Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1024
Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
O fetiþã cu handicap a fost trimisã de un medic sã munceascã
Un nou telescaun în Straja n nou telescaun U în Straja. La momentul de faþã, staþiunea montanã Straja este cea mai atractivã din perspectiva turiºtilor care în fiecare weekend sunt cu miile. Pentru a spori numãrul celor care aleg ca destinaþie staþiunea montanã, investitorii din zonã au în vedere montarea unui nou telescaun. Acesta va fi amplasat paralel cu teleschiul 3 ºi va duce pânã pe pârtia Mutu. Anul acesta au în vedere investitorii din Straja realizarea acestui nou mijloc de transport pe cablu. Staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã. Cele 10 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind
echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Datoritã construirii telegondolei care pleacã din Lupeni (pe traseul vechiului telescaun) ºi a noului telescaun de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, care pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km. Monika BACIU
C
opilei i-a fost schimbatã încadrarea gradului de handicap din „grav” în „mediu”, pentru cã, între evaluãri, „fetiþa n-a rãmas fãrã o mânã sau un picior”, susþine mãtuºa fetei. Femeia este disperatã ºi cere ca fetiþa sã fie evaluatã corect de o comisie de la minister ºi nu de cea din judeþul Hunedoara, în care nu mai are încredere. >>> PAGINA A 7-A
Bãtrân degerat în propria casã G
erul cumplit face victime ºi cele mai multe ajung la secþiile de urgenþã ale spitalelor. Un bãtrân de peste 80 de ani a fost adus miercuri dimineaþã la urgenþã cu hipotermie ºi, alãturi de el, au mai ajuns oamenii strãzii, dar ºi bãtrâni din grupele de risc. Medicii ne recomandã, însã, tuturor sã evitãm plimbãrile în ger. Gerul a muºcat pãtrunzãtor în ultimele zile, iar zeci de oameni au ajuns la secþia Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Printre ei, ºi un bãtrân de 82 de ani, care locuia singur ºi care a fost vizitat de un vecin. Aceasta a sunat imediat la 112, când l-a gãsit aproape degerat în
locuinþa sa ºi aºa a ajuns la spital. „Astãzi a fost de cãtre SMURD un pacient, care îngheþase în casã. Pot spune cã pacientul vârstnic a fost internat cu hipotermie moderatã”, a declarat dr. Monica Ciugulea, medic la U.P.U. din cadrul Spitalului de Urgenþã dn Petroºani.
Nici oamenii strãzii nu sunt ocoliþi acum de probleme. Majoritatea, însã, ajung când le este foarte rãu ºi sunt obsevaþi de echipajele de poliþie. Din pãcate, însã, ei refuzã ajutorul ºi imediat ce se înzdrãvenesc puþin, ies din nou afarã în ger. „Da, vin ºi oamenii strãzii, dar din
pãcate nu toþi doresc sã fie trimiºi la adãpost, fiindcã acolo nu au voie decât sã fie curaþi, sã nu bea”, a mai spus medicul de la secþia de urgenþã a spitalului. Medicii ne sfãtuiesc sã evitãm ieºirile dese acum, când temperaturile sunt
atât de scãzute, pentru cã bolile se pot agrava mult din cauza gerului. „Cei care se ºtiu cardiaci nu au ce sã caute afarã pe frigurile astea, pentru cã frigul decompenseazã bolile cronice. Ar trebui sã stea în casã, la cãldurã, sau sã se îmbrace foarte bine, dacã e musai necesar sã iasã afarã”, ne sfãtuiesc medicii. Temperaturile extreme continuã sã se înregistreze ºi în zilele urmãtoare, când sunt aºteptate minime ºi de - 20 C, aºa încât medicii ne sfãtuiesc sã ieºim cât mai puþin afarã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
Culmea nemulþumirii. Indignaþi cã a fost curãþat drumul de zãpadã ulmea ironiei. În timp ce unii C cetãþeni se plâng
cã nu sunt curãþate drumurile, alþii sunt nemulþumiþi cã a fost înlãturatã zãpada de pe un drum judeþean care era pretabil a fi folosit ca pârtie de schi. Anul trecut autoritãþile locale de la Vulcan au decis sã transforme drumul spre staþiunea montanã Pasul Vâlcan în pârtie de schi ºi au luat amendã. Astfel, anul acesta drumul este curãþat. Consiliul Judeþean Hunedoara este instituþia care a derulat procedurile pentru serviciile de deszãpezire având în vedere cã drumul este judeþean. Edilii ar fi vrut ca în zonã sã organizeze activitãþi dedicate sporturilor de iarnã. “Drumul judeþean 664 care leagã Municipiul Vulcan, (prin Pasul Vâlcan), de Comunã Schela jud. Gorj, aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel
întreþinerea lui pe timp de iarnã se face în baza unor contracte încheiate de Consiliul Judeþean cu firme private. Cu toatã insistenta noastrã de a nu se interveni cu material antiderapant pe drum, ieri acesta a fost curãþat pe porþiunea reabilitatã, firma privatã argumentând cã reprezentanþii Consiliul Judeþean doresc sã vadã starea în care se afla drumul, având programatã o recepþie împreunã cu reprezentanþii ADR VEST, (probabil ultima), la lucrãrile efectuate pe acesta. Sincer ne pare rãu, dar deocamdatã avem posibilitãþi limitate în ce priveºte organizarea activitãþilor de iarna în Pasul Vâlcan ºi asta nu datoritã neimplicãrii Administraþiei Locale. Avem promisiuni ca pentru sezonul urmãtor sã avem noi pãrþii care sã ne mulþumeascã pe toþi”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Curãþarea carosabilului a nãscut discuþii în rândul vul-
cãnenilor care se declarã total nemulþumiþi de aceastã mãsurã. “Pãcat era bucuria copiilor ºi a tuturor vulcanenilor dar cu siguranþã au fost unii care au fãcut mare vâlvã ca drumul nu este curãþat”, spune o vulcãneancã. Alþii acuzã cã sus în staþiune nu existã nicio posibilitate de petrecere a timpului. “Pe când se va vedea ceva concret, ºi dacã se urcã pânã sus nu ai ce face, nu este nimic amenajat,,, când era cabana mare te mai puteai duce, acum pentru ce sã mergem, sã bei un ceai sau un vin în frig, nu se mai pune vorba dacã vrei sã mãnânci ceva”, spune un alt vulcãnean. Existã ºi cetãþeni care considerã cã drumul trebuie curãþat având în vedere statutul acestuia. “Alþii se plâng ca nu le curãþã drumurile, noi ne plângem cã ne sunt curãþate. Pãrerea mea e cã drumul e drum ºi trebuie curãþat, nu e pârtie de ski. Problema e cã Pasul Vâlcan e o staþiune
care nu are domeniu skiabil, hoteluri/moteluri, restaurante. Mãcar peisajul e frumos. Prin urmare, dacã eºti turist ºi nu ºtii unde sã faci o pozã cu un peisaj frumos, Pasul Vâlcan te aºteaptã cu braþele deschise ºi atât”, scrie un alt vulcãnean. Peste 12 milioane de lei au fost investiþi în proiectul de modernizare a celor patru kilometri ai drumului judeþean Vulcan – Pasul Vulcan, finanþat în cea mai mare parte de Uniunea Europeanã. anul trecut, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a sancþionat administraþia localã din Vulcan pentru închiderea drumului judeþean spre Pasul Vâlcan, care a devenit pârtie pentru cei care urcã cu telegondola în zona de agre-
Guvernul realizeazã hãrþile sãrãciei
H
ãrþile sãrãciei. Guvernul României are în vedere realizarea unor hãrþi ale sãrãciei pentru a avea o imagine clarã asupra zonelor în care trebuie îmbunãtãþit nivelul de trai. Astfel, în urma realizãrii acestor hãrþi, autoritãþile locale ºi centrale vor trebui sã se concentreze asupra acestor zone pentru a le rezolva problemele. Premierul României Dacian Cioloº a apreciat cã de-a lungul anilor s-au fãcut anumite greºeli în implementarea proiectelor cu fonduri europene, iar acestea nu îºi gãsesc aplicarea practicã în beneficiul comunitãþii. “Noi ne-am concentrat foarte mult pe partea administrativã, de absorbþie a fondurilor, ceea ce a fost un lucru bun, pentru cã, uite, pânã la urmã, chiar ºi aºa, n-am
reuºit sã absorbim 25% din alocarea bugetarã totalã ºi asta a fãcut sã nu ne concentrãm suficient, în paralel cu absorbþia fondurilor, ºi pe impactul pe care utilizarea acestora îl are. Intrãm acum într-o nouã perioadã bugetarã, 2014-2020, ºi România trebuie sã foloseascã cât mai bine perioada asta, nu doar pentru a absorbi în economie câteva miliarde de euro, dar ºi pentru ca absorbþia
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
aceasta în economie sã dea rezultate mai bune decât a dat pânã acum. Deci, o mai bunã þintire a utilizãrii fondurilor europene. Deci, aº vrea sã schimbãm acum modul de abordare ºi când vorbim de absorbþia fondurilor europene sã o facem corelat cu obiective de politici sectoriale. Ce vrem sã facem în domeniul sãnãtãþii, ce vrem sã facem în domeniul educaþiei, ce vrem sã facem în, eu
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
ºtiu, în alte domenii, în domeniul social, ce ne permit sã facem fondurile europene, ce avem din fonduri naþionale alocat pe domeniile respective ºi cum putem integra ºi fondurile europene, ºi fonduri naþionale ca sã ne atingem niºte obiective de politici publice. Deci vreau sã pornim invers, de la obiectivele de politici publice ºi modul cum folosim fonduri europene ºi naþionale ca sã atingem niºte
ment. Primãria Vulcan a fost amendatã cu 2.000 de lei de reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii Regionale, în urma unui control efectuat pe drumul judeþean 664 Vulcan – Pasul Vâlcan. Sancþiunea a fost datã pentru cã li s-a permis schiorilor ºi turiºtilor veniþi la sãniuº sã foloseascã ºoseaua ca pârtie. Drumul judeþean de patru kilometri a fost modernizat printr-un proiect finanþat din fonduri europene, iar la scurt timp dupã inaugurarea proiectului, dupã primele ninsori abundente din acest sezon, administraþia localã din Vulcan a decis sã îl închidã, pentru a putea fi folosit ca pârtie de turiºtii care ajung în Pasul Vâlcan.
