Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1025
Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Angajat la minã, mort în timpul serviciului
U
n bãrbat de doar 47 de ani a murit la lucru, în timp ce era la muncã, la mina Livezeni. Incidentul a avut loc la începutul acestei sãptãmâni, iar inspectorii ITM spun cã fac verificãrile necesare, dar din datele de pânã acum reiese cã acesta a fãcut infarct. Din pãcate, tot mai des vorbim despre accidente mortale cauzate de stres. Bãrbatul era angajat la suprafaþã ºi luni dimineaþã a motivat cã se simte rãu. S-a aºezat pe o bancã ºi apoi a cãzut fãrã suflare. Colegii lui au sunat imediat la 112, dar toate eforturile paramedicilor au fost în zadar. „În data de 19 ianuarie, la schimbul I, un lãcãtuº, care era autorizat ºi ca sudor, s-a prezentat la serviciu dimineaþã. Imediat dupã ce s-a schimbat în haine de serviciu, a acuzat o stare de rãu. A fost chematã salvarea ºi SMURD-ul ºi, cu tot efortul medicilor, nu a mai putut sã-l readucã la viaþã ºi, din pãcate, a decedat”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM.
Incidentul este acum cercetat de inspectorii de muncã, dar, pentru cã diagnosticul prezumtiv este de infarct miocardic, ce a generat un stop cardiorespirator, concluziile duc spre stresul de zi cu zi. Acest fapt rãstoarnã o ierarhie potrivit cãreia, pânã prin anii 90, angajaþii de la minã decedau doar din cauza unor accidente colective, însã, acum lucrurile stau cu totul altfel. „Din anul 2012, nu s-au mai înregistrat accidente mortale. Ne este ºi fricã în acest moment ceva, datã fiind situaþia în care este mineritul în ziua de azi, dar e îmbucurãtor cã nu au fost accidente mortale propriu-zise, dar, din pãcate, în fiecare an, cercetãm 6 sau 7 decese la locul de muncã ºi, în general, infarcturi ºi accidente vasculare. Este, deci, clar cã sunt boli care au legãturã, într-un fel sau altul, cu stresul”, a mai precizat Ileana Bodea. Acesta este primul incident în urma cãruia un angajat îºi pierde viaþa la una dintre minele din Valea Jiului în 2016. Din pãcate, însã, lipsurile îi duc pe mineri la exasperare ºi situaþia incertã a minelor favorizeazã stresul de zi cu zi.
ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelor
Foto rasunavalea.ro
Î
n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sã rãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã, de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã, pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit, iar problemele pot Diana MITRACHE degenera în orice moment. >>> PAGINA A 5-A
Directorul minei Lonea, accidentat în subteran
G
abriel Petrescu, directorul minei Lonea a fost scos, joi dimineaþã, cu o ambulanþã de la SMURD, dupã ce a suferit un accident în subteran. Primii care i-au acordat îngrijiri au fost paramedicii, iar apoi a ajuns la Unitatea de Primire a Spitalului de Urgenþã din Petroºani pentru investigaþii. Directorul Gabriel Petrescu de la mina Lonea era în minã ºi în jurul orei 11,00 a suferit un accident. În fapt, acesta era practic în inspecþie la locurile de muncã din minã, iar accidentul
s-a produs pe galeria principalã. Acolo a cãlcat pe un bolovan ºi se pare cã ºi-a fracturat piciorul. "Se deplasa pe o galerie principalã pentru a controla locurile de muncã din
subteran ºi în acel moment a cãlcat pe un bolovan ºi ºi-a fracturat gleza. Am înþeles cã este o fracturã foarte urâtã. probabil nici lampa nu l-a ajutat ºi nu a vãzut denivelarea.
Astfel de lucruri se întâmplã în subteran", a declarat Vasile Pãduraru, lider sindical la mina Lonea. Au durat minute bune în care omul a fost stabilizat ºi paramedicii l-au scos din
minã pe targã. Apoi l-au transferat la spitalul din Petroºani. „Am fost solicitaþi prin apelul de urgenþã 112 sã intervenim în incinta EM Lonea la un accident de muncã. Un bãrbat de 46 de ani are un traumatism la unul dintre membrele inferioare. Echipajul s-a deplasat la faþa locului ºi ambulanþa SMURD l-a transferat la Unitatea de Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani”, a menþionat ºi Neculai Alexandrescu, coordonator ISU Petrila.
Incidentul s-a produs la momentul în care în minã se fãcea schimbul de personal, iar astfel de accidentãri cu invaliditate temoprarã au loc frecvent din cauza lipsurilor din minã. Gabriel Petrescu a fost ºi inginer responsabil cu securitatea ºi sãnãtatea la nivelul tuturor unitãþilor miniere, înainte ca acestea sã se despartã în mine viabile ºi neviabile, iar normele de protecþie a muncii îi erau bine cunoscute. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
Primãria Petroºani plãteºte expertiza pentru terenul din Parâng
P
rimãria Petroºani trebuie sã plãteascã 2000 de lei pentru raportul de expertizã topograficã în dosarul terenului din Parâng. Municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva de patru ani pentru a scoate din fondul forestier 46 de hectare de teren în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng. La termenul de la Curtea de Apel Alba Iulia, instanþa a decis ca municipalitatea sã plãteascã 2000 de lei expertului care se va deplasa în teren pentru a realiza expertiza. “Amânã cauza la data de 06.04.2016 în vederea efectuãrii lucrãrii de expertizã topograficã încuviinþatã în cauzã. Stabileºte onorariu provizoriu de expert în cuantum de 2000 lei, urmând ca în termen de 5 zile de la pronunþarea prezentei încheieri de ºedinþã,
reclamantul sã achite aceastã sumã ºi sã depunã la dosar dovada achitãrii acesteia. Stabileºte termenul de depunere a lucrãrii de expertizã topograficã, respectiv data de 06.04.2016, datã la care expertul numit în cauzã va depune la dosar un exemplar al lucrãrii de expertizã împreunã cu nota de evaluare a onorariul definitiv pe care înþelege sã-l solicite pentru efectuarea lucrãrii de expertizã. Se comunicã pârâtei un ex.al punc-
Bolnavi ºi neputincioºi în faþa gerului
S
inguri, bolnavi ºi fãrã niciun ajutor la bãtrâneþe. Aºa îºi duc traiul mai mulþi bãtrâni din Petroºani care odatã ajunºi la bãtrâneþe nu au pe nimeni sunt bolnavi ºi neputincioºi. Copiii fie le-au plecat în alte localitãþi sau alte þãri pentru aºi câºtiga un trai mai bun, fie au murit.
