale unul în partea de vest ºi unul în est. Am mers cu propunerea scrisã de la Petrila pentru realizarea unui parteneriat cu CJH în ceea ce priveºte amenajarea unui parc industrial la Petrila pentru crearea de locuri de muncã ºi punem la dispoziþia CJH un teren de 14 hectare cu regimul juridic rezolvat care este aproape de drum, apa ºi canalizare, curent ºi gaz”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilii din Valea Jiului au ºi identificat terenurile care sunt pretabile pentru a fi puse la dispoziþia investitorilor, dar fãrã niciun rezultat concret. Monika BACIU

putea fi pus în practicã în acest an. Dupã ce la Lonea nu mai sunt locuri la vechiul azil de bãtrâni, primarul Ilie Pãducel ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, au gândit un plan pentru o nouã instituþie în acest oraº. Primãria pune la bãtaie clãdirea în care ultima datã a fost sediul ALOFM ºi Consiliul Judeþean dã banii. Mai apoi, vor fi implicaþi preoþii din oraº. „Am propus domnului preºedinte, într-un parteneriat cu CJH , amenajarea unui cen-

tru de bãtrâni în Lonea, la fosta direcþie. Noi ne ocupãm de reabilitarea interioarã ºi exterioarã a clãdirii, iar în parteneriat sunt implicaþi Primãria, Asociaþia Preoþilor Ortodocºi ºi Consiliul Judeþean, pentru amenajarea acestui cãmin de bãtrâni ºi a unei grãdiniþe, pentru familiile cu probleme deosebite”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Construcþia în care edilul intenþioneazã sã cazeze bãtrînii fãrã familii este una veche ºi nefolositã în acest moment. Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Se contureazã ”Galeria minierã Straja” pentru turiºti, proiect considerat unic în lume

”T

are îmi doresc sã constriesc galeria de minã în Straja, dar nu ºtiu dacã pot achiziþiona vagoneþii ºi câteva grinzi, dacã cei din cadrul mineritului, acolo unde se restrânge activitatea ºi unde nu mai este nevoie de acestea, pot sã mi le vândã. Cred cã ar fi o atracþie pentru turiºti ºi, în plus, ar fi ºi specificã zonei noastre, dar ºi unicat în þarã”- Emil Pãrãu, investitor, Straja – Lupeni. În iarna anului 2015, la Festivalul oamenilor de zãpadã organizat în staþiunea Straja din Lupeni, printre multele personaje ”construite” de turiºtii aflaþi în concurs, unii au clãdit din zãpadã o galerie de minã pe care au numit-o Mina Straja, galerie care era dotatã ºi cu unelte specifice mineritului. Ideea a prins rãdãcini în mintea ºi nãzuinþele organizatorului Festivalului oamenilor de zãpadã, omul de afaceri Emil Pãrãru. Acesta vrea sã dechidã o galerie de minã prin care turiºtii sã fie transportaþi cu vagoneþi pentru personal autentici, exact ca în minele din Valea Jiului, de undeva din

josul staþiunii pânã la capãtul galeriei. ”Tare îmi doresc sã constriesc galeria de minã în Straja, dar nu ºtiu dacã pot achiziþiona vagoneþii ºi câteva grinzi, dacã cei din

plin de însufleþire, Emil Pãrãu. Proiectul sãu este susþinut de iubitorii muntelui, de oameni deschiºi, chiar din cadrul mineritului, care au declarat cã oricum

tate. Cum la masa credalã a CEH, aflat în insolvenþã, se vor afla societãþi comerciale cu sume foarte mari, este greu de crezut cã firmele mici îºi vor mai recupera banii. Din dis-

cadrul mineritului, acolo unde se restrânge activitatea ºi unde nu mai este nevoie de acestea, pot sã mi le vândã. Cred cã ar fi o atracþie pentru turiºti ºi, în plus, ar fi ºi specificã zonei noastre, dar ºi unicat în þarã”- a spus,

plata serviciilor contractuale ale firmelor omului de afaceri, furnizare lemn ºi transport personal, cãtre Complexul Energetic Hunedoara, divizia minierã, sunt mult întârziate ºi nici nu existã siguranþa cã acestea vor fi decon-

cuþiile purtate cu Emil Pãrãu a reieºit cã nici nu se gândeºte sã întrerupã prestãrile pentru minã, cum s-a întâmplat în alte situaþii, dar tare ºi-ar dori sã poatã obþine acei vagoneþi, care oricum vor ajunge la fier vechi, dacã

activitatea din minerit se va restrânge în continuare. ”Aveþi aici, în Straja, ºi o minã de aur, pe lângã cele de cãrbune din Vale! Atâtea proiecte viabile existã, cu chelutuieli relativ mici, ºi nu ºtiu de ce nu sunt susþinute ºi implementate rapid. Cel cu galeria de minã ar fi unic în lume ºi ºtiu ce spun. Aveþi aici ºi specialiºti cum rar se gãsesc pentru a o construi. Am înþeles cã se demareazã ºi lucrãrile pentru utilitãþi. Cu acestea ºi cu ceva organizare, de ordonare a staþiunii, Straja va putea ajunge o notorietate în turism. La fel ca ºi Parângul. Preþuiþi ºi valorificaþi

Ce i-ar putea scoate în stradã pe mineri?

