Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1027

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

13 FEBRUARIE – ultima strigare pentru salvarea Vãii Jiului

inerii, energeticienii sau simpli cetãþeni care se opun închiderii activitãþii miniere din Valea Jiului vor avea ocazia sâmbãtã, 13 februarie, sã iasã în stradã ºi sã cearã acest lucru. Atunci s-a stabilit data mitingului organizat de Sindicatul Muntele. ”Împreunã cu colegii mei din sindicat am stabilit ca data în care sã se desfãºoare acest miting sã fie 13 februarie, începând cu ora 11:00, în Petroºani. Urmeazã ca începând de mâine sã facem toate demersurile pentru obþinerea autorizaþiilor necesare pentru desfãºurarea în condiþii de legalitate. Mitingul se vrea a fi o ultimã strigare, dacã pot sã îi spun aºa, a Vãii Jiului cãtre Guvernul României, pentru a veni în sprijinul nostru ºi a reuºi sã pãstrãm locurile de muncã din energie ºi din minerit. Cetãþenii Vãii Jiului au încã o datã ocazia sã vinã alã-

turi de noi deoarece închiderea mineritului nu îi va afecta doar pe mineri, ci ºi celelalte persoane din toate domeniile de activitate care sunt acum în tot judeþul Hunedoara”, a declar Petre Nica, Preºeditele Sindicatului Muntele. Iniþial Sindicatul Muntele a demarat o strângere de semnãturi pentru intrarea în grevã generalã, însã datoritã faptului cã Inspectoratul Teritorial de Muncã Huneodara nu a avizat acest demers, sindicaliºti au fost nevoiþi sã se limiteze la acest miting. Adina PÃDURARU

Dr. Quffa Ramzi – palestinianul cu suflet de român

A refuzat 7.000 de euro, ca sã lucreze ginecolog în România Î

n timp ce medicii români pleacã sã munceascã în zone de conflict pentru bani mai mulþi decât în spitalele din România, cei de acolo vin la noi. Este ºi cazul unui medic ce stã de ani buni la Vulcan, în spitalul care i-a devenit ºi casã ºi loc de muncã, dar care spune cã e român, deºi nu are decât rezidenþã în România, pentru cã, deºi e aici de 4 decenii, încã nu are cetãþenie. >>> PAGINA A 4-A

Apa Serv Valea Jiului vrea sã producã mai multã energie

ocietatea de distribuþie a apei potabile din Valea Jiului îºi acoperã consumul propriu de energie electricã cu ajutorul a trei microhidrocentrale, iar în acest an vrea o creºtere a producþiei cu cinci procente. Operatorul de apã ºi canalizare a obþinut un profit considerabil numai din vânzarea de electricitate pe bursa de energie, acesta fiind doar surplusul celor trei MHC-uri pe care le are în exploatare. „Printre obiectivele strategie propuse pentru anul 2016, noi urmãrim o producþie de 2200 de MWh, adicã o creºtere de 5 la sutã faþã de anul 2015. Am reuºit sã ne asigurãm independenþa energeticã cu ajutorul celor trei microhidrocentrale aflate în exploatare. Practic tot ce înseamnã energie electricã con-

Aproape 500 de maidanezi capturaþi, 152 eutanasiaþi

ute de maidanezi pe strãzile din Petroºani. De câþiva ani, sumatã de Apa Serv Valea Jiului este produsã de microhidrocentralele noastre, la nivelul judeþului iar surplusul vândut pe bursã”, a declarat, funcþioneazã Asociaþia pentru Ocrotirea Costel Avram, directorul general al SC Animalelor fãrã Stãpân. Apa Serv Valea Jiului. Doar cele douã MHC-uri, Valea de Peºti produc ºi livreazã în Sistemul Energetic Naþional o cantitate medie de energie electricã de peste 1800 MWh/an. Lor li se adaugã ºi MHC Valea de Brazi-Vulcan, o investiþie realizatã în 2014, care a costat regia de apã 443.000 de lei. Maximilian GÂNJU

Cei de la serviciul de ecarisaj adunã în fiecare zi maidanezii de pe strãzi ºi îi duc în adãpostul special amenajat. Doar anul trecut, de pe raza localitãþii au fost adunaþi aproape 500 de maidanezi.

“Pe parcursul anului 2015 au fost capturaþi 471 câini comunitari de pe raza municipiului Petroºani. De la adãpostul de câini au fost adoptaþi 246 câini comunitari ºi au fost eutanasiaþi 152 câini, s-au deparazitat ºi vaccinat 471 de câini comunitari. La sfârºitul anului 2015 se aflau în adãpost un numãr de 38 câini comunitari”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Chiar ºi aºa încã existã un numãr mare de câini fãrã stãpân pe strãzile din localitate. Aceºtia reprezintã un real pericol pentru conducãtorii auto. Chiar în cursul dimineþii de ieri un câine a fost lovit de un autoturism pe ºoseaua de centurã a localitãþii. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016

SNIMVJ aflã dacã va câºtiga procesul cu Zoltan Lacataº

NÎMVJ aflã, sãptãmâna aceasta, dacã instanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia menþine soluþia în dosarul în care se judecã cu Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Zoltan Lacataº prin Liga Sindicatelor Miniere a câºtigat, la prima instanþã, suma de aproape 200 de mii de lei, bani ce ar trebui sã îi plãteascã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Societatea a reuºit printr-o sentinþã a Curþii de Apel Alba Iulia sã suspende plata pânã la judecarea recursului. “Admite cererea de suspendare provizorie formulatã de recurenta Societatea Naþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului SA Petroºani, în dosar nr. 746/57/2015. Dispune suspendarea provizorie a executãrii sentinþei civile nr. 3137/2015 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 3067/97/2015, pânã la soluþionarea cererii de suspendare din cadrul recursului”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Sãptãmâna aceasta magistraþii vor înainta o soluþie în acest dosar.