Aºa se face cã acum, mulþi dintre vârstnici au rãmas în grija organizaþiilor sociale. gerul de afarã este nãpasnic ºi nu iartã pe nimeni, iar aceste persoane abia se pot deplasa în propria lor casã, dar sã meargã sã îºi cumpere de-ale
gurii. Tocmai de aceea tinerii voluntari de la Crucea Roºie ºi Caritas le vin în ajutor. “Noi avem aproximativ 50 de persoane vârstnice pe care le avem în evidenþe. La aceste persoane se deplaseazã, periodic, echipele mobile ºi le
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
tului de vedere depus în scris la dosar de cãtre reclamant cu privire la susþinerile pârâtei în ceea ce priveºte neconcordanþa dintre documentaþia depusã la ROMSILVA în vederea emiterii avizului ºi cea depusã la dosar în recurs”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Pânã când nu va fi datã o decizie definitivã ºi irevocabilã lucrãrile în Parâng sunt stopate. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu acordã ajutor medical, le fac cumpãrãturile sau ce mai au nevoie”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentantul Caritas Petroºani. ªi cei de la Crucea Roºie vin în sprijinul vârstnicilor. ªi aceºtia au în evidenþe peste 60 de persoane de vârsta a III-a care au nevoie de ajutor de orice fel. “Tinerii voluntari se deplaseazã la aceste persoane. Le duc mâncare, le fac cumpãrãturile, îi ajutã la ce au nevoie. Deocamdatã, în zilele acestea geroase nu ne-a solicitat nimeni ajutorul”, a declarat Felicia Vitan, preºedintele Crucii Roºii Petroºani. Sunt ºi bãtrâni care nu au pe nimeni ºi nici nu cer ajutorul acestor persoane. Prea demni pentru a fi ajutaþi, sunt oameni în etate care preferã sã îndure frigul ºi sã iasã sã îºi facã singuri aprovizionarea. Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi la schimb un alt teren. Potrivit sentinþi pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia
Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu
aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU
Perioada creionãrii proiectelor pentru fonduri europene
P
roiecte pentru uricãneni. Administraþia localã de la Uricani îºi concentreazã eforturile ºi sumele din bugetul local pentru demararea unor investiþii de interes public pentru confortul cetãþenilor. Astfel, Dãnuþ Buhãescu, ºi-a trasat deja câteva obiective majore pe care vrea sã le punã în aplicare. “Prioritatea este scrierea ºi depunerea de proiecte pentru a accesa fonduri europene pentru infrastructura localã. Vrem sã anvelopãm termic cât mai multe clãdiri din localitate. Avem în vedere accesarea de fonduri pentru regenerarea urbanã, ºcolarã. Avem în vedere ºi modernizarea tuturor drumurilor vicinale”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Edilii au în vedere ºi
obþinerea tuturor avizelor de la ISU pentru ºcolile din localitate ºi casa de culturã. “Trebuie sã facem proiectele pentru a primi avizele de la ISU pentru ºcoli ºi casa de culturã. Este o prioritate pentru noi
mai ales dupã problemele care au fost la Bucureºti”, a mai subliniat edilul. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
CEH sabotat din interior? S
indicaliºtii de la termocentrala Mintia fac acuzaþii dure. Aceºtia considerã cã termocentrala este sabotatã din interiorul societãþii. În condiþiile în care preþul de vânzare al energiei electrice depãºeºte cu mult costurile de producþie, termocentrala riscã sã fie opritã din cauza lipsei cãrbunelui. Administratorul special al CEH face cunoºtinþã cu realitatea societãþii. Energeticienii de la Mintia i-au trimis o scrisoare deschisã administratorului special al CEH, Dan Agriºan, prin care îi aduc la cunoºtinþã situaþia cu care se confruntã termocentrala din cauza stocurilor de cãrbune extrem de scãzute. 1000 de tone de cãrbune mai avea termocentrala Mintia pe stoc, cantitate care este total insuficientã. “Sindicatul Liber
Independent Electrocentrale Deva Mintia doreºte sã vã informeze despre situaþia realã a termocentralei Mintia la data de 20.01.2016. stocul de cãrbune a fost de 1000 tone ºi ajunge pentru funcþionarea cu un cazan maxim 20 de ore. Stocul raportat este de 3538 de tone (din care 2500 de tone se aflã deja alimentat în buncãri, iar acest cãrbune nu se poate folosi deorece buncãrii sunt aferenþi altor grupuri, decât cel poirnit acum)”,
aratã sindicaliºtii de la Mintia în scrisoarea adresatã administratorului special al CEH, Dan Agriºan. Energeticienii de la Mintia susþin cã oprirea totalã a termocentralei ar produce avarii serioase, dar ar lãsa ºi abonaþii sistemului de termoficare de la Deva fãrã agent termic. “Pe lângã faptul cã riscãm sã lãsãm oraºul Deva în plinã iarnã în frig (de asmenea ºi distrugerea magistralei de agent termic de la Mintia la Deva) pierdem
bani care se puteau încasa prin vânzarea energiei electrice pe piaþã în condiþiile în care preþul de vânzare depãºeºte preþul de producþie. Starea de fapt ne duce cu gândul, chiar la sabotarea din interioriul CEH a termocentralei Mintia”, mai aratã reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara subliniazã cã singurul cãrbune care
În malaxorul certificatelor de carbon
V
ârtejul certificatelor de carbon. Situaþia Complexului Energetic Hunedoara s-a degradat, anul trecut, ºi din cauza certificatelor de carbon care nu au fost achiziþionate la timp. Societatea nu scapã nici în acest an de obligativitatea achiziþionãrii acestor certificate. Pânã la data de 30 aprilie trebuie fãcutã achiziþia lor.
“Nu avem certificate, trebuie sã cumpãrãm. Avem o listã cu prioritãþi, iar una din acestea este achiziþionarea certificatelor”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Anul trecut, societatea a avut nevoie de peste un milion de certificate, iar anul acesta numãrul lor depinde
de emisiile de dioxid de carbon emise de cele douã termoncetrale. “În urma unor analize ºi în funcþie de cantitatea de gaze emanate se va stabili cantitatea de CO2 eliminatã în atmosferã ºi astfel vom afla numãrul de certificate pe care trebuie sã le deþinem”, a mai precizat sursa citatã.
2
015, amenzi, împrumuturi ºi sume dublate Anul trecut societatea nu a reuºit sã achiziþioneze pânã la data de 30 aprilie toate certificatele de carbon. De aceea a fost nevoie ca statul sã acorde un împrumut, care a ajuns cu foarte mare întârziere, lucru care a dus la sancþionarea cu peste 580 de milioane a Complexului Energetic Hunedoara. Anul trecut preþul certificatelor de carbon s-a dublat raportat la anul 2014. Astfel, dacã pentru certificatele de carbon aferente anului 2013, CEH a plãtit în 2014 undeva la 5,5, milioane de euro, în 2015, societatea a plãtit aproape 10 milioane de euro.CEH a cumpãrat certificate de carbon de la firma cu care a avut un contract pentru importul de huilã. Cinci societãþi au
furnizat certificate de carbon Complexului Energetic Hunedoara prin procedura de achiziþie a acestora de pe Bursa Românã de Mãrfuri este vorba de SAGA COMMODITIES, MITSUI BUSSAN COMMODITIES LTD., FALTRANO FINANCE, VERTIS ENVIRONMENTAL FINANCE LTD ºi VITOL GENEVA. De precizat este faptul cã societatea energeticã a mai avut încheiat un contract cu Vitol Geneva pentru achiziþia de cãrbune energetic, astfel cã relaþiile comerciale dintre cele douã nu sunt deloc strãine.