u o organigramã extrem de stufoasã în rândul TESA ºi cu prea puþini mineri, restructurarea nu va fi acceptatã, dacã se taie din drepturile minerilor. „Sunt destui care au facilitãþi la CEH, fãrã sã le merite!”, a spus Petre Nica, liderul minerilor din Valea Jiului, care nu va accepta tãierea drepturilor ortacilor. Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã îºi reducã o parte a cheltuielor, dar ele nu vor fi tãiate din sporurile pe care le primesc minerii. Cel puþin asta spun acum sindicaliºtii, care comtimuã sã poarte discuþii cu administratorul judiciar de la CEH. Asta ar fi fatal pentru Valea Jiului, pentru cã minerii ar fi nemulþumiþi ºi, cu siguranþã, ar ieºi în stradã. „A nemulþumi 6.300 de oameni prin tãierea unor drepturi este cea mai mare gafã pe care putea sã o facã cineva care îºi doreºte relansarea economicã a societãþii

sau aplicarea de mãsuri care sã ducã la salvarea societãþii. Dacã cineva vine cu o astfel de idee, care implicã riscul declanºãrii de proteste ºi oprirea activitãþii, înseamnã cã nu vrea decât sã accelereze oprirea activitãþii miniere în Valea Jiului ºi energetice în întreg judeþul Hunedoara”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din CEH. În Contractul Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului sunt prevãzute o serie de sporuri ºi facilitãþi pe care le primesc minerii, dar pe lângã ei, le iau ºi cei care

ceea ce aveþi. Zona este superbã. Alþii, în alte pãrþi ale lumii, îºi construiesc ºi munþii. ªi comunitãþile de acolo trãiesc foarte, foarte bine din asta” – a declarat prof. dr. Sadu Filipeanu, cadru universitar la Universitatea Babeº Bolyai Cluj, aflat la schi, în Straja. Acesta a mai precizat cã vine în staþiunea din Lupeni de cel puþin douã ori pe iarnã, pentru câteva zile, atras fiind de zona strãjuitã de schit, de pârtii, de oameni ºi de mãreþia munþilor care ”îmi taie repiraþia”, cum s-a exprimat profesorul. Ileana FIRÞULESCU

- ANUNÞ Societatea germano-maghiarã HUNBUILDING KFT cautã pentru muncã în strãinãtate pe perioadã îndelungatã personal calificat cu experienþã în

CONSTRUCÞIA DE TUNELE sunt prin birouri, mult prea mulþi, dupã pãrerea specialiºtilor. De altfel, niciun program de restructurare creat pânã acum nu a tãiat din organigramã, ci doar a gândit tãieri de cheltuieli, din cele absolut necesare, care au ºi dus CEH în colaps. „Sper sã aibã înþelepciunea necesarã ºi sã facã ceea ce eu le-am spus, ºi anume, ca acest CCM, care nu este unul uluitor, cu nu ºtiu ce drepturi, sã fie bucuria celor care îºi aduc contribuþia ºi pentru tona de

cãrbune ºi pentru MWatt-ul produs. În CEH sunt încã prea mulþi care se bucurã de drepturi ºi facilitãþi, fãrã sã le merite”, a mai afirmat liderul minerilor din Valea Jiului. Adminsitratorul judiciar urmeazã sã elaboreze un plan de reabilitare a colosului industrial din Hunedoara, dar liderii minerilor nu vor agrea tãierile din salariile minerilor. Dacã se va întâmpla asta, minerii ameninþã cã vom avea, cu siguranþã, miºcãri de stradã. Diana MITRACHE

CERINÞE: z Cunoºtinþe de limba germanã. z Deprindere privind folosirea utilajelor ºi echipamentelor specifice construcþiilor de tunele. z Nu sunt necesare atestate profesionale pentru deservenþii de utilaje grele, importantã este experienþa în utilizarea acestora. Se vor accepta numai persoanele serioase ºi cu adevãrat dornice de a munci. Persoanele interesate sunt rugate a transmite CV cu pozã la urmãtoarea adresã de e-mail: andrei_spuri@yahoo.com

Informaþii suplimentare la tel. 0744657869, Andrei Spurigan.

4 Actualitate

ineritul a fost îngenunchiat de grupurile de interese care au roit în jurul termocentralelor. Indiferent de cum s-a numit, Compania Naþionalã a Huilei, Societatea Naþionalã a Huilei sau Regia Autonomã a Huilei, partea minierã a fost sabotatã ºi alungatã de la masa partenerilor. Import de cantitãþi nejustificate de cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilã erau pe stoc. Zeci de milioane de euro prejudicii ºi firme internaþionale cu acþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi unei companii de stat care avea ca strategie “exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”. Veºnic s-a spus cã huila din Valea Jiului este scumpã ºi insuficientã, dar acum, dupã ani de zile, ADEVÃRUL iasã la ivealã. Cãrbunele produs a fost mereu suficient ºi mult mai ieftin decât cel din import. În doi ani de zile, Termocentrala Mintia a fãcut importuri de sute de mii de tone de cãrbune, încãlcând FLAGRANT legislaþia ºi prevederile Consiliului de Administraþie. Altã datã, conducãtorii termocentralei s-au folosit de legislaþie pentru a face jocurile murdare, dar nu de praful cãrbunelui, ci de interesul propriului buzunar. În doi ani importurile de cãrbune cu firme din strãinãtate care, culmea, au acþionari români, au prejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DE MILIOANE DE EURO.

rimul import – P 10 milioane de euro Primul import dateazã din anul 2011, înainte de a se înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, directorul general al Termocentralei