“Se amânã pronuntarea la data de 28 ianuarie 2016 pentru a da pãrtilor posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise”, se aratã în soluþia instanþei. Prin acest proces, cei de la SNÎMVJ vor sã dovedeascã faptul cã Lacataº nu a avut implicaþii legale în cadrul societãþii. Liga Sindicatelor Minerilor Valea Jiului nici mãcar nu fãcea parte din dialogul social la Societatea Naþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului pentru perioada în care Lacataº a cerut banii. Potrivit unor surse din cadrul SNÎMVJ, Lacataº a prezentat instanþei anumite documente neconforme. “A prezentat la instanþã niºte acte care nu au legãturã cu SNÎMVJ. Societatea a luat fiinþã în anul 2013, iar Liga nu avea reprezentativitate. Ei s-au bazat pe niºte documente ale CNH-ului”, au precizat reprezentanþi ai SNÎMVJ. Chiar ºi aºa, instanþa de la Tribunalul Hunedoara a dat câºtig de cauzã în favoarea lui Zoltan Lacataº. “Admite acþiunea în conflict individual de muncã formulatã ºi precizatã de reclamanta Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului Petroºani împotriva pârâtei

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani ºi în consecinþã: Obligã pe pârâtã sã plãteascã reclamantei suma de 193.648 lei cu titlu de fond destinat negocierii ºi urmãririi executãrii contractului colectiv de muncã, calculat pentru perioada septembrie 2010 – iulie 2011 inclusiv, conform art.212 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncã nr.2477/73/01.04.2008 modificat ºi prelungit prin Actele Adiþionale din 29.06.2009 ºi 15.04.2011, actualizatã cu indicele de inflaþie la data plãþii efective. Obligã pârâta sã plãteascã reclamantei suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Monika BACIU

Riscã o condamnare pentru Amânare în dosarul individului care a o amendã primitã în Germania fãcut praf patru maºini

entru o amendã de 108 euro, un bãrbat, din Valea Jiului, a fost urmãrit de poliþiºtii germani pânã în þarã. Chiar dacã au cheltuit, probabil, mai mult cu formalitãþile ºi traducerea documentaþiei decât încaseazã din sancþiune, poliþiºtii nemþi sunt stricþi ºi stãruie în aplicarea legii. Vasile Berzovan a fost condamnat în martie 2015, într-un dosar instrumentat de Biroul Federal al Justiþiei (Bundesamt Fûr Justiz) ºi întocmit de Inspectoratul General de Poliþie Rheinpfalz, la o amendã de 108,50 euro pentru încãlcarea codului rutier german. Inspectoratul de poliþie german a trimis autoritãþilor române, în toamna anului trecut, dovada pentru punerea în executare a pedepsei pecuniare. Din cei 108,50 euro, autoritãþile germane au stabilit cã suma de 80 euro reprezintã sancþiunea financiarã pentru sãvârºirea infracþiunii, iar 28,50 euro reprezintã suma de bani aferentã cheltuielilor proce-

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

durilor judiciare sau administrative. Solicitarea nemþilor a ajuns la Judecãtoria Petroºani, iar instanþa a analizat documentele ºi a recunoscut-o ca mai apoi sã decidã executarea ei. Astfel, judecãtorii l-au obligat pe Vasile Berzovan sã plãteascã bugetului de stat suma de 108,50 euro, echivalentul în lei la cursul B.N.R. din ziua pronunþãrii hotãrârii. Aceºtia au dispus emiterea formelor de executare Biroului Executãri Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani, iar dacã bãrbatul nu va achita sancþiunea ar putea ajunge chiar ºi dupã gratii. Deºi probabilitatea este micã sã se întâmple astfel, existã ºi posibilitatea ca amenda sã-i fie transformatã de instanþã în zile de închisoare. Maximilian GÂNJU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

agistraþii Judecãtoriei Petroºani i-au cerut individului sã depunã la dosarul de judecatã o declaraþie autentificatã prin care sã precizeze dacã este de acord cu munca în folosul comunitãþii. La termenul de ieri, individul ar fi trebuit adus cu mandat emis de instanþã ºi audiat, însã s-a cerut o nouã amânare. Magistraþii din Petroºani nu i-au dat de ales lui Ciprian Iedlicicã, autorul accidentului din faþa Primãriei Petroºani, în care a rãnit douã persoane ºi a fãcut praf patru maºini. Dacã nu vrea muncã în folosul comunitãþii va primi o sentinþã cu executare. Astfel, procesul va fi reluat în data de 22 februarie 2016, când este probabil sã fie datã sentinþa în cazul sãu. Reamintim cã tânãrul de 25 de ani s-a urcat la volan beat criþã ºi fãrã a avea permis, s-a dus la plimbare prin centrul Petroºaniului. Din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi pe care l-a proiectat într-un

copac. Autoturismul condus de tânãr s-a oprit dupã ce a mai tamponat alte douã maºini, parcate în zonã. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului, bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar legiºtii au stabilit cã tânãrul avea în sânge o alcoolemie apropiatã de coma alcoolicã. A fost

trimis în judecatã pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul, deºi se afla sub influenþa alcoolului. Maximilian GÂNJU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016

Divizarea CEH, imposibilã în insolvenþã D

ivizarea Complexului Energetic Hunedoara nu mai este posibilã. Reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva s-au aflat la Bucureºti unde au luat parte la discuþiile dintre reprezentanþii Ministerului Energiei ºi administratorul special al CEH, Dan Agriºan. Energeticienii au avut mai multe solicitãri printre care ºi divizarea Complexului Energetic Hunedoara, lucru care nu se mai poate realiza în momentul de faþã având în vedere declanºarea procedurii de insolvenþã. “Am cerut aplicarea ordonanþei 22 ºi separarea activitãþilor de minerit ºi energie. Ni s-a raportat cã în procedura de insolvenþã aceasta nu se mai poate aplica. Separarea se mai poate face doar dacã planul de reorganizare propus de administrator ºi aprobat de adunarea generalã a creditorilor va avea la bazã planul ISPE, propus spre aprobare Comisiei Europene”, spun energeticienii de la Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Deva

heltuieli reduse cu forþa de muncã Dupã ce trei ani s-a furat ca în codru ºi CEH a ajuns la marginea falimentului, acum se cautã reducerea cheltuielilor pe spatele angajaþilor direct productivi. “S-a discutat despre situaþia CCM în procedura de insolvenþã, iar noi am precizat faptul cã nu vom fi de acord cu suspendarea acestuia. În aceste condiþii administratorul special a solicitat propuneri din partea sindicatelor de reducere a cheltuielilor cu fondul de salarii. Deci acest atribut revine administraþie, am depus documente prin care noi am cerut acest lucru conducerii atunci când acesta a încercat reducerea cheltuielilor

