Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1028
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
13 FEBRUARIE - ZIUA Z a mineritului
13
februarie va fi ziua decisivã în mineritul Vãii Jiului. Va fi, dupã cum spun sindicaliºtii, ziua în care, dacã vrem, putem susþine aceastã activitate, pentru viitor. Va fi un mitig la care liderii de la Sindicatul Muntele cred cã vor putea sã participe ºi 3.000 de oameni. Doar cã va fi sâmbãta, în preajma Zilei Îndrãgostiþilor ºi atunci se va vedea cine cu cine þine. Cupidon ar putea sã le ia faþa minerilor, pentru cã, mitingul programat cu o zi înainte de Valentine’s day, sâmbãtã, în zi nelucrãtoare, ar putea sã îi þinã în casã. Asta, dacã nu cumva mai cred cã mineritul poate fi salvat, lucru de care se tem acum ºi sindicaliºtii, deoarece, în forma actualã, este imposibil de susþinut industria minierã. „Lucrurile sunt extrem de grave, dacã scenariul întrevãzut acum, pesimist, în cazul în care lupta noastrã se opreºte aici ºi renunþãm la ea, peste 3.000 de salariaþi ai CEH, vor rãmâne ºomeri în 2018 ºi peste 500 de salariaþi de la societatea de închideri de mine vor rãmâne fãrã locuri de muncã ºi fãrã condiþii de pensie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Sindicaliºtii au mai încercat sã iasã în stradã ºi anul trecut,
dar nici atunci nu au fost mulþi susþinãtori. „Ne-am bucurat ºi în august ºi în mai anul trecut de o prezenþã, spun eu, destul de considerabilã. 1.000, 1.500 sau 2.000 de oameni înseamnã destul de mult, dacã vrei sã priveºti cu ochi buni acest lucru. Dacã vrei sã priveºti cu ochi critici, spui cã au fost puþini. Eu sper ca Valea Jiului sã se trezeascã ca în 13 februarie sã fie cel puþin 3000 în stradã. În caz contrar, înseamnã cã nu îi intereseazã nici ceea ce se va întâmpla cu mineritul ºi îl iau ca pe un fapt ce trebuia sã se întâmple”, a mai adãugat sindicalistul Petre Nica. Minerii au încercat sã declanºeze o grevã generalã, dar ITM nu ºi-a dat acordul. Asta a condus la ideea cã sâmbãtã, 13 februarie, sã fie ziua Z a mineritului ºi lumea sã iasã în stradã la Petroºani. Diana MITRACHE
Preot ºocat cã ºi-a plãtit taxiul la înmormântãri
U
n preot din Valea Jiului este uluit cât suntem de sãraci, noi cei de aici ºi face asta public, nemulþumit fiind de faptul cã a trebuit, la douã înmormântãri, sã îºi plãteascã taxiul. Lumea îl condamnã pentru asta, dar omul are ºi susþinãtori, dincolo de faptul cã protestul sãu pe Facebook este vãzut ca un mijloc de a comunica duhovniceºte cu enoriaºii sãi. >>> PAGINA A 3-A
INSEMEX a predat expertiza #Colectiv
P
este 500 de pagini de concluzii, documente video ºi concluzii au ajuns marþi la procurorii care ancheteazã carnagiul de la Colectiv. Experþii INSEMEX au trimis toate datele necesare anchetei la Bucureºti, iar la final au recunoscut cã a fost o muncã sub presiunea media, la fel de dificilã ca oricare altã expertizã la care au participat pânã acum. Cu toate acestea, experþii spun cã au lucrat cu profesionalism, fãrã sã þinã cont de nimic din afarã. Sute de ore de lucru în laborator, mii de încercãri, filmãri pe DVD-uri ºi rezultate finale au fost marþi dimineaþã trimise anchetatorilor, care le vor folosi ca probe în dosarul Colectiv, unde 63 de tineri au pierit în noiembrie 2015. Nu a fost uºor, dar munca de laborator s-a încheiat cu succes, spun acum cercetãtorii. „În dimineaþa aceasta (n.r. marþi 26 ianuarie 2016), am
transmis documentaþia ºi deja se aflã în posesia Intitutului Naþional de Expertize Criminalistice, care, potrivit ordonanþei Parchetului General, ne-a subcontractat aceastã lucrare. Pot sã vã spun cã am încheiat-o. A fost o muncã intensã din partea întregului colectiv care s-a angrenat cu maxim de forþe ºi capacitãþi în aceastã expertizã”, a declarat Artur Gãman,
director general INSEMEX Petroºani, care a efectuat întreaga expertizã gratuit. Dosarul elaborat de cercetãtorii de la INSEMEX are peste 500 de pagini, precum ºi anexe ºi un DVD pe care sunt filmate toate experimentele efectuate. Nu este prima expertizã dificilã, dar este una fãcutã sub presiunea media, însã, cecetãtorii nu au þinut cont de nimic din
ceea ce venea din afara expertizei. „Fiecare expertizã are specificul ei. Nu seamãnã una cu cealaltã, dar de data aceasta a fost în plus impactul tragediei, aº putea sã spun, unul emoþional, generat de numãrul atât de mare de victime ºi, bineînþeles opinia
publicã ºi organele de anchetã, care trebuiau sã aibã la dispoziþie expertiza noastrã cât mai repede. Munca noastrã a fost una pur ºtiinþificã ºi nimeni nu a dat atenþia la bursa de zvonuri. Ne-am vãzut de treaba noastrã, metodic ºi riguros”, a mai precizat Artur Gãman. Întreaga expertizã, fãcutã pe o machetã ce a redat la scarã o parte din Clubul Colectiv, a necesitat peste 4.000 de ore de manoperã, de cercetare, dar ºi peste 900 de ore de simulare computerizatã. Acum urmeazã ca Institutul de Expertize Criminalistice sã definitiveze ancheta, în baza probelor de laborator, iar apoi dosarul va ajunge în instanþã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
Bucureºtiul a rãspuns chemãrii a trei asociaþii din Valea Jiului
pãrtat praful huilei aºternut peste oameni ºi locurile sfinþite de ei. Alexandru Dumitriu este nepotul cunoscutei actriþe Mariana Cercel, cea care a fãcut parte, timp trei ani, din colectivul Teatrului de la Petroºani.