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Mintia s-a folosit de anumite prevederi legislative pentru a importa cãrbune în valoare de 10 milioane de euro de la societãþi din Ungaria ºi Germania. Corpul de control al primului-ministru a identificat o suitã de nereguli care s-au derulat în ograda Termocentralei Mintia. Primul import a avut loc în anul 2011 la o valoare de aproape 10 MILIOANE DE EURO Dispoziþiile legale din domeniul achiziþiilor publice nu sunt incidente contractelor care au ca obiect cumpãrarea de combustibili destinaþi producþiei de energie. La nivelul societãþilor Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara aceastã activitate a fost reglementatã prin hotãrâri emise de Consiliile de Administraþie. Începând cu data de 23.04.2008, competenþa de aprobare a achiziþiilor de cãrbune energetic a fost stabilitã în atribuþiile consiliului de administraþie, iar de la data de 05.05.2011 a fost delegatã directorului general competenþa de aprobare a contractelor cu o valoare mai micã de 2.000.000 EUR,

Mineritul din Valea Jiului, îngropat de grupurile de interese din jurul termocentralelor respectiv 3.000.000 EUR începând cu data de 15.11.2012 „Societãþile Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara au încheiat în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, mai multe contracte de achiziþie de cãrbune energetic cu mai multe societãþi din Ungaria ºi Germania, toate reprezentate de aceeaºi persoanã, cetãþean român cu domiciliul în strãinãtate. Societãþile menþionate anterior au livrat o cantitate totalã de 132.976,96 de tone de cãrbune energetic în valoare însumatã de 9.519.353,43 EUR”, aratã reprezentanþii corpului de control al primului-ministru. Reprezentanþii Termocentralei Deva s-au folosit de o prevedere

CFR Mintia din România a fost efectuat de cãtre o societate cu sediul în Ungaria, având ca acþionar majoritar (99,82%) Societatea GRAMPET SA din România”, se mai aratã în rãspunsul oficialilor de la corpul de control al primului-ministru. La momentul importului, stocul de cãrbune al termocentralei era mai mult decât suficient pentru a trece peste perioada de iarnã. Mai exact, pe stoc exista un surplus de peste 300 de mii de tone de cãrbune. “Anterior încheierii contractelor cu douã dintre societãþilor din Ungaria ºi Germania, în cadrul cãrora a fost livratã o cantitate totalã de 48.503,45 de tone în valoare de 3.494.498,56 EUR, stocul de cãrbune energetic al Sucursalei

actul normativ menþionat anterior s-a prevãzut cã “în situaþia înregistrãrii unui consum maximal de cãrbune în limita capacitãþilor de depozitare ºi corelat cu cantitãþile de huilã ce urmeazã sã fie livrate de cãtre Compania Naþionalã a Huilei, conform contractelor, se va face o analizã privind oportunitatea unor eventuale achiziþii de huilã din import, doar în

Germania reprezentate de cãtre aceeaºi persoanã, cetãþean român cu domiciliul în Irlanda, Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a înregistrat un stoc de 511.849,74 de tone de cãrbune energetic, respectiv 93% din capacitatea totalã de stocare de 550.000 tone”, precizeazã Valentin Mircea, ºeful Corpului de control al primului-ministru.

ãrbune mai scump decât cel produs în Valea Jiului

legislativã prin care au fentat procedurile de achiziþie. “În vederea încheierii acestor contracte reprezentanþii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara au stabilit iniþial o valoare individualã a achiziþiei mai micã de 2.000.000 EUR pentru a permite aplicarea procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare fãrã aprobarea consiliului de administraþie. Transportul cãrbunelui energetic din Ungaria pânã la staþia

Electrocentrale Deva din cadrul societãþii Complexului Energetic Hunedoara a fost de 407.203,74 de tone, fiind mai mare cu 302.654 de tone decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã, prevãzut de dispoziþiile legale. Aceste stocuri au înregistrat un nivel mult mai mare decât stocul necesa pentru trecerea perioadei de iarnã stabilit prin Hotãrârea Guvernului nr. 941/2012, potrivit cãreia stocul de cãrbune la data de 30.11.2012 trebuia sã fie de 104.550 de tone. În

situaþia în care cantitatea ºi calitatea cãrbunelui livrat nu asigurã o funcþionare corespunzãtoare a centralelor Deva ºi Paroºeni”. Având în vedere cã stocurile deþinute de cãtre Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au fost mai mari decât necesarul prevãzut de dispoziþiile legale rezultã cã efectuarea achiziþiilor de cãrbune din afara þãrii nu au fost întemeiate. La sfârºitul lunii mai 2013, dupã executarea contractelor încheiate cu societãþile din Ungaria ºi

A doua achiziþie de cãrbune dateazã din anul 2011 ºi este în cantitate de 220 de mii de tone. ªi de aceastã datã, stocurile termocentralei Mintia asigurau trecerea iernii. Dar de ce sã nu se scurgã banii… în buzunarele unor grupuri care au pus pe butuci economia tacticos? “La data de 02.11.2011, Societatea Electrocentrale Deva, în calitate de cumpãrãtor a încheiat un contract de furnizare cu o societate din Elveþia, având ca obiect livrarea, pânã la data de 14.12.2011, a unei cantitãþi de 63.000 de tone de cãrbune energetic. Ulterior, la acest contract au fost încheiate 5 acte adiþionale prin care a fost suplimentatã cantitatea contractatã pânã la