cu fondul de salarii prin trecerea personalului în regim de aºteptare ºi chiar reducerea sãptãmânii de lucru de la 5 la 4 zile. Cel mai uºor se poate reduce costul cu fondul de salarii prin scoaterea la pensie a tuturor celor care îndeplinesc condiþiile de pensionare, fãrã diminuarea valorii punctului de pensie, atât din sectorul minier cât ºi din cel energetic. Este ºtiut faptul cã datoritã condiþiilor grele de muncã din minã majoritatea celor care lucreazã în subteran în momentul în care îndeplinesc condiþiile de pensionare pleacã singuri din sistem. Cei care nu utilizeazã acest drept sunt cei de la suprafaþã dintre care unii au funcþii de conducere (chiar directori). O altã mãsurã ar fi analizarea de cãtre administratorul special a modului de încadrare a unor categorii de persoane ºi a modului de acordare a unor sporuri prevãzute în CCM (referire la sporul de pericol). Din câte am înþeles noi, în subteran

este un deficit de personal, iar prin scoaterea la pensie a celor care îndeplinesc condiþiile s-ar putea completa cu tineri deficitul din subteran ºi în acelaºi timp s-ar reduce o parte din cheltuieli ºi ar putea creºte ºi producþia de cãrbune. Ste cunoscut faptul cã la momentul actual cheltuielile cu salariile în sectorul minier reprezintã aproximativ 85% din costul cãrbunelui, în timp ce în sectorul energetic aproximativ între 8-12%, în funcþie de calitatea de energie produsã, iar 75% din preþul MWh este costul cu combustibilul”, mai spun energeticienii de la Mintia.

ãrbunele din Valea Jiului scump ºi insuficient Minele, încã funcþionale, din Valea Jiului nu pot asigura nici mãcar 5000 de tone de cãrbune într-o zi, iar la asta se adaugã ºi costurile de producþie extrem de

mari. Sindicaliºtii de la Mintia cer import de cãrbune, însã nu existã fonduri. “S-a discutat problema aprovizionãrii cu cãrbune ºi asigurarea unui stoc minim necesar funcþionãrii termocentralelor. Pentru funcþionarea la Mintia, cu un grup, ºi a grupului de la Paroºeni este necesarã o cantitate de aproximativ 5000 de tone de cãrbune. Datoritã faptului cã Divizia Minierã nu poate asigura în condiþiile actuale aceastã cantitate am solicitat achiziþionarea diferenþei necesare de pe piaþã pentru a funcþiona în condiþii de eficienþã. Singurul produs generator de venituri la nivelul CEH este energia electricã ºi termicã vândutã ºi datoritã costurilor ridicate cu cãrbunele (între 107-130 lei/Gcal) preþul de cost al MWh nu este competititiv. Am prezentat administratorului special un calcul aferent lunii decembrie când datoritã cantitãþii insuficiente de la Mintia s-a funcþionat cu un singur cazan ºi s-a produs o pierdere de 19 milioane de lei. Dacã diferenþa necesarã s-ar fi achiziþionat de pe piaþã unde preþul Gcal este de circa 51 de lei ºi s-ar fi funcþionat cu ambele cazane de la grupul 3 ar fi rezultat un profit de aproape

27 de milioane de lei. În concluzie, preþul de cost al cãrbunelui propriu ºi cantitatea insuficientã genereazã un cost mare pe MWh. De asemenea veniturile realizate din vânzarea de energie electricã ºi termicã ºi serviciile de sistem în luna decembrie nu acoperã costurile pe com-

bustibil”, mai spun reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva. Termoficarea este o altã problemã ridicatã de administratorul special al CEH. “Administratorul special a insistat pe problema termoficãrii. Poziþia noastrã a fost cã Mintia funcþioneazã în cogenerare de înaltã eficienþã ºi nu se poate pune problema ca energia termicã sã devinã principala sursã de venit la Mintia, deºi extinderea contorizãrilor individuale duce la o bunã încasare a banilor, ceea ce nu

putem spune cã se întâmplã la Paroºeni (în condiþiile în care ei pot funcþiona ºi numai pe termoficare)”, au mai subliniat cei de la Mintia. Dezastrul se poate întâmpla dacã planul de reorganizare nu este aprobat de creditori. Ieºirea din crizã este vãzutã de minister prin douã variante. Prima variantã prevede aprobarea planului de reorganizare ºi continuarea activitãþii. “Planul de reorganizare propus de debitor prin administratorul special este aprobat de comitetul creditorilor ºi admis de judecãtorul sindic, caz în care la aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special acþionarul poate interveni cu elemente care sã þinã cont de anumite þinte strategie, atât pentru siguranþa sistemului, cât ºi pentru rezervarea unei protecþii sociale ºi de mediu”, este una dintre soluþiile de redresare. A doua variantã ºi cea mai probabilã în momentul de faþã este intrarea în faliment a CEH. “Planul de reorganizare propus de debitor prin administratorul special nu este aprobat de comitetul creditorilor, ceea ce ar crea premisele deschiderii procedurii falimentului, caz în care Guvernul, prin instituþiile sale va monitoriza numai respectarea actelor normative specifice de reglementare în domeniul energetic ºi al protecþiei mediului”, este varianta cu numãrul 2. Atfel spus, în cazul falimentului, angajaþii CEH pleacã acasã fãrã drept de apel, fãrã sume compensatorii, disponibilizãri sau alte facilitãþi. Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016

Mason englez: ”Nu m-am însurat cu soþia mea pentru cã A refuzat 7.000 de euro, ca sã este româncã... putea sã fie ºi dintr-un sat din Africa” lucreze ginecolog în România ”N Î Dr. Quffa Ramzi – palestinianul cu suflet de român

u m-am însurat cu soþia mea pentru cã este româncã. M-am îndragostit de ea ca persoanã, putea sã fie ºi dintr-un sat din Africa. În Masonerie avem cei trei ”F” care reprezintã prioritãþi în viaþã: familie, firma (afacere) ºi al treilea este francmasoneria. Peste tot în lume este la fel. În privinþa vieþii sociale modifici tu viaþa socialã sã þi se potriveascã, nu invers. Singurii oameni pe care i-am cunoscut ºi care au o problemã cu relaþia noastrã, culmea, sunt alþi români ºi nu englezi. Problema lor este îndoila cã aceastã cãsãtorie ar avea bazã solidã. Poate are legaturã cu mentalitatea” Peter Stevens, om de afaceri, mason gradul 18, din Redhill, Marea Britanie.