A
cþiunea de strângere de cãrþi pentru copii, tineri ºi nu numai, de la sate, iniþiatã de Asociaþia umanitarã Grupul de Prieteni, Asociaþia culturalã Rosa Multiflora ºi Crucea Roºie, toate din Petroºani, este în plinã desfãºurare. Foarte multe persoane, instituþii ºi chiar biblioteci au rãspuns chemãrii pentru donare de carte. Mai nou, telefoanele au sunat dinspre Bucureºti cerând informaþii pentru a putea trimite pachete cu cãrþi. Respectivii donatori citiserã în presa din Valea Jiului ºi pe reþele de socializare despre acþiunea ”Donaþi o carte pentru bibliotecile de la sate”ºi s-au oferit sã ajute. Printre cei care doneazã volume cu titluri preþioase este scriitorul ºi jurnalistul Alexandru Dumitriu, cel îndrãgostit de Valea Jiului. ”Citiþi. Citiþi mult. Citiþi tot ce vã picã în mânã. Nu-i ascultaþi doar pe profesori. Citiþi orice, fãrã discernãmânt. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi cãutaþi-vã între voi. Vedeþi care citiþi aceleaºi lucruri ºi înhãtaþi-vã. Numai în haitã de oameni deºtepþi o sã reuºiþi” – spune, printre altele, muzicianul ºi actorul Tudor Chirilã în virala scrisoare adresatã adolescenþilor, acum în zilele noastre. Asemenea îndemn a fost adresat mereu ºi mereu de-a lungul timpului de cãrturari, sfinþi pãrinþi, de oameni care au schimbat lumea, dar ºi de oameni simpli care ºiau trãit viaþa frumos, pentru
cã este lucru demonstrat faptul cã lectura ”creºte sufletul ºi dechide mintea”, cum spunea pãrintele Arsenie Boca. Acþiunea de strângere de cãrþi pentru copii, tineri ºi nu numai, de la sate, iniþiatã de Asociaþia umanitarã Grupul de Prieteni, Asociaþia culturalã Rosa Multiflora ºi Crucea Roºie, toate din Petroºani, este în plinã desfãºurare. Foarte multe persoane, instituþii ºi chiar biblioteci au rãspuns chemãrii pentru donare de carte. Celor care nu le-au putut transporta la sediul Crucii Roºii Petroºani, locul unde cãrþile sunt colectate, li s-a dat posibilitatea sã
contacteze organizatorii pentru a le ridica de la domiciliu. Cât de micã a fost, este ºi va fi donaþia, ca numãr de exemplare, trebuie menþionat cã fiecare volum reprezintã o adevãratã comoarã pentru organizatori. Donaþiile consistente au venit dinspre Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, respectiv de la directorul acestuia, Lucreþia Nicoleta Bolcã, de la dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei SanitarVeterinare Petroºani, Costel Postolache, consilier municipal Petroºani, Biblioteca Municipalã Petroºani etc. Mai nou, telefoanele au
sunat dinspre Bucureºti cerând informaþii pentru a putea trimite pachete cu cãrþi. Respectivii donatori citiserã în presa din Valea Jiului ºi pe reþele de socializare despre acþiunea ”Donaþi o carte pentru bibliotecile de la sate”ºi s-au oferit sã ajute. Printre cei care s-au oferit sã ajute cu volume preþioase este scriitorul ºi jurnalistul Alexandru Dumitriu, cel îndrãgostit de Valea Jiului. Alex Dumitriu a scris cãrþi despre tãrâmul dintre Jiuri, reportaje impresionante prin care a înde-
De precizat cã aceastã campanile de colectare de cãrþi pentru copiii de la sate, din zone mai izolate, se desfãºoarã în perioada ianuarie-februarie 2016. Cei care vor sã ajute, sunt aºteptaºi la sediul Crucii Roºii Petroºani, str. Avram Iancu, nr. 16, între orele 13,00-16,00. Cei care nu se pot deplasa, pot contacta organizatorii la numerele de telefon 0722710892, 0765733995 pentru a le ridica. ”Avem deja o listã pentru a ne deplasa la oameni generoºi care doneazã cãrþi ºi le este greu sã vinã la Petroºani. O facem cu mare bucurie pentru cã fiecare carte conteazã mult ºi niciodatã nu sunt suficiente” – a declarat Mariana Popa, membru al Asociaþiei Grupul de Prieteni ºi voluntar al Crucii Roºii Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
15 blocuri din Uricani vor fi reabilitate cu fonduri europene!
B
locurile din Uricani incluse în asociaþii ar putea fi reabilitate anul acesta. Administraþia publicã localã întocmeºte documentaþia pentru obþinerea fondurilor europene necesare pentru modernizarea completã a 15 blocuri din oraº. Acoperiºul, casa scãrii, subsolul dar ºi faþada a 15 blocuri din Uricani cuprinse în asociaþii vor fi modernizate cu bani de la Uniunea Europeanã. Administraþia publicã localã a încheiat deja documentaþia pentru obþinerea fondurilor, iar acum se aºteaptã doar rãspunsul favorabil. „Am încheiat contract pentru primele 15 blocuri care vor intra în
programul de modernizare, vorbim de programul de eficienþã energeticã pe fonduri europene. Practic programul are în vedere reabilitarea întregului bloc, de la acoperiº la faþadã, subsol, instalaþii electrice, tâmplãrie, adicã tot ce trebuie fãcut la un bloc, cu excepþia apartamentelor, unde fiecare proprietar îºi face ce vrea”, a spus primarul
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Blocurile prioritare sunt cele care sunt constituite în asociaþii de proprietari, ºi asta nu pentru cã aºa vrea primãria ci pentru cã acest criteriu este unul prioritar pentru europeni. Cãtre ceilalþi locuitori, care încã nu sunt înscriºi într-o asociaþie, primarul Dãnuþ
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Buhãescu face apel, pentru a face acest lucru cât mai repede. ”Din pãcate, nici acum nu au reuºit locatarii din blocurile 33, 35 de pe Aleea Teilor sã se uneascã într-o asociaþie. În urmã cu trei ani, chiar ºi acum doi ani, eu am vorbit cu ei i-am sfãtuit, le-am spus cã le dau ºi juriºti de la primãrie care sã îi sfãtuiascã ºi
sã îi ajute sã se includã într-o asociaþie, însã nu vor sub nicio formã. În aceste condiþii chiar dacã cele douã blocuri au nevoie urgentã de reabilitare, aceasta nu se va face, deoarece Uniunea Europeanã spune clar, pentru a beneficia de fondurile necesare trebuie sã fi membru
într-o asociaþie de locatari”, a mai spus primarul. Modernizarea completã a acestor 15 blocuri este doar începutul. Rând pe rând însã ºi cu un efort minimal din partea cetãþenilor, toate celelalte imobile vor fi reabilitate cu bani europeni. Adina PÃDURARU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
Preot ºocat cã ºi-a plãtit taxiul la înmormântãri U n preot din Valea Jiului este uluit cât suntem de sãraci, noi cei de aici ºi face asta public, nemulþumit fiind de faptul cã a trebuit, la douã înmormântãri, sã îºi plãteascã taxiul. Lumea îl condamnã pentru asta, dar omul are ºi susþinãtori, dincolo de faptul cã protestul sãu pe Facebook este vãzut ca un mijloc de a comunica duhovniceºte cu enoriaºii sãi.
Valea Jiului este o zonã sãracã, dar dacã au ajuns sã se plângã de asta ºi preoþii, atunci chiar cã stãm rãu. ªi unde se vede mai bine tragedia, dacã nu la bisericã, acolo unde preotul Petru Marcel Suciu nu îºi revine din uluire, dupã ce a trebuit sã îºi plãteascã sin-
gur taxiul. „Dupã 20 de ani de slujire la oraº ai impresia cã le-ai vãzut pe toate. Aºi! Azi (n.r 23 ianuarie 2016), am avut 3 premiere: 1 prima înmormântare la care au fost prezente douã persoane; 2 - prima datã când dupã douã înmormântãri am bãgat mâna în buzunar
sã-mi plãtesc taxiul ºi 3 - prima datã când am botezat un evreu. Apoi l-am cununat”, scrie pe contul sãu de socializare cu enoriaºii, Petru Marcel Suciu, preot în municipiul Vulcan. Enoriaºii i-au ºi rãspuns preotului ºi, dacã unii îl încurajeazã sã aºtepte, pe motiv cã oamenii poate au uitat ºi se vor întoarce cu banii în plic, alþii pun totul pe seama durerii ºi sãrãciei oamenilor care ºi-au îngropat morþii ºi care ar fi uitat sã îl plãteascã pentru slujbã, ori alþii îi spun cã tot a fost datã o directivã
recentã ºi poate cã nici nu va mai fi nevoie de preot la cãpãtâiul mortului. Noi, cei care credem cu tãrie în Dumnezeu ºi în lucrãtorii sãi pe pãmânt, ce mai putem spune? Oare nu stã în fiºa postului unui preot sã slujeascã ºi la înmormântãri? Toate sunt pe bani, ca la nuntã sau la botez? Conchidem cu comentariul unei doamne, care îi replicã preotului uluit de cele întâmplate cu: ”Este adevãrat cã Dumnezeu este atotputernic... dar nu am auzit cã plãteºte facturile”. Diana MITRACHE
Surse: Alin Simota e în SUA, cu „sprijinul” organelor
L
a bursa zvonurilor, în Valea Jiului, se spune cã omul de afaceri Alin Simota ar fi deja în SUA ºi asta cu tot acordul oamenilor legii, care, chipurile, l-au eliberat cã ºi-a ispãºit pedeapsa. Nu a avut nicio interdicþie sã plece peste graniþã, nu a fost eliberat sub control judiciar sau sub vreo altã mãsurã restrictivã, deºi era cercetat întrun dosar greu, în care este acuzat de constituirea unui grup infracþional, iar drept dovadã, a fi putut