201,000 de tone (+/10%) ºi declaratã perioada de livrare pânã la data de 20.04.2012. Cheltuielile totale efectuate de Societatea Electrocentrale Deva pentru importul unei cantitãþi de 220.847,84 de tone de cãrbune energetic, reprezentând 1.354.901,47 Gcal, în baza contractului menþionat anterior, inclusiv costurile de transport ºi depozitare, au fost în sumã de 119.243.843,62 RON, rezultând un cost final de 88,01 RON/Gcal”, aratã oficialii Corpului de Control. Din nou, Compania Naþionalã a Huilei a fost sabotatã! Cãrbunele achiziþionat din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI. “Rezultã cã pentru cãrbunele energetic achiziþionat din import de la societatea din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a plãtit cu mai mult cu 17,91 RON/Gcal faþã de costul final al cãrbunelui livrat de Compania Naþionalã a Huilei care a fost în sumã de 70,10 RON/Gcal, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012. Stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã a fost aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 244/2011, potrivit cãreia necesitatea achiziþiei de cãrbune din

import poate fi stabilitã doar în situaþia în care se înregistreazã un consum maximal de cãrbune, iar cantitatea ºi calitatea cãrbunelui livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei nu asigurã o funcþionare corespunzãtoare. Ca urmare a derulãrii contractului încheiat cu societatea din Elveþia, stocul înregistrat la Societatea Electrocentrale Deva la sfârºitl lunii martie a fost cu 39.539,09 tone mai mare decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã, prevãzut de dispoziþiile legale. Aceastã împrejurare demonstreazã cã achiziþia de cãrbune din import de la Societatea din Eleveþia nu a fost justificatã. Pentru achiziþia efectuatã din import de la aceastã societate din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a înregistrat cheltuieli totale mai mari cu suma de 24.265.201,40 RON, în comparaþie cu situaþia în care cãrbunele energetic era livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei”, mai susþine Valentin Mircea.

onsiliul de Administraþie, cãlcat în picioare Pentru cei care au semnat pentru importul din anul 2012, nu a contat hotãrârea Consiliului de Administraþie, prin care se specifica CLAR faptul cã importul sã fie real-

izat doar dacã preþul cãrbunelui este mai mic sau cel mult egal cu cel produs în Valea Jiului. Conducerea Termocentralei Mintia nu a þinut cont de aceastã hotãrâre ºi a mai derulat afaceri cu o firmã din Elveþia... Surprizã, cãrbunele achiziþionat din import a fost mai scump cu aproape 2 lei/ Gcal! “La data de 09.08.2012, Societatea Electrocentrale Deva, în calitate de cumpãrãtor a încheiat un alt contract de furnizare cu aceeaºi societate din Elveþia, având ca obiect de livrare a unei cantitãþi de 200.000 de tone (+/10%) de cãrbune energetic. Potrivit prevederilor art. 4 din Hotãrârea nr. 9/03.08.2012, Consiliul de Administraþie al Societãþii Electrocentrale Deva a aprobat iniþierea achiziþiei “numai cu condiþia obþinerii unui preþ de achiziþie, astfel încât preþul final la beneficiar (SC Electrocentrale Deva) cu toate costurile incluse (transport, handling, depozitare în alte locaþii decât cele proprii), pentru Gcal sã fie mai mic sau cel mult egal cu preþul pentru Gcal al cãrbunelui livrat de CNH Petroºani.”, susþine ºeful Corpului de

control al primuluiministru. Cãrbunele achiziþionat în anul 2012 din Elveþia a fost mai scump cu 1,68 lei/Gcal faþã de cel produs în cadrul minelor din Valea Jiului. “Cheltuielile totale efectuate de SC Electrocentrale Deva pentru importul unei cantitãþi de 220.000 de tone de cãrbune energetic reprezentând 1.469.160 Gcal, achiziþionatã de la societatea din Elveþia, inclusiv comisionul pentru formalitãþi vamale, tariful pentru inspecþia de calitate ºi preþul transportului, au fost în sumã totalã de 111.333.041,75 RON, rezultând un cost final de 75.78 RON/Gcal. Pentru cãrbunele energetic achiziþionat din import de la societatea din Elveþia, SC Electrocentrale DEVA a plãtit cu 1,68 RON/Gcal faþã de costul final al cãrbunelui livrat de Compania Naþionalã a Huilei care a fost în sumã de 74,10 RON/Gcal, în perioada august 2012 – ianuarie 2013”, mai aratã Valentin Mircea. ªi de aceastã datã, stocurile termocentralei înregistrau un surplus de cãrbune de aproape 350 de mii de tone, iar importul a cauzat un prejudiciu patrimoniului societãþii energetice în valoare de 2,5 milioane de lei. “Ca urmare a

derulãrii contractului încheiat cu societatea din Elveþia, stocul înregistrat de Societatea Electrocentrale Deva, la sfârºitul lunii marie 2013 a fost cu 345.185,71 de tone mai mare decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã. Aceastã împrejurare demonstreazã cã nu a fost justificatã achiziþia de cãrbune din import de la societatea din Elveþia. Pentru achiziþia efectuatã din import de la aceastã societate, Societatea Electrocentrale Deva a înregistrat cheltuieli totale mai mari cu suma de 2.468.335,71 RON, în comparaþie cu situaþia în care cãrbunele energetic era livrat de Compania Naþionalã a Huilei. Aceastã sumã reprezintã o pagubã produsã patrimoniului Societãþii Electrocentrale Deva”, se mai aratã în rãspuns.

mporturile au ajuns la DNA

Cei care au semnat pentru importurile de cãrbune, care au adus prejudicii considerabile societãþii, vor da acum cu subsemnatul în faþa organelor de urmãrire penalã. Corpul de control al primului-ministru a trimis dosarul la DNA, iar din vara anului trecut au început ºi acþiunile. “Corpul de Control al primului-ministru, ca organ cu atribuþii de control a sesizat organele de urmãrire pealã, respectiv Direcþia Naþionalã Anticorupþie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, privind operaþiunile sau actele ilicite în legãturã cu care au rezultat indicii de sãvârºire a

unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracþiuni, urmând ca organul de urmãrire penalã, sau dupã caz, instanþa de judecatã sã hotãrascã asupra existenþei sau inexistenþei infracþiunilor ºi asupra vinovãþiei”, au mai subliniat oficialii Corpului de control al primului ministru.