P
roces pentru anularea amenzii
Complexul Energetic Hunedoara a primit amendã de la Garda de Mediu pentru neconformare. Nu mai puþin de 580 de milioane este cuantumul amenzii pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Acum societatea încearcã sã anuleze amenda în instanþã. În acest sens, a fost depusã pe rolul Judecãtoriei Deva un dosar în care CEH se luptã cu Garda de Mediu Hunedoara. Termenul a fost fixat pentru data de 25 februarie. Monika BACIU
este ars de cele douã termocentrale este cel din Valea Jiului. “Cãrbunele ne ajunge undeva la douã-trei zile. Stocurile la termocentrale sunt în funcþie de realizãri, doar din producþia internã a Diviziei Miniere ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Vom trece peste aceste zile geroase”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. CEH are nevoie de un stoc minim de 50 de
mii de tone LUNAR pentru a putea funcþiona, iar situaþia de la acest moment este sub pragul critic. Ministerul Energiei a reevaluat situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. În ceea ce priveºte funcþionarea Complexulului Energetic Hunedoara pe timpul iernii 2015-2016 se precizeazã cã se reevalueazã posibilitatea funcþionãrii celor douã termocentrale. Monika BACIU
Minerii fac mobilizare generalã
M
iting pentru salvarea locurilor de muncã din Valea Jiului. Pentru cã Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara nu a dat un aviz favorabil în ceea ce priveºte declanºarea grevei generale, acum liderii angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara se pregãtesc pentru miting. Ei spun cã vor sã îl organizeze într-o zi de sâmbãtã astfel încât sã participe cât mai multã lume. “Vom discuta la nivelul sindicatului pentru a vedea sub ce formã organizãm acest miting. Pãrerea mea este cã acesta ar trebui sã aibã loc într-o sâmbãtã ca sã nu mai zicã unii ºi alþii cã nu au putut veni pentru cã au fost la lucru. Ar trebui sã vinã toatã Valea Jiului, nu doar minerii pentru cã toþi depindem încã de minerit”, a declarat Vasile Pãduraru, liderul minerilor de la Lonea. Pãduraru mai invocã ºi necesitatea cãrbunelui în aceste zile geroase. “Acum când e frig se
vede cine þine sistemul energetic naþional. Cãrbunele arde acum în termocentrale, pentru cã eolinele nu merg. Acum suntem buni pentru cã e nevoie de cãrbune”, a mai subliniat Pãduraru. Mitingul ar putea avea loc în prima sau în a doua sâmbãtã din luna februarie, iar prin aceastã miºcare se doreºte atragerea atenþiei asupra importanþei pe care o are cãrbunele în sistemul energetic naþional. Oamenii cer pãstrarea locurilor de muncã ºi clarificarea situaþiei Complexului Energetic Hunedoara Monika BACIU
4 Actualitate
Mama care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii scapã de daune
F
emeia care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii în casã, pentru cã plecase sã-ºi cumpere bãuturã, scapã de plata daunelor provocate de incendiul devastator care, pe lângã cele trei vieþi curmate, a produs pagube considerabile. Alina Nadia Ardeleanu ar putea rãspunde doar penal pentru fapta sa, procurorii hunedoreni
cercetând-o pentru omor, nu ºi pentru daunele considerabile provocate vecinilor ei din bloc. Primãria Uricani a suportat din bugetul propriu reparaþiile la apartamentele afectate de incendiul devastator produs anul trecut. Costurile s-au ridicat la circa 200 de mii de lei, însã aceºti bani alocaþi din bugetul local nu mai
Gerul creºte ºi numãrul furturilor de cãrbune
D
in Colonia Iscroni-Aninoasa, polul furtului de huilã, datoritã proximitãþii de gara prin care trec vagoanele cu huilã ºi pânã pe platforma Minei Livezeni, hoþii ºi-au înmulþit atacurile. Cãrbunele se trece bine pe piaþa neagrã mai ales, acum, când temperaturile extrem de scãzute au pus stãpânire pe Valea Jiului. Mai grav este cã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nu o pot face ori o fac întârziat. Un paznic de la EM Livezeni confirmã cele de mai sus. Omul a cerut sã rãmânã anonim pentru cã îi este teamã cã va fi luat în vizor de hoþi, mai ales cã un coleg de-al lui a fost pur ºi simplu sechestrat de hoþi. „Nu te poþi þine la ei cât de mulþi sunt ºi când chemi poliþia vine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþi ºi hoþii au pe unde sã scape ºi duºi sunt”, spune paznicul. (M. GÂNJU) GÂNJU)
pot fi recuperaþi de la vinovaþi. Administraþia localã se poate îndrepta împotriva femeii, chiar dacã aceasta va fi gãsitã responsabilã de daune, pentru cã sumele au fost alocate în baza unui ajutor de urgenþã. „Noi le-am dat ajutor de urgenþã celor afectaþi de dezastru, conform referatelor fãcute de ISU ºi alte structuri, conform legii. De îndreptat
împotriva ei trebuie sã o facã proprietarii locuinþelor afectate. Mã îndoiesc cã oamenii vor face acest lucru pentru cã nu au ce recupera de la ea”, a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu. De aceeaºi pãrere sunt ºi vecinii femeii, iar oamenii spun cã ar cheltui bani în zadar într-un proces, pentru cã femeia nu are bunuri ce
ar putea fi executate. În total au fost afectate 17 apartamente din blocul 36, unde a izbucnit incendiul, dar ºi acoperiºul imobilului. Reamintim cã trei copii care fuseserã lãsaþi singuri acasã au murit în urma unui incendiu izbucnit în locuinþa lor situatã la etajul al patrulea al unui bloc din Uricani, în iunie 2015. Procurorii Parchetului de
pe lângã Tribunalul Hunedoara au arãtat cã Alina Nadia Ardeleanu, mama celor trei copii, a aºezat o lumânare aprinsã pe spãtarul unui colþar situat lângã patul în care dormeau micuþii, dupã care a pãrãsit locuinþa. Femeia a mers dupã bãuturã ºi spre miezul nopþii a revenit acasã. „Totodatã, din probele administrate a rezultat cã femeia a pãtruns în apartamentul incendiat, constatând amploarea acestuia, dar nu a sesizat vreo persoanã pentru stingerea incendiului ºi salvarea copiilor”, au mai precizat anchetatorii. Maximilian GÂNJU
Cinci sportivi din Valea Jiului, premiaþi de DJST Hunedoara
C
ei mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara vor fi premiaþi, sãptãmâna viitoare, de Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret. 10 sportivi care au obþinut rezultate remarcabile la disciplinele olimpice ºi alþi 10 sportivi la disciplinele neolimpice urmeazã a fi premiaþi. La disciplinele neolimpice cinci din cei 10 tineri sunt din Valea Jiului. “Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara organizeazã premierea celor mai buni sportivi ºi tineri hunedoreni pe anul 2015, miercuri, 27 ianuarie, de la ora 14.00, la Sala de conferinþe a Teatrului de Artã Deva, în cadrul cãreia vor fi recompensaþi sportivii ºi tinerii care au obþinut rezultate remarcabile în competiþiile naþionale ºi internaþionale în
anul 2015”, se aratã în comunicatul DJST Hunedoara. Tinerii din Valea Jiului care vor fi premiaþi sunt Gherghel Anamaria, senioarã - CS COMEXIM Lupeni - FotbalTenis, Licã Mariana, junioarã CS COMEXIM Lupeni - Fotbaltenis, Condescu George, junior, CSM JIUL Petroºani - Karate, Rizescu Ana-Maria, senioarã, CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-
Î
n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sã rãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã, de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã, pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit, iar problemele pot degenera în orice moment. Inspectorii ITM atrag atenþia cã situaþia incertã în care este acum Complexul Energetic Hunedoara ar putea avea repercursiuni în protecþia muncii. Ileana Bodea, ºefa ITM din Valea Jiului a afirmat cã lipsurile sunt acute ºi nu se mai pot face nici mãcar verificãrile minim necesare ale aparaturii vitale din subteran. Mai este un pas ºi locurile de muncã vor fi închise de ITM. „Verificarea compresoarelor, verificarea instalaþiilor de extracþie, toate firmele care executau aceste verificãri refuzã sã le mai facã, în condiþiile în care nu îºi
primesc mãcar o parte din banii datoraþi de CEH. Vom încheia controlul la Livezeni, dar trebuie neapãrat sã organizãm o întâlnire cu cei care au responsabilitãþi, pentru a-i conºtientiza cã, fãrã anumite fonduri alocate pentru materiale ºi servicii, minele nu pot funcþiona. Vom ajunge sã oprim locurile de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Valea Jiului. Inspectorii ITM, atunci când fac verificãri, cer acte, dar la unitãþile miniere ele nici nu mai existã. Nimeni nu poate face dovada cã utilajele funcþioneazã ºi cã totul este
în regulã ºi atunci inspectorii merg pe firul scurt. O soluþie care nu mai poate continua aºa. ”Au fost efectuate verificãrile unor puþuri ºi firma care a fãcut asta nu dã rezultatele. Noi, ca sã ne dãm seama cã puþul respectiv încã e sigur, vorbim la telefon cu firma, mãcar sã ne spunã ce au constatat.