pãrãsi þara fãrã probleme. Alin Simota a fost eliberat în 14 decembrie 2015, fãrã a i se interzice într-un fel pãrãsirea localitãþii, a judeþului sau, mai mult, a þãrii. ªi acum, degeaba îl cautã poliþiºtii în þarã ºi are consemn la frontierã cã, la bursa
zvonurilor, acesta ar fi ajuns în SUA. Totul pare ticluit pe mãsura omului de afaceri, care a fost eliberat de o instanþã, care a fãcut un calcul pur matematic: „În baza art. 597, 598 alin. 1 lit. d N.C.p.p. constatã cã deþinutul a executat pedeapsa de 2 ani
Actualitate 3
închisoare aplicatã prin s.p. nr. 2251/2014 a Judecãtoriei Deva în perioada 11.06.2013 – 24.05.2014 (reþinere ºi arest preventiv); 24.05.2014 30.09.2014 (înlocuit
arest preventiv cu arest la domiciliu); 30.09.2014 – 30.04.2015 (înlocuit arest la domiciliu cu arest preventiv); 30.04.2015 – 14.12. 2015. În baza art. 72 C.p. rap. la art. 399 alin. 9 C.p.p. dispune punerea de îndatã în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 2679/2014 din data de 27.04.2015 emis de Judecãtoria Deva. Cheltuielile judiciare în sumã de 150 lei rãmân în sarcina statului. Cu drept de contestaþie în
termen de 3 zile de la comunicare. Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 14.12.2015. Document: Hotarâre 1367/2015 14.12.2015” Nicãieri nu scrie cã Alin Simota nu avea voie sã pãrãseascã þara, iar acum consemnul la frontierã este absolut de formã. Simota, spun zvonacii, ar fi plãtit bine sã fie eliberat dupã algoritmul matematic ºi ºi-ar fi jucat ultima carte spectaculos. Diana MITRACHE
Hoþul de la Baril Lupeni, în faþa judecãtorilor A plãtit amenda ºi a scãpat deschis un dosar penal aful a avut loc la de poliþiºtii germani pentru furt ºi a fost dat în J mijlocul anului trecut, iar procurorii au finalizat actele de urmãrire penalã ºi l-au trimis în judecatã pe individul de 25 de ani.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani în a doua jumãtate a lunii decembrie 2015, iar Cristian Neluþu Borza este acuzat de furt calificat, prejudiciul nefiind recuperat. Tânãrul era angajat la benzinãria Baril din Lupeni de câþiva ani ºi la mijlocul lunii iunie 2015, a dispãrut cu încasãrile staþiei. Borza a profitat de faptul cã o colegã cu care era pe turã s-a dus pânã în magazia unitãþii. Anchetatorii au stabilit cã tânãrul a închis uºa de la magazie ºi a blocat-o în interior, dupã care, din
seiful aflat în birou a sustras o sumã de bani ºi apoi s-a fãcut nevãzut. Colega lui a fost cea care a anunþat autoritãþile, femeia crezând cã totul este o glumã. Abia când a vãzut cã nu-i rãspunde nimeni, a spart geamul magaziei ºi a reuºit sã iasã afarã. Când a ajuns în birou, ºi-a dat seama cã seiful cu bani a fost deschis ºi lipseau din interior 73.000 lei, încasãrile din ultimele zile. Pentru cã a dispãrut, pe numele lui Cristian Neluþu Borza a fost
consemn la frontierã, astfel încât sã nu pãrãseascã þara iar paguba sã poatã fi recuperatã. Tânãrul riscã ani grei de puºcãrie dacã la finalul procesului va fi gãsit vinovat, mai ales cã dupã comiterea faptei a încercat sã se sustragã urmãririi penale. De altfel, individul a fost cercetat în acest dosar penal în lipsã, ca mai apoi anchetatorii sã reuºeascã sã-i dea de urmã. Practic, potrivit procurorului Darius Roman, purtãtorul de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, urmãrirea penalã s-a fãcut în lipsã, dar Cristian Neluþu Borza a realizat gravitatea faptelor sale ºi ºi-a fãcut apariþia când dosarul sãu a ajuns la judecãtorul de Camerã preliminarã. Maximilian GÂNJU
B
ãrbatul din Valea Jiului care a fost urmãrit de poliþiºtii din Germania, pentru o amendã de circulaþie de 108,50 euro, a fãcut dovada, ieri, în faþa magistraþilor cã ºi-a achitat sancþiunea.
Magistraþii Judecãtoriei Petroºani, instanþã la care au ajuns formele de executare întocmite de nemþi, au decis retragerea formelor de executare în cazul în care au fost emise. Vasile Berzovan a fost condamnat în martie 2015, într-un dosar instrumentat de Biroul Federal al Justiþiei (Bundesamt Fûr Justiz) ºi întocmit de Inspectoratul General de Poliþie Rheinpfalz, la o amendã de 108,50 euro pentru încãl-
carea codului rutier german. Inspectoratul de poliþie german a trimis autoritãþilor române, în toamna anului trecut, dovada pentru punerea în executare a pedepsei pecuniare. Din cei 108,50 euro, autoritãþile germane au stabilit cã suma de 80 euro reprezintã sancþiunea financiarã pentru sãvârºirea infracþiunii, iar 28,50 euro reprezintã suma de bani aferentã cheltuielilor procedurilor judiciare sau administrative. Judecãtorii l-au obligat pe Vasile Berzovan sã plãteascã bugetului de stat suma de 108,50 euro, echivalentul în lei la cursul B.N.R. din ziua pronunþãrii hotãrârii ºi au dispus emiterea formelor de executare Biroului Executãri Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Insistã pentru un teren care genereazã venituri
R
aport de contraexpertizã pentru zona industrialã de la Livezeni. Procesul privind stabilirea proprietarului zonei industriale de la Livezeni pare a fi una fãrã sfârºit. Bãtãlia e mare având în vedere veniturile pe care le aduc la bugetul local operatorii economici din zonã, iar administraþia localã de la Aninoasa vrea banii. Administraþia localã de la Aninoasa a plãtit contra-
expertiza, iar aceasta a fost depusã pe rolul instanþei. “Pentru depunere raport de contraexpertizã”, se aratã pe rolul instanþei hunedorene. Instanþa de la Deva a dat un nou termen în
Cautã sã “reînvie” cabana Brãdet
E
dilii de la Petroºani au în vedere concesionarea zonei de la Brãdet, astfel încât un investitor privat sã realizeze un spaþiu de petrecere a timpului liber. Zona a fost reabilitatã printr-un proiect derulat de municipalitate. Amenajarea zonei Brãdet a fãcut parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a unor strãzi, parcuri ºi zone pietonale din oraºul Petroºani. Acum, dupã ce zona ºi-a schimbat total înfãþiºarea edilii de la Petroºani iau în considerare concesionarea zonei. “Anul acesta am dori sã concesionãm zona unui investitor care sã realizeze un spaþiu de utilitãþi publice acolo, fie cã o vorba de servicii, alimentaþie publicã sau cazare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În anul 2012, odatã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. Proiectul a avut o valoare totalã de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi. De asemenea, au fost rehabilitate ori s-au construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. Monika BACIU
dosarul în care cele douã localitãþi îºi disputã zona industrialã de la Livezeni ºi anume pentru 11 februarie 2016. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã.
Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul
Din adversari politici, în colegi de partid
locale vor avea loc în data de 5 iunie. Dorel ªchiopu a devenit membru PSD A legerile Executivul a stabilit data la care românii îºi vor orel ªchiopu s-a înscris în PSD. Fostul con-
D
Tribunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie
Exploatarea bazinului didactic, pierderi de 40 de mii de lei
B
azinul ºcolar de la Petroºani, produce pierderi administratorilor. Întreþinerea bazinului didactic a costat în anul 2015 peste 200 de mii de lei, iar încasãrile au fost de puþin peste 160 de mii de lei. În tot acest timp, importantã este satisfacþia celor care vin la acest centru de relaxare. “În ceea ce priveºte Bazinul de înot didactic Petroºani, în anul 2015 s-au cheltuit 205.233,82 lei din bugetul local pe materiale, servicii ºi facturi utilitãþi ºi s-au încasat venituri proprii în sumã de 161.646,01 lei din bilete, abonamente ºi chirie de la instructorii de înot. De asemenea s-au organizat concursuri de înot, s-a pus la dispoziþia celor cu dizabilitãþi medicale bazinul, s-a organizat aniversarea de 1 an de la deschiderea oficialã a
bazinului de înot, s-au înmânat concurenþilor diplome ºi dulciuri. Angajaþii bazinului de înot ºi-au adus contribuþia printr-o muncã colectivã la menþinerea spaþiilor verzi din jurul bazinului, la
întreþinerea curãþeniei parcãrii bazinului ºi de asemenea s-a fãcut prin mass-media ºi ºcoli publicitate pentru atragerea clienþilor la bazin”, se aratã în raportul Primãriei Petroºani.