2 016, stocuri goale Acum, în anul 2016, stocurile termocentralelor sunt goale. Mai mult, tot cei de la Mintia, acolo unde ani la rând s-au derulat afaceri de tip mafiot solicitã un nou import. ”Noi vrem o cantitate nu foarte mare de cãrbune, cât sã ne ajungã în primele luni, însã cel de la care importãm ne impune sã luãm mult mai mult cãrbune pentru a ne da. Acum Complexul Energetic Hunedoara nu are fondurile necesare pentru plata unei cantitaþi atât de mari de cãrbune, motiv pentru care cererea noastrã a rãmas blocatã undeva la Bucureºti”, a spus Cristian Iºtoc, Liderul Departamentului Energetic din cadrul Sindicatului Muntele. Importurile nejustificate de cãrbune reprezintã doar un episod dintr-o telenovelã care are ca acþiune principalã prãduirea unei companii de stat, înºelãtoria, dar ºi afacerile personale ºi ale grupurilor de interese care vor sub orice fel sã punã pe butuci o industrie secularã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Plãtesc pentru grãdini, cât nu face Bugetul local, u conteazã cã ai un hectar, sau câþiva metri pãrtraþi de curte, cã insuficient N plãteºti pentru minim 400 de metri pãtraþi. Asta este o nouã interpretare a legii impozitelor pe proprietãþi, iar mai mulþi oameni care pentru proiectele locuiesc în zonele de la periferia oraºelor s-au trezit cã au de dat sume uriaºe la serviciile de impozite din primãrii, pentru grãdina pe care o petrilenilor deþin. Primarul Dãnuþ Buhãescu vrea acum sã le cearã sprijin guvernanþilor, pentru cã este absurd ºi mereu vin oameni la el în audienþã. Mai mulþi oameni care locuiesc la casã ºi au ºi fâneþe, ori mici curþi, s-au trezit acum, când au vrut sã îºi achite dãrile la primãrie, cã au de plãtit sume uriaºe. Faþã de anul trecut, sumele s-au dublat ºi oamenii nu înþeleg cum se fac calculele. „Este vorba despre diferenþa pe care mi-o calculeazã pentru curtea mea. Eu am cam 200 de mp, iar acum mi s-au adãugat 400 mp, luaþi din terenul arabil. Pe de altã parte, fratele meu, are un teren fânaþ, la Valea de Peºti, fãrã ca sã aibã vreo construcþie pe el, are 400 de mp de curte. Pe ce bazã, când în lege spune altceva?”, a declarat Marina Vãgãun, localnicã din Câmpu lui Neag. ªi dacã pânã acum, pe terenuri plãteau sume mai mici, de maxim 11 lei pe metru pãtrat, acum au de achitat 48 de lei. Iar cazurile nu sunt unice ºi oamenii spun cã sunt impozitaþi de douã ori pe aceleaºi terenuri. „Anul trecut am avut 261 ºi am plãtit 235 ºi acum am 422 de lei. Dublu ºi la mine”, a precizat ºi Maria ªtefãnescu. Primarul Dãnuþ Buhãescu din Uricani recunoaºte cã se întâmplã asta, dar spune cã a fãcut toate calculele conform noii metodologii de impozitare. „Noul Cod Fiscal a reformulat unele taxe. Noi, în Consiliul Local, am cerut ca nivelul impozitelor sã rãmânã

ca anul trecut sau ca acum 3 ani. Mai jos de minim nu ne dã voie legea, dar formula de calcul s-a modificat. Soft-ul nu este fãcut de noi. A mai apãrut o problemã, însã. 400 de mp e minim, indiferent ce teren ai. Eu pot sã am 50 m de fâneaþã. Nu am nici coteþ de câine. Pe acei 50 de metri, plãtesc 400 de metri de curte, obligatoriu. Aºa au calculat”, a adãugat Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani. Calculele sunt complicate ºi oamenii revoltaþi de mãrirea taxelor. Tocmai de aceea, primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã va face un memoriu cãtre Guvern „Singura modalitate prin care s-ar putea schimba aceste calcule este sã facem un memoriu, în luna februarie, sã-l supunem atenþiei Consiliului Local, care sã îl aprobe ºi apoi sã îl trimitem la Guvernul Cioloº ºi sã solicitãm prin Ordonanþã de urgenþã sã modifice acele niveluri minime, mai jos”, a mai spus primarul. Cazul celor din Uricani nu este unic ºi în aceastã situaþie sunt toþi cei care au case ºi terenuri, fie ele cultivate, fie lãsate cu iarbã. Diana MITRACHE

de milioane de lei sunt veniturile administraþiei locale de la Petrila în acest an, în timp ce cheltuielile sunt de peste 30 de milioane. Veniturile bugetului local pe anul 2016 sunt în suma de 27.206,00 mii lei, iar cheltuielile sunt în suma 30.747,68 mii lei, diferenþa de 4.041.68 mii lei, se compune din excedentul anual al bugetului local pe anul 2015 , în suma de 3.106,.55 mii lei ºi excedentul pe anul 2014 în suma de 935,13 mii lei. În aceste condiþii, primarul oraºului Petrila, împreunã cu echipa din administraþia lcoalã, a stabilit investiþiile ce urmeazã a fi realizate. “Am încheiat anul 2015 cu rezultate bune atât în ceea ce priveºte realizarea unor lucrãri foarte importante pentru Petrila. Am finalizat proiectul integrat de asfaltare a strãzilor, am finalizat proiectul de reabilitare ºi finalizare a ambulatoriului, am finalizat din cele zece blocuri de locuinþe introduse în programul de reabilitare, opt au fost finalizate ºi recepþionate. Am încheiat anul 2015 fãrã datorii la stat, este al treilea an consecutiv, ºi chiar cu un excedent bugetar. Pentru anul în curs am primit atât de la finanþe cât ºi de la Consiliul Judeþean Hunedoara sume mai mari faþã de anul trecut. Am încercat la fundamentarea bugetului sã repartizãm aceste sume de echilibrare a bugetului pe toate capitolele care fac parte din bugetul local. Sumele repartizate nu ne ajung pânã la sfârºitul anului la unele capitole dar avem garanþia cã vor fi douã posibilitãþi atât încasarea veniturilor mai mari ca sã putem rectifica bugetul în timpul anului cât ºi rectificare la nivel judeþean ºi central pentru a putea încheia anul cu rezultate bune. Am prins lucrãri de investiþii foarte impor-