Dacã instalaþia de extracþie e în regulã ºi doar lipseºte hârtia? Dar nu putem merge la infinit aºa. Sunt compresoarele care nu se mai verificã ºi într-o zi nu poþi sã rãmâi la o minã fãrã aer comprimat”, a mai adãugat ºefa ITM. Inspectorii ITM aºteaptã sã fie numitã o conducere la CEH, aºa încât sã poarte
discuþii referitoare la lipsurile din subteran. De câteva sãptãmâni nu ia nimeni decizii ºi se aºteaptã ca administratorul judiciar sã soseascã în Valea Jiului. Tot pe el îl aºteaptã ºi inspectorii de muncã. Asta ca sã nu opreascã activitatea din subteran. Diana MITRACHE
pe piaþã, iar cazuri similare în lume au pornit de la tpuri similare de materiale, lucru ce genereazã ideea cã nu ar mai trebui folosite. Expertiza a fost finalizatã ca draft ºi va fi predatã sãptãmâna viitoare. tenis ºi Polifronie Andreea Izabela, cadet - CSM Jiul Petroºani, Karate. Monika BACIU
oþi copiii trebuie sã T înveþe sã se spele pe
dinþi ºi sã nu le fie fricã de dentist. Campania este susþinutã de voluntarii de la Crucea Roºie, care merg din ºcoalã în ºcoalã sã li se adreseze copiilor. campaniei “Dinþi frumoºi ºi sãnãtoºi Educaþie pentru sãnãtate în rândul elevilor”. Nu mai puþin de 91 de copii au învãþat cum sã se spele corect
ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelor
Bureþii ºi artificiile din Colectiv ar trebui INTERZISE! xperþii în explozibili ºi explozii de la INSEMEX sunt de pãrere cã E bureþii ºi artificiile, care au fost în clubul bucureºtean Colectiv, ar trebui interziºi. Din pãcate, la aceastã orã ei pot fi achiziþionaþi liber de
Continuã campania Crucii Roºii pentru copii
„Voluntarii de la Crucea Roºie Petroºani au fost prezenþi la la începutul sãptãmânii la ºcoala I.G. Duca Petroºani, la grupa pregãtitoare, în cadrul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
dinþii, pentru a nu fi atacaþi de carii ºi cã doctorul stomatolog este prietenul lor. Copiii au fost receptivi ºi foarte bucuroºi de cadoul
primit pentru cã ºi ei s-au pregãtit ºi au desenat cel mai frumos dinþiºor sãnãtos”, a declarat Felicia Vitan, coordonatoarea activitãþii de la Crucea Roºie Petroºani. Campania va continua ºi în restul ºcolilor pentru ca voluntarii Crucii Roºii sã îi înveþe pe cei mici cã igiena dinþilor este foarte importantã ºi cã un dinþiºor bolnav atrage ºi alte boli, care atacã ºi alte pãrþi ale corpului. Diana MITRACHE
Experþii INSEMEX au creat pãrþi din Clubul Colectiv ºi, chiar dacã nu au cum sã dea date rezultate în urma a sute de expertizãri ce s-au fãcut, aceºtia ne spun cã materialele ºi artificiile nu ar mai trebui folosite niciodatã. Astfel de incidente nu s-au petrecut doar în
România, ci ºi în alte þãri, dar experþii pot spune cã nu ar fi rãu se ia aceastã variantã în calcul. „Aceasta face parte dintr-un ºir mai lung de evenimente care au avut loc pe plan modial din aceste cauze, deci nu este singular. Din punctul nostru de vedere, dar nu ºtiu cât putem noi influenþa pe plan mondial, cred cã ar fi necesar ca aceºti bureþi ºi aceste artificii ar trebui scoºi de pe piaþã. Din cãte ºtiu eu, nu este interzisã vânzarea lor, dar trebuie respectate anumite condiþii ºi ei pot fi folosiþi doar în anumite scopuri”, a precizat Artur Gãman, director INSEMEX Petroºani. La INSEMEX au fost verificate douã dintre
ventilatoarele din club, iar acestea urmeazã acum sã fie expertizate
cauza rãnilor. Presiunea publicã s-a fãcut simþitã ºi la Petroºani, pentru cã lumea a cerut ca
ºi de Institutul Naþional de Expertize Criminalistice. „Ne-au solicitat cele douã ventilatoare pe care noi le-am expertizat, ca sã îºi facã ºi ei o expertizã în paralel”, a mai menþionat conducerea INSEMEX Petroºani. În Clubul Colectiv au decedat 63 de tineri ºi câteva zeci de oameni vor suferi toatã viaþa din
expertiza sã fie efectuatã mai repede, însã, aici a fost vorba de sute de simulãri, pentru a nu lãsa loc interpretãrilor. „A fost o anchetã grea, cã a fost o mare presiune din partea opiniei publice ºi a trebuit sã alocãm toate resursele INSEMEX, pentru ca, în foarte scurt timp, sã o finalizãm, dar, în acelaºi timp, sã o facem cu
profesionalism ºi rigurozitate. Am fãcut ºi machete la scarã ºi simulãri computerizate. Pot spune cã este vorba de sute de ore de simulãri computerizate, vom face un calcul precis în zilele acestea. Mii de ore de manoperã au mai fost ºi foarte multe ore de experimentãri ºi de pregãtire a terenului, în vederea experimentãrilor ºi a incintelor
unde am fãcut aceste experimente”, a conchis Artur Gãman. Întreg dosarul va fi predat sãptãmâna viitoare procurorilor, care apoi vor formula trimiterile în instanþã a celor consideraþi vinovaþi. Doar atunci vor fi date publicitãþii pasaje din dosarul de la Colectiv. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Mama care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii scapã de daune
F
emeia care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii în casã, pentru cã plecase sã-ºi cumpere bãuturã, scapã de plata daunelor provocate de incendiul devastator care, pe lângã cele trei vieþi curmate, a produs pagube considerabile. Alina Nadia Ardeleanu ar putea rãspunde doar penal pentru fapta sa, procurorii hunedoreni
cercetând-o pentru omor, nu ºi pentru daunele considerabile provocate vecinilor ei din bloc. Primãria Uricani a suportat din bugetul propriu reparaþiile la apartamentele afectate de incendiul devastator produs anul trecut. Costurile s-au ridicat la circa 200 de mii de lei, însã aceºti bani alocaþi din bugetul local nu mai