obiective. ªi în sensul ãsta am avut discuþiile ºi aici ºi în sensul ãsta vã rãspund la întrebare. Aº vrea ca pe viitor, pornind de la evaluãrile pe care le avem vizavi de calitatea absorbþiei sã vedem cum putem îmbunãtãþi calitatea acesteia atunci când se va decide ca pe o
Monika BACIU anumitã mãsurã sau pe un anumit program operaþional, pe o anumitã mãsurã sã fie facilitat un anumit tip de proiecte pe anumite teritorii sau pe anumite zone de dezvoltare”, a subliniat premierul României, Dacian Cioloº. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
Falimentul CEH, la mâna creditorilor
F
alimentul Complexului Energetic Hunedoara nu oferã protecþie socialã angajaþilor, ci doar respectarea normelor energetice ºi de mediu. Intrarea în insolvenþã a societãþii energetice are douã feþe ale monedei. Una este ieºirea din acest impas financiar, iar pe cealaltã parte a faþetei este declararea falimentului.
I
nsolvenþa asigurã protecþie juridicã
Reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã intrarea în insolvenþã a CEH îi asigurã societãþii protecþie juridicã, însã dispar ºi anumite structuri. Astfel, a încetat mandatul administratorilor statutari, iar adunarea generalã a acþionarilor ºi-a suspendat activitatea. “În data de 18.01.2016 a fost convocatã adunarea
generalã extraordinarã a acþionarilor pentru desemnarea administratorului special care sã conducã activitatea debitorului sub supravegherea administratorului judiciar, sã coordoneze întocmirea planului de reorganizare ºi sã reprezinte interesele acþionarilor în procedurã. Conform prevederilor legale, planul de reorganizare elaborat de debitor, prin administratorul special va fi supus aprobãrii adunãrii gene-
rale a acþionarilor CEH. Totodatã, în temeiul prevederilor art. 54 ºi 55 din Legea nr. 85/2014, odatã cu numirea administratorului special, mandatul administratorilor statutari înceteazã, iar adunarea generalã a acþionarilor îºi
suspendã activitatea”, se aratã într-un rãspuns al Ministerului Energiei. Deschiderea procedurii insolvenþei a suspendat toate ordonanþele de platã împotriva CEH, iar societatea este protejatã prin lege. “Prin deschiderea
Oficialii europeni spun mâine dacã aprobã planul de restructurare pentru CEH
C
omplexul Energetic Hunedoara aflã dacã planul de restructurare întocmit de ISPE este sau nu aprobat de Comisia Europeanã. Oficialii Comisiei Europene vor trebui ca mâine sã notifice Ministerul Energiei dacã planul de restructurare pentru CEH este aprobat. “Cei de la minister au fost la Bruxelles ºi am înþeles cã în data de 22 ianuarie Comisia Europeanã va transmite dacã aprobã sau nu planul de restructurare întocmit de ISPE”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. În tot acest timp, reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã au în vedere transformarea ajutorului de stat în ajutor de restructurare pentru CEH. La momentul acordãrii ajutorului, se specificã faptul cã planul de restructurare prevede lichidarea voluntarã a societãþii. “Ministerul Energiei continuã acþiunea de notificare a Comisiei Europene a intenþiei de transformare a ajutorului de stat individual de salvare, acordat CEH prin OUG nr.