Ai cazier, nu eºti taximetrist

u mai au dreptul sã fie taximetriºti. Este vorba despre persoanele care au cazier. Un taximetrist care a fost condamnat la închisoare, chiar ºi cu suspendare, sau a încasat o amendã penalã, nu mai are voie sã profeseze. Guvernul a aprobat o ordonanþã cu noi reguli pentru cazierul judiciar.

Conducãtorii de taxi trebuie sã aibã cazier care sã ateste cã nu au fost condamnaþi pentru infracþiuni contra siguranþei pe drumurile publice, pentru trafic ºi consum de droguri sau contra vieþii ºi integritãþii corporale. Mai mult decît atît o modificare a legii impune condiþii noi pentru obþinerea certificatului de competenþã fiscalã pentru managerii de transport în regim de taxi ºi în regim de închiriere. Certificatul va fi valabil 10 ani, iar cei care

vor sã-l obþinã trebuie sã îndeplineascã o serie de condiþii, între care: absolvirea liceului, cu sau fãrã diplomã de bacalaureat, participarea la un curs ºi promovarea unui examen, conform unor norme ce vor

fi aprobate prin ordinul ministrului Transporturilor. Toate aceste modificãri sînt fãcute pentru siguranþa celor care folosesc aceste mijloace de transport. Monika BACIU

tante pentru oraºul Petrila unele cum ar fi continuarea reabilitãri celor douã blocuri ºi sã începem un nou proiect de reabilitare pe fonduri europene dar încã aºteptãm ghidul. Ca proiecte mari am prins începerea lucrãrilor de modernizare ºi extindere a iluminatului public tot pe fonduri europene, dar cu o contribuþie ºi din partea noastrã, iar din bugetul local am prins asfaltarea tuturor aleilor ºi trotuarelor pe porþiunea cap de linie Petrila ºi pânã la tunel. Am prins sã executãm lucrãri de reparare ºi reabilitare a mobilierului stradal, a parcului central, dotarea cu mobilier de joacã pentru copii ºi am propus ºi vreau sã infintez din primãvara la Edil Urban sã angajãm cel puþin 20 de femei pentru amenajare ºi întreþinere parcuri ºi zone verzi. O echipã pe zona de Petrila ºi una pe zona de Lonea”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Totodatã, edilul susþine cã sunt capitole la care nu vor ajunge banii pânã la sfârºitul anului. “Nu va fi de ajuns la achitarea lucrãrilor de salubrizare dar pentru cã mai sunt rectificãri vom mai pune bani. La iluminatul public ºi asigurãm plata salarilor ºi plata obligaþilor la Direcþia de Protecþie ºi Asistenþã Socialã, ajutoarele sociale, indemnizaþiile ºi salarile pentru persoanele cu handicap. Tot ceea ce înseamnã prevederi legale în domeniul protecþiei ºi asistenþei sociale se va realiza”, a mai subliniat edilul. Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Iarna car ºi vara sanie S

taþiune montanã, pregãtitã un an de zile pentru sezonul de iarnã. Administraþia localã de la Petroºani încearcã sã dezvolte staþiunea montanã Parâng, iar în acest sens au fost demarate lucrãrile de modernizare, care momentan stagneazã din cauza nealocãrilor financiare.

regãtiri din varã

Municipalitatea de la Petroºani a început pregãtirile pentru sezonul rece încã din varã atunci când s-au efectuat reviziile la instalaþiile de transport pe cablu ºi nu numai. “În perioada 1 mai 2015-31 mai 2015, odatã cu topirea integralã a zãpezii s-a verificat starea pârtiilor de schi, a cãminelor de racordare a tunurilor, precum ºi starea gabioanelor. S-a fãcut curãþenie în staþia de pompe PS300, s-a curãþat de mâl bazinul de decantare, au fost decolmatate sorburile ce alimenteazã bazinul de apã. Au fost transportate la hangar materialele ramase pe pârtia de schi (beþe, plase delimitare, furtunuri alimentare tunuri). S-au

demontat, transportat ºi depozitat porþile de ticketing. În perioada aprilie octombrie pe langã activitãþile mentionate s-a desfãºurat ºi planul de lucrãri lunare privind revizia generalã pentru telescaunele SB30 ºi TS3 lucrãri ce includ gresare rumenþi molete de acþionare, verificarea arcurilor disc de la dispozitivele de cuplare, strangere ºuruburi de console ºi scãri pe întreg traseul, strângerea piuliþelor la fundaþia pilonilor pe întreg traseul ºi în staþii, verificare vechicule, revopsire elemente metalice, verificare instalaþie electricã. S-au refãcut ºi montat panourile cu regulamentul de funcþionare, placuþele de avertizare ºi sãgeþile indicatoare”, susþin reprezentanþii Primãriei Petroºani.