de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un proces pentru revendicarea terenului. Monika BACIU Pentru a încuraja accesul pensionarilor la bazin, municipalitatea a luat decizia de a reduce preþul biletului de intrare. Astfel pensionarii vor plãti pentru o ºedinþã 10 lei, faþã de 14 lei cum era pânã în prezent. Pensionarii vor putea însã beneficia de reducerile de tarif doar în intervalul orar 9-15. bazinul didactic de la Petroºani a fost dat în folosinþã în anul 2014. Pentru realizarea acestui proiect a cãrui valoare este, potrivit devizelor în baza cãruia deja au fost efectuate decontãrile cãtre constructori, de 3,739 milioane de lei, administraþia localã de la Petroºani a contribuit cu suma de 329.254 lei punând de asemenea, la dispoziþie, în mod gratuit, terenul pentru amplasarea construcþiei. Monika BACIU
Cupa Parâng, o întrecere pentru promovarea turismului
C
ompetiþie sportivã în Parâng. Salvamontiºtii, dar ºi autoritãþile locale de la Petroºani încearcã sã creascã numãrul turiºtilor care vin în Parâng prin organizarea unor competiþii. Astfel, luna februarie va aduce prima întrecere sportivã din staþiunea montanã Parâng. Este vorba de tradiþionalul concurs “Cupa Parâng”. “Concursul este programat sã se desfãºoare pe categorii de vârstã de la cei mai mici ºi pânã la veteranii schiului. Buna
Pregãtiþi pentru alegerile locale
desfãºurare a competiþiei va fi asiguratã de salvamontiºti ºi de reprezentanþii Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, iar turiºtii care vor urca în Parâng vor petrece clipe de neuitat participând la aceastã manifestare. Scopul acestei competiþii este de a atrage un numãr cât mai mare de turiºti în zona Parâng, de a încuraja practicarea acestor sporturi ºi de a promova potenþialul turistic al acestei zone”, se aratã în proiectul municipalitãþii petroºãnene. Astfel, în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã se propune
“M-am înscris în PSA. Dilema a fost sã aleg neimplicarea sau sã mã implic în viaþa comunitãþii. Mi s-a fãcut propunerea de cãtre oamenii politici ºi am refuzat, dar cetãþenii au fost cei care mi-au cerut sã mã implic. Sunt un om de stânga ºi odatã de am luat decizia am ales echipa aceasta pentru a-mi valorifica potenþialul”, a declarat Dorel ªchiopu, membru PSD. Divergenþele dintre ªchiopu ºi Ile au fost cunoscute în perioada în care noul membru PSD
activa în partidul condus de rãposatul Vadim Tudor. Cum vede Dorel ªchiopu colarorarea cu primarul Ile ne spune chiar el printr-un exemplu. “Am fost catalogat anti-Ile la acea vreme. Eu nu am intrat în PSD pentru Ile. Când am fost adversari politici nu am fost împotriva unui om, ci am fost împotrvia unui proiect de hotãrâre pe care nu îl consideram adecvat. Spre exemplu, am votat împotriva proiectului 5, dar am votat proiectul 6 pentru cã era unul în interesul
cetãþenilor”, mai spune Dorel ªchiopu. Postura de consilier local îi trezeºte sentimente de onoare ºi responsabilitate lui ªchiopu care susþine cã “e foarte important sã nu îmi fie ruºine de nicio întrebare care vine din partea cetãþenilor”. Monika BACIU
Pârtie de sanie în centrul oraºului
F
ericirea constã în lucruri mãrunte. Pentru a face un copil fericit nu este nevoie de un domeniu schiabil, ci de un derdeluº cu puþinã zãpadã. Acest lucru ni-l demonstreazã copiii din Vulcan care în imediata vecinãtate a primãriei au improvizat o pârtie de sanie. Cum iernile din ziua de astãzi nu mai sunt precum cele de odinioarã, printre pietrele acoperite de un strat subþire de zãpadã, copiii ºi-au croit propriul lor derdeluº. Puþina zãpadã care a mai rãmas prin localitãþile Vãii Jiului le aduce copiilor bucurie. La Vulcan, spre exemplu, dâmbul din zona primãriei a ajuns sã fie folosit de copii pe
Dintre adolescenþii cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani 22% fumeazã în mod regulat tutun, iar 8% au consumat cel puþin o datã marijuana, aratã un studiu realizat de Open-I Research, la iniþiativa Educaþia Azi. Aproape jumãtate dintre tinerii care fumeazã în mod regulat au pãrinþi absenþi (43%) sau au un tatã mai
Lupta politicã se va ascuþi pretutindeni. Fiecare partid va dori sã punã mâna pe fotoliul de primar sau de preºedinte al consiliului judeþean. La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, sperã cã în acest an va colabora la fel de bine cu partenerii sãi din consiliul local. “Sunt convins cã ºi în 2016, chiar dacã este campanie electoralã, sã punem sã lucrãm ºi în continuare la modul în care am lucrat ºi pânã acum, nu cred cã vor fi probleme
deosebite decât cele care sunt specifice campaniilor electorale”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, la ultima ºedinþã a consiliului local din luna decembrie 2015. Pânã acum, la
Performanþa cere sacrificii
P post de pârtie de sanie. Zeci de micuþi, însoþiþi de pãrinþi, ºi-au scos sãniile ºi au improvizat un derdeluº. Pãrinþii ne spun cã le este la îndemânã, dar ºi ieftin. “Am ieºit puþin afarã ºi am venit cu cel mic cu sania aici. E mai aproape ºi este ieftin pentru noi”, ne spune un vulcãnean. Transformarea zonei urbane în pârtie de sanie este ºi o alternativã ieftinã pentru pãrinþii care nu au bani sã îi ducã pe copii într-o staþiune montanã. Monika BACIU
22% dintre adolescenþi fumãtori; 8% au consumat marijuana cel puþin o datã
alocarea sumei de 2600 de lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor pentru achiziþionarea diplomelor ºi cupelor. Competiþia ar urma sã aibã loc în data de 6 februarie. Monika BACIU
alege primarii ºi preºedinþii de consilii judeþene. Încã nu s-a stabilit dacã primarii vor fi aleºi din douã tururi de scrutin, însã un lucru este cert.
silier local vulcãnean a decis cã e momentul sã se implice, din nou, în viaþa politicã ºi a ales Partidul Social Democrat. De sãptãmâna trecutã acesta este membru al formaþiunii politice condusã de primarul în funcþie Gheorghe Ile.
puþin implicat în relaþia cu ei (47%). Un alt motiv al consumului de tutun este influenþa grupului (28%). Majoritatea adolescenþilor fumãtori (70%) au cel mai bun prieten fumãtor, spre deosebire de o micã parte dintre tinerii nefumãtori al cãror prieten cel mai bun este fumãtor (20%). Pe de altã parte, tinerii români consumã droguri mai degrabã în mod experimental ºi ocazional, majoritatea
celor care au rãspuns studiului spunând cã nu au consumat droguri în ultima lunã. Cea mai micã vârstã la care tinerii încep sã consume marijuana este de 12 ani, iar numãrul acestora creºte dupã 15 ani. Mai mult, 32% dintre fumãtorii de marijuana consumã în casele prietenilor, iar 18% preferã sã facã acest lucru pe stradã sau în baruri. Studiul a fost desfãºurat în perioada septembrie — octombrie 2015, la iniþiativa Educaþia Azi, ºi a fost realizat pe un eºantion reprezentativ naþional urban de 357 de adolescenþi cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani.