Dr. Quffa Ramzi a venit în România în 1978 ºi de atunci, indiferent pe unde l-au purtat paºii, el s-a ºtiut român, cu sau fãrã actul doveditor. Este medic ginecolog la Spitalul din Vulcan ºi un om cu carismã. Recunoaºte cã a încercat sã lucreze ºi în alte þãri, dar, ca în România, nu este nicãieri. ªi asta pentru cã românii, spune el, sunt oameni buni la suflet. ªi nici nu a þinut cont cã în alte þãri ar fi câºtigat de 10 ori mai mult. „Eu m-am gândit ºi sã muncesc în strãinãtate, aºa cum fac medicii de aici, am fost în Suedia 15 zile ºi m-am întors în septembrie 2015, dar tot în România e mai bine. ªi programul de viaþã ºi

cel de sãnãtate este mult mai bun aici. Am fost student în România, în 1978, apoi am fãcut specializarea, am fost cãsãtorit cu o româncã ºi tot cu gândul la România am fost. Am divorþat ºi acum sunt cãsãtorit cu o musulmancã tot din Fâºia Gaza, medic stomatolog”, spune dr. Dr. Quffa Ramzi, medic ginecolog. Ar fi putut sã câºtige în Suedia un salariu de 7.000 de euro, iar aici, cu gãrzi la Vulcan ºi Târgu Jiu, ia în plus la salariu 2.500 de lei, dar preferã România. Este creºtin ortodox ºi aici s-a simþit mai bine decât acasã, iar soþia sa, medic stomoatolog, cu care are o fetiþã de 2

ani, este musulmanã. Nu a contat asta deloc ºi, dupã cum spune medicul Quffa, fiecare cu religia lui! „Musulmancã e soþia mea, dar nu conteazã asta. Se poate, cine vrea, poate, cã religia nu împiedicã omul. Þine ea Crãciunul cu mine, iar eu respect ºi religia ei, deºi nu þin postul ortodox ºi nici Ramadamul, cã nu pot”, mai spune medicul. Doctorul Ramzi recunoaºte cã, în Fâºia Gaza, de unde vine el, erau sute de biserici ortodoxe ºi cã acum a mai rãmas una singurã, dar care dateazã de 2.600 de ani. Religia i-a fãcut pe unii fanatici ºi niciodatã nu ºi-ar mai dori sã meargã acolo. De altfel, cu jumãtate de suflet, recunoaºte cã oamenii de acolo au devenit prea îndoctrinaþi. „Este o þarã frumoasã, dar oamenii de acolo, de atâtea rîzboaie, au devenit rãi. Sunt atâtea coflicte, de la ocupaþia turcã, de acum 500 de ani, dupã care au venit englezii, apoi evreii ºi aºa a fost creatã mereu o stare de tensiune. Nu mai merg, nu am pentru ce”, afirmã cu trsiteþe omul. A fost în Palestina

pentru ultima datã în 2007, dar nu mai vrea înapoi. Vrea sã fie cetãþean român, dar e greu, deºi recunoaºte cã a învãþat istoria noastrã, Imnul Naþional ºi multe altele, dar când soþia a nãscut-o la Bumbeºti Jiu, acum 2 ani, pe fetiþa lor, aceasta nu a primit nici mãcar CNP. A fost nevoit sã îi scoatã certificat de naºtere pe la Giurgiu, dar tot român vrea sã fie, în ciuda opreliºtilor. „Acum, aici e þara mea, pentru cã în România trãiesc ºi o sã lupt aici. Sunt din 1978 aici, în Romînia ºi, dupã ce am bãut apã din Jiu, trebuie sã rãmân aici. Nu mi-a plãcut nici în Suedie ºi nicãieri, doar aici cã românii sunt popor cu suflet”, a spus dr. Quffa. Medicul ginecolog a trãit ºi în Palestina, pe vremea când nu era rãzboi, dar acum nu se va duce niciodatã acolo, cum de altfel nu va mai pleca din Valea Jiului. Este unul dintre medicii foarte cãutaþi la Spitalul din Vulcan ºi vrea sã trãiascã aici, chiar dacã pe mai puþini bani ºi cu speranþa cã într-o bunã zi o sã ajungã cetãþean român. Diana MITRACHE

În Marea Britanie, în zona sudicã învecinatã Londrei, atitudinea românilor faþã de români este una de evitare, mai ales pentru cei care s-au adaptat locului ºi care au câºtigat respectul comunitãþii engleze, din care fac parte oameni de naþii diferite. Aceastã situþie este creatã de violenþa verbalã, de atitudinea ºi mentalitatea care rãzbate dinspre România, dar ºi ca urmare a faptelor deloc onorabile ale unor compatrioþi. Un mason englez cãsãtorit cu o româncã din Petroºani întãreºte aceastã stare pentru cã românii au fost cei care au ”înfierat” relaþia, în timp ce englezii au salutat-o. Peter Stevens este englez din Redhill, comitatul Surrey, în sudul imediat al Londrei, un om de afaceri care a luat viaþa de la început în urma unor drame. Este mason gradul 18, un om cu o energie de invidiat ºi pe cât este de generos, pe atât este de intransigent. A acceptat sã ne vorbeascã despre Petroºani, Valea Jiului ºi despre ce înseamnã sã fii mason ºi dacã masonii conduc lumea. Reporter: De ce te-ai însurat cu o româncã în condiþiile în care românii nu sunt bine cotaþi, în general, în

cãsãtorie ar avea bazã solidã. Poate are legaturã cu mentalitatea… Rep.: Ai vãzut România, Valea Jiului? Ce impresie þi-a creat? P.S.: Unele pãrþi ale zonei par foarte sãrace. Nu am stat destul timp ca sã îmi dau seama ce poate fi fãcut din punct de vedere economic. Zona este splendidã, pãcat ca nimeni nu investeºte, mai ales în turism. Am înþeles cã se

cu judecata clarã ºi fãrã cazier. În Scoþia, de exemplu, dacã eºti fiu de mason, cu dispensaþie, poþi fi acceptat la 18 ani.

Rep.: Conduceþi sau nu lumea cu scopul unor avantaje personale ºi de grup, aºa cum se vehiculeazã în literatura anti-masonerie?

Rep.: De ce ai ales sã fii mason, sã faci parte din aceastã structurã privatã în jurul cãreia se þes atâtea teorii ale conspiraþiei?

P.S.: Aº sta aici, cu un bar ca afacere, dacã am conduce lumea?? Evident, sunt masoni în poziþii de putere. În masonerie sunt oameni de toate culorile, cu diferite idei politice, credinþe diferite. Cum am putea noi conduce lumea? De exemplu, un monarh nu poate fi mason. Ca ºi în democraþie, dacã o persoanã este coruptã, nu este sufficient pentru a corupe un sistem întreg. La fel ºi cu masoneria. Nu sunt destui masoni în lume sã se poatã spune cã noi conducem lumea. Poate motivul pentru care se crede asta este cã în trecut masoneria a fost o societate secretã. Acum nu mai este o societate secretã, ci doar o societate cu secrete.