Începând din luna octombrie a anului 2015 au început lucrãrile efective pentru pregãtirea staþiunii montane. S-au verificat toate utilajele din munte, dar s-au schimbat ºi piesele defecte de la telescaune. “În luna octombrie s-a fãcut revizia ratrac PB400: verificare curele transmisie, presiune roþi, strângere ºuruburi, completare antigel, gresare integralã elemente în miºcare, completare ulei hidraulic. A fost efectuatã înspecþia ISCIR pentru telescaunul vechi fapt ce a implicat demontarea/transportarea tuturor scaunelor de pe linie, degresare aparate de prindere în vederea verificãrii magnetoinductive a cablului purtãtor precum ºi a

verificãrii cu pulberi magnetice a aparatelor de prindere. In luna noiembrie au fost refãcute legãturile de alimentare (380V) a tunurilor de zãpadã la un numãr de 4 cãmine ºi s-a asigurat izolarea pãrþii electrice în cãminele în care nu funcþioneazã drenurile (4 buc.). S-a curãþat cetina rãmasã pe pârtia de schi (zona „S”), pietrele cãzute din taluz ºi s-au astupat zonele spãlate de apã. Au fost transportate materialele, depozitate în staþia superioarã a TS3, la staþia de pompe. S-a verificat întinderea curelelor în staþii, presiune penurilor în zonele de accelerare/ decelerare ºi s-a fãcut revizia pilonilor ºi fundaþiilor TS3. În luna decembrie a fost mon-

tatã pompa submersibilã nouã la staþia PS300, a fost umplut bazinul de apã, au fost refãcute legãturile tablou electric staþie pompe, s-a pus sub presiune linia alimentare tunuri ºi a fost spãlatã integral linia prin cãminul inferior. A fost refãcutã funcþionarea pe mod „automat” a staþiei. A fost înlocuitã placa electronicã defectã TS3 (PILZ 217A). S-a fãcut inspecþia ISCIR a telescaun TS3 ºi s-a obþinut avizul de funcþionare”, mai aratã oficialii municipalitãþii. ªi pentru ca turiºtii care aleg muntele pentru schi au fost montate ºi saltelele de protecþie pe piloni. “S-au amplasat saltelele de protecþie pe pilonii pârtia „sub telescaun” precum ºi

plasele de delimitare a pârtiei. A fost pregãtit cu ratracul stratul de bazã pe pârtia „B”, „sub telescaun” ºi pârtia „A”. A fost produsã zãpadã artificialã pe pârtia „B”, dar din cauza ploilor cãzute pe partea inferioarã a pârtiei (apx. 1 km) zãpada s-a topit integral. Teleschiul ºcolii sportive nu a funcþionat deoarece stratul de zãpadã nu a fost suficient sub linia de urcare a acestuia. În luna decembrie s-a asigurat funcþionarea zilnicã a celor douã telescaune, iar de câte ori a fost necesar s-a asigurat funcþionarea acestora ºi în afara orelor de program”, au mai subliniat oficialii primãriei Petroºani. Monika BACIU

Lacataº a câºtigat. SNÎMVJ obligatã Patronul sã plãteascã aproape 200 de mii de lei Auto Schunn, lãsat

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului este bunã de platã. Curtea de Apel Alba Iulia a menþinut sentinþa Tribunalului Hunedoara în dosarul în Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului solicita anumite sume de bani. “Respinge excepþia lipsei de interes a recursului declarat de pârâta Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA, cu sediul în Petroºani, invocatã de reclamanta intimatã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, cu sediul în Petroºani. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA împotriva sentinþei civile nr. 3137/2015 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara

în dosar nr. 3067/97/2015. Respinge ca prematurã cererea recurentei Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA, cu sediul în Petroºani de restituire a cauþiunii în cuantum de 19.364,80 lei, achitatã prin Recipisa de consemnare nr. 699614/1 din data de 12.11.2015”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Prin acest proces, cei de la SNÎMVJ au vrut sã dovedeascã faptul cã Lacataº nu a

pieton de poliþiºti

uergen Schunn este CEO ºi proprietar al reþelei de showroom-uri Mercedes-Benz Auto Schunn în Westendorf Germania, Arad, Deva, Sibiu, Craiova ºi Suceava. avut implicaþii legale în cadrul societãþii. Liga Sindicatelor Minerilor Valea Jiului nici mãcar nu fãcea parte din dialogul social la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru perioada în care Lacataº a cerut banii. Potrivit unor surse din cadrul SNÎMVJ, Lacataº a prezentat instanþei anumite documente neconforme. Monika BACIU

Acesta a fost prins de poliþiºti cã gonea cu 204 km/h, iar pe lângã amenda contravenþionalã, oamenii legii i-au ridicat ºi permisul pentru trei luni. „În zona km. 316 al autostrãzii A1, un bãrbat, de 55 de ani, din Germania a fost înregistrat de aparatul radar, în timp ce conducea un autoturism, pe sensul de mers dinspre Deva cãtre Sibiu, cu viteza de 204 km/h. Acesta a fost sancþionat contravenþional cu amendã de 945 de lei, iar, ca mãsurã complementarã, poliþiºtii i-au reþinut permisul de conducere, în vederea sus-

pendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile”, se aratã într-un comunicat al Poliþiei Române. M. GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016