Gerul creºte ºi numãrul furturilor de cãrbune
D
in Colonia Iscroni-Aninoasa, polul furtului de huilã, datoritã proximitãþii de gara prin care trec vagoanele cu huilã ºi pânã pe platforma Minei Livezeni, hoþii ºi-au înmulþit atacurile. Cãrbunele se trece bine pe piaþa neagrã mai ales, acum, când temperaturile extrem de scãzute au pus stãpânire pe Valea Jiului. Mai grav este cã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nu o pot face ori o fac întârziat. Un paznic de la EM Livezeni confirmã cele de mai sus. Omul a cerut sã rãmânã anonim pentru cã îi este teamã cã va fi luat în vizor de hoþi, mai ales cã un coleg de-al lui a fost pur ºi simplu sechestrat de hoþi. „Nu te poþi þine la ei cât de mulþi sunt ºi când chemi poliþia vine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþi ºi hoþii au pe unde sã scape ºi duºi sunt”, spune paznicul. (M. GÂNJU) GÂNJU)
pot fi recuperaþi de la vinovaþi. Administraþia localã se poate îndrepta împotriva femeii, chiar dacã aceasta va fi gãsitã responsabilã de daune, pentru cã sumele au fost alocate în baza unui ajutor de urgenþã. „Noi le-am dat ajutor de urgenþã celor afectaþi de dezastru, conform referatelor fãcute de ISU ºi alte structuri, conform legii. De îndreptat
împotriva ei trebuie sã o facã proprietarii locuinþelor afectate. Mã îndoiesc cã oamenii vor face acest lucru pentru cã nu au ce recupera de la ea”, a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu. De aceeaºi pãrere sunt ºi vecinii femeii, iar oamenii spun cã ar cheltui bani în zadar într-un proces, pentru cã femeia nu are bunuri ce
ar putea fi executate. În total au fost afectate 17 apartamente din blocul 36, unde a izbucnit incendiul, dar ºi acoperiºul imobilului. Reamintim cã trei copii care fuseserã lãsaþi singuri acasã au murit în urma unui incendiu izbucnit în locuinþa lor situatã la etajul al patrulea al unui bloc din Uricani, în iunie 2015. Procurorii Parchetului de
pe lângã Tribunalul Hunedoara au arãtat cã Alina Nadia Ardeleanu, mama celor trei copii, a aºezat o lumânare aprinsã pe spãtarul unui colþar situat lângã patul în care dormeau micuþii, dupã care a pãrãsit locuinþa. Femeia a mers dupã bãuturã ºi spre miezul nopþii a revenit acasã. „Totodatã, din probele administrate a rezultat cã femeia a pãtruns în apartamentul incendiat, constatând amploarea acestuia, dar nu a sesizat vreo persoanã pentru stingerea incendiului ºi salvarea copiilor”, au mai precizat anchetatorii. Maximilian GÂNJU
Cinci sportivi din Valea Jiului, premiaþi de DJST Hunedoara
C
ei mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara vor fi premiaþi, sãptãmâna viitoare, de Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret. 10 sportivi care au obþinut rezultate remarcabile la disciplinele olimpice ºi alþi 10 sportivi la disciplinele neolimpice urmeazã a fi premiaþi. La disciplinele neolimpice cinci din cei 10 tineri sunt din Valea Jiului. “Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara organizeazã premierea celor mai buni sportivi ºi tineri hunedoreni pe anul 2015, miercuri, 27 ianuarie, de la ora 14.00, la Sala de conferinþe a Teatrului de Artã Deva, în cadrul cãreia vor fi recompensaþi sportivii ºi tinerii care au obþinut rezultate remarcabile în competiþiile naþionale ºi internaþionale în
anul 2015”, se aratã în comunicatul DJST Hunedoara. Tinerii din Valea Jiului care vor fi premiaþi sunt Gherghel Anamaria, senioarã - CS COMEXIM Lupeni - FotbalTenis, Licã Mariana, junioarã CS COMEXIM Lupeni - Fotbaltenis, Condescu George, junior, CSM JIUL Petroºani - Karate, Rizescu Ana-Maria, senioarã, CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-
Î
n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sã rãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã, de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã, pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit, iar problemele pot degenera în orice moment. Inspectorii ITM atrag atenþia cã situaþia incertã în care este acum Complexul Energetic Hunedoara ar putea avea repercursiuni în protecþia muncii. Ileana Bodea, ºefa ITM din Valea Jiului a afirmat cã lipsurile sunt acute ºi nu se mai pot face nici mãcar verificãrile minim necesare ale aparaturii vitale din subteran. Mai este un pas ºi locurile de muncã vor fi închise de ITM. „Verificarea compresoarelor, verificarea instalaþiilor de extracþie, toate firmele care executau aceste verificãri refuzã sã le mai facã, în condiþiile în care nu îºi
primesc mãcar o parte din banii datoraþi de CEH. Vom încheia controlul la Livezeni, dar trebuie neapãrat sã organizãm o întâlnire cu cei care au responsabilitãþi, pentru a-i conºtientiza cã, fãrã anumite fonduri alocate pentru materiale ºi servicii, minele nu pot funcþiona. Vom ajunge sã oprim locurile de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Valea Jiului. Inspectorii ITM, atunci când fac verificãri, cer acte, dar la unitãþile miniere ele nici nu mai existã. Nimeni nu poate face dovada cã utilajele funcþioneazã ºi cã totul este
în regulã ºi atunci inspectorii merg pe firul scurt. O soluþie care nu mai poate continua aºa. ”Au fost efectuate verificãrile unor puþuri ºi firma care a fãcut asta nu dã rezultatele. Noi, ca sã ne dãm seama cã puþul respectiv încã e sigur, vorbim la telefon cu firma, mãcar sã ne spunã ce au constatat.