erformanþa este susþinutã la Petroºani. Zeci de copii frecventeazã cursurile secþiilor din cadrul Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroºani, însã nu toþi îºi permit echipamente sau deplasãri în cantonamete. Din acest raþionament, municipalitatea vine în sprijinul copiilor care provin din familii cu venituri modeste. “Având în vedere faptul cã o mare parte dintre sportivii înscriºi la cele douã secþii sportive nu îºi pot permite sã achite contravaloarea echipamentului, propune completarea hotãrârii cu urmãtoarele categorii de cheltuieli, cheltuieli pentru achiziþionarea de
Petroºani în cursa electoralã s-au înscris Adrian Rus din partea PNL, Florin Nicolae (PSD), actual viceprimar ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul în funcþie. Monika BACIU
echipamente sportive ºi materiale ajutãtoare ºi cheltuieli cu pregãtirea sportivilor (cantonamente)”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Pânã acum municipalitatea suporta doar cheltuielile privind taxele AJF Hunedoara, barem arbitraj, asistenþã medicalã, transport jocuri oficiale ºi masa pentru jocurile din deplasare. În anul 2014, în cadrul Clubului Sportiv municipal Petroºani au fost înfiinþate secþiile de fotbal ºi atletism. Monika BACIU
4 Actualitate
Insistã pentru un teren care genereazã venituri
R
aport de contraexpertizã pentru zona industrialã de la Livezeni. Procesul privind stabilirea proprietarului zonei industriale de la Livezeni pare a fi una fãrã sfârºit. Bãtãlia e mare având în vedere veniturile pe care le aduc la bugetul local operatorii economici din zonã, iar administraþia localã de la Aninoasa vrea banii. Administraþia localã de la Aninoasa a plãtit contra-
expertiza, iar aceasta a fost depusã pe rolul instanþei. “Pentru depunere raport de contraexpertizã”, se aratã pe rolul instanþei hunedorene. Instanþa de la Deva a dat un nou termen în
Cautã sã “reînvie” cabana Brãdet
E
dilii de la Petroºani au în vedere concesionarea zonei de la Brãdet, astfel încât un investitor privat sã realizeze un spaþiu de petrecere a timpului liber. Zona a fost reabilitatã printr-un proiect derulat de municipalitate. Amenajarea zonei Brãdet a fãcut parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a unor strãzi, parcuri ºi zone pietonale din oraºul Petroºani. Acum, dupã ce zona ºi-a schimbat total înfãþiºarea edilii de la Petroºani iau în considerare concesionarea zonei. “Anul acesta am dori sã concesionãm zona unui investitor care sã realizeze un spaþiu de utilitãþi publice acolo, fie cã o vorba de servicii, alimentaþie publicã sau cazare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În anul 2012, odatã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. Proiectul a avut o valoare totalã de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi. De asemenea, au fost rehabilitate ori s-au construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. Monika BACIU
dosarul în care cele douã localitãþi îºi disputã zona industrialã de la Livezeni ºi anume pentru 11 februarie 2016. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã.
Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul
Din adversari politici, în colegi de partid
locale vor avea loc în data de 5 iunie. Dorel ªchiopu a devenit membru PSD A legerile Executivul a stabilit data la care românii îºi vor orel ªchiopu s-a înscris în PSD. Fostul con-
D
Tribunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie
Exploatarea bazinului didactic, pierderi de 40 de mii de lei
B
azinul ºcolar de la Petroºani, produce pierderi administratorilor. Întreþinerea bazinului didactic a costat în anul 2015 peste 200 de mii de lei, iar încasãrile au fost de puþin peste 160 de mii de lei. În tot acest timp, importantã este satisfacþia celor care vin la acest centru de relaxare. “În ceea ce priveºte Bazinul de înot didactic Petroºani, în anul 2015 s-au cheltuit 205.233,82 lei din bugetul local pe materiale, servicii ºi facturi utilitãþi ºi s-au încasat venituri proprii în sumã de 161.646,01 lei din bilete, abonamente ºi chirie de la instructorii de înot. De asemenea s-au organizat concursuri de înot, s-a pus la dispoziþia celor cu dizabilitãþi medicale bazinul, s-a organizat aniversarea de 1 an de la deschiderea oficialã a
bazinului de înot, s-au înmânat concurenþilor diplome ºi dulciuri. Angajaþii bazinului de înot ºi-au adus contribuþia printr-o muncã colectivã la menþinerea spaþiilor verzi din jurul bazinului, la
întreþinerea curãþeniei parcãrii bazinului ºi de asemenea s-a fãcut prin mass-media ºi ºcoli publicitate pentru atragerea clienþilor la bazin”, se aratã în raportul Primãriei Petroºani.
de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un proces pentru revendicarea terenului. Monika BACIU Pentru a încuraja accesul pensionarilor la bazin, municipalitatea a luat decizia de a reduce preþul biletului de intrare. Astfel pensionarii vor plãti pentru o ºedinþã 10 lei, faþã de 14 lei cum era pânã în prezent. Pensionarii vor putea însã beneficia de reducerile de tarif doar în intervalul orar 9-15. bazinul didactic de la Petroºani a fost dat în folosinþã în anul 2014. Pentru realizarea acestui proiect a cãrui valoare este, potrivit devizelor în baza cãruia deja au fost efectuate decontãrile cãtre constructori, de 3,739 milioane de lei, administraþia localã de la Petroºani a contribuit cu suma de 329.254 lei punând de asemenea, la dispoziþie, în mod gratuit, terenul pentru amplasarea construcþiei. Monika BACIU
Cupa Parâng, o întrecere pentru promovarea turismului
C
ompetiþie sportivã în Parâng. Salvamontiºtii, dar ºi autoritãþile locale de la Petroºani încearcã sã creascã numãrul turiºtilor care vin în Parâng prin organizarea unor competiþii. Astfel, luna februarie va aduce prima întrecere sportivã din staþiunea montanã Parâng. Este vorba de tradiþionalul concurs “Cupa Parâng”. “Concursul este programat sã se desfãºoare pe categorii de vârstã de la cei mai mici ºi pânã la veteranii schiului. Buna
Pregãtiþi pentru alegerile locale
desfãºurare a competiþiei va fi asiguratã de salvamontiºti ºi de reprezentanþii Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, iar turiºtii care vor urca în Parâng vor petrece clipe de neuitat participând la aceastã manifestare. Scopul acestei competiþii este de a atrage un numãr cât mai mare de turiºti în zona Parâng, de a încuraja practicarea acestor sporturi ºi de a promova potenþialul turistic al acestei zone”, se aratã în proiectul municipalitãþii petroºãnene. Astfel, în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã se propune
“M-am înscris în PSA. Dilema a fost sã aleg neimplicarea sau sã mã implic în viaþa comunitãþii. Mi s-a fãcut propunerea de cãtre oamenii politici ºi am refuzat, dar cetãþenii au fost cei care mi-au cerut sã mã implic. Sunt un om de stânga ºi odatã de am luat decizia am ales echipa aceasta pentru a-mi valorifica potenþialul”, a declarat Dorel ªchiopu, membru PSD. Divergenþele dintre ªchiopu ºi Ile au fost cunoscute în perioada în care noul membru PSD
activa în partidul condus de rãposatul Vadim Tudor. Cum vede Dorel ªchiopu colarorarea cu primarul Ile ne spune chiar el printr-un exemplu. “Am fost catalogat anti-Ile la acea vreme. Eu nu am intrat în PSD pentru Ile. Când am fost adversari politici nu am fost împotriva unui om, ci am fost împotrvia unui proiect de hotãrâre pe care nu îl consideram adecvat. Spre exemplu, am votat împotriva proiectului 5, dar am votat proiectul 6 pentru cã era unul în interesul
cetãþenilor”, mai spune Dorel ªchiopu. Postura de consilier local îi trezeºte sentimente de onoare ºi responsabilitate lui ªchiopu care susþine cã “e foarte important sã nu îmi fie ruºine de nicio întrebare care vine din partea cetãþenilor”. Monika BACIU
Pârtie de sanie în centrul oraºului
F
ericirea constã în lucruri mãrunte. Pentru a face un copil fericit nu este nevoie de un domeniu schiabil, ci de un derdeluº cu puþinã zãpadã. Acest lucru ni-l demonstreazã copiii din Vulcan care în imediata vecinãtate a primãriei au improvizat o pârtie de sanie. Cum iernile din ziua de astãzi nu mai sunt precum cele de odinioarã, printre pietrele acoperite de un strat subþire de zãpadã, copiii ºi-au croit propriul lor derdeluº. Puþina zãpadã care a mai rãmas prin localitãþile Vãii Jiului le aduce copiilor bucurie. La Vulcan, spre exemplu, dâmbul din zona primãriei a ajuns sã fie folosit de copii pe
Dintre adolescenþii cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani 22% fumeazã în mod regulat tutun, iar 8% au consumat cel puþin o datã marijuana, aratã un studiu realizat de Open-I Research, la iniþiativa Educaþia Azi. Aproape jumãtate dintre tinerii care fumeazã în mod regulat au pãrinþi absenþi (43%) sau au un tatã mai
Lupta politicã se va ascuþi pretutindeni. Fiecare partid va dori sã punã mâna pe fotoliul de primar sau de preºedinte al consiliului judeþean. La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, sperã cã în acest an va colabora la fel de bine cu partenerii sãi din consiliul local. “Sunt convins cã ºi în 2016, chiar dacã este campanie electoralã, sã punem sã lucrãm ºi în continuare la modul în care am lucrat ºi pânã acum, nu cred cã vor fi probleme
deosebite decât cele care sunt specifice campaniilor electorale”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, la ultima ºedinþã a consiliului local din luna decembrie 2015. Pânã acum, la
Performanþa cere sacrificii
P post de pârtie de sanie. Zeci de micuþi, însoþiþi de pãrinþi, ºi-au scos sãniile ºi au improvizat un derdeluº. Pãrinþii ne spun cã le este la îndemânã, dar ºi ieftin. “Am ieºit puþin afarã ºi am venit cu cel mic cu sania aici. E mai aproape ºi este ieftin pentru noi”, ne spune un vulcãnean. Transformarea zonei urbane în pârtie de sanie este ºi o alternativã ieftinã pentru pãrinþii care nu au bani sã îi ducã pe copii într-o staþiune montanã. Monika BACIU
22% dintre adolescenþi fumãtori; 8% au consumat marijuana cel puþin o datã
alocarea sumei de 2600 de lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor pentru achiziþionarea diplomelor ºi cupelor. Competiþia ar urma sã aibã loc în data de 6 februarie. Monika BACIU
alege primarii ºi preºedinþii de consilii judeþene. Încã nu s-a stabilit dacã primarii vor fi aleºi din douã tururi de scrutin, însã un lucru este cert.