22/2015, în ajutor de restructurare în baza planului de restructurare carem în caz de aprobare, poate deveni parte componentã a planului de reorganizare, având în veder faptul cã, în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat acordat întreprinderilor în dificultate, CEH, ca întreprindere împotriva cãreia s-a deschis o procedurã colectivã de insolvenþã, poate beneficia de un ajutor de restructurare”,
aratã oficialii Ministerului Energiei. Planul de restructurare întocmit de ISPE ºi aprobat în luna decembrie a anului trecut de Consiliul de Administraþie prevede divizarea Complexului Energetic Hunedoara. “Mãsurile luate în vederea redresãrii activitãþii, CE Hunedoara, respectiv activitatea minierã ºi activitatea de producere a energiei electrice ºi termice, în cadrul unor companii separate astfel: Compania Minierã Petroºani – care sã preia activitãþile miniere ºi activitãþile conexe ºi Compania Electrocentrale Paroºeni – care sã preia activitatea de producere a energiei electrice ºi termice din SE Paroºeni ºi activitatea de producere
a energiei electrice ºi termice din cadrul SE Deva”, se aratã într-un rãspuns oferit de reprezentanþii CEH. Ultimul Draft, înaintat de Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice, lider naþional în servicii de consultanþã ºi inginerie energeticã, a fost întocmit cu respectarea Hoþ. AGA nr.16/28.08.2015 care aprobã de principiu divizarea parþialã a societãþii, a fost avizat de cãtre Consiliul Tehnico – Economic al CEH în data de 14.12.2015 ºi de cãtre Consiliul de Administraþie al S. CEH S.A., urmând a fi prezentat/discutat la Bruxelles. La data de 30 octombrie, CEH înregistra datorii la bugetul de Stat în valoare de 334.821.507, bugetul asigurãrilor sociale de stat datorii de 263.850.812, iar la bugetul local avea datorii de 2.622.329. la toate acestea se adaugã ºi datoriile comerciale în sumã de 162.513.632,47 lei. Monika BACIU
procedurii insolvenþei, CEH a trecut sub protecþia juridicã asiguratã prin lege, participanþii la procedurã fiind instanþele de judecatã, judecãtorul sindic ºi creditorii, precum ºi administratorul special în limitele atribuþiilor sale stabilite de lege”, mai aratã oficialii Ministerului Energiei.
sindic, caz în care la aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special acþionarul poate interveni cu elemente care sã þinã cont de anumite þinte strategie, atât pentru siguranþa sistemului, cât ºi pentru rezervarea unei protecþii sociale ºi de mediu”, este una dintre soluþiile de redresare.
R
V
eversul medaliei
Cealaltã faþã a monedei duce spre faliment, iar reprezentanþii ministerului de resort nu exclud nici aceastã variantã. Dezastrul se poate întâmpla dacã planul de reorganizare nu este aprobat de creditori. Ieºirea din crizã este vãzutã de minister prin douã variante.
V
arianta 1 – plan de restructurare aprobat “Planul de reorganizare propus de debitor prin administratorul special este aprobat de comitetul creditorilor ºi admis de judecãtorul
arianta 2 – faliment
“Planul de reoreganizare propus de debitor prin administratorul special nu este aprobat de comitetul creditorilor, ceea ce ar crea premisele deschiderii procedurii falimentului, caz în care Guvernul, prin instituþiile sale va monitoriza numai respectarea actelor normative specifice de reglementare în domeniul energetic ºi al protecþiei mediului”, este varianta cu numãrul 2. Atfel spus, în cazul falimentului, angajaþii CEH pleacã acasã fãrã drept de apel, fãrã sume compensatorii, disponibilizãri sau alte facilitãþi. Monika BACIU
Angajãrile în minerit, tot în procedurã de filtru
C
urtea Supremã încã nu a fãcut luminã în cazul angajãrilor de la Complexul Energetic Hunedoara din anul 2013. mai mult decât atât, procesul de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nici nu a primit încã termen de judecatã. Angajãrile din 2013 de la Societatea Naþionalã a Huilei, în instanþã. Anul 2013 a fost caracterizat la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei de angajãri. Dupã zeci de ani, la minele din Valea Jiului au avut loc angajãri, dar ºi acestea au debutat cu stângul. Criteriile au fost stabilite de conducerea societãþii, iar unele dintre acestea au intrat în vizorul Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de la CNCD drept pentru care au apelat la instanþã. 3000 de lei ar trebui sã plãteascã Complexul Energetic Hunedoara ca amendã contravenþionalã pentru nerespectarea anumitor condiþii. Astfel, pentru angajãrile din luna mai de la Mina Lupeni, CEH a stabilit mai multe condiþii, iar CNCD a a dispus - prin Nota de autosesizare nr. 3682/29.05.2013 - începerea din oficiu a unei analize de discriminare pe criterii de vârstã, domiciliu ºi þinutã. Cei de la Complexul Energetic Hunedoara au pierdut procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia, iar apelul se va judeca la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Deocamdatã instanþa supremã nu a acordat un termen de judecatã în acest dosar. Monika BACIU