P.S.: Conspiraþiile vând ºtiri. Lumea adorã teoriile de gen. ªi, de

Marea Britanie ºi, probabil, acest lucru prezintã un dezavantaj îngreunându-þi viaþa socialã ºi cea de mason grad 18? Peter Stevens: Nu m-am însurat cu soþia mea pentru cã este româncã. M-am îndragostit de ea ca persoanã, putea sã fie ºi dintr-un sat din Africa. În Masonerie avem cei trei ”F” care reprezintã prioritãþi în viaþã: familie, firma (afacere, serviciu) ºi al treilea este francmasoneria. Peste tot în lume este la fel. În privinþa vieþii sociale modifici tu viaþa socialã sã þi se potriveascã, nu invers. Singurii oameni pe care i-am cunoscut ºi care au o problemã cu relaþia noastrã, culmea, sunt alþi români ºi nu englezi. Problema lor este îndoila cã aceastã

discutã punerea în funcþiune a unei telecabine cu plecare din oraº, din Petroºani spre munte. Sunt convins cã va ajuta enorm zona sã se dezvolte. Cât despre oameni, am simþit, sincer vã spun, un aer de suspiciune întrebându-se probabil de ce sunt acolo. O datã ce treci de barierele acestea, descoperi cã oamenii sunt foarte prietenoºi ºi primitori. Rep.: Care sunt criteriile de acceptare într-o lojã masonicã din Marea Britanie? P.S.: La fel ca în toate lojele recunoscute din întreaga lume. Pun accent pe cuvântul RECUNOSCUTE. Sunt foarte multe loje care nu sunt recunoscute, ºi ei se numesc masoni. NU SUNT masoni ºi nu aderã la principiile Marii Loje din Londra. Cerinþele pentru a deveni mason sunt sã fie bãrbat onest, adult (în UK, de exemplu, trebuie sã aibã peste 21de ani),

obicei, dacã oamenilor nu le spui nimic despre ceva vor inventa poveºti. Este natura umanã. Când am ales sã intru în masonerie, ajutam sã strângem bani pentru copii cu probleme de inimã. A fost o cale sã îmi extind relaþiile pentru a continua. Dovada este ca masoneria în UK este a doua mare donatoare caritabilã dupã Loteria Naþionalã. De asemenea, am contribuit prin alte loje recunoscute în alte þãri care aveau nevoie de ajutor. De exemplu, când masoneria a realizat ce se întâmplã in România în 1989, în special ce se întamplã în orfelite, masoneria din Marea Britanie a trimis sume substanþiale sã ajute situaþia, care era aratatã nouã, aici, pentru prima datã. Partea bunã este cã banii ºi ajutoarele trimise de masonerie merg direct acolo unde trebuie sã ajungã, nu prin intermediari. La fel în Filipine, în 48 de ore bani ºi ajutoare au fost trimise cãtre cei care aveau nevoie.

Rep: La voi, în masonerie, se produc derapaje de genul infiltrãrii unor oameni cu influenþã politicã sau financiarã care nu se încadreazã în acele criterii de acceptare? Pentru ca nimic nu poate fi perfect în nici un domeniu, în România s-a întâmplat… P.S.: Probabil cã s-a întâmplat, ºi dacã s-a întâmplat este vina celui care l-a introdus în masonerie, a scãpat prin plasa sistemului… ªtiu doar o persoanã care a intrat pentru avantaje personale ºi financiare, care a crezut cã este un fel de prim pas pentru a avansa în viaþã. Din fericire ne-am dat seama la timp ºi i s-a sugerat sã demisioneze din masonerie. Rep.: Fostul Mare maestru al Marii Loji Masonice Naþionale din România, Eugen Ovidiu Chirovici, a

devenit un scriitor preþuit de englezi, locuieºte de caþiva ani în Anglia, iar editurile se bat pentru a-i publica scrierile. Care este viziunea fraþiei de aici asupra celei din România?

P.S.: Sincer vã spun, personal nu am auzit de el pânã acum câteva sãptãmâni când soþia mea a menþionat numele... Acum cã ºtiu, voi încerca sã îl cunosc personal ºi sã îi citesc cãrþile. Din ce am vãzut, pare un om deºtept ºi cu mintea deschisã. Poate, cine ºtie, îl vom invita la una din ºedinþele noastre… Pot sã vorbesc numai din punct de vedere personal ºi sã vã spun pãrerea proprie asupra masoneriei din România. Cred cã înainte de 89 masoneria în România a fost atacatã ºi opresatã forþându-i ºi mai mult sã se ascundã. Apoi a început un cerc vicios. Cu cât s-au ascuns mai mult, cu atât oamenilor le-a fost ºi mai fricã. ªi acum mentalitatea nu s-a schimbat prea mult din ce am vãzut prin presa româneascã… În prezent, masoneria vrea sã fie mai deschisã, dar poate face asta numai dacã sunt lãsaþi. Numai faptul cã acum vã spun despre masonerie este un pas înainte. În trecut nu cred cã s-ar fi întâmplat… Rep: Ce faceti voi, masonii din UK, pentru societatea civilã ºi nu numai? P.S.: Chiar sper cã ajutãm unde este nevoie. Sunt diverse fonduri pentru caritate unde noi donãm. Acestea pot fi indicate de Maestrul Lojei care nominalizeazã o comunitate anume aflatã în dificultate. De exemplu, când eu am fost Maestru, am nominalizat

o instituþie localã care asista oamenii sã lupte cu boli mentale reintegrându-i în societate. Astfel de acþiuni sunt ºi la nivel judeþean. Mai mult, dacã gãsim o entitate caritabilã ºi noi considerãm cã are nevoie de ajutor, strângem banii necesari, iar Biroul nostru judeþean va dona la rândul sãu exact cât am donat ºi noi. Fiecare mason plãteste o suma anualã cãtre Marea Lojã din Londra. Ei au grijã de marile caritãþi, mã refer la dezastre naturale sau unde oamenii au imperioasã nevoie de ajutor. Rep.: Personal, ce satisfacþii ai? P.S.: Privind masoneria, mã bucur de camaraderie ºi de lucrurile mici pe care le facem din Loja din care facem parte. În 18 luni am reuºit sã donãm 25 de mii de ursuleþi pentru copiii din spitale. Nu este mult, dar când te gândeºti la zâmbetul