Dacã instalaþia de extracþie e în regulã ºi doar lipseºte hârtia? Dar nu putem merge la infinit aºa. Sunt compresoarele care nu se mai verificã ºi într-o zi nu poþi sã rãmâi la o minã fãrã aer comprimat”, a mai adãugat ºefa ITM. Inspectorii ITM aºteaptã sã fie numitã o conducere la CEH, aºa încât sã poarte
discuþii referitoare la lipsurile din subteran. De câteva sãptãmâni nu ia nimeni decizii ºi se aºteaptã ca administratorul judiciar sã soseascã în Valea Jiului. Tot pe el îl aºteaptã ºi inspectorii de muncã. Asta ca sã nu opreascã activitatea din subteran. Diana MITRACHE
pe piaþã, iar cazuri similare în lume au pornit de la tpuri similare de materiale, lucru ce genereazã ideea cã nu ar mai trebui folosite. Expertiza a fost finalizatã ca draft ºi va fi predatã sãptãmâna viitoare. tenis ºi Polifronie Andreea Izabela, cadet - CSM Jiul Petroºani, Karate. Monika BACIU
oþi copiii trebuie sã T înveþe sã se spele pe
dinþi ºi sã nu le fie fricã de dentist. Campania este susþinutã de voluntarii de la Crucea Roºie, care merg din ºcoalã în ºcoalã sã li se adreseze copiilor. campaniei “Dinþi frumoºi ºi sãnãtoºi Educaþie pentru sãnãtate în rândul elevilor”. Nu mai puþin de 91 de copii au învãþat cum sã se spele corect
ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelor
Bureþii ºi artificiile din Colectiv ar trebui INTERZISE! xperþii în explozibili ºi explozii de la INSEMEX sunt de pãrere cã E bureþii ºi artificiile, care au fost în clubul bucureºtean Colectiv, ar trebui interziºi. Din pãcate, la aceastã orã ei pot fi achiziþionaþi liber de
Continuã campania Crucii Roºii pentru copii
„Voluntarii de la Crucea Roºie Petroºani au fost prezenþi la la începutul sãptãmânii la ºcoala I.G. Duca Petroºani, la grupa pregãtitoare, în cadrul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
dinþii, pentru a nu fi atacaþi de carii ºi cã doctorul stomatolog este prietenul lor. Copiii au fost receptivi ºi foarte bucuroºi de cadoul
primit pentru cã ºi ei s-au pregãtit ºi au desenat cel mai frumos dinþiºor sãnãtos”, a declarat Felicia Vitan, coordonatoarea activitãþii de la Crucea Roºie Petroºani. Campania va continua ºi în restul ºcolilor pentru ca voluntarii Crucii Roºii sã îi înveþe pe cei mici cã igiena dinþilor este foarte importantã ºi cã un dinþiºor bolnav atrage ºi alte boli, care atacã ºi alte pãrþi ale corpului. Diana MITRACHE
Experþii INSEMEX au creat pãrþi din Clubul Colectiv ºi, chiar dacã nu au cum sã dea date rezultate în urma a sute de expertizãri ce s-au fãcut, aceºtia ne spun cã materialele ºi artificiile nu ar mai trebui folosite niciodatã. Astfel de incidente nu s-au petrecut doar în
România, ci ºi în alte þãri, dar experþii pot spune cã nu ar fi rãu se ia aceastã variantã în calcul. „Aceasta face parte dintr-un ºir mai lung de evenimente care au avut loc pe plan modial din aceste cauze, deci nu este singular. Din punctul nostru de vedere, dar nu ºtiu cât putem noi influenþa pe plan mondial, cred cã ar fi necesar ca aceºti bureþi ºi aceste artificii ar trebui scoºi de pe piaþã. Din cãte ºtiu eu, nu este interzisã vânzarea lor, dar trebuie respectate anumite condiþii ºi ei pot fi folosiþi doar în anumite scopuri”, a precizat Artur Gãman, director INSEMEX Petroºani. La INSEMEX au fost verificate douã dintre
ventilatoarele din club, iar acestea urmeazã acum sã fie expertizate
cauza rãnilor. Presiunea publicã s-a fãcut simþitã ºi la Petroºani, pentru cã lumea a cerut ca
ºi de Institutul Naþional de Expertize Criminalistice. „Ne-au solicitat cele douã ventilatoare pe care noi le-am expertizat, ca sã îºi facã ºi ei o expertizã în paralel”, a mai menþionat conducerea INSEMEX Petroºani. În Clubul Colectiv au decedat 63 de tineri ºi câteva zeci de oameni vor suferi toatã viaþa din
expertiza sã fie efectuatã mai repede, însã, aici a fost vorba de sute de simulãri, pentru a nu lãsa loc interpretãrilor. „A fost o anchetã grea, cã a fost o mare presiune din partea opiniei publice ºi a trebuit sã alocãm toate resursele INSEMEX, pentru ca, în foarte scurt timp, sã o finalizãm, dar, în acelaºi timp, sã o facem cu
profesionalism ºi rigurozitate. Am fãcut ºi machete la scarã ºi simulãri computerizate. Pot spune cã este vorba de sute de ore de simulãri computerizate, vom face un calcul precis în zilele acestea. Mii de ore de manoperã au mai fost ºi foarte multe ore de experimentãri ºi de pregãtire a terenului, în vederea experimentãrilor ºi a incintelor
unde am fãcut aceste experimente”, a conchis Artur Gãman. Întreg dosarul va fi predat sãptãmâna viitoare procurorilor, care apoi vor formula trimiterile în instanþã a celor consideraþi vinovaþi. Doar atunci vor fi date publicitãþii pasaje din dosarul de la Colectiv. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
Ajutor doar pentru strictul necesar Tâlhar putea utila 15 ani în N ulizavortichetele alte scopuri. Este vorba despre tichetele sociale care se acorda copiilor cu vîrste cuprinse între trei ºi ºase ani care merg la grãdiniþã. Tichetele sociale acordate în baza Legii privind încurajarea copiilor sã urmeze învãþãmîntul preºcolar ”Fiecare Copil în Grãdiniþã”vor putea fi utilizate numai pentru achiziþionarea de produse alimentare, de igienã, de îmbrãcãmite ºi/sau rechizite. Legea privind încurajarea copiilor sã urmeze învãþãmîntul preºcolar promoveazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor între 3 ºi 6 ani, prin acordarea unui stimulent financiar sub forma unui tichet social de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordã familiilor cu mai puþin de 284 de lei venituri
lunare pe membru de familie. Acordarea tichetelor sociale este strict condiþionatã de prezenþa regulatã a copiilor la grãdiniþã. Normele de aplicare precizeazã cã totalul absenþelor motivate permise se calculeazã pe baza unui algoritm în care învoirile personale (maxim trei) ºi scutirile medicale nu pot depãºi 50% din numãrul total de zile de grãdiniþã din luna respectivã. Stimulentul acordat sub formã de tichet social este acordat pentru perioada sep-
tembrie – iunie, pe bazã de cerere ºi declaraþie pe proprie rãspundere completatã de pãrinþi sau de persoanele care rãspund legal, cu suportul asistentului social, acolo unde este cazul. Declaraþia este standard. Cei care primesc deja beneficii sociale care atestã încadrarea sub pragul de venit nu mai trebuie sã facã un nou dosar, ci copiii lor devin automat eligibili. Mai mult decît atît înscrierea în Program este permanentã, pentru a permite familiilor sã îºi înscrie copiii la grãdiniþã ºi dupã începerea anului ºcolar. Tichetul se acordã începînd cu luna în care preºcolarul a îndeplinit criteriile de frecvenþã. Toate aceste tichete sociale se vor distribui de cãtre primarii în baza formularelor cu prezenþa celor mici la grãdiniþe, formulare întocmite de cãtre educatori. Monika BACIU
Începând din 14 ianuarie, beneficiarii S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI îºi pot plãti factura ONLINE Modalitãþi de creare ºi utilizare a contului online pentru vizualizarea ºi achitarea online a facturilor Crearea unui cont pentru vizualizarea ºi achitarea online a facturilor Apa Serv Valea Jiului presupune parcurgerea urmãtorilor paºi: 1. Accesarea paginii web Apa Serv la adresa web http://www.asvj.ro/ 2. Accesarea secþiunii Cont Client, fie dând click pe textul-link care anunþã NOU!!!PLATA ONLINE CU CARDUL! din prima paginã a site-ului ASVJ, fie din secþiunea Clienþi, urmând
link-ul Click aici pentru a accesa secþiunea Cont Client 3. În paginã web ce se va deschide ca paginã separatã, clientul îºi va crea un cont (click pe textul-link Înregistreazã-te). Datele necesare creãrii contului care vor fi completate în paginã web nou deschisã sunt, în ordine, Cod client, Cod intern, Adresa de e-mail, Telefon, Parola ºi Parola (verificare), cu menþiunile (*) urmãtoare: Toate câmpurile sunt obligatorii, Codul client ºi codul intern se gãsesc pe facturi, începând din 2016, în colþul dreapta-sus, alãturi de date
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ -INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, Jud. Hunedoara,
organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de lãcãtuº mecanic,
client, Pentru numãrul de telefon se introduc 10 cifre ºi Parola trebuie sã aibã cel puþin 6 caractere. 4. Contul odatã creat, conectarea/ autentificarea utilizatorului se face completând Adresa de email ºi Parola asociate contului în câmpurile corespunzãtoare. Datele accesibile din contul personal sunt, pe lângã datele personale (accesibile în secþiunea Contul meu, unde clientul poate modifica numãrul de telefon, poate opta pentru primirea facturii pe mail ºi poate schimba parola asociatã contului), date legate de
U
n minor condamnat pentru complicitate la tâlhãrie a fost internat într-un centru educativ, dupã ce poliþiºtii Birourilor de Investigaþii Criminale ºi Ordine Publicã Orãºtie au pus în executare o sentinþã penalã emisã de Judecãtoria Orãºtie.