Henþ cu mâna

VARZÃ A LA DJST Contestaþii, balamuc, priviri încruntate ºi duºmãnoase, cam de asta au avut parte cei ce au fost prezenþi la mijlocul acestei sãptãmâni la Teatrul

de Artã din Deva, acolo unde Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret (D.J.S.T.) au înmânat premiile pe 2015 celor mai buni sportivi – în opinia

lor... – hunedoreni. Premianþii, sãracii, n-au avut nicio vinã, momentele penibile fiind create de cei ce se învârt în jurul acestui moment. Antrenorii ºi conducãtorii unor cluburi sau asociaþii sportive au tunat ºi-au fulgerat cã al lor ar fi cel mai bun ºi cel mai

tare (din parcare?), fiecare trãgând plapuma spre „ºalele” lui. S-au ºucãrit ºi gazetarii, care nu au fost de acord cu criteriile de premiere a celor din breasla lor, ce mai, a fost o nebunie de manifestare. Mai era un pic ºi devenea manifestaþie... Aºa este mereu

EVENIMENT

Când neolimpicii bat olimpicii! M

iercuri, 27 ianuarie a.c., sala Teatrului de Artã din Deva a fost gazda unei noi ediþii de premieri a celor mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara, pe anul 2015. Cu destule „turbulenþe”, în ceea ce priveºte criteriile de departajare a sportivilor premiaþi, gala de la Deva ºi-a desemnat câºtigãtorii.

DOAR MARCU LA OLIMPICI În clasamentul primilor zece sportivi la sporturile olimpice, ocupanta locului 7 din sezonul precedent, atleta Florentina Marincu de la Cetate Deva a avut cel mai spectaculos salt, încheind sezonul 2015 pe prima poziþie în opinia celor de la D.J.S.T. Un loc meritat, zicem noi, cu douã medalii de bronz la Campionatele Europene. Ca ºi în 2014, ºi acum doar un singur sportiv din Valea Jiului, Rãzvan marcu (tir cu arcul) de la Minerul Aninoasa, se claseazã în aceastã ierarhie, motivaþia fiind medalia de bronz de la Campionatul European. În rest, liniºte pe acest segment...

de la Comexim Lupeni (antrenor Didi Druncea), de cinci ori campioanã europeanã la seniori pe 2015! Imediat, pe locul 2 urmeazã Mariana Licã de la acelaºi club ºi sport, triplã campioanã europeanã la seniori ºi tineret. Pe locul 4 îl gãsim pe juniorul George Condescu (Jiul Petroºani), karate, dublu campion mon-

DIN NOU ANAMARIA GHERGHEL La fel ca ºi în ediþia precedentã, la sporturi neolimpice pe primul loc se claseazã sportiva Anamaria Gherghel (23 ani), la fotbal tenis

„CRITERII CIUDATEJi”ului am

Valea „Noi cei din þi. marginaliza fost oarecum la D.J.S.T. mi-a a de Marius Simin a premii ate da atâte o p u n ã c s , David spu Darius Pufu ºi e (d r o il n t ºase lupene povici au lua o P l ie n a D Licã ºi tunci ar treropene) cã a u E la i li a d riterii e m la Lupeni?! C la a g m e c fa .” bui sã ai de ei ºtiute ciudate, num r cea, antreno - Didi Drun Comexim fotbal-tenis Lupeni.

în România, þara unde toatã lumea contestã pe toatã lumea, unde lumea se bate pe sarmale ºi plãcinte de 1 Decembrie ºi 24 Ianuarie ºi dacã-i întrebi ce s-a întâmplat în zilele acelea, din punct de vedere istoric, ei îþi rãspund cã nu sunt din localitate.

Clasament sporturi olimpice -parþial1.Florentina Marincu – CSS Deva – ateltism 2.Andreea Munteanu – CSS Deva – gimnasticã artisticã 3.Lidia Marin – SCM Deva – judo .................................................................................. 7.Rãzvan Marcu – Minerul Aninoasa – tir cu arcul

Clasament sporturi neolimpice -parþial1.Anamaria Gherghel – Comexim Lupeni – fotbal-tenis 2.Mariana Licã – Comexim Lupeni – fotbal-tenis 3.Andra Kovacs – Cristal Haþeg – taekwon-do ITF 4. George Condescu – Jiul Petroºani – karate 5.Ana-Maria Rizescu – Comexim Lupeni – fotbal-tenis 6.Andreea Polifronie – Jiul Petroºani – karate

dial la juniori, vicecampion mondial la tineret ºi medaliat cu bronz la campionatul european de juniori. Urmãtoarele douã poziþii, 5 ºi 6, revin tot karatiºtilor de la Jiul Petroºani, prin Ana-Maria Rizescu ºi Andreea Polifronie, aceasta din urmã cadetã (vezi titlurile obþinute în tabel).

„NU COMENTEZ” „Ce sã zic? Prefer sã nu comentez despre poziþia lui Rãzvan Marcu. Probabil cã dacã aºa au decis ºefii forului hunedorean, asta-i realitatea. Ei ºtiu cel mai bine.” – Viorel Habian, antrenor tir cu arcul Minerul Aninoasa

Aºadar, un sportiv la olimpici ºi cinci sportivi la neolimpici, aflaþi în graþiile D.J.S.T.-ului hunedorean, din Valea Jiului, pe 2015. Ceva mai slab decât în 2014... fotbal-tenisul ºi karatele au salvat aceastã ierarhie, care putea fi mai bunã sau mai rea. Ciudat cã în aceste clasamente nu se regãseºte fotbalul, rugby-ul, handbalul, ºahul, sporturile de iarnã...

EDITH MILETI, PREMIUL SPECIAL Un gest frumos a fost premierea prof. Edith Mileti de la secþia de handbal a C.S.S. Petroºani, premiu oferit pentru descoperirea ºi formarea sportivei Patricia Vizitiu, actuala componentã a lotului Naþional al României.

Paginã realizatã de Genu TUÞU