lor primind o jucãrie, e destul. În viaþa personalã sunt foarte norocos ºi fãcând parte din masonerie m-a ajutat sã îmi dau seama de asta. Am mult mai mult decât o mulþime de oameni din lumea asta. Nu sunt bogat în bani, dar am o soþie minunatã, o afacere care am construit-o prin muncã grea, ºi nu masonerie, ºi suntem fericiþi. Ce aº putea dori mai mult? Rep: Când vei mai poposi la Petroºani ºi de ce ai mai veni? P.S.: Am reuºit sã vãd zona numai iarna, la -15 grade ºi fãrã zãpadã. Mi-aº dori sã vãd cum aratã Petrosaniul vara ºi mai ales munþii pe timp de varã. Depinde de volumul de muncã de aici… Eu sper cã voi putea veni anul acesta, dar dacã nu, anul viitor cu siguranþã! Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Femeile, aºteptate la screening gratuit

ot mai multe femei ignorã importanþa unui test Papanicolau ºi asta rezultã din numãrul mare de cazuri depistate pozitiv la cabinetele medicilor specialiºti. În Valea Jiului, la Lupeni ºi Petroºani teste sunt gratuite ºi puteþi merge doar cu trimitere de medicul de familie. Este Sãptãmâna Europeanã a luptei împotriva cancerului de col uterin, iar medicii specialiºti le reamintesc femeilor cã depistarea din timp este spre binele lor. Dacã la început au fost zeci ºi poate sute de femei, care au venit la secþiile de ginecologie sã îºi facã testele de depistare a cancerului de col uterin, acum sunt tot mai puþine. Totul þine de educaþie,

de faptul cã femeile cred cã lor nu li se poate întâmpla nimic, ori de ignoranþã, în ultimã instanþã. „A fost o perioadã, chiar la începutul acestui program, când au fost foarte multe femei,

ANUNÞ

În temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 18 decembrie 2015, orele 11,00 în Sala mare de ºedinþe de la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, Bld. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara cu urmãtoarea ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara aplicabile în anul fiscal 2016; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2015; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale spitalelor de interes judeþean; 5. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2015; 6. Proiect de hotãrâre privind ana-

care s-au adresat medicilor de familie ºi, ulterior, serviciilor de ginecologie ºi anatomopatologie. Dupã un bum iniþial, lucrurile au intrat practic în anonimat, iar la ora actualã sunt foarte puþine fenmei care mai vin pe filiera obligatorie. Posibil cã ºi din lipsa informãrii, dar e de presupus cã ºi lipsa interesului are o influenþã”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Acest program gratuit de testare împotriva cancerului de col

liza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pentru trimestrul IV al anului 2015; 7. Proiect de hotãrâre privind modificarea ºi completarea inventarului bunurilor care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.2014 – 30.06.2019; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea prelungirii duratei Contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara“; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea conþinutului-cadru al Caietului de sarcini al Serviciului de operare ºi administrare a Centrului integrat de management al deºeurilor (CMID) Bârcea Mare; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea devizului general actualizat aferent Contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara“, cod SMIS – CSNR 49063;

uterin funcþioneazã gratuit de 3 ani ºi în Valea Jiului ºi, chiar dacã nu sunt contabilizate cu exactitate cazurile care s-au testat, este îngrijorãtor câte femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în toatã aceastã perioadã. „Suntem în Sãptãmâna europeanã a lupei impotriva cancerului de col uterin ºi este poate un prilej de a le reaminti femeilor cã suntem ºi noi cuprinºi de ani buni în acel program naþional de screening împotriva cancerului de col, care

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016 presupune o facilitare a adresabilitãþii persoanelor de sex feminin, la medicul de familie ºi, automat, la serviciile de ginecologie ºi anatomopatologie pentru identificarea celor cu risc sau cu leziuni în faze incipiente”, a mai adãugat doctorul Vasilescu. În perioada 24 – 30 ianuarie 2016 se desfãºoarã la nivel naþional Campania ,,Sãptãmâna Europeanã de Prevenire a Cancerului de Col Uterin’’, boala fiind una din cele mai importante probleme de

15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pentru perioada de iarnã 01.01.2016-15.03.2016; 16. Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani, în vederea realizãrii în comun a obiectivului de investiþii ”Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325”; 17. Proiect de hotãrâre privind darea în administrarea Consiliului Local al Oraºului Aninoasa a tronsonului din drumul judeþean DJ 666B: DN 66A (Iscroni)-Aninoasa, cuprins între km 0+000-2+875; 18. Proiect de hotãrâre privind certificarea suprafeþelor rezultate din mãsurãtori topografice, aferente obiectivelor de investiþii ”Modernizare DJ 687: Sântuhalm-HunedoaraCãlan, tronson km 13+15022+841” ºi Culoarul Trafic Mures Nord : DN 7 (Gelmar)-Geoagiu BãiBobâlna-Rapoltu Mare-UroiChimindia-Hãrãu-Barsau-SoimusBrãniºca-Sarbi-DN 7 (Ilia); 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea închiderii temporare a circulaþiei rutiere pe unele sectoare de drumuri judeþene pe perioada iernii 2015 – 2016; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea revizuirii documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Palat Administrativ al Judeþului Hunedoara (amenajare sediu Bibliotecã Judeþeanã ”Ovid Densuºianu”- Deva în corpul B) al Consiliului Judeþean Hunedoara; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico – economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul ”Reabilitare ºi modernizare Casa de Cultura Orãºtie”; 22. Diverse.

sãnãtate publicã în Europa ºi în România. Pe continentul european, 60.000 femei suferã de aceastã boalã ºi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin. În România, cancerul de col uterin este a patra cauzã de mortalitate prin cancer la femei, dupã cancerul mamar, colorectal ºi cel pulmonar, dar prima în rândul femeilor tinere, între 15 ºi 44 de ani. Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016

Condamnaþi la moarte din cauza religiei R

eligia poate face diferenþa între viaþã ºi moarte. Credinþa într-un anumit cult înseamnã uneori condamnarea la moarte a celor care refuzã tratamentul medical. Angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani se confruntã, aproape zilnic, cu pacienþi care refuzã anumite tratamente medicale din cauza credinþei. “Avem frecvent cazuri în care pacienþii sau aparþinãtorii refuzã anumite tratamente medicale din cauza religiei. În principal, este vorba de transfuziile sanguine, dar am avut ºi alt gen de cazuri”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Cele mai multe persoane care nu acceptã anumite intervenþii medicale fac parte din Organizaþia Religioasã Martorii lui Iehova, recunoscutã de Guvernul României. Potrivit site-ului official, reprezentanþii organizaþiei religioase susþin cã acceptã tratamentul medical pentru

cã nu vor sã moarã, dar nu acceptã transfuziile de sânge. “Martorii lui Iehova acceptã medicamente ºi tratamente medicale deoarece nu vor sã se îmbolnãveascã ºi sã-ºi piardã viaþa. De fapt, la fel ca Luca, un creºtin din secolul întâi, unii Martori ai lui Iehova sunt medici (Coloseni 4:14). Totuºi Martorii lui Iehova nu acceptã tratamentele medicale care contravin principiilor biblice. De exemplu, ei refuzã transfuziile de sânge deoarece Biblia interzice introducerea sângelui în corp pentru întreþinerea vieþii (Geneza 9:4; Leviticul

17:1–14; Faptele 15:28, 29). De asemenea, Cuvântul lui Dumnezeu interzice tratamentele sau metodele de vindecare ce apeleazã la „puterea magicã“, sau la spiritism (Isaia 1:13; Galateni 5:19–21)”, se aratã pe site-ul Martorilor lui Iehova. Existã însã ºi liberul arbitru în rândul acestor categorii de persoane. Concepþiile despre viaþã se schimbã, iar Martorii lui iehova pot lua singuri o decizie care contravine

crezului lor. “Nu toþi Martorii vor lua aceleaºi decizii în privinþa tratamentelor medicale. Dacã nu este implicat un principiu biblic, Cuvântul lui Dumnezeu îi permite unui creºtin sã ia hotãrâri dictate de conºtiinþã (Romani 14:2–4). Prin urmare, fiecare trebuie sã se informeze bine cu privire la tratamentul propus de medic ºi sã se asigure cã, urmându-l, nu-ºi încalcã conºtiinþa instruitã pe baza Bibliei

(Galateni 6:5; Evrei 5:14).Un Martor va privi luarea fiecãrei decizii la fel ca un ºofer care se apropie de o intersecþie aglomeratã. Dacã ºoferul s-ar þine dupã maºinile din faþa lui ºi ar intra în intersecþie cu vitezã, ar putea face un accident grav. Un ºofer prudent va încetini, va fi atent la semnele de circulaþie ºi la trafic, ºi abia dupã aceea va intra în intersecþie. În mod asemãnãtor, Martorii lui Iehova nu iau decizii pripite în privinþa unui tratament medical ºi nici nu urmeazã orbeºte opinia majoritãþii. Din contrã, ei cântãresc bine toate opþiunile ºi analizeazã principiile biblice implicate”, se mai aratã pe site-ul Organizaþiei. Conform doctrinelor acestei organizaþii, membrii ei nu acceptã transfuzia de sânge. Martorii lui Iehova considerã cã porunca biblicã de a nu consuma sânge are aplicaþie ºi în cazul tranfuziilor de sânge. Monika BACIU

Vaccinul hexavalent ajunge la medicii de familie

accinul hexavalent, distribuit medicilor de familie. Dupã o absenþã de mai bine de jumãtate de an începînd de astãzi medicii de familie ar trebui sã aibã din nou vaccinul hexavalent care previne boli grave precum hepatita B, tusea convulsivã sau poliomielita. Ministerul Sãnãtãþii va asigura un necesar de 107.300 de doze, care vor ajunge la direcþiile de sãnãtate publicã pentru a fi distribuite cabinetelor medicale în vederea continuãrii procesului de imunizare. Mai mult decît atît producãtorul trebuie sã mai punã la dispoziþia Ministerului Sãnãtãþii un numãr de 500 000 de doze de vaccin. “În urma discuþiilor cu reprezentanþii

Ministerului Sãnãtãþii, distribuitorul a informat ca a rezolvat problema distribuirii vaccinului hexavalent iar saptamana viitoare

- ANUNÞ -

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN

în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanþele publice locale aduce la cunoºtinþã publicã Proiectul de buget pe anul 2016.

va asigura un necesar de 107.300 de doze, care vor ajunge la direcþiile de sãnãtate publicã pentru a fi distribuite cabinetelor

Proiectul de buget pe anul 2016 ºi Lista obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2016 se aflã afiºat la sediul Primãriei municipiului Vulcan începând cu data de 04.01.2016. Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare cu privire la Proiectul de buget pe anul 2016 ºi a Listei obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2016 pot fi depuse în scris la sediul Primãriei municipiului Vulcan ,

medicale in vederea continuarii procesului de imunizare. În conformitate cu acordul cadru existent, pânã la sfârºitul acestui an, producãtorul trebuie sa mai puna la dispoziþia MS un numãr de 500.000 de doze de vaccin. Vaccinul hexavalent va fi utilizat pentru recuperarea copiilor nevaccinaþi, cât ºi pentru vaccinarea de rutinã a nou-nãscuþilor, conform calendarului. Recuperarea la vaccinare se va realiza, sub coordonarea direcþiilor de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului Bucureºti, prin cabinetele

transmise prin fax la numãrul 0254-571910 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de email: primvulcan@yahoo.com. În data de 26.01.2016 ora 11,00 în sala de ºedinþe a Primãriei municipiului Vulcan va avea loc o întâlnire în care se va dezbate public proiectul de buget pe anul 2016. Primarul municipiului Vulcan Ing. GHEORGHE ILE

medicilor de familie”, susþin reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii. Vaccinul hexavalent va fi utilizat pentru recuperarea copiilor nevaccinaþi, cît ºi pentru vaccinarea de rutinã a nou-nãscuþilor, conform calendarului. Acesta este un preparat utilizat pentru profilaxia specificã a difteriei, tetanosului, tusei convulsive, haemophilus, hepatitei B ºi poliomielitei ºi se administreazã gratuit în calendarul naþional de imunizare al Ministerului Sãnãtãþii.

Acesta menþioneazã cã disfuncþionalitãþile înregistrate la livrarea vaccinului s-au datorat imposibilitãþii producãtorului de a produce ºi livra acest produs în timp util, în aceastã situaþie aflîndu-se mai multe state, atît la nivel european, cît ºi mondial. Chiar dacã acest vaccin va fi disponibil medicilor de familie mai sînt încã multe persoane care refuza imunizarea celor mici cu acest vaccin ºi nu numai pe motiv cã nu este sãnãtos pentru organismul micuþului. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016

Henþ cu mâna

ANA ARE PERE. EA LE IA, NU CERE! Anamaria Prodan este ceva între un personaj malefic ºi unul romantic. Aceastã Angela Merkel a fot-

balului românesc n-are mamã (mã rog, persoana Ionela Prodan se exclude din ecuaþie...), n-are tatã, ci doar pe

Reghe ºi visul american. Un vis de mult împlinit, - toatã lumea ºtie cã nu suportã România – acolo unde cheltuieºte ce produce aici. Anamaria Prodan a devenit o Elena Ceauºescu de Dâmboviþa, ea nu mai are decât propria-i

opinie ºi pãrere. Nu consultã, nu întreabã, nu mai cere la nimeni voie. Face exact ce vrea, ia pe cine vrea, de unde vrea. Totul pentru bunãstarea soþului ei Laurenþiu Reghecampf, cãruia i-a fãcut o echipã de 24 de karate.

AU BÃUT APÃ DIN VALEA JIULUI

Ce mai fac ai noºtri? Î

ncã mai existã în activitate o serie de sportivi ºi antrenori care au activat în Valea Jiului, iar acum se aflã pe alte meleaguri. Vã prezentãm activitatea la zi a unora dintre aceºtia.

Gigi Mulþescu, fãrã echipã

ºi preparaþia fizicã la Jiul, Ionuþ Stelescu îºi continuã cu succes cariera la Pandurii Tg. Jiu, fiind de vreo patru ani mereu în preajma lui Edi Iordãnescu, cu care a lucrat la Unirea Târlungeni, A.S.A. Tg. Mureº sau „Poli” Timiºoara. În prezent el ocupã funcþia de antrenor secund cu rol de preparaþie fizicã la Pandurii Tg. Jiu.

Acum sã vedem ºi rezultatele. Zece jucãtori a adus doamna Reghecampf la Steaua, sã-i mai aducã lu` bãrba-su un titlu la palmares. Cã doar nu credeþi cã de dragul Stelei ºi a lui Becali se strofoacã Mary din Dãbuleni.

Pintilii, cel mai titrat

20 de ani este portarul Dumitru Hotoboc (37 ani). El se aflã din aceastã iarnã sub conducerea lui Nicolo Napoli în lotul echipei C.S.M.S. Iaºi (Liga I, locul 7), fiind, deocamdatã, rezerva lui Grahovac.

Breeveld, rezervã de lux

Florin Marin pe Bega Un sezon destul de bun în care ºi Florin Marin (63 ani), cel care a antrenat Jiul Petroºani în 2005-2006,

Liþã Dumitru, probleme de sãnãtate Dintre toþi fotbaliºtii care au jucat în Valea Jiului, Mihai Pintilii (31 ani) rãmâne cel mai galonat. El este titular în echipa Naþionalã ºi a fost readus de Steaua de la Hapoel Tel Aviv, fiind unul dintre cei mai buni jucãtori în pregãtirea din Antalya.

Ionuþ Popa preferã plaiurile natale Fost jucãtor ºi antrenor la Jiul Petroºani, Gigi Mulþescu (64 ani) a antrenat ultima oarã la F.C. Voluntari. În timp ce se afla la pregãtiri în Antalya cu echipa, a fost anunþat de conducere cã a fost demis! Astfel, Gigi Mulþescu, împreunã cu staff-ul sãu (format din alþi foºti doi jiuliºti), Daniel Timofte ºi Cãtãlin Mulþescu, au rãmas fãrã echipã.

Ionuþ Stelescu, mereu lângã Edi Iordãnescu Fost jucãtor ºi antrenor al Universitãþii Petroºani, dar

fiind acum principal la ACS (Recaº) „Poli” Timiºoara în Liga I, locul 11. Recent, în Antalya, echipa sa (cu exjiulistul Scutaru în formaþie) a pierdut cu 1-4 jocul cu echipa bulgarã Botev Plordiv.

Revine Hotoboc? Unul dintre cei mai longevivi jucãtori pe care i-a avut Jiul Petroºani în ultimii

Printre jucãtorii la care Steaua a renunþat în aceastã iarnã este ºi fostul jiulist Nicandro Breeveld (28 ani), jucãtor cu un salariu de 10.000 euro plãtit pe lunã. El nu a fost inclus în lotul pentru stagiile Stelei din Antalya, fiind lãsat în Bucureºti unde este plãtit pânã la încheierea contractului în varã, pregãtindu-se individual într-o salã de forþã!

Popa (63 ani) se aflã în prezent la cârma echipei de Liga a II-a ªoimii Pâncota, pe care sperã sã o salveze de la retrogradare. El declarã cã cel mai bine se simte acolo, fiind mai aproape de casã.

Fost antrenor al Jiului în perioada 2004-2005, Ionuþ

Întrecere la fotbal pe meserii andarmi, voluntari ai Crucii J Roºii, mineri, cercetãtori, pompieri ºi simpli muncitori ºi politicieni s-au înscris într-o competiþie la fotbal. Miza este miºcarea în aer liber ºi la întrecerea pe meserii va prima, spun organizatorii, fair play-ul. „Campionatul se defãºoarã pentru a promova sãnãtatea prin miºcare ºi pentru a pune în miºcare tinerii din Municipiului Petroºani. În cadrul evenimentului

Artizanul promovãrii Jiului în Divizia „A” în 1996, Ion (Liþã) Dumitru (66 ani), care a antrenat în ultimul timp pe la Concordia Chiajna, are mari probleme de sãnãtate, din cauza unui cancer la prostatã. În prezent se strâng fonduri pentru a completa suma necesarã unei operaþii în Germania, pentru însãnãtoºirea fostului mare jucãtor de la C.M. Mexic 1970.

Paginã realizatã de Genu TUÞU partener este Primaria Municipiului Petroºani, iar întrecerile se desfãºoarã în perioada 29-31.01.2016, în sala Liceului Economic Hermes”, a declarat Felicia Vitan, preºedintele Crucii Roºii Petroºani, organizatoarea competiþiei. În cadrul campionatului participã 10 echipe, ºi anume: z Crucea Roºie Petroºsni z Crucea Roºie Vulcan z Insemex z Serviciul Volunatar Petroºani z Serviciul Voluntar Petrila z Pompierii Petroºani z E.M. Lonea z E.M. Lonea z Apa Serv Valea Jiului z T.S.D. Petroºani