Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1026
Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cât de bine se câºtigã în presã?
Administratorul judiciar al CEH ar putea lãsa minerii doar cu salariul de bazã!
S
tarea de insolvenþã ºi impunerea unui administrator judiciar care sã se ocupe de redresarea Complexului Energetic Hunedoara va fi resimþitã în buzunar, atât de mineri, cât ºi de energeticieni. Astfel, singurul lucru pe care admnistratotul trebuie sã îl facã este sã aducã societatea pe profit, indiferent cum. În aceste condiþii, pentru reducerea cheltuielilor, administratorul judiciar va tãia din drepturile angajaþilor printre care se numãrã: tichetele de masã în valoare de 200 de lei, energia electricã ºi termicã de aproximativ 400 de lei, transportul în valoare de circa 150 de lei, dar ºi masa caldã. Primele pe care angajaþii le primeau vor rãmâne un vis. Astfel, vizate spre tãiere sunt primele de Crãciun, cele de ziua angajatului, prima jubiliarã în valoare de 1050 de lei ºi multe altele. În ceea ce priveºte sporurile, ortacii ºi energeti-
cienii vor mai beneficia doar de sporul de vechime ºi cel de noapte. Toate celelalte sporuri care ar fi crescut salariul minerului, ca de exemplu sporul de fidelitate - 10%, cel de muncã suplimentarã de 100% sau 75%, sporul de ºef de echipã 10%, sporul de condiþii deosebite -20% ºi cel de condiþii nocive de 10%, se regãsesc pe lista cu lucruri ce trebuiesc tãiate a administratorului judiciar. În cazul în care pentru redresarea Complexului Energetic Hunedoara se va recurge la tãierea drepturilor enumerate mai sus, angajaþii societãþii vor beneficia doar de salariul de bazã, sporul de vechime ºi cel de noapte. Adina PÃDURARU
P
este 120 de mii de lei pentru transparenþã decizionalã. Atât a cheltuit în cursul anului trecut Consiliul Judeþean Hunedoara pentru a-ºi mediatiza în presa hunedoreanã proiectele. Anul 2015 a însemnat o publicitate de 127.597,49 lei pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A
Se poate ºi fãrã ZMK aosul generat de refuzul firmei ZMK de a mai efectua transportul în comun pentru Petrila este pe cale sã fie rezolvat. H Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi primarul din Petrila au gãsit o soluþie ºi în aceastã sãptãmânã totul va fi legal. Pânã atunci, merg taxiurile ºi microbuzele ºcolare.
În fiecare zi din sãptãmâna trecutã a fost haos în transportul în comun din estul Vãii Jiului. Elevii au degerat în staþiile de maxi-taxi, pânã ce a sosit câte un taxi, ori pânã ce au început sã circule microbuzele ºcolare, iar localnicii au cãutat
un taxi ca sã plece la lucru. Nu va mai fi la fel ºi se poate ºi fãrã firma ZMK, dupã cum afirmã acum primarul Ilie Pãducel, care spune cã totul e ca ºi rezolvat. „Eu i-am chemat pe reprezentanþii noii societãþi care vor lucra în Petrila. Sunt
cei care au mai lucrat ºi cunosc traseul ºi programul. Luni ºi marþi vor fi la Registrul Comerþului pentru înregistrarea maºinilor. Sunt în numãr de 17 maºini, suficiente pentru traseele noastre. Alãturi de cele douã microbuze ale
elevilor, vor face faþã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraului Petrila. Birocraþia îi va mai þine pe loc ºi sãptãmâna viitoare
pe ºoferii de maxitaxi, dar, imediat dupã ce se va rezolva situaþia, taxiurile vor fi obligate sã îºi reia activitatea în regimul normal.
„Maºinile taxi, dupã ce vor intra maxi taxi pe traseu, trebuie, ºi îºi vor respecta, programul în regim de taxi”, a mai adãugat primarul din Petrila. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, este cel care a gãsit soluþia salvatoare ºi, imediat ce maºinile din Petrila vor primi avizele de la Registrul Auto Român, va convoca forul judeþean, ca sã le dea licenþa. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
PetroAqua Petroºani – Carnavalul plutaºilor 2016 ”Rãu mã dor ochii, mã dor/ De lumina stelelor…”
A
sociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Urgenþã – PetroAqua Petroºani a organizat cea de-a XII-a ediþie a Carnavalului plutaºilor, la Lupeni, Cabana 5 Sud. A fost o searã care a demonstrat, încã o datã, dragostea de viaþã fãrã inhibiþii, bucuria de a trãi fiecare clipã, iar costumele membrilor ºi ale invitaþilor au fost impresionante. Nu a lipsit Imnul Minerilor ºi nici Hora Unirii, dar nici David ºi Goliat ”aduºi” de Georgeta Barabaº.
Asociaþia PetroAqua Petroºani este unica din Romania care este membrã a Organizaþiei Internaþionale a Plutaºilor, organizaþie cu caracter cultural, de promovare a principiilor ecologice, activitãþi educaþionale ºi promovarea valorilor istorice. Pe aceastã laturã de activitate PetroAqua a fost apreciatã la cel mai înalt nivel
fiindu-i acordat Marele Premiu Henry Ford Conservation Awards, unul din cele mai prestigioase din lume pentru domeniul mediului ºi a conservãrii patrimoniului cultural naþional ºi internaþional. ªi cum cei care iubesc natura, cu tot ce tine de Creaþie, membrii PetroAqua au arãtat sâmbãtã seara bucuria de a trãi fiecare moment, la Carnavalul plutaºilor 2016. La manifestare au fost invitaþi colaboratori, cei care au susþinut acþiunile Asociaþiei – reprezentanþi de instituþii, oameni de afaceri, oameni de culturã, pânã la simpli voluntari cu drag ºi dragoste de þarã, culturã, tradiþii… De la Carnaval nu a lipsit directorul executiv al Agenþiei judeþene de Mediu, Georgeta Barabaº, care a venit îmbrãcatã cu costumul popular al bunicii sale,
din Þara moþilor. Parada costumelor de carnaval a impresionat invitaþii pentru cã nu au existat improvizaþii, costumele de piraþi, prinþese, mãicuþe, haiduci, clovni, cadâne, momârlani, muschetari etc., erau lucrate pânã la detaliu pentru a semana cu ”originalul”. Cu un respect dus pânã la pioºenie a fost ascultat Imnul Minerilor, dupã care s-a þinut ºi un moment de reculegere pentru cei care au pierit în minele din Valea Jiului. ªi pentru cã a doua zi, duminicã,
24 ianuarie, era Ziua Unirii, toatã suflarea din sala Cabanei 5 Sud s-a prins în Hora Unirii, moment dupã care s-a aplaudat îndelung.