silier local vulcãnean a decis cã e momentul sã se implice, din nou, în viaþa politicã ºi a ales Partidul Social Democrat. De sãptãmâna trecutã acesta este membru al formaþiunii politice condusã de primarul în funcþie Gheorghe Ile.
puþin implicat în relaþia cu ei (47%). Un alt motiv al consumului de tutun este influenþa grupului (28%). Majoritatea adolescenþilor fumãtori (70%) au cel mai bun prieten fumãtor, spre deosebire de o micã parte dintre tinerii nefumãtori al cãror prieten cel mai bun este fumãtor (20%). Pe de altã parte, tinerii români consumã droguri mai degrabã în mod experimental ºi ocazional, majoritatea
celor care au rãspuns studiului spunând cã nu au consumat droguri în ultima lunã. Cea mai micã vârstã la care tinerii încep sã consume marijuana este de 12 ani, iar numãrul acestora creºte dupã 15 ani. Mai mult, 32% dintre fumãtorii de marijuana consumã în casele prietenilor, iar 18% preferã sã facã acest lucru pe stradã sau în baruri. Studiul a fost desfãºurat în perioada septembrie — octombrie 2015, la iniþiativa Educaþia Azi, ºi a fost realizat pe un eºantion reprezentativ naþional urban de 357 de adolescenþi cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani.
erformanþa este susþinutã la Petroºani. Zeci de copii frecventeazã cursurile secþiilor din cadrul Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroºani, însã nu toþi îºi permit echipamente sau deplasãri în cantonamete. Din acest raþionament, municipalitatea vine în sprijinul copiilor care provin din familii cu venituri modeste. “Având în vedere faptul cã o mare parte dintre sportivii înscriºi la cele douã secþii sportive nu îºi pot permite sã achite contravaloarea echipamentului, propune completarea hotãrârii cu urmãtoarele categorii de cheltuieli, cheltuieli pentru achiziþionarea de
Petroºani în cursa electoralã s-au înscris Adrian Rus din partea PNL, Florin Nicolae (PSD), actual viceprimar ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul în funcþie. Monika BACIU
echipamente sportive ºi materiale ajutãtoare ºi cheltuieli cu pregãtirea sportivilor (cantonamente)”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Pânã acum municipalitatea suporta doar cheltuielile privind taxele AJF Hunedoara, barem arbitraj, asistenþã medicalã, transport jocuri oficiale ºi masa pentru jocurile din deplasare. În anul 2014, în cadrul Clubului Sportiv municipal Petroºani au fost înfiinþate secþiile de fotbal ºi atletism. Monika BACIU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001 privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 28 ianuarie 2016, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 3/ 2016 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL
din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
ANUNÞ In temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 29 ianuarie 2016, orele 11,00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI:
1. Raportul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la modul de îndeplinire a atribuþiilor proprii ºi a hotãrârilor consiliului judeþean pe anul 2015; 2. Informare cu privire la Programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara, desfãºurate în anul 2015; 3. Informare privind activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã Hunedoara în anul 2015, precum ºi prezentarea Prioritãþilor de acþiune ale structurilor de ordine publicã la nivelul Judeþului Hunedoara 2015 - 2020; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2016; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului anual al Consiliului Judeþean Hunedoara de finanþare nerambursabilã, în condiþiile Legii nr.350/2005; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii unor
2 – Proiect de hotãrâre nr. 4/ 2016 privind aprobarea încetãrii unor contracte de închiriere ºi repartizarea acestor locuinþe situate administrativ în blocul 62 – ANL, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
cotizaþii pentru anul bugetar 2016; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2016; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea revizuirii documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Palat Administrativ al Judeþului Hunedoara (amenajare sediu Bibliotecã Judeþeanã ”Ovid Densuºianu”- Deva în corpul B), al Consiliului Judeþean Hunedoara; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Reabilitare ºi modernizare Casa de Culturã Orãºtie; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Construire clãdire poartã ºi amenajare acces la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea revizuirii documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul ”Modernizare DJ 709 F: DN 7A – Cabana Rusu- Masivul Parâng, km. 6+600 10+325” al Consiliului Judeþean Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2016 ºi estimãrile pe anii 2017 - 2019; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul
3 – Proiect de hotãrâre nr. 5/ 2016 privind adoptarea propunerii de trecere a imobilului (teren) din proprietatea Statului în proprietatea familiei Cotroazã CristianAdorian ºi Cotroazã Maria-Elisabeta actuali proprietari ai construcþiilor edificate pe terenul solicitat, conform prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (6) din Legea nr. 18/ 1991 privind fon-
2016 ºi estimãrile pentru anii 2017-2019 ale instituþiilor publice din subordinea ºi/sau finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 ale societãþilor comerciale la care judeþul Hunedoara are calitatea de acþionar unic sau majoritar; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 ºi estimãrile pe anii 2017 - 2019 ale spitalelor publice de interes judeþean; 17. Proiect de hotãrâre privind acordarea drepturilor aferente copiilor/elevilor/ tinerilor cu cerinþe educaþionale special integraþi în învãþãmântul de masã din judeþul Hunedoara pe anul 2016 ºi estimãrile pentru anii 2017 – 2019; 18. Proiect de hotãrâre privind stabilirea preþurilor medii ale principalelor produse agricole pentru anul 2016 ºi a preþului mediu la masa verde de pe pajiºti pentru anul 2016; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea componenþei nominale a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a judeþului Hunedoara; 20. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 22. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Teatrului Dramatic Ion D.Sîrbu
dul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 6/ 2016 privind aprobarea programului de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local executate în anul 2016 cu beneficiarii de venit minim garantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001.
Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 7/ 2016 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile februariemartie 2016. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Diverse Lupeni, 22 ianuarie 2016 PRIMAR, Cornel RESMERIÞÃ
din fonduri publice ºi aprobarea Petroºani; 23. Proiect de hotãrâre Regulamentului de organizare privind aprobarea Acordului de ºi funcþionare a acestei Comisii; asociere între Judeþul 28. Proiect de hotãrâre Hunedoara, prin Consiliul privind aprobarea componenþei Judeþean Hunedoara ºi comisiei de soluþionare a contesInspectoratul ªcolar Judeþean taþiilor la concursul/examenul de Hunedoara în vederea realizãrii manager din cadrul Spitalului în comun a unui proiect de Judeþean de Urgenþã Deva; interes judeþean; 29. Proiect de hotãrâre 24. Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor mãsuri privind aprobarea Acordului de pentru funcþionarea S.C. „PARC asociere între Judeþul INDUSTRIAL CÃLAN” S.R.L.; Hunedoara, prin Consiliul 30. Diverse. Judeþean Hunedoara ºi Intocmit, Inspectoratul ªcolar Judeþean Responsabil desemnat Hunedoara în vederea finanþãrii pentru relaþia cu ºi organizãrii în comun a consocietatea civilã cursurilor ºi olimpiadelor ºcolare, Cj. Cordunianu Nicoleta etapa judeþeanã; 25. Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii Convenþiilor de colaborare dintre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia vã oferã zilnic, prin magazinul Copilului Hunedoara ºi asociaþiile ºi fundaþiile alimentar Nr 16, Piaþa Centralã privind protecþia copilului, protecþia persoanelor vârstnice ºi cu handicap, precum ºi consiliile locale din judeþul Hunedoara; 26. Proiect de hotãrâre privind stabilirea - 8.90 lei consumului lunar de com- - Pulpã porc cu os bustibil pentru autoturis- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei mele ºi autospecialele din - Fleicã porc - 11.00 lei parcul auto al Consiliului Carne tocatã 11.90 lei Judeþean Hunedoara; 27. Proiect de - Cotlet porc cu os - 12.90 lei hotãrâre privind - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei constituirea Comisiei de - 13.30 lei evaluare ºi selecþie a per- - Ceafã porc cu os soanelor fizice autorizate - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei ºi atestate, asociaþiilor, - Costiþã porc cu os - 9.00 lei fundaþiilor sau organizaþi- Ciolan porc - 5,00 lei ilor neguvernamentale - Grãsime pentru topit - 3,00 lei fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, proNOI SUNTEM MEREU ÎN grame, proiecte culturale ºi educativ-ºtiinþifice, SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! sportive, activitãþi sociale, Telefon util: 0733.960311 unitãþilor de cult, ofertelor formulate pentru editarea SERVIRE PROMPTÃ unor publicaþii culturale, pentru care se pot acorda 0735.183175 - IREPROªABILÃ! finanþãri nerambursabile
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
Situaþia dezastruoasã a CEH aduce la Bucureºti oficialii europeni
O
ficialii Comisiei Europene se vor deplasa la Bucureºti pentru a discuta despre Complexul Energetic Hunedoara. O delegaþie din partea României a fost prezentã, zilele trecute la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu El¿bieta Bieñkowska, comisarul european pentru piaþã internã, industrie, antreprenoriat ºi IMMuri, Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurenþã ºi Corina Creþu, comisarul european pentru politica regionalã. Situaþia dezastruoasã în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi alte companii de stat i-au determinat pe oficialii europeni sã îºi programeze o vizitã la Bucureºti. “În cadrul întâlnirii cu comisarul El¿bieta Bieñkowska, Viceprim-
ministrul Costin Borc a punctat prioritãþile ministerului pe care îl coordoneazã, a avut un schimb de opinii referitor la dezvoltarea industriei europene precum ºi la importanþa cooperarii instituþionale ºi transparenþei în domeniul achiziþiilor publice. La întâlnirea cu comisarul pentru concurenþã, Margrethe Vestager, discuþiile s-au axat pe soluþionarea dosarelor care treneazã precum SC Oltchim SA ºi CFR Marfã, dar ºi cazul Complexului Energetic Hunedoara”, se aratã
Douã milioane la bugetul local, din executãri silite
E
xecutãrile silite au adus la bugetul local al municipiului Petroºani peste douã milioane de lei. Într-un an de zile, cei de la Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale Petroºani au reuºit sã recupereze o parte din sumele datorate de restanþieri.
“Veniturile încasate din executare silitã pentru perioada 01.01.2015– 31.12.2015, în urma emiterii au fost în sumã de 2.600.994,89 lei. Veniturile încasate din amenzi în 48 ore au fost în suma de 506.098 lei”, se aratã în raportul Primãriei Petroºani. Pentru recuperarea debitelor persoane fizice ºi juridice s-au întocmit adrese cãtre I.T.M, A.N.A.F, Casa Judeþeanã de Pensii, S.P.C.L.E. Petroºani, Serviciul Înmatriculãri Auto, Registrul Comerþului, lichidatori ºi
executori judecãtoreºti. În vederea recuperãrii debitelor restante s-au efectuat un numãr de 10 sechestre la persoane juridice ºi 227 la persoane fizice. S-au întocmit un numãr de 180 dosare de declarare a insolvabilitãþii persoane fizice, pentru persoanele juridice intrate în insolvenþã sau faliment s-au întocmit declaraþii de creanþã, iar pentru firmele radiate din Registrul Comerþului s-au întocmit un numãr de 70 procese verbale de scãdere. În perioada 01.01.2015-
într-un comunicat al Ministerului Economiei. Comisarul Margrethe Vestager ºi-a exprimat disponibilitatea de a veni personal la Bucureºti, în urmãtoarea perioadã, pentru discuþii aprofundate pe aceste cazuri concrete.
C
E nu cere lichidarea CEH
Comisia Europeanã nu a solicitat nicio clipã închiderea Complexului Energetic Hunedoara, ci a solicitat viabilizarea acestuia. “Producãtorul de energie electricã pe bazã de cãrbune CE
Hunedoara a trebuit sã primeascã ajutor de stat pentru salvare ºi este în curs de pregãtire un plan de restructurare. În iunie 2014, compania de electricitate CE Hunedoara a fost în nevoie urgentã de acþiuni decisive - fie de lichidare sau vânzare a activelor - în scopul de a preveni o creºtere suplimentarã a pierderilor operationale si arierate. Acþiunile au fost discutate în timpul misiunilor ºi un plan de acþiune a fost stabilit. Cu toate acestea, angajamentul limitat a dus la deteriorarea în continuare a situaþiei financiare CE Hunedoara. În 2015, imposibilitatea de a achiziþiona certificate pentru 2014 a emisiilor de CO2 ºi pentru a acoperi în întregime o parte din cheltuielile sale operaþionale, compania a solicitat guvernului ajutor de salvare. În urma
31.12.2015 au fost înregistrate ºi operate un numãr de 4264 amenzi contravenþionale în vederea executãrii silite. În aceeaºi perioadã, S.U.I.E.S a întocmit un numãr de 7716 titluri executorii ºi somaþii la persoane fizice ºi juridice pentru datoriile reprezentând impozite locale ºi amenzi. Pe lângã acestea, S.U.I.E.S are în urmãrire ºi alte dosare de executare silitã întocmite anterior perioadei de 01.01.2015 – 31.12.2015. “Totodatã, s-au instituit popriri pe conturile din bãnci pentru 158 de societãþi comerciale cu datorii la bugetul Consiliului Local Petroºani ºi 1954 popriri pensii,conturi precum ºi pe salarii la persoane fizice angajate cu carte de muncã la diferite societãþi comerciale”, se mai aratã în raportul municipalitãþii. La momentul actual, în cadrul Primãriei municipiului Petroºani, S.U.I.E.S beneficiazã de o bazã de date. Aceasta rãspunde de problemele importante ale comunitãþii. Monika BACIU
aprobãrii Comisiei Europene, în aprilie 2015, Guvernul a aprobat mai 2015 un ajutor de salvare temporarã a 167 RON milioane (aproximativ 37,7 milioane EUR), sub forma unui împrumut, cu condiþia ca societatea va rambursa prim ajutor de stat incompatibil acordat în trecut . Rambursarea ajutorului de stat ilegal trecut a fost încheiat în iunie 2015, dupã alocarea unui împrumut de trezorerie companiei. Decizia finalã a guvernului pentru punerea în aplicare a ajutorului de salvare a fost adoptatã la 24 iunie 2015. Prima tranºã a împrumutului a fost plãtitã în iulie 2015, care permite companiei acoperirea nevoilor de scurtã duratã de lichiditate ºi de a dobândi, cu întârziere substanþialã, a certificatelor de CO2 pentru 2014. Având în
vedere eventuala achiziþie a certificatelor autoritatea naþionalã nu a impus amenda corespunzãtoare. În conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene din aprilie 2015, autoritãþile trebuie sã prezinte Comisiei Europene (DG COMP) un plan de restructurare care va restabili viabilitatea companiei. Procesul este în curs de desfãºurare”, se aratã într-o notã a Comisiei Europene care dateazã din 20 noiembrie 2015. Prin cele prezentate în raportul Comisiei Europene se menþioneazã clar faptul cã statul român a acordat cu întârziere ajutorul pentru Complexul Energetic Hunedoara, iar faptul cã societatea a ajuns în situaþia actualã este ºi din cauza pasivitãþii guvernanþilor. Monika BACIU
Vezi când are program cu publicul Registrul Auto Român
Î
ncepând din luna februarie, programul de lucru cu publicul al reprezentanþelor Registrului Auto Român va fi modificat, o zi pe sãptãmânã. Astfel, în fiecare zi de joi, clienþii vor putea beneficia de serviciile RAR pânã la ora 20.00, mãsurã posibilã prin decalarea corespunzãtoare a programului de lucru pentru o anumitã parte din angajaþii RAR. „Considerãm cã este o decizie fireascã din partea unei instituþii care îºi respectã clienþii, întrucât existã persoane care nu îºi pot neglija unele activitãþi în prima parte a zilei. În funcþie de interesul publicului faþã de aceastã iniþiativã, vom evalua posibilitatea extinderii ei”, declarã ing. George Dincã, Directorul General al Registrului Auto Român.