Minorul, în vârstã de 15 ani din Orãºtie a fost condamnat la 2 ani de internare într-un centru educativ, pentru comitere infracþiunii de complicitate la tâlhãrie. Minorul a fost depus de escorta de poliþiºti în Centrul Educativ Buziaº, în vederea ispãºirii pedepsei. Potrivit poliþiºtilor acesta a fost cercetat ºi condamnat pentru comiterea, în zona pieþei agro-alimentare din
facturile emise (secþiunea Evidenþã facturi), plata acestora (secþiunea Platã facturi online), precum ºi evidenþa plãþilor efectuate (în secþiunea Evidenþã plãþi). Menþionãm cã la plata online a facturilor nu se percep comisioane, procesarea datelor se face rapid, clientul având, astfel, acces la contul nou-creat oricând, de oriunde. Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Orãºtie, a unei infracþiuni de tâlhãrie. Fapta a avut loc în data de 02.08.2015, în jurul orei 13:00, însã partea vãtãmatã - un bãrbat în vârstã de 81 de ani, din judeþul Sibiu nu a sesizat Poliþia. În data de 06.08.2015, poliþiºtii au fost sesizaþi de cãtre un martor ocular, administrator al unei societãþi comerciale care deþine un punct de lucru în zonã, care a pus la dispoziþia anchetatorilor ºi mai multe imagini surprinse de camerele de supraveghere ale societãþii. Poliþiºtii au stabilit faptul cã trei persoane au deposedat partea vãtãmatã, prin violenþã, de suma de 300 de lei, în timp ce aceasta se afla în piaþa agroalimentarã din Orãºtie. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au reuºit, în mai puþin de o orã de la primirea sesizãrii, identificarea ºi reþinerea, pentru 24 de ore, a prezumtivilor autori ai faptei. Aceºtia sunt trei tineri din Orãºtie (o tânãrã în vârstã de 29 de ani, un tânãr în vârstã de 25 de ani ºi un minor în vârstã de 15 ani), care au fost prezentaþi magistraþilor în vederea luãrii mãsurilor legale, sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei cu contract individual de muncã pe duratã - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei determinatã (12 luni), cu normã întreagã, în - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei cadrul compartimentului Logisticã - Costiþã porc cu os - 9.00 lei Prototipuri, Întreþinere ( C.L.P.I). - Ciolan porc - 5,00 lei Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
la secretariatul institutului este 05.02.2016, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 08.02.2016, ora 10.30 la sediul institutului. Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, criteriile, probele de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutuluiComp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621-541622 int. 192.”
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
134.436 de cauze soluþionate prin renunþarea la urmãrire anul trecut
P
archetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (PICCJ) anunþã cã, anul trecut, au fost soluþionate 134.436 de cauze prin renunþarea la urmãrirea penalã, în contextul în care aceastã prevedere din Codul de procedurã penalã a fost declaratã neconstituþionalã. Curtea Constituþionalã a decis cã posibilitatea ca procurorul sã renunþe la urmãrirea penalã, în cazul infracþiunilor care se pedepsesc cu amendã sau cel mult ºapte ani de închisoare, dacã el constatã cã nu existã un interes public, prevãzutã în Codul de procedurã penalã, este neconstituþionalã. Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (PICCJ) anunþã cã a luat act de decizia Curþii Constituþionale pe care
procurorii o vor respecta întocmai. PICCJ atrage însã atenþia asupra impactul major al deciziei, arãtând cã anul trecut au fost soluþionate prin renunþare la urmãrire penalã 134.436 de cauze, în timp ce în 2014, anul în care au intrat în vigoare noile coduri penale, au fost soluþionate 86.883 de cauze. Curtea Constituþionalã (CC) a luat miercuri în dezbatere excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor articolului
318 din Codul de procedurã penalã. "În cazul infracþiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunþa la urmãrirea penalã când, în raport cu conþinutul faptei, cu modul ºi mijloacele de sãvârºire, cu scopul urmãrit ºi cu împrejurãrile concrete de sãvârºire, cu urmãrile
produse sau care s-ar fi putut produce prin sãvârºirea infracþiunii, constatã cã nu existã un interes public în urmãrirea acesteia", prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedurã penalã. Potrivit aceluiaºi articol, procurorul poate dispune, dupã consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sã îndeplineascã una sau mai multe dintre
urmãtoarele obligaþii: "a) sã înlãture consecinþele faptei penale sau sã repare paguba produsã ori sã convinã cu partea civilã o modalitate de reparare a acesteia; b) sã cearã public scuze persoanei vãtãmate; c) sã presteze o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii, pe o perioadã cuprinsã între 30 ºi 60 de zile, în afarã de cazul în care, din cauza stãrii de sãnãtate, persoana nu poate presta aceastã muncã; d) sã frecventeze un program de consiliere". Articolul 318 mai prevede, printre altele, cã, în cazul neîndeplinirii cu rea-credinþã a obligaþiilor în termen de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaþii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilã, procurorul revocã ordonanþa. O nouã renunþare la urmãrirea penalã în aceeaºi cauzã nu mai este posibilã. În
urma deliberãrilor, Curtea Constituþionalã, cu majoritate de voturi, a admis excepþia de neconstituþionalitate ºi a constatat cã dispoziþiile art. 318 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituþionale. Curtea a reþinut cã dispoziþiile criticate contravin principiului legalitãþii, prevãzut de art. 1 alin. (5) din Constituþie, precum ºi prevederilor art.124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cãrora justiþia se înfãptuieºte în numele legii ºi se realizeazã prin instanþele judecãtoreºti stabilite de lege. Decizia este definitivã ºi general obligatorie ºi se comunicã celor douã camere ale Parlamentului, Guvernului ºi instanþei care a sesizat Curtea Constituþionalã, respectiv Judecãtoria Drobeta Turnu Severin. Sursa Mediafax
Probe în anchete Neprotejarea lucrãtorilor expuºi la temperaturi furnizate de sistemul extreme, sancþionatã cu pânã la 2.500 de lei sunt obligaþi sã distribuie ceai fierbinte ºi sã de monitorizare video A ngajatorii acorde pauze pentru refacerea capacitãþii de termoreglare
P
e parcursul anului 2015, Poliþia Localã Deva, la solicitarea Instanþelor de Judecatã, a Parchetelor, Organelor de Poliþie ºi Jandarmerie ºi a celorlalte instituþii abilitate, a trimis nu mai puþin de 72 de înregistrãri video care ofereau probe pentru depistarea celor care au încãlcat legea. Numãrul de înregistrãri ajunse probã la dosar a crescut considerabil faþã de anul 2014, când au fost furnizate doar 29. Pe de altã parte, activitatea compartimentului de Supraveghere ºi Dispecerat din cadrul Poliþiei Locale Deva s-a caracterizat în anul 2015 comparativ cu anul 2014, printr-un numãr mai mare de sesizãri venite din partea operatorilor ce au fost depistate prin intermediul camerelor de supraveghere. În urma supravegherii prin intermediul camerelor, operatorii au surprins un numãr considerabil mai mare de sesizãri pe linie de ordine publicã, circulaþie rutierã cât ºi pe activitate comercialã, de la 620 în 2014 la 954 în 2015. Maximilian GÂNJU
angajaþilor care lucreazã expuºi la temperaturi extreme, iar în caz contrar riscã sã fie sancþionaþi cu amenzi cuprinse între 1.500 ºi 2.500 de lei, informeazã Inspecþia Muncii.