Cuvântul adresat audienþei de Georgeta Barabaº, directorul executiv al Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, a fost surprinzãtor. Aceasta a spus cã PetroAqua este unul dintre puþinele ONG-uri care din bani foarte puþini înfãptuiesc lucruri mari, remarcabile, iar altele cu bani mulþi fac numai rãu, comparând situaþia cu biblica poveste a lui David ºi Goliat, dupã care a urat membrilor PetroAqua sã fie învigãtori precum David. Sala în care s-a desfãºurat Carnavalul plutaºilor a gãzduit ºi o expoziþie ineditã, cu fotografii truncate, din categoria satirã ºi umor, realizate de însuºi preºedintele Asociaþiei PetroAqua, Imbre Szuhanek. Expoziþia a fost un deliciu mai ales pentru invitaþi, care s-au regãsit în acþiunile satirizate. Carnavalul plutaºilor a fost încã un îndem (pentru cei ce au vrut sã-l perceapã) la a trãi frumos, la a înfãptui zicala cu omul care poate sfinþi locurile pe unde îl poartã viaþa. Laitmotivul membrilor Asoaciaþiei a fost, în seara de sâmbãtã, melodia ”Rãu mã dor ochii, mã dor/ De lumina stelelor… Au cântat-o chiar ºi când fãceau poza de grup. Nici nu putea fi altfel! Ileana FIRÞULESCU
Lupeni: Consiliul cetãþenilor are u n s i n g u r m e m b r u
A
u vrut sã le cearã pãrerea celor din Lupeni, oameni care locuiesc în acest oraº al Vãii Jiului, pentru cã urmeazã sã aibã loc lucrãri importante în oraº. S-au aºteptat sã vinã cel puþin 100 de oameni, grupaþi pe cartiere, cu proiecte ºi idei de investiþii. Edilii din Lupeni au trãit, însã, o realã dezamãgire, dupã ce la consultãri a venit un singur om. Au mai ajuns câþiva doar la dezbaterea publicã pe buget. Municipiul Lupeni este unul al contrastelor, în condiþiile în care lumea se plânge pe la colþuri ºi, când are ocazia sã îºi spunã pãrerea, dau bir cu fugiþii. Primarul Cornel Resmeriþã i-a chemat pe cei care locuiesc în Lupeni sã vinã la sfat, sã îi dea idei, sãî îi cearã sã facã investiþii ºi sã îi
consulte, însã, fãrã nicio ºansã. A anunþat asta ºi în media, a trimis vorbã prin cartiere ºi, în ziua stabilitã, a venit un singur cetãþean. „Am rugat prin presã cetãþenii din toate cartierele sã vinã sã facã parte din Consiliul Cetãþenilor, ca sã ne putem consulta, în tot ce vom face. Din nefericire, atât pentru mine,
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
cât ºi pentru cetãþenii din Lupeni, a venit numai unul singur. A venit domnul Nicolae Strinu, de pe Calea Brãii”, a declarat, dezamãgit, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Nu sunt interesaþi oamenii sã vinã cu sfaturi, ori poate se tem cã nu vor avea ºanse
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
de reuºitã, dar au venit ceva mai mulþi, la împãrþirea banilor. „La dezbaterea pe buget, spre satisfacþia noastrã, au fost mai mulþi, dar nu suficient. Eu mã aºteptam sã vinã ºi ONG –uri ºi cei care presteazã servicii pentru cetãþeni. Pot, însã, sã le dau asigurãri, cã vom avea bani pentru tot ce înseamnã asfaltãri în Lupeni”, a mai spus Resmeriþã. În Lupeni se pregãtesc, din primãvarã, lucrãri de introducere a canalizãrii ºi de îmbunãtãþire a reþelelor de apã, dar ºi de asfaltare a celor mai importante artere ºi a trotuarelor aferente lor. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
Cât de bine se câºtigã în presã? P
este 120 de mii de lei pentru transparenþã decizionalã. Atât a cheltuit în cursul anului trecut Consiliul Judeþean Hunedoara pentru a-ºi mediatiza în presa hunedoreanã proiectele. Anul 2015 a însemnat o publicitate de 127.597,49 lei pentru Consiliul Judeþean Hunedoara.
C
ele mai mari sume au plecat la televiziuni Posturile de televiziune din judeþul Hunedoara au beneficiat de cele mai mari sume de bani pentru a
aduce la cunoºtinþa hunedorenilor activitatea Consiliului Judeþean Hunedoara. Patru posture locale din judeþul Hunedoara au beneficiat pe parcursul unui an de zile
de 66.918,63 de lei. Cea mai mare sumã i-a revenit postului Kapital TV care a primit 18.985,81 de lei, iar Antena 1 Deva se aflã pe locul al doilea cu suma de 18.527,68. Poziþia a treia a clasamentului este urmatã de Hunedoara TV cu 11.769,14, iar apoi INFO HD cu suma de 9.204,00. pe ultima poziþie în clasamentul alocãrilor se aflã
televiziunea din Valea Jiului, Mondo TV care a popularizat proiectele CJH în decursul anului 2015 pentru suma de 8.432 de lei.
P
resa scrisã, poziþia a doua
Pentru cã în secolul vitezei puþini sunt cei care mai rãsfoiesc un ziar, instituþia judeþeanã a alocat ziarelor tipãrite din judeþ suma totalã de
46.039,86 de lei. Cotidianul Ziarul Hunedoreanului a popularizat proiectele Consiliului Judeþean Hunedoara pe cea mai mare sumã ºi anume pentru 10.218,59 pentru anul 2015. Al doilea în clasament se aflã tot un cotidian ºi anume Mesagerul Hunedorean cu 9.738 de lei. Un cotidian din Valea Jiului ºi anume Ziarul Vãii Jiului ocupã poziþia a treia cu suma de 6.296,62 de lei. Gazeta de Dimineaþã a avut un contract cu instituþia judeþeanã pentru transparenþã decizionalã în cuantum de 5.007,92, în timp ce Cronica Vãii Jiului a beneficiat de 4.313,36. De cealaltã parte a baricadei, cele mai mici sume pentru aceste servicii au fost alocate sãptãmânalelor. Astfel, Afaceri Valea Jiului a avut un
contract de 843 de lei pentru anul 2015, iar sãptãmânalul Valea Jiului a beneficiat doar de 218 lei în decursul aceluiaºi an.
T
rei posturi de radio, 14 mii de lei Tot în cursul anului 2015, Consiliul Judeþean Hunedoara a mai avut încheiate parteneriate de colaborare ºi cu trei posturi de radio cãrora le-a alocat suma totalã de 14.639,00 de lei. BIG FM Deva a avut un contract de 5000 de lei, Radio Color Orãºtie de 4.896,00 ºi Radio Valea Jiului de 4.743,00 de lei. Acestea sunt sumele alocate de Consiliul Judeþean Hunedoara presei pentru tot anul 2015. Monika BACIU
ªeful CJ Hunedoara a cerut ca DGASPC Moºit de paramedicii SMURD Hunedoara sã verifice cazul micuþei Silvia de la femeie din comuna Pui, cãreia
C
azul minorei de cinci ani ºi jumãtate, din Petroºani, care avea gradul grav de handicap, dar care i-a fost schimbat pe motiv cã are toate membrele, a ajuns în atenþia actualei conduceri a Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara.
Consiliul Judeþean Hunedoara a cerut o anchetã în cazul minorei pentru a se stabili dacã schimbarea gradului de handicap s-a fãcut corect ºi în baza documentelor medicale care atestã afecþiunile medicale ale fetiþei. „Am luat legãtura cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi am cerut sã fiu informat cu privire la situaþia aceasta. Înþeleg cã s-a schimbat legislaþia, cã existã acum mai multe criterii de încadrare la handicap. Le-am solicitat sã fiu informat, dar pânã se întruneºte comisia dureazã, sunt medici etc. Oricum, o sã se întruneascã de urgenþã ºi o sã reevalueze dosarul”,
a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. Actuala conducere a DGASPC Hunedoara a fãcut o verificare a dosarului iar încadrarea minorei la gradul de handicap mediu a fost fãcutã de medici în baza dosarului medical. „Fetiþa este încadratã din anul 2013 la gradul mediu. Noi trimitem luni (n.r. astãzi) o maºinã de la direcþie la mãtuºa fetiþei, sã vedem unde ar putea fi internatã minora. Încercãm sã o sprijinim, sã vedem dacã putem sã o internãm la Deva, la Timiºoara, sã vedem dacã obþinem documente suplimentare de la medici pentru o încadrare de
grav.(…) Vrem sã i se facã niºte investigaþii medicale ºi ca urmare a acelor investigaþii sã i se elibereze diagnosticele corecte, dacã fetiþa e mai bolnavã”, a precizat Loredana Popa-Haida, director adjunct interimar DGASPC Hunedoara. Mãtuºa micuþei, Olguþa Ileana Mureºan, a cerut exact acest lucru, ca micuþa sã fie internatã ºi evaluatã medical de o comisie de medici, alta decât cea din Hunedoara. Femeia nu mai vrea sã ajungã în faþa comisiei medicale hunedorene pentru cã a
fost tratatã în batjocurã. „Eu nu am avut plic sã-l dau la comisie. (…) Dacã eºti sãrac nu te bagã nimeni în seamã. Fetiþa a avut gradul grav ºi apoi s-a însãnãtoºit. Am intrat la comisie ºi un doctor de acolo, fãrã sã se uite, ne-a tratat aºa ca pe niºte nimicuri ºi ne-a spus cã „dacã nu ºi-a pierdut o mânã sau un picior, nu primeºte decât grad mediu”. Ne-a dat gradul mediu, iar la ieºire mi-a spus senin: „când o mai creºte poate merge la muncã!”, a susþinut mãtuºa copilei. Olguþa Ileana Mureºan mai spune cã se teme cã va fi persecutatã pentru cã a apelat la presã. „Sper sã nu se rãzbune acum pe mine, am fost avertizatã anul trecut sã nu spun la presã nimic. Eu pentru fetiþã fac orice, nu cerºesc, nu fur, nu mã milogesc ci vreau doar ca fetiþei mele sã i se facã dreptate”. Maximilian GÂNJU
O
i-a venit sorocul, n-a mai apucat sã ajungã la Maternitatea Spitalului Orãºenesc Haþeg ºi a nãscut ajutatã de un echipaj SMURD de la Postul de Pompieri Baru Mare. Echipajul de intervenþie ºi prim ajutor a fost alertat, sâmbãtã, în jurul prânzului ºi în câteva minute a ajuns la gravidã, însã aceasta era în travaliu. Paramedicii au îngrijit-o în ambulanþã, dar chiar dacã au ajuns cu ea în scurt timp la spital, nu au mai apucat decât sã intre pe holul unitãþii medicale.