În prezent, în reprezentanþele RAR, programul cu publicul se desfãºoarã în intervalul orar 8.00 -16.00 de luni pânã joi,
respectiv 8.00 - 13.30 în zilele de vineri. Vã reamintim cã obþinerea unei programãri pentru activitãþile RAR este posibilã în douã moduri: Completând corect ºi complet toate datele din formularul pus la dispoziþie pe pagina www.rarom.ro sau apelând serviciul Call Center la numãrul cu tarif normal 021-9672.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
SFIDAREA FAMIGLIEI Soþii Laurenþiu ºi Anamaria ProdanReghecampf sfideazã totul în fotbalul românesc. Omul ãsta injectat de malefica lui nevastã nici mãcar nu mai
realizeazã cã echipa Naþionalã s-a calificat la un turneu final, Campionatul European din franþa, ºi cã totuºi are niºte prioritãþi. Reghecampf, antrenorul
Stelei, înghiontit de odioasa lui nevastã, refuzã sã-i lase pe cei 6 jucãtori ai Stelei în cantonamentul din Antalya (Niþã, Toºca, Nicuºor Stanciu, Papp, Adi Popa, Pintilii), cã aºa vrea creierul lui! Puiu Iordãnescu a declarat cã în acest caz nu îi mai
convoacã pe steliºti, iar Reghecampf a replicat cã d-aia nu mai poate el!? O sfidare ºi o nesimþire fãrã precedent, (ba da, tot Reghecampf a comis-o faþã de naþionala Bulgariei, când antrena la Litex Loveci) mai industrial spus, o
FOTBAL. PREGÃTIRI. HERCULES LUPENI
NU RENUNÞÃ LA LOCUL 1!
O
cupanta locului 2 la finalul turului în Liga a IV-a Hunedoara, Hercules Lupeni, a început pregãtirile de iarnã pe data de 25 ianuarie a.c., la baza sportivã „Hercules”, în aval de stadionul „Minerul”, pe malul Jiului de Vest. Echipa din Lupeni va avea un program de antrenament de luni pânã sâmbãtã, având la dispoziþie un lot format din 14 jucã-
tori, dintre aceºtia Niþu (portar), Al. Gârda II ºi ªipoº fiind juniori. A plecat de la echipã, la muncã în Anglia, Al. Gârda I ºi a sosit Darius Ursachi de la F.C. Hunedoara. Pe data de 30 ianuarie a.c. este preconizat un amical cu C.S. Vulcan, iar campionatul va începe pe 5 martie.
pânã la începerea returului, deºi e foarte greu... A plecat ºi Gârda I în Anglia, a renunþat ºi Ungurianu care vrea sã joace la Haþeg.
„Nu abandonãm” declarã Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni Reporter: Dane, aþi început pregãtirile. Ce ne poþi spune? Dan Voicu: Avem un lot redus numeric, doar 14 jucãtori, dar în ciuda acestui fapt, noi nu renunþãm la locul 1! Sper sã mai achiziþionãm ceva jucãtori
Antrenorul Dan Voicu pregãteºte Lupeniul ºi în retur pentru asaltul locului 1 În plus, sunt ºi unii dintre vecinii noºtri care dau târcoale unor jucãtori, ceea ce nu mi se pare corect. Sper sã nu se exagereze cu
PREGÃTIRI
Ex-lupenenii rezistã!
Nelu Haþegan sprijinã, în continuare, activitatea echipei de fotbal Hercules Lupeni
FC Hunedoara se aflã în plinã campanie de pregãtire pentru retur. În lotul echipei se aflã ºi doi foºti jucãtori de la Minerul Lupeni, Robert Cristian ºi Bogdan Bozian (foto), acesta din urmã marcând douã dintre golurile de la amicalul de 4-3 cu Frontiera Curtici (Liga a
subminare a interesului naþional. O lipsã totalã de respect faþã de celelalte ºase echipe de club româneºti care ºi-au lãsat jucãtorii în stagiul de pregãtire din Antalya, deºi au aceleaºi probleme ca ºi Steaua. De fapt, ce mai vorbim noi, te pui cu Famiglia?
aceastã chestiune, normal fiind în astfel de situaþii sã se contacteze conducerea noastrã. Nu cred cã la noi nu s-a gãsit vreodatã înþelegere. Rep.: Va fi greu returul? D.V.: Evident. ªoimul Bãiþa ºi Inter Petrila sunt douã echipe cu jucãtori valoroºi ºi experimentaþi, au mari ºanse sã câºtige campionatul. Dar nici noi nu ne lãsãm. Am mai spus, avem un lot redus, dar ambiþios. E greu sã motivezi pe cineva în ziua de azi sã joace la Liga a IV-a, mai ales cã jucãtorii de la Hercules Lupeni sunt angajaþi ºi fac eforturi deosebite sã fie prezenþi la antrenamente. E un lucru demn de admirat. Fotbal, într-adevãr, la acest nivel se face din plãcere, de aceea trebuie sã avem toleranþã faþã de jocul, uneori, care lasã de dorit. Revenind la retur, pentru noi va fi foarte greu, dar eu spun cã vom avea un cuvânt greu de spus. Tot respectul pentru domnii Haþegan ºi Baraghin, care fac eforturi serioase din punct de vedere financiar pentru a susþine echipa. Rep.: Despre public? D.V.: Am avut cel mai numeros public din Valea Jiului. Au fost mereu alãturi de echipã, sã nu uitãm cã Lupeniul este un vechi centru fotbalistic, care a cunoscut cândva Diviziile „A” ºi „B”. O pasiune care s-a transmis din generaþie în generaþie ºi chiar dacã legendara Minerul Lupeni s-a desfiinþat, ecoul pasiunii s-a transferat acum spre Hercules. Tot din Lupeni!
IV-a Arad). În lotul hunedorenilor se mai aflã ºi fraþii gemeni Daniel ºi Cristi Creciunesc (ex-Mãgura Pui) ºi foºtii jiuliºti Rãzvan Drãgoescu ºi R. Sandu.
INEDIT
Învingãtorul lui Buffon
F
ost jucãtor la Jiul Petroºani în Divizia „A”, în perioada 2006-2007, Alin Paleacu (41 ani) se aflã în prezent în Timiºoara. Ultima oarã a antrenat la F.C. Caransebeº, fiind antrenor secund. Cariera de jucãtor ºi-a încheiat-o în Liga a IV-a, la Voinþa Maºloc.
Unul dintre momentele memorabile pentru cariera lui Alin Paleacu rãmâne acel meci amical din vara lui 2005, când juca la „Poli” Timiºoara, într-un meci amical cu celebra Juventus Torino. În acea partidã, Alin Paleacu a mercat un gol din penalty în poarta italienilor, apãratã de celebrul Buffon. A fost, desigur, unul dintre cele mai frumoase momente ale viitorului jucãtor al Jiului. În prezent, Alin Paleacu se ocupã de pregãtirea fiului sãu care este legitimat la juniorii lui ACS Poli. Timiºoara.
Paginã realizatã de Genu TUÞU