Inspecþia Muncii (IM) atenþioneazã angajatorii cã au obligaþia legalã sã distribuie ceai fierbinte angajaþilor care lucreazã expuºi la temperaturi extreme, când termometrul scade sub minus 20 de grade sau în condiþii de vânt, care pot fi corelate cu aceste valori. Totodatã, aceºtia trebuie sã acorde pauze pentru refacerea capacitãþii de termoreglare în spaþii fixe sau mobile cu microclimat corespunzãtor ºi sã le asigure echipament individual de protecþie. "În situaþia în care angajatorii nu pot asigura aceste condiþii, de comun acord cu reprezentanþii sindicatelor sau ai salariaþilor, vor dispune reducerea duratei de
lucru în mod corespunzãtor sau întreruperea acestuia cu asigurarea continuitãþii la locurile de muncã. Pe durata întreruperii colective a lucrului, contractele individuale de muncã ale salariaþilor se menþin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncã. Ulterior, vor fi stabilite modalitãþile de recuperare a timpului nelucrat. Aceste mãsuri minimale de protecþie a sãnãtãþii salariaþilor trebuie luate dacã temperaturile extreme se menþin cel puþin douã zile consecutiv. În caz de nerespectare a prevederilor legale prevãzute de Ordonanþa de Urgenþã 99/2000 privind mãsurile care pot fi aplicate în perioadele
cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã, sancþiunile pot fi amenzi de la 1.500 la 2.500 lei sau chiar sistarea activitãþii companiei pânã la remedierea deficienþelor constatate", precizeazã
inspectorul general de stat de la IM, Dantes Nicolae Bratu. Sursa Mediafax
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
Gigi, ia-i tu pe toþi! Steaua Bucureºti nu se mai opreºte din „beþie”. Echipa lui Gigi Becali, investitor, oier ºi scriitor de marcã (!?) ia tot ce poate din
fotbalul românesc ºi nu numai. Pânã la momentul acestor rânduri, i-a adus pe Bourceanu, Pintilii – de fapt, repatriaþi – pe
Marica (al 14-lea cel mai bun marcator din istoria Naþionalei României) ºi pe Bawab de la Craiova (fost component în loturile marilor Real Madrid ºi F.C. Barcelona!), un jucãtor care joacã în România din 2010, marcând în Liga I 36
de goluri, pentru Gloria Bistriþa, Gaz Metan Mediaº ºi C.S.U. Craiova. Ce-a mai rãmas de luat? Mai sunt vrep 3-4 þinte, spre Giurgiu ori Craiova, s-ar putea sã-i iese lui Gigi. Cu asemenea V.I.P.-uri în formulã, va
fi deranj mare pentru celelalte competitoare – sã nu uitãm nici de vedeta marocanã Kharja, 78 de meciuri în Naþionalã, cu 13 goluri marcate – pentru a putea þine pasul cu Super Steaua. ªi filmul încã nu e gata.
POVEªTILE SPORTULUI
Spectatorii, artificiile ºi farsa Momentul 29 mai 2004 rãmâne unul din marile mistere ale fotbalului petroºenean. Atunci, în prezenþa a 18.000 de spectatori, Jiul întâlnea (de fapt, o revenire dupã ºase ani) pe Gaz Metan Mediaº. Jiul se afla în luptã indirectã cu C.F.R. Cluj, care juca pe teren propriu cu C.S. Deva (pe care o va învinge cu 3-0). Nu conta ce fãcea C.F.R.ul, Jiul trebuia sã învingã, sã acumuleze 70 de puncte, unul peste cel al clujenilor. Dar soarta fu cruntã pentru jiuliºti...
L
a Cluj moderat, la Petroºani exagerat 18.000 de oameni iau loc în tribunele stadionului din Lunca Jiului, înconjuraþi de baloane alb-negre, artificii pregãtite sã sãrbãtoareascã fiesta, ºampanie pusã la rece, ce mai, nebunie totalã! La Cluj, oamenii mai
Alin Simota ºi Marian Spiru nu înþeleg ce li se întâmplã moderaþi, mai circumspecþi, cu o brigadã de arbitri formatã din trei fete, se pregãteau sã „mãcelãreascã” o echipã C.S. Deva care de pe locul 10, era deja în vacanþã. ªi în timp ce la Cluj unii marcau, la Petroºani alþii se chinuiau... C.F.R.-ul avea 2-0 în minutul 12, (autogol ºi un penalty...) aºa ca sã fie treaba-treabã, în timp ce Jiul nu reuºea nimic cu Nae Iorga ºi
Fragment din cartea „100% C.F.R. - Centenarul unui vis”
Gabi Apetrei în fazele de atac. Minutele se scurgeau, precum apa Jiului din spatele stadionului ºi la final, arbitrul vâlcean Adrian Comãnescu „stinge lumina”: 0-0. Pa artificii, adio promovare.
V
ariante ºi scenarii
Într-o atmosferã de înmormântare, lumea se retrage uluitã de pe stadion. Nimeni nu mai înþelege nimic... Cei din tabãra Mediaºului declarau în presa centralã cã oficiali ai Jiului au încercat contactarea pentru
Clujul se roagã...
a trânti meciul cu o lunã înainte. Se pare cã mai performanþi au fost clujenii, care ar fi oferit o primã consistentã jucãtorilor de la Gaz Metan Mediaº. Ionuþ Popa, antrenorul Jiului, ºi-a pus cenuºã în cap – vezi titlul „Îmi e ruºine sã ies din casã” din facsimilul alãturat –, dar a aruncat cuvinte grele la adresa staffului administrativ al Jiului: „Este o tragedie cã sunt astfel de persoane în fotbal. Acest Drãgoescu, ca ºi Spiru, sunt de decor la echipã”. ªi a mai spus în
final: „Oricum, mie nu îmi place zona din Valea Jiului”. Ionuþ popa este însã la fel de vinovat ca ºi toatã echipa care nu a reuºit sã treacã de acel ultim obstacol.
U
nii fericiþi, alþii prãbuºiþi
La 250 km distanþã, cele douã echipe trãiau stãri diferite. Clujenii s-a rugat în genunchi ºi apoi au sãrit în sus de bucurie, jiuliºtii erau prãbuºiþi printre baloane ºi artificii neexplodate. A fost un meci neverosimil, care a
ridicat numeroase semne de întrebare, firul scenariului ducând pânã la faptul cã toatã povestea cu fiesta de dupã meci ar fi fost o mare farsã, pusã la cale chiar de patronul Jiului (!?), pânã la faptul cã medieºenii au fost mult mai motivaþi decât ceea ce ar fi primit de la Jiul, trãgând pentru cauza C.F.R.-ului. Au trecut de-atunci aproape 12 ani. Vom ºti vreodatã adevãrul... cu baloane ºi artificii?
Paginã realizatã de Genu TUÞU
... ºi se bucurã