4 Actualitate
Pensionar miner, pasionat de fotografie
A
refuzat sã piardã vremea în faþa blocului, sau sã spargã seminþe cu colegii de la minã ºi, dupã ce s-a pensionat ºi a „rãbdat” un astfel de tratament cam o lunã, Laurenþiu Sorin Vasile ºi-a luat lumea în cap. Înarmat cu un aparat foto, o bicicletã ºi multã poftã de viaþã, pensionarul miner descoperã zilnic locuri ºi surprinde instantanee, ce bucurã pe oricine. Aºa l-am descoperit ºi noi, dupã numãrul de vizualizãri de pe o reþea de socializare. Nu conteazã dacã e ger, sau soare torid, ci doar încotro sã o apuce. Povestea omului, care a stat pânã la 45 de ani sub pãmânt ºi acum preferã sã descopere lumea la suprafaþã, este una fascinantã ºi ceea ce descoperã el zilnic ne face sã reconsiderãm locurile în care trãim. Mereu parcurge distanþe enorme, pe bicicletã, pentru cã aºa se simte el bine. Se trezeºte de dimineaþã, mãnâncã, iar apoi îºi ia cu el ceva de mâncare, ca la minã, doar cã de aceastã datã, masa nu e servitã pe un ziar, la lumina lãmpii de miner, ci direct în naturã. „Am vrut sã le arãt celor ce nu pot sã vinã în Valea Jiului ºi, cu ocazia asta, chiar sã vinã, cã Petrila ºi Valea Jiului are locuri minu-
nate. Sunt petrilean ºi am încercat sã arãt mai mult din partea aceasta, Cheile Tãii, Jieþului, Voievodu, iar acum merg ºi spre Câmpu lui Neag, Densuº, în toate destinaþiile, cu bicicleta. Dupã cum vedeþi ºi acum sunt, deºi e frig afarã. ªi alatãieri erau tot – 10 C, dar am fost la hotar (n.r limita cu Vâlcea), era o zi superbã ºi aveai impresia cã sunt +10 C”, ne mãrturiseºte pensionarul miner. Bicicleta îi este tovarãºã ºi aparatul foto nu-i lipseºte. Domnul Laurenþiu mi-a povestit cã are un aparat mai performant, dar de obicei, imaginile ce îi sunt lui foarte dragi le-a surprins întâmplãtor, când la îndemânã avea un aparat simplu de
fotografiat. „Bicicleta mã ajutã, hainele sunt adecvate pentru acest anotimp ºi impulsul acesta, care mã face sã gãsesc un cadru deosebit pe care sã vreau sã îl vadã ºi prietenii mei, mã scoate musai din casã. Care cadru îmi este cel mai drag? Un bãieþel, pe care l-am surprins când au fost Piþãrãii, de aici din Jieþ. Era îmbrãcat în palton de postav, cu cãciulã de astrahan ºi acea fotografie, cred cã este una dintre cele mai frumoase pe care le am”, spune Laurenþiu Sorin Vasile. De fiecare datã când vede ceva interesant, se opreºte, fotografiazã ºi apoi posteazã pe pagina sa de socializare. ªi aºa a fost descoperit de concetãþenii lui, plecaþi în lume. „Pe lângã faptul cã merg cu bicicleta, merg ºi pe jos ºi am
avut ocazia sã vãd cãprioare, sau capre negre în turmã, tot felul de animale, pe care multã lume le vede numai la zoo. Pozez case, locuri, zone din diverse unghiuri ºi oamenii se regãsesc în imaginile mele, primesc aprecieri ºi asta este tot ce vreau”, mai spune omul. A fãcut sute de fotografii ºi, cel mai mult a apreciat atunci când oamenii dragi lui
ºi-au regãsit locurile natale pe site-ul sãu de socializare. Aºa s-a întâmplat, dupã cum ne-a povestit chiar el, despre o prietenã plecatã în SUA, care ºi-a revãzut casa copilãriei în fotografiile lui Sorin Laurenþiu Vasile ºi ce altã rãsplatã sã mai vrea? Asta dupã ce, pânã a fost miner, nimic nu era la fel. „Din fericire pentru mine ºi din pãcate pentru cei care au rãmas acolo, cã
acolo sunt momente mult mai grele pentru ei ºi eu încerc sã le mai aduc o razã de bucurie cu fotografiile mele, pe care încerc sã le fac cât mai bine”, afirmã, cu tristeþe, fotograful pensionat din rândul lor. Domnul Laurenþiu Vasile este susþinut în tot ceea ce face de familia sa, iar el, la rândul sãu, îºi încurajeazã copiii sã îl urmeze. De altfel, una dintre cele mai spectaculoase filmãri, în care sunt surpinse capre negre,, undeva lângã Lonea, este fãcutã de fiul sãu de 9 ani. Nimeni nu se supãrã cã pleacã dimineaþa ºi acum vine când se întunecã, pentru cã toþi ºtiu cã o face cu pasiune. Nu existã floare sã înfloreascã fãrã sã fie surpinsã de pensionarul miner, nu a nins sau nu a îngheþat vreun ochi de apã, fãrã sã fie privit artistic prin obiectivul aparatului sãu, iar natura îi este darnicã mereu. Asta pentru cã zilnic bate zeci de kilometri cu bicicleta, pe munþi ºi vãi, în cãutarea celei mai frumoase imagini. ªi nu se va lãsa, pânã ce cu ochii sãi nu va vedea Transfãgãrãºanul, de pe bicicletã, aºa cã îl aºteptãm ºi noi cu dovezi de acolo. Diana MITRACHE
Mai puþine avarii decât se aºteptau
T
emperaturile extreme n-au creat probleme deosebite operatorului de apã potabilã din Valea Jiului, chiar dacã la societate a fost creat un comandament de intervenþie pe perioada gerului. Surprinzãtor, deºi a fost înregistratã cea mai scãzutã temperaturã din aceastã iarnã, operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului a avut mai puþine intervenþii decât la începutul anului când au fost -18 grade Celsius faþã de 24 cât s-a înregistrat azi-noapte. Potrivit directorului tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa, numãrul redus de avarii se datoreazã ºi faptului cã