„Pânã s-au fãcut pregãtirile sã fie dusã pe secþie, gravidei i-a venit sã nascã. Asistatã de echipajul SMURD ºi o asistentã a spitalului mama a nãscut, acolo, pe holul spitalului din câte am înþeles”, spun sursele noastre. Fãtul s-a nãscut prematur, la opt luni, ºi a fost luat în grijã de medicii unitãþii medicale din Þara Haþegului. Mama este în afara pericolului ºi mai are trei copii. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Ghici ciupercã ce costã 1.758.010,01 de lei? C
entrele de informare turisticã din cele trei localitãþi ale Vãii Jiului este rãspunsul corect. Cea mai ieftinã dintre toate este cea de la Petroºani care a costat puþin peste 525 de mii de lei, iar cea mai scumpã a fost cea de la Uricani cu peste 620 de mii de lei. Ce promoveazã acestea? Turismul din Valea Jiului care mai are cale lungã pânã sã devinã alternativã viabilã la mineritul muribund din Valea Jiului.
C
entru funcþional la Petroºani
Centrul de informare turisticã de la Petroºani este funcþional de la finele anului trecut. Pânã acum sute de persoane i-au trecut pragul pentru a cãuta informaþii despre municipiul Petroºani, staþiunea montanã Parâng ºi nu numai. Investiþia din Petroºani a fost realizatã în decursul unui an de zile, iar valoarea totalã a proiectului a fost de 525.210,16 lei (TVA inclus), din care valoarea finanþãrii nerambursabile a fost de 416.510,43 lei. Obiectivul realizãrii acestui proiect îl reprezintã atragerea de turiºti, valorificarea atracþiilor turistice, crearea de noi locuri de muncã, toate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
acestea conducând într-un final la creºterea economicã a municipiului Petroºani ºi transformarea acestui areal în zonã atractivã pentru investitori. Durata de implementare a proiectului a fost de 15 luni ºi a cuprins desfãºurarea tuturor activitãþilor planificate în proiect. Valoarea totalã finalã a proiectului este de 525.210,16 lei (TVA inclus),
din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 416.510,43 lei. Asta înseamnã cã municipalitatea de la Petroºani a realizat o economie de peste 100 de mii de lei având în vedere cã valoarea iniþialã estimatã a fost de peste 600 de mii de lei.
C
entrul de la Lupeni, cu 100 de mii în plus faþã de Petroºani
ªi edilii de la Lupeni au accesat fonduri pentru realizarea unui centru de informare turisticã. Acesta este realizat la baza telegondolei din Straja, iar valoarea
totalã a proiectului a fost de 606.384,73 de lei, din care contribuþia Uniunii Europene a fost de 547.429,59 lei, Guvernul României a contribuit cu 46.219,29 lei, iar autoritãþile locale de la Lupeni au mai pus suma de 12.735,29 de lei. Centrul de informare turisticã va fi inaugurat în scurt timp, aici fiind executate ultimele detalii
U
ricani, cu 20 de mii peste Lupeni
Zilele trecute, la Uricani a fost recepþionatã construcþia unui nou Centru de informare tristicã realizat de minis-
terul de resort cu fonduri de la Uniunea Europeanã. Pentru realizarea acestui obiectiv, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a calculat un buget total de 626.415,12 din care valoarea eligibilã nerambursabilã din FEDR este de 536.374,47 lei, valoare eligibilã nerambursabilã din bugetul naþional este 45.286,46 lei iar cofinanþarea eligibilã a Beneficiarului se ridicã la 11.870,63 lei, dar autoritãþile locale de la Uricani au reuºit sã covoare cu aproape 100.00 de lei costurile acestei investiþii în urma licitaþiilor organizate pentru execuþia lucrãrilor ºi achiziþiile necesare. Chiar ºi aºa, realizarea acestuia a fost cu peste 100 de mii de lei mai mult decât cel din capitala Vãii Jiului, adicã cel de la Petroºani.
C
e informeazã?
Cele trei centre de informare turisticã din Valea Jiului ar trebui sã îi informeze pe turiºti despre posibilitãþile de petrecere a timpului liber din zonã. Turismul care se doreºte a fi o alternativã la minerit este principala propunere a edililor. Monika BACIU
Pregãtiri pentru canalizare în Straja S
traja va avea canalizare ºi apã curentã. Este o promisiune pe care o face primarul Cornel Resmeriþã ºi conducerea operatorului de apã din Valea Jiului, reprezentatã prin Costel Avram. Acum se fac toate mãsurãtorile ºi studiul de fezabilitate întcmit acum mulþi ani pare sã fie foarte bun, spune Costel Avram, care a fost vineri dimineaþã în teren. Nu rãmâne decât sã se gãseascã finanþarea. Costel Avram a fost vineri la Straja sã vadã în teren cum va fi fãcutã canalizarea acestei staþiuni de munte. Planurile sunt bune, studiile par a fi oportune, chiar dacã au fost întocmite acum mulþi ani, aºa încât, nu mai este nevoie decât de bani. „Straja se poate dezvolta numai în condiþiile în care are toate utilitãþile. Canalizarea, la ora când vorbim, nu are. Primãria municipiului Lupeni are un studiu de fezabilitate foarte bun. Avem de unde pleca ºi
eu cred cã anul acesta vom demara lucrãrile la Straja, chiar dacã acum nu avem bani, dar sunt sigur cã dezvoltarea turismului, trebuie sã ducã ºi la împlinirea acestui obiectiv”, a declarat Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului. Costel Avram spune cã Straja ar putea avea canalizare la finele acestui an, iar Cornel Resmeriþã nu poate decât sã agreeze un astfel de proiect, care i-ar aduce încã un plus staþiunii din Lupeni. „Anul acesta se vor face reparaþii la toate strãzile din Lupeni unde sunt case, încercãm sã le face. Odatã cu canalizarea din Straja, vine ºi cea de pe Calea
Zãpadã, soare ºi distracþie la Straja
M
ii de turiºti au ajuns, la finele sãptãmânii trecute la Straja. Staþiunea a fost arhiplinã ºi toþi au cãutat sã schieze, sã se dea cu sania, ori sã facã plajã. A fost vremea numai bunã pentru sportul de iarnã, dar ºi pentru relaxare, în cuida temperaturilor scãzute. ªi asta pentru cã soarele a fost ºi el prezent. Cum urci în staþiunea Straja, din telegondolã, vezi tunurile de zãpadã, care îºi fac treaba, mai jos, pe pârtiile unde nu prea a nins suficient în acest an. Acolo sunt acum începãtorii, care coboarã în ºir indian, sub supravegherea monitorilor de schi. „Au vrut sã înveþe sã schieze ºi, aici la munte, nu conteazã câþi ani ai, dacã vrei sã schiezi. Îþi trebuie puþin curaj ºi timp liber”, a spus unul dintre monitorii de schi, care conducea o echipã de puºti, printre care se numãrau ºi câteva domniºoare, dornice de adrenalinã. „Sunt prima datã în viaþa mea pe schiuri. Vin din Bucureºti ºi nu ºtiam cã este atât de frumos aici. Am stat pe terasã ºi am tot privit tinerii care învãþau ºi acum mi-am luat inima în dinþi ºi am zis sã învãþ ºi eu sã schiez”, a spus o tânãrã din Capitalã. A fost un week-end liniºtit ºi salvamontiºtii din Straja au recunoscut cã nu prea au avut probleme pânã sâmbãtã seara. O singurã intervenþie, însã, a fost mai dificlã, iar echipajul SMURD a fost chemat în staþiune în momen-
tul în care o tânãrã ºi-a dislocat un umãr. „A cãzut ºi are umãrul sãrit, dar pânã sâmbãtã spre searã nu am avut decât douã intervenþii mai dificile. În rest, e bine”, a spus unul dintre salvamontiºti. ªi cine nu a vrut sã schieze, a stat la plajã. ªi pe Platoul Soarelui ºi pe terasa Montana, lumea s-a adunat la vin fiert sau ceai ºi, cine a vrut sã leneveascã a ales un ºezlong sau o bancã, bine poziþionatã, spre soare.
S
taþiunea Straja, numãrul unu la competiþii în februarie ºi martie Zãpada este din plin, turiºtii vin de-a valma din toate colþurile þãrii, aºa cã
administratorii staþiunii turistice Straja au pregãtite pentru iubitorii muntelui foarte multe surprise. Competiþiile devenite tradiþii în Straja atrag zeci de mii de turiºti dornici de sport ºi distracþie .Dacã în prima luna a anului 2016 în Straja a fost organizate competiþii ca SNOW-FEST sau Ziua internaþionalã a zãpezii, lunile februarie ºi martie vor fi unele foarte bogate la capi-
T
uriºtii sunt avertizaþi sã nu pãrãseascã zona schiabilã
Zãpada viscolitã a format corniºe care pot fi declanºate de turiºti, iar avalanºele pornite le pot pune vieþile în pericol. Salvamontiºtii din Staþiunea Straja au intrat în alertã ºi monitorizeazã zonele
Trei parcuri noi la Lupeni N
u mai puþin de 3 spaþii de joacã vor fi construite la Lupeni, pentru copii. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã au venit în audienþã mai multe mãmici, care au cerut astfel de locuri de joacã, mai ales cã în curând va fi inauguratã ºi o grãdiniþã nouã, în care vor veni copiii, care sunt acum la ºcoala de lângã primãrie.
Brãii, la casele de acolo ºi strada Straja ºi Pomilor. Studiul de fezabilitate este fãcut”, a adãugat ºi Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, care gestioneazã ºi situaþia din staþiunea turisticã Straja. Nici Straja ºi nici staþiunea Parâng nu au canalizare. Fiecare
cabanã are fosã septicã, iar faptul cã va fi introdusã canalizarea, vine în sprijinul turismului. Mai rãmâne doar sã fie accesaþi bani europeni, dar sunt ºanse, spun specialiºtii de la ape, ca acest proiect sã intre pe finanþare pânã la finele anului. Diana MITRACHE
„Au fost mai multe mãmici, înainte de dezbaterea publicã pe buget, care au cerut parcuri de joacã pentru copii. Vom face 3 parcuri în Lupeni, unul în faþa grãdiniþei de pe strada Parângului, care se va da în curând în funcþiune, unul la CAP ºi unul în Bãrbãteni”, a spus primarul Cornel Resmeriþã. În curând va fi inaugurat ºi Palatul Cultural,
care a fost reamenajat, mai are nevoie doar de mobilier ºi deja a fost pornitã acolo o parte din instalaþia de încãlzire. Întârzierea,
tolul întreceri sportive. Organizatorii au publicat deja calendarul competiþional: z 6 februarie 2016 – Cupa Bamby ce cuprinde categoriile de vârsta 3-5 ani, 6-7 ani, 8-9 ani z 13 februarie 2016 – Festivalul Oamenilor de Zãpadã z 20 februarie 2016 – Cupa Baloo z 5 martie 2015 – Cupa Comexim z 18-20 martie 2016 –Cupa Veteranilor
însã, a fost impusã de ISU. „Urmeazã sã facem câteva reparaþii, pentru cã ISU ne-a cerut mult mai mulþi hidranþi, decât erau
proiectaþi. Noi aveam 4, dar ei ne-au cerut alþi 24. Acum avem 28 de hidranþi ºi am tras canale ºi þevi. (...) Scaunele le avem deja licitate, trebuie doar montate ºi, imediat ce terminã, vom aduce aici trupe de teatru de la Petroºani, pentru ca actorii sã joace ºi pe scena noastrã”, a mai spus Cornel Resmeriþã. Diana MITRACHE
cu risc de avalanºã din afara staþiunii, în care turiºtii ar putea ajunge în cãutarea unor locuri pentru schi extrem ori drumeþii. Aceºtia ar putea declanºa avalanºe de zãpadã mai ales cã se anunþã o încãlzire a vremii iar stratul de omãt va fi foarte instabil. În schimb, în Staþiunea Straja, pe pârtiile de schi nu existã nici un fel de risc. „Pe zona schiabilã, omologatã ºi pregãtitã pentru schi nu existã nici un risc. În afara acestei zone sunt câteva locuri unde sunt corniºe depuse la vânt ºi unde existã posibilitatea de declanºare a zãpezii. Practic în zona schiabilã din Straja nu existã un asemenea risc, turiºtii sunt în deplinã siguranþã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Risc de avalanºã existã ºi în anumite zone din Retezat ori Parâng, însã prezenþa turiºtilor în zonele periculoase este redusã, iar salvatorii montani îi avertizeazã pe temerari sã nu se aventureze în afara zonelor verificate. Avalanºele de zãpadã provocate de practicanþii de schi extrem care cautã zãpada neatinsã au dus la adevãrate tragedii. Ultimul accident a avut loc în afara Staþiunii Straja, în 2009, iar doi iubitori ai schiului extrem ºi-au pierdut viaþa dupã ce au fost prinºi de o avalanºã pe partea sudicã a Masivului Vâlcan. Diana MITRACHE Adina PÃDURARU Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Ghici ciupercã ce costã 1.758.010,01 de lei? C
entrele de informare turisticã din cele trei localitãþi ale Vãii Jiului este rãspunsul corect. Cea mai ieftinã dintre toate este cea de la Petroºani care a costat puþin peste 525 de mii de lei, iar cea mai scumpã a fost cea de la Uricani cu peste 620 de mii de lei. Ce promoveazã acestea? Turismul din Valea Jiului care mai are cale lungã pânã sã devinã alternativã viabilã la mineritul muribund din Valea Jiului.
C
entru funcþional la Petroºani
Centrul de informare turisticã de la Petroºani este funcþional de la finele anului trecut. Pânã acum sute de persoane i-au trecut pragul pentru a cãuta informaþii despre municipiul Petroºani, staþiunea montanã Parâng ºi nu numai. Investiþia din Petroºani a fost realizatã în decursul unui an de zile, iar valoarea totalã a proiectului a fost de 525.210,16 lei (TVA inclus), din care valoarea finanþãrii nerambursabile a fost de 416.510,43 lei. Obiectivul realizãrii acestui proiect îl reprezintã atragerea de turiºti, valorificarea atracþiilor turistice, crearea de noi locuri de muncã, toate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
acestea conducând într-un final la creºterea economicã a municipiului Petroºani ºi transformarea acestui areal în zonã atractivã pentru investitori. Durata de implementare a proiectului a fost de 15 luni ºi a cuprins desfãºurarea tuturor activitãþilor planificate în proiect. Valoarea totalã finalã a proiectului este de 525.210,16 lei (TVA inclus),
din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 416.510,43 lei. Asta înseamnã cã municipalitatea de la Petroºani a realizat o economie de peste 100 de mii de lei având în vedere cã valoarea iniþialã estimatã a fost de peste 600 de mii de lei.
C
entrul de la Lupeni, cu 100 de mii în plus faþã de Petroºani
ªi edilii de la Lupeni au accesat fonduri pentru realizarea unui centru de informare turisticã. Acesta este realizat la baza telegondolei din Straja, iar valoarea
totalã a proiectului a fost de 606.384,73 de lei, din care contribuþia Uniunii Europene a fost de 547.429,59 lei, Guvernul României a contribuit cu 46.219,29 lei, iar autoritãþile locale de la Lupeni au mai pus suma de 12.735,29 de lei. Centrul de informare turisticã va fi inaugurat în scurt timp, aici fiind executate ultimele detalii
U
ricani, cu 20 de mii peste Lupeni
Zilele trecute, la Uricani a fost recepþionatã construcþia unui nou Centru de informare tristicã realizat de minis-
terul de resort cu fonduri de la Uniunea Europeanã. Pentru realizarea acestui obiectiv, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a calculat un buget total de 626.415,12 din care valoarea eligibilã nerambursabilã din FEDR este de 536.374,47 lei, valoare eligibilã nerambursabilã din bugetul naþional este 45.286,46 lei iar cofinanþarea eligibilã a Beneficiarului se ridicã la 11.870,63 lei, dar autoritãþile locale de la Uricani au reuºit sã covoare cu aproape 100.00 de lei costurile acestei investiþii în urma licitaþiilor organizate pentru execuþia lucrãrilor ºi achiziþiile necesare. Chiar ºi aºa, realizarea acestuia a fost cu peste 100 de mii de lei mai mult decât cel din capitala Vãii Jiului, adicã cel de la Petroºani.
C
e informeazã?
Cele trei centre de informare turisticã din Valea Jiului ar trebui sã îi informeze pe turiºti despre posibilitãþile de petrecere a timpului liber din zonã. Turismul care se doreºte a fi o alternativã la minerit este principala propunere a edililor. Monika BACIU
Pregãtiri pentru canalizare în Straja S
traja va avea canalizare ºi apã curentã. Este o promisiune pe care o face primarul Cornel Resmeriþã ºi conducerea operatorului de apã din Valea Jiului, reprezentatã prin Costel Avram. Acum se fac toate mãsurãtorile ºi studiul de fezabilitate întcmit acum mulþi ani pare sã fie foarte bun, spune Costel Avram, care a fost vineri dimineaþã în teren. Nu rãmâne decât sã se gãseascã finanþarea. Costel Avram a fost vineri la Straja sã vadã în teren cum va fi fãcutã canalizarea acestei staþiuni de munte. Planurile sunt bune, studiile par a fi oportune, chiar dacã au fost întocmite acum mulþi ani, aºa încât, nu mai este nevoie decât de bani. „Straja se poate dezvolta numai în condiþiile în care are toate utilitãþile. Canalizarea, la ora când vorbim, nu are. Primãria municipiului Lupeni are un studiu de fezabilitate foarte bun. Avem de unde pleca ºi
eu cred cã anul acesta vom demara lucrãrile la Straja, chiar dacã acum nu avem bani, dar sunt sigur cã dezvoltarea turismului, trebuie sã ducã ºi la împlinirea acestui obiectiv”, a declarat Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului. Costel Avram spune cã Straja ar putea avea canalizare la finele acestui an, iar Cornel Resmeriþã nu poate decât sã agreeze un astfel de proiect, care i-ar aduce încã un plus staþiunii din Lupeni. „Anul acesta se vor face reparaþii la toate strãzile din Lupeni unde sunt case, încercãm sã le face. Odatã cu canalizarea din Straja, vine ºi cea de pe Calea
Zãpadã, soare ºi distracþie la Straja
M
ii de turiºti au ajuns, la finele sãptãmânii trecute la Straja. Staþiunea a fost arhiplinã ºi toþi au cãutat sã schieze, sã se dea cu sania, ori sã facã plajã. A fost vremea numai bunã pentru sportul de iarnã, dar ºi pentru relaxare, în cuida temperaturilor scãzute. ªi asta pentru cã soarele a fost ºi el prezent. Cum urci în staþiunea Straja, din telegondolã, vezi tunurile de zãpadã, care îºi fac treaba, mai jos, pe pârtiile unde nu prea a nins suficient în acest an. Acolo sunt acum începãtorii, care coboarã în ºir indian, sub supravegherea monitorilor de schi. „Au vrut sã înveþe sã schieze ºi, aici la munte, nu conteazã câþi ani ai, dacã vrei sã schiezi. Îþi trebuie puþin curaj ºi timp liber”, a spus unul dintre monitorii de schi, care conducea o echipã de puºti, printre care se numãrau ºi câteva domniºoare, dornice de adrenalinã. „Sunt prima datã în viaþa mea pe schiuri. Vin din Bucureºti ºi nu ºtiam cã este atât de frumos aici. Am stat pe terasã ºi am tot privit tinerii care învãþau ºi acum mi-am luat inima în dinþi ºi am zis sã învãþ ºi eu sã schiez”, a spus o tânãrã din Capitalã. A fost un week-end liniºtit ºi salvamontiºtii din Straja au recunoscut cã nu prea au avut probleme pânã sâmbãtã seara. O singurã intervenþie, însã, a fost mai dificlã, iar echipajul SMURD a fost chemat în staþiune în momen-
tul în care o tânãrã ºi-a dislocat un umãr. „A cãzut ºi are umãrul sãrit, dar pânã sâmbãtã spre searã nu am avut decât douã intervenþii mai dificile. În rest, e bine”, a spus unul dintre salvamontiºti. ªi cine nu a vrut sã schieze, a stat la plajã. ªi pe Platoul Soarelui ºi pe terasa Montana, lumea s-a adunat la vin fiert sau ceai ºi, cine a vrut sã leneveascã a ales un ºezlong sau o bancã, bine poziþionatã, spre soare.
S
taþiunea Straja, numãrul unu la competiþii în februarie ºi martie Zãpada este din plin, turiºtii vin de-a valma din toate colþurile þãrii, aºa cã
administratorii staþiunii turistice Straja au pregãtite pentru iubitorii muntelui foarte multe surprise. Competiþiile devenite tradiþii în Straja atrag zeci de mii de turiºti dornici de sport ºi distracþie .Dacã în prima luna a anului 2016 în Straja a fost organizate competiþii ca SNOW-FEST sau Ziua internaþionalã a zãpezii, lunile februarie ºi martie vor fi unele foarte bogate la capi-
T
uriºtii sunt avertizaþi sã nu pãrãseascã zona schiabilã
Zãpada viscolitã a format corniºe care pot fi declanºate de turiºti, iar avalanºele pornite le pot pune vieþile în pericol. Salvamontiºtii din Staþiunea Straja au intrat în alertã ºi monitorizeazã zonele
Trei parcuri noi la Lupeni N
u mai puþin de 3 spaþii de joacã vor fi construite la Lupeni, pentru copii. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã au venit în audienþã mai multe mãmici, care au cerut astfel de locuri de joacã, mai ales cã în curând va fi inauguratã ºi o grãdiniþã nouã, în care vor veni copiii, care sunt acum la ºcoala de lângã primãrie.
Brãii, la casele de acolo ºi strada Straja ºi Pomilor. Studiul de fezabilitate este fãcut”, a adãugat ºi Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, care gestioneazã ºi situaþia din staþiunea turisticã Straja. Nici Straja ºi nici staþiunea Parâng nu au canalizare. Fiecare
cabanã are fosã septicã, iar faptul cã va fi introdusã canalizarea, vine în sprijinul turismului. Mai rãmâne doar sã fie accesaþi bani europeni, dar sunt ºanse, spun specialiºtii de la ape, ca acest proiect sã intre pe finanþare pânã la finele anului. Diana MITRACHE
„Au fost mai multe mãmici, înainte de dezbaterea publicã pe buget, care au cerut parcuri de joacã pentru copii. Vom face 3 parcuri în Lupeni, unul în faþa grãdiniþei de pe strada Parângului, care se va da în curând în funcþiune, unul la CAP ºi unul în Bãrbãteni”, a spus primarul Cornel Resmeriþã. În curând va fi inaugurat ºi Palatul Cultural,
care a fost reamenajat, mai are nevoie doar de mobilier ºi deja a fost pornitã acolo o parte din instalaþia de încãlzire. Întârzierea,
tolul întreceri sportive. Organizatorii au publicat deja calendarul competiþional: z 6 februarie 2016 – Cupa Bamby ce cuprinde categoriile de vârsta 3-5 ani, 6-7 ani, 8-9 ani z 13 februarie 2016 – Festivalul Oamenilor de Zãpadã z 20 februarie 2016 – Cupa Baloo z 5 martie 2015 – Cupa Comexim z 18-20 martie 2016 –Cupa Veteranilor
însã, a fost impusã de ISU. „Urmeazã sã facem câteva reparaþii, pentru cã ISU ne-a cerut mult mai mulþi hidranþi, decât erau
proiectaþi. Noi aveam 4, dar ei ne-au cerut alþi 24. Acum avem 28 de hidranþi ºi am tras canale ºi þevi. (...) Scaunele le avem deja licitate, trebuie doar montate ºi, imediat ce terminã, vom aduce aici trupe de teatru de la Petroºani, pentru ca actorii sã joace ºi pe scena noastrã”, a mai spus Cornel Resmeriþã. Diana MITRACHE
cu risc de avalanºã din afara staþiunii, în care turiºtii ar putea ajunge în cãutarea unor locuri pentru schi extrem ori drumeþii. Aceºtia ar putea declanºa avalanºe de zãpadã mai ales cã se anunþã o încãlzire a vremii iar stratul de omãt va fi foarte instabil. În schimb, în Staþiunea Straja, pe pârtiile de schi nu existã nici un fel de risc. „Pe zona schiabilã, omologatã ºi pregãtitã pentru schi nu existã nici un risc. În afara acestei zone sunt câteva locuri unde sunt corniºe depuse la vânt ºi unde existã posibilitatea de declanºare a zãpezii. Practic în zona schiabilã din Straja nu existã un asemenea risc, turiºtii sunt în deplinã siguranþã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Risc de avalanºã existã ºi în anumite zone din Retezat ori Parâng, însã prezenþa turiºtilor în zonele periculoase este redusã, iar salvatorii montani îi avertizeazã pe temerari sã nu se aventureze în afara zonelor verificate. Avalanºele de zãpadã provocate de practicanþii de schi extrem care cautã zãpada neatinsã au dus la adevãrate tragedii. Ultimul accident a avut loc în afara Staþiunii Straja, în 2009, iar doi iubitori ai schiului extrem ºi-au pierdut viaþa dupã ce au fost prinºi de o avalanºã pe partea sudicã a Masivului Vâlcan. Diana MITRACHE Adina PÃDURARU Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
Importul de cãrbune solicitat de Mintia, blocat din lipsa banilor
A
u fãcut cerere pentru a importa cãrbune necesar asigurãrii activitãþii de la Mintia ºi pentru furnizarea agentului termic în partea Devei ºi Hunedoara însã nu au avut în vedere dacã dispun de bani pentru a plãti toatã cantitatea cerutã. Vorbim despre conducerea Complexului Energetic Hunedoara care acum nu poate intra în posesia cãrbunelui cerut de Mintia, fiindcã societatea la care s-a fãcut solicitarea pune condiþii clare, ºi impune
cantitatea care trebuie cumpãratã pentru a da cãrbune termocentralelor. Astfel, cãrbunele african va ajunge la Mintia doar dacã se achiziþioneazã o cantitate impusã de strãini, mult mai mare decât cea cerutã de CEH. ”Noi vrem o cantitate nu foarte mare de cãrbune, cât sã ne ajungã în primele luni, însã cel de la care importãm ne impune sã luãm mult mai mult cãrbune pentru a e face livrarea. Acum Complexul Energetic Hunedoara nu are fondurile necesare pentru plata unei cantitaþi atât
de mari de cãrbune, motiv pentru care cererea noastrã a rãmas blocatã undeva la Bucureºti”, a spus Cristian Iºtoc, Liderul Departamentului Energetic din cadrul Sindicatului Muntele. În aceste condiþii fãrã un import, Mintia se va chinui sã funcþioneze de la o zi la alta cu cãrbunele dat de minerii din Vale. La situaþia de acum, s-a ajuns pentru cã în varã când trebuia fãcut un stoc de cãrbune, huila s-a ars în prostie, în loc sã se facã rezerve.
Directorul minei Lonea, accidentat în subteran, va fi operat
D
irectorul Exploatãrii Miniere Lonea, cel care în cursul zilei de joi în timp ce se deplasa în subteran la unul dintre locurile de muncã pentru a face verificãri, s-a accidentat ºi ºi-a rupt piciorul are nevoie de intervenþie chirurgicalã.
Politraumatismul suferit la nivelul membrului inferior drept Adina PÃDURARU este atât de grav, încât în cursul
Munca în ger, supervizatã de ITM
T
emperaturile au scãzut simþitor ºi codul galben de ger a impus respectarea legii. Este frig, iar angajaþii, care stau pe strãzi ºi presteazã diverse munci, trebuie sã ia pauze ºi sã se încãzleascã. Inspectorii ITM sunt cu ochii pe ei. Suntem în plin sezon în care, pentru prima datã în aceastã iarnã, sa instalat codul galben de ger. Nu scãpãm nici în zilele urmãtoare de frig, iar inspectorii ITM fac verificãri în teren, acolo unde observã oameni care
muncesc la temperaturi scãzute. „Controale facem în
cadrul celor planificate deja, chiar dacã legislaþia spune cã ar trebui fãcute verificãri, doar când temperaturile sunt sub -20 C, sau când bate tare vântul. Angajatorul nu trebuie sã aºtepte – 20 C, sã ia mãsuri, fiindcã existã alte acte legislative care le impun obligaþii. Spre exemplu, angajatorul este obligat sã îi asigure lucrãtorului echipament adecvat de protecþie, în funcþie de temperatura în care lucreazã. ªi, la temperaturi extreme se iau mãsuri suplimentare, în sensul cã se acordã, de la 0,5 l la 1 l de ceai cald, un loc unde
Tiberiu Iacob Ridzi despre criza refugiaþilor:
”Va reuºi Europa sã treacã ºi peste acest moment dificil, cu tact ºi cu diplomaþie”
zilei de astãzi, Gabriel Petrescu, este nevoit sã intre în sala de operaþii Odatã stabilizat, Gabriel Petrescu, va rãmâne imobilizat în ghips pânã la maximum ºasesãptãmâni, spun medicii de la Spitalul de Urgenþa din Petroºani. Cât despre accidentul în sine, acesta a fost declarat la ITM ºi clasat ca accident la locul de muncã. Adina PÃDURARU
omul sã se poatã retrage ºi sã se refacã ºi, de asemenea, echipament de protecþie adecvat”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Nu sunt excluse nici mãsurile de a proteja angajatul, dacã are un istoric medical ce impune riscuri la temperaturi extreme. Noi am gãsit oameni care lucrau afarã, dar care au recunoscut cã fac faþã gerului, cu mici pauze. „Luãm pauze cam la douã ore. Ori intrãm sã bem un ceai cald, o cafea, ori la sediul firmei ne ducem ºi, dacã dãm la lopatã, ne încãlzim”, au spus cei
- ANUNÞ PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN
care curãþã zãpada de pe strãzi. Controalele inspectorilor de muncã au loc zilnic, chiar dacã temperaturile de afarã nu au scãzut pe timpul zilei sub – 20 C. Asta nu înseamnã cã oamenii care au îndurat – 15 C trebuie lãsaþi în frig, ci fiecare angajator trebuie sã fie conºtient cã îi pune în pericol sãnãtatea ºi, nu în ultimul rând, viaþa angajatului sãu. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
E
în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanþele publice locale aduce la - 8.90 lei cunoºtinþã publicã Proiectul de - Pulpã porc cu os - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei buget pe anul 2016.
Dupã ce Germania a decis sã îºi deschidã graniþele în faþa refugiaþilor, acum aceasta se vede depãºitã de situaþie. În urma unor discuþii, s-a decis ca fiecare þarã din Uniunea Europeanã sã preia cote ogligatorii de refugiaþi, lucru care a nãscut nemulþumiri. Acum, la aproape un an dupã acest val, mai multe state europene suspendã tratatul Shengen. România nu a fost încã afectatã de aceastã problemã care a cutremurat Europa, însã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi este de pãrere cã diplomaþia este cheia succesului pentru rezolvarea acestei probeleme continentale. “Eu cred cã va reuºi Europa sã treacã ºi peste acest moment dificil, cu tact ºi cu diplomaþie, dar ºi cu fermitate pentru cã, cred cã o democraþie
Proiectul de buget pe anul 2016 ºi Lista obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2016 se aflã afiºat la sediul Primãriei municipiului Vulcan începând cu data de 04.01.2016. Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare cu privire la Proiectul de buget pe anul 2016 ºi a Listei obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2016 pot fi depuse în scris la sediul Primãriei municipiului Vulcan , transmise prin fax la numãrul 0254-571910 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de email: primvulcan@yahoo.com. În data de 26.02.2016 ora 11,00 în sala de ºedinþe a Primãriei municipiului Vulcan va avea loc o întâlnire în care se va dezbate public proiectul de buget pe anul 2016. Primarul municipiului Vulcan Ing. GHEORGHE ILE
uropa, sub asediul imigranþilor. De anul trecut, Europa se confruntã cu un val de migraþie fãrã precedent.
înseamnã supunerea celorlalþi la voinþa majoritãþii, dar la fel de adevãrat este ºi un alt principiu care spune cã minoritãþile nu trebuie discriminate sau dezavantajate. Aici þine de abilitatea fiecãrui stat sau a oamenilor politici de a îmbina aceste lucruri astfel încât situaþiile sã nu degenereze ºi sã fie respectate principiile fundamentale ale omului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Refugiaþii ar putea ajunge ºi aproape de Valea Jiului, la Sadu, lângã fabrica de armament. Monika BACIU
- Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
Week-end cãlduros!
T
emperaturile extreme din ultimele zile i-au sensibilizat pe liceenii din Petroºani, care au copiat o metodã luatã de peste hotare, dar care se preteazã atât de bine ºi la iernile friguroase de la noi. Ajutaþi de un ONG, au îmbrãcat copacii cu haine de iarnã, iar acest week-end va fi, cu siguranþã, unul cãlduros, aºa cum ºi-au intitulat ei acþiunea. „Week-end cãlduros!” este urarea tinerilor din Petroºani, care au adus vineri, dupã ce au ieºit de la ºcoalã, haine groase de acasã. Le-au pus pe pomii din Centrul Civic al municipiului Petroºani ºi asta, doar în ideea de a le veni în ajutor sãrmanilor, în zilele în care întreaga þarã este sub averizare
de cod galben de ger. „Am cãutat prin toatã casa, în pod, în beci, peste tot sã iau cât se poate de multe ºi sã le dãruiesc celor care nu au, pentru cã începe frigul ºi, ºtim cu toþii, cât de crunt poate sã fie frigul la noi în Petroºani”, ne-a spus unul dintre voluntari. „Noi, voluntarii, am adus haine de acasã,
haine bune, care nu le mai folosim ºi dorim sã le dãm la oamenii care nu au, motiv pentru care am fãcut acest gest frumos. Sperãm sã se bucure toþi oamenii de ele”, a adãugat un altul. Acþiunea se adreseazã, în primul rând oamenilor lipsiþi de posibilitãþi materiale, pentru cã iarna este cumplitã în Valea Jiului ºi nu toþi au bani
Elevii de la „Mihai Eminescu” Petroºani, primii în judeþ
V
alea Jiului se poate mândri oriunde cu elevii de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, cei care, la ultima simulare a Bacalaureatului, au arãtat cã sunt cei mai buni din judeþ. Rezultatele sunt grãitoare, în condiþiile în care existã licee cu promovabilitate zero, la aceastã orã. Sigur, mai este timp pentru remedieri, dar elevii din Vale au arãtat cã pot fi elita, aºa cum de altfel o fac an de an. Colegiul Naþional Mihai Eminescu ocupã prima poziþie în clasamentul liceelor care au cele mai bune rezultate în urma simulãrilor examenului de bacalaureat. Din cei 151 de elevi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru a susþine simularea examenului de bacalaureat, 141 au fost prezenþi. Statistic, promovabilitatea a fost de 56.03%, iar pe locul II sunt elevii de la Colegiul Naþional Iancu de Hunedoara, cu un procent de promovabilitate de 55.32%. poziþia a treia fiind ocupatã de cei de la
Colegiul Naþional Avram Iancu din Brad, cu un procent de promovabilitate de 46.39%. Elevii de clasa a XII-a de la Colegiul Naþional Decebal din Deva s-au clasat pe a patra poziþie cu o promovabilitate de 45.50%. Dacã examenul maturitãþii ar fi fost susþinut în luna decembrie, doar 26% dintre candidaþi ar fi fost declaraþi admiºi. La limba ºi literatura românã, profilul Real s-au înscris cei mai mulþi candidaþi pentru a susþine simularea. Din cei 2.520 de candidaþi înscriºi s-au prezentat 2.033 ºi doar 54,5% au reuºit sã obþinã o notã de peste 5. Au fost ºi tineri studioºi. Opt elevi care au susþinut examenul la limba ºi literatura românã profilul real au reºut sã obþinã nota 10, în timp ce, la aceeaºi disciplinã la profilul uman, doar doi au luat nota maximã. Din totalul de 3.193 de candidaþi care s-au înscris pentru a simula examenul de bacalaureat doar 1.987 au fost prezenþi ºi doar 26,12% au reuºit sã obþinã media 6, care sã le permitã promovarea examenului maturitãþii. Diana MITRACHE
sã îºi ia haine groase. „Acþiunea de azi preia un model bulgar, ce s-a desfãºurat acum câteva sãptãmâni la Sofia ºi care a avut succes, dar ºi în câteva oraºe mari din þara noastrã. Nu este un model original, dar este unul de bunã practicã. Am zis cã
putem face ºi noi aici ºi noi avem oameni ai strãzii care au nevoie
Mica Unire, serbatã cu liceenii ºi torþe
M
ica Unire a fost un prilej pentru cei din Petroºani, de aducere aminte a istoriei ºi a spune adevãrul. Au fãcut-o elevii de la toate liceele din Petroºani, de la secþiile de filologie, care au demonstrat cã Unirea sub Cuza este un pas important al istoriei românilor. La Vulcan, tinerii au putut sã urmãreascã filmul istoric „Pintea”, iar duminicã searã, au putut admira o paradã cu torþe pe centrul municipiului. Toþi liceenii din Petroºani au demonstrat cã istoria nu trebuie uitatã ºi, cu mici scenete, cu muzicã ºi poezie, au realizat câte un grupaj artistic. Prezent la ceremonie a fost ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cel care le-a mulþumit copiilor cã nu au uitat de înaintaºii noºtri. „Suntem din nou împreunã, într-un moment important pentru fiecare dintre noi ºi pentru România, în general. Mica Unire, de la 24 ianuarie 1859 a fost un moment important pentru români, pentru cã atunci, practic s-a reuºit printr-o abilitate a oamenilor politici de
atunci, sã se face aceastã unire, printr-un „artificiu”, numindu-l pe Alexandru Ioan Cuza ca ºi conducãtor, atât al Moldovei, cât ºi al Þãrii Româneºti ºi, implicit, recunoaºterea lui ca domnitor al celor dou provincii. Astãzi, fãrã aceste momemnte importante în sitoria nostrã, nu am fi putut trãi în România, în limitele teritoriale pe
de o hainã ºi voluntarii au donat, ei au dat un exemplu ºi sperãm cã membrii comunitãþii vor prelua acþiunea”, a adãugat ºi Nicu Rotaru, asistent social principal Caritas Alba Iulia, membru CNASR. Dacã vreþi sã contribuiþi, nu trebuie decât sã duceþi aceste haine într-o zonã publicã, de unde oamenii sãraci se pot îmbrãca direct. Acþiunea poartã denumirea de „Week-end cãlduros” ºi, spun voluntarii, se va desfãºura ºi în perioada urmãtoare. Diana MITRACHE care le avem acum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mica Unire este mereu sãrbãtoritã la 24 ianuarie ºi nimeni nu ar trebui sã uite cât de importantã a fost pentru noi. Tocmai de aceea, elevii care învaþã la profilele filologice ale liceelor din Petroºani l-au adus pânã ºi pe Cuza, au cântat ºi au recitat poezii. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
MUTU, CHIAR MAI POÞI... VORBI? Eterna puºlama a fotbalului românesc a mai tras un tun, numit acum A.S.A. Tg. Mureº. Infatuatul
piteºtean, acum la 37 de ani, încã se mai crede vedeta-vedetelor, având tupeul sã spere cã va fi în lotul
României pentru C.E. din Franþa! Crezându-se cel mai bun fotbalist din lume, dupã o carierã „strãlucitã” la Petrolul Ploieºti ºi Pune City în India, Adrian Mutu încã se mai crede buricul Pãmântului. Un jnapan de doi lei care lasã impresia cã s-a
cuminþit, dupã cura de droguri din Anglia ºi bãtãile din barurile italo-româneºti, are acum tupeu sã infecteze fotbalul de la Tg. Mureº, unde i-a pãcãlit pe ardelenii de acolo pentru salariul de 7.000 euro pe lunã, deci vreo 300 de mili-
oane de lei vechi. Terminat complet pentru fotbal, farsorul Mutu vorbeºte acum despre performanþa viitoare. Asta doar în capul sãu de geniu neînþeles, care refuzã sã înþeleagã faptul cã steaua lui a apus de mult. Dacã o fi fost vreodatã vreo stea...
A MURIT CLEMENT NEGRUÞ, P
primarul Petroºaniului de la Cupa României 1974
e 26 ianuarie ar fi împlinit 90 de ani. Exact de ziua de naºtere a lui Nicolae Ceauºescu! A ajuns în Valea Jiului în anul 1948, cu ocazia creãrii detaºamentelor de muncã – brigadieri – pentru finalizarea cãii ferate Bumbeºti-Livezeni. A venit pentru trei luni ºi a rãmas o viaþã. O viaþã în care a urcat treptele unei ierarhii profesionale ºi politice, pânã la poziþia de primar ºi prim-secretar al Comitatului Municipal Petroºani. A avut douã momente de analele istoriei, în timpul mandatului sãu fiind edilul ºef al Petroºaniului în 1974, când Jiul Petroºani a câºtigat Cupa României, ºi în 1977 la greva minerilor. Cu ceva timp înainte de moartea sa (16 ianuarie a.c.), am avut o discuþie pe tema momentului 1974. Un interviu redat post-mortem, realizat cu Clement Negruþ. Reporter: Domnule Negruþ, cum aþi trãit momentul de glorie al Jiului la finala Cupei României din 1974? Clement Negruþ: Cu multã bucurie! Jiul mai fusese într-o finalã în 1972, dar o pierduse (n.n. 0-2 cu Rapid Bucureºti). De data asta bãieþii au pregãtit momentul cu mai multã atenþie.
Rep.: Echipa Jiul era a Combinatului Minier. Cum se implica administraþia localã? C.N.: Eram conectaþi la toate problemele fotbaliºtilor. Jiul a fost mereu o echipã de frunte în acea perioadã. Dupã Cupa României au urmat un loc 5 în 1977, o finalã de Cupa Balcanicã... Rep.: Sã revenim la momentul 1974. Unde eraþi în momentul desfãºurãrii finalei? C.N.: Eram într-un concediu pe litoral, la Eforie. ªtiam cã echipa va juca finala în Bucureºti, cu „Poli” Timiºoara (n.n. pe data de 23 iunie 1974), aºa cã m-am deplasat pe
Clement Negruþ la momentul interviului în 2014 stadionul „Republicii” din Capitalã. M-am bucurat când am vãzut câþi suporteri veniserã de la Petroºani, deºi timiºorenii erau ºi ei foarte mulþi. Rep.: Cum a fost meciul? C.N.: La discreþia Jiului! Am avut 2-0, 4-1, în final i-am bãtut cu 4-2, dar scorul putea fi mult mai mare. Au jucat excelent, bucuria la final a fost imensã. Eu am revenit pe litoral, dar ºtiu cã la Petroºani i-a aºteptat, a doua zi, o mulþime de oameni, începând de pe defileul Jiului, pânã la Casa de Culturã a Sindicatelor, unde se adunaserã câteva
mii de oameni. Era o bucurie imensã, o atmosferã superbã. Rep.: Ulterior v-aþi întâlnit cu echipa? C.N.: Nu chiar, se luase vacanþã, începea
Campionatul Mondial din Germania, lumea pleca în concediu. M-am întâlnit în toamnã cu ei, într-un cadru discret, la Primãrie, dar ei fuseserã premiaþi de cãtre cei de la Combinatul Minier Valea Jiului. Rep.: Ce impact social a avut acel moment? C.N.: Vã daþi seama, era echipa minerilor din Valea Jiului! Se spunea cã ºi producþia de cãrbune a crescut ºi cã vacile momârlanilor dau mai mult lapte! Era o bucurie generalã, cã o echipã dintr-un oraº mic precum Petroºani-ul a reuºit o astfel de performanþã. Jucãtorii erau priviþi cu respect, aflase toatã lumea despre Valea Jiului, cã ºi aici se pot naºte fotbaliºti de valoare, care au fãcut o figurã frumoasã. O performanþã unicã în istoria echipei Jiul Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
FOTBAL. PREGÃTIRI.
Universitatea Petroºani a început în forþã
L
uni, 18 ianuarie, echipa de fotbal de Liga a IV-a Universitatea Petroºani a început pregãtirea pentru retur, la baza sportivã din „Dealul Institutului”. Antrenorul Gabi Niþu are la dispoziþie un lot de
24 jucãtori, noutãþile numindu-se portarul Deliu de la o echipã din Dolj ºi Ungur de la Retezatul Haþeg. Pregãtirea la stadionul „ªtiinþa” va avea loc, într-o primã etapã, pânã pe 6 februarie a.c., într-un ritm de trei zile pe sãptãmânã, urmând apoi a se trece la o altã etapã.
Universitatea Petroºani la primul antrenament efectuat în 2016, pe stadionul „ªtiinþa”