populaþia a þinut cont de sfaturile angajaþilor operatorului de apã ºi canalizare cu privire la izolarea reþelelor pe care le au în proprietate. „Am avut probleme la începutul anului, atunci au fost mai multe, dar acum sunt rezolvabile. Sunt locaþii unde trebuie sã intervenim ºi ne este groazã sã oprim apa ca sã nu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
îngheþe alte branºamente, însã probleme deosebite nu am avut. Au fost peste 100 de intervenþii pe data de 1 ianuarie, atunci am avut foarte multe sesizãri cauzate de ger. Le-am rezolvat ºi oamenii au conºtientizat atunci cã trebuie sã închidã uºile la scãrile de bloc, geamurile, cã multe probleme din aceastã cauzã au apãrut. Acum nu avem un aport foarte mare de sesizãri, este unul peste medie dar nimic deosebit”, a declarat Florin Donisa. Conform înregistrãrilor ANM, în municipiul Petroºani s-a înregistrat o temperaturã de -24 de grade Celsius, în noaptea de 19/20 ianuarie 2016, doar la Braºov fiind o temperaturã mai scãzutã. Maximilian GÂNJU
Primarii nu vor beneficia de pensii speciale u vreau pensie “N specialã”. Este declaraþia primarului
oraºului Petrila, Ilie Pãducel, care este de pãrere cã primarii, viceprimarii sau preºedinþii de consilii judeþene nu trebuie sã fac excepþie de la regula de calcul a pensiei. Primarii nu vor beneficia de pensii speciale. Curtea Constituþionalã a decis miercuri cã legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene este neconstituþionalã. “Am fost ºi sunt de acord
cu calculul pensiei dupã contribuþia fiecãruia la sistemul de pensii. Nu conteazã cã suntem primari, parlamentari sau preºedinþi de consilii judeþene. Calculul pensiei trebuie sã se facã dupã contribuþiile la sistemul de pensii publice”, a
declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. De cealaltã parte, primarul oraºului Uricani este de pãrere cã edilii au anumite responsabilitãþi ºi stres, iar pentru asta ar trebui sã beneficieze de aceleaºi încadrãri
precum comandaþii de Poliþie. “Unde-i lege, nu-i tocmealã. Pentru noi, primarii, e mai corect ca în cazul calculului pensiei sã fie aceleaºi condiþii ca la comandanþii de Poliþiei. Primarul are responsabilitãþi, stresul e mare, avem în mâini soarta comunitãþii, într-o societate dezvoltatã cu o economie bine pusã la punct se poate gândi ceva în plus. Totuºi pensiile speciale trebuie sã fie pentru veteranii de rãzboi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În ceea ce priveºte municipiul Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a subliniat cã “nu am nicio pãrere” în ceea ce priveºte declararea ca neconstituþionalã a pesiilor
speciale pentru primari. Primarii Cornel Resmeriþã (Lupeni), Gheorghe Ile (Vulcan) ºi Nicolae Dunca (Aninoasa) nu au putut fi contactaþi pentru a-ºi exprima pãrerea cu privire la neconstituþionalitatea acestei legi. Legea pensiilor pentru aleºii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraþilor de la CC cu actul normativ. Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituþionalã a României în legãturã cu obiecþiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preºedinþilor ºi vicepreºedinþilor de consilii judeþene. Monika BACIU
Pãducel, dispus sã reintroducã microbuzele ZMK F irma ZMK a plecat din vina taxiurilor care circulã în regim de maxi-taxi la Petrila ºi care sunt prea multe, însã, tocmai acestea au rãmas sã lucreze acum. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului situaþia este ca în junglã ºi primarul Pãducel este dispus sã reintroducã microbuzele ZMK, dar sub altã firmã ºi nu vede niciun conflict de interese în acest moment în transportul local. Pentru cã de 3 zile se tot cautã alternative la transportul în comun din oraºul Petrila, primarul Ilie Pãducel s-a apucat de recensãmânt. Numãrã acum navetiºtii
ºi maºinile care au lucrat pânã sâmbãtã pentru ZMK, pentru a le reintroduce pe acest traseu. „Trimitem documentaþia foarte repede la Consiliul Judeþean, ca ºi situaþia microbuzelor care sunt în Petrila, pentru cã o parte dintre maºinile care au lucrat la ZMK în programul de transport în comun, au proprietari care sunt din Petrila. Oamenii sunt de acord sã lucreze”, a declarat Ilie Pãducel, primarul
oraºului Petrila. ZMK ar fi reclamat concurenþa neloialã a taxiurlor în acest oraº, dar Pãducel se jurã cã nu are nicio reclamaþie de la conducerea firmei ºi nici ºoferii nu au obiecþii. „Sã ºtiþi cã majoritatea dintre ei nu au pus vina pe transportul cu taxi. Nici mãcar o reclamaþie scrisã nu am avut în ultimii 3 ani din partea firmei în legãturã cu modul de funcþionare a taxiurilor”, a menþionat Pãducel.
Primãria Petroºani, asociere pentru proiecte sociale unicipalitatea de la M Petroºani se asociazã cu Subfiliala de Cruce Roºie
pentru a realiza mai multe proiecte de interes comunitar. Pentru aceastã asociere consiliul local de la Petroºani are în vedere alocarea sumei de 15 mii de lei pentru realizarea acþiunilor comune. “Subfiliala de Cruce Roºie Petroºani îºi propune sã desfãºoare în comun activitãþi prilejuie de Ziua Internaþionalã a Femeii, Ziua Mondialã a Inimii,
Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii, Ziua Internaþionalã a Copilului, organizarea unui cabinet pentru acordarea îngrijirilor premedicale persoanelor cu venituri reduse ºi
În acest moment, la Petrila sunt emise, cu aprobarea Consiliului Local, 94 de maºini în regim de taxi ºi pe traseu sunt 74. Cifrele sunt date oficiale, dar pe surse se vehiculeazã ideea cã acestea i-ar aparþine unui angajat al primãriei, iar de aici revolta celor de la
fãrã venituri de pe raza municipiului Petroºani, organizarea ºi desfãºurarea concursului pentru sãnãtate ºi acordarea primului ajutor “sanitarii pricepuþi” – faza judeþeanã ºi alte acþiuni în comun cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, Asociaþia PetroAqua, Asociaþia Pro Parâng, prevãzute în planul de acþiuni comune pentru anul 2016”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãtâre. În cazul în care consilierii locali vor aproba acest proiect, municipalitatea de la Petroºani va aloca suma de 15.000 de lei pentru realizarea acestor proiecte de interes social. Monika BACIU
maxi-taxi. „Nu ºtiu ale cui sunt maºinile. ªtiu, ºi nu are rost sã nu recunoaºtem, un angajat al primãriei a avut cândva firmã de taxi. Acum nu mai are”, a precizat primarul oraºului. Situaþia cu haosul din Petrila þine de la începutul sãptãmânii ºi, treptat, taxiurile au luat locul maºinilor de la transportul în comun. Asta, însã, nu rezolvã problema oamenilor
navetiºti ºi nici a elevilor, decât pe moment, motiv pentru care Ilie Pãducel este dispus sã obþinuã o nouã licenþã pentru microbuzele care au circulat prin ZMK pânã la finele sãptãmânii trecute. Ilie Pãducel se întâlneºte, astãzi, cu Adrian David preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a rezolva problema transportului în comun. “Dimineaþã mã întâlesc cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David pentru a rezolva problema. Pentru moment am reuºit sã suplinim parþial lipsa acestor microbuze. Am pus la dispoziþia copiilor autobuzele ºcolare pe care le avem pânã rezolvãm problema”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Diana MITRACHE Monika BACIU
4 Actualitate
Pensionar miner, pasionat de fotografie
A
refuzat sã piardã vremea în faþa blocului, sau sã spargã seminþe cu colegii de la minã ºi, dupã ce s-a pensionat ºi a „rãbdat” un astfel de tratament cam o lunã, Laurenþiu Sorin Vasile ºi-a luat lumea în cap. Înarmat cu un aparat foto, o bicicletã ºi multã poftã de viaþã, pensionarul miner descoperã zilnic locuri ºi surprinde instantanee, ce bucurã pe oricine. Aºa l-am descoperit ºi noi, dupã numãrul de vizualizãri de pe o reþea de socializare. Nu conteazã dacã e ger, sau soare torid, ci doar încotro sã o apuce. Povestea omului, care a stat pânã la 45 de ani sub pãmânt ºi acum preferã sã descopere lumea la suprafaþã, este una fascinantã ºi ceea ce descoperã el zilnic ne face sã reconsiderãm locurile în care trãim. Mereu parcurge distanþe enorme, pe bicicletã, pentru cã aºa se simte el bine. Se trezeºte de dimineaþã, mãnâncã, iar apoi îºi ia cu el ceva de mâncare, ca la minã, doar cã de aceastã datã, masa nu e servitã pe un ziar, la lumina lãmpii de miner, ci direct în naturã. „Am vrut sã le arãt celor ce nu pot sã vinã în Valea Jiului ºi, cu ocazia asta, chiar sã vinã, cã Petrila ºi Valea Jiului are locuri minu-
nate. Sunt petrilean ºi am încercat sã arãt mai mult din partea aceasta, Cheile Tãii, Jieþului, Voievodu, iar acum merg ºi spre Câmpu lui Neag, Densuº, în toate destinaþiile, cu bicicleta. Dupã cum vedeþi ºi acum sunt, deºi e frig afarã. ªi alatãieri erau tot – 10 C, dar am fost la hotar (n.r limita cu Vâlcea), era o zi superbã ºi aveai impresia cã sunt +10 C”, ne mãrturiseºte pensionarul miner. Bicicleta îi este tovarãºã ºi aparatul foto nu-i lipseºte. Domnul Laurenþiu mi-a povestit cã are un aparat mai performant, dar de obicei, imaginile ce îi sunt lui foarte dragi le-a surprins întâmplãtor, când la îndemânã avea un aparat simplu de
fotografiat. „Bicicleta mã ajutã, hainele sunt adecvate pentru acest anotimp ºi impulsul acesta, care mã face sã gãsesc un cadru deosebit pe care sã vreau sã îl vadã ºi prietenii mei, mã scoate musai din casã. Care cadru îmi este cel mai drag? Un bãieþel, pe care l-am surprins când au fost Piþãrãii, de aici din Jieþ. Era îmbrãcat în palton de postav, cu cãciulã de astrahan ºi acea fotografie, cred cã este una dintre cele mai frumoase pe care le am”, spune Laurenþiu Sorin Vasile. De fiecare datã când vede ceva interesant, se opreºte, fotografiazã ºi apoi posteazã pe pagina sa de socializare. ªi aºa a fost descoperit de concetãþenii lui, plecaþi în lume. „Pe lângã faptul cã merg cu bicicleta, merg ºi pe jos ºi am
avut ocazia sã vãd cãprioare, sau capre negre în turmã, tot felul de animale, pe care multã lume le vede numai la zoo. Pozez case, locuri, zone din diverse unghiuri ºi oamenii se regãsesc în imaginile mele, primesc aprecieri ºi asta este tot ce vreau”, mai spune omul. A fãcut sute de fotografii ºi, cel mai mult a apreciat atunci când oamenii dragi lui
ºi-au regãsit locurile natale pe site-ul sãu de socializare. Aºa s-a întâmplat, dupã cum ne-a povestit chiar el, despre o prietenã plecatã în SUA, care ºi-a revãzut casa copilãriei în fotografiile lui Sorin Laurenþiu Vasile ºi ce altã rãsplatã sã mai vrea? Asta dupã ce, pânã a fost miner, nimic nu era la fel. „Din fericire pentru mine ºi din pãcate pentru cei care au rãmas acolo, cã
acolo sunt momente mult mai grele pentru ei ºi eu încerc sã le mai aduc o razã de bucurie cu fotografiile mele, pe care încerc sã le fac cât mai bine”, afirmã, cu tristeþe, fotograful pensionat din rândul lor. Domnul Laurenþiu Vasile este susþinut în tot ceea ce face de familia sa, iar el, la rândul sãu, îºi încurajeazã copiii sã îl urmeze. De altfel, una dintre cele mai spectaculoase filmãri, în care sunt surpinse capre negre,, undeva lângã Lonea, este fãcutã de fiul sãu de 9 ani. Nimeni nu se supãrã cã pleacã dimineaþa ºi acum vine când se întunecã, pentru cã toþi ºtiu cã o face cu pasiune. Nu existã floare sã înfloreascã fãrã sã fie surpinsã de pensionarul miner, nu a nins sau nu a îngheþat vreun ochi de apã, fãrã sã fie privit artistic prin obiectivul aparatului sãu, iar natura îi este darnicã mereu. Asta pentru cã zilnic bate zeci de kilometri cu bicicleta, pe munþi ºi vãi, în cãutarea celei mai frumoase imagini. ªi nu se va lãsa, pânã ce cu ochii sãi nu va vedea Transfãgãrãºanul, de pe bicicletã, aºa cã îl aºteptãm ºi noi cu dovezi de acolo. Diana MITRACHE
Mai puþine avarii decât se aºteptau
T
emperaturile extreme n-au creat probleme deosebite operatorului de apã potabilã din Valea Jiului, chiar dacã la societate a fost creat un comandament de intervenþie pe perioada gerului. Surprinzãtor, deºi a fost înregistratã cea mai scãzutã temperaturã din aceastã iarnã, operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului a avut mai puþine intervenþii decât la începutul anului când au fost -18 grade Celsius faþã de 24 cât s-a înregistrat azi-noapte. Potrivit directorului tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa, numãrul redus de avarii se datoreazã ºi faptului cã
populaþia a þinut cont de sfaturile angajaþilor operatorului de apã ºi canalizare cu privire la izolarea reþelelor pe care le au în proprietate. „Am avut probleme la începutul anului, atunci au fost mai multe, dar acum sunt rezolvabile. Sunt locaþii unde trebuie sã intervenim ºi ne este groazã sã oprim apa ca sã nu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
îngheþe alte branºamente, însã probleme deosebite nu am avut. Au fost peste 100 de intervenþii pe data de 1 ianuarie, atunci am avut foarte multe sesizãri cauzate de ger. Le-am rezolvat ºi oamenii au conºtientizat atunci cã trebuie sã închidã uºile la scãrile de bloc, geamurile, cã multe probleme din aceastã cauzã au apãrut. Acum nu avem un aport foarte mare de sesizãri, este unul peste medie dar nimic deosebit”, a declarat Florin Donisa. Conform înregistrãrilor ANM, în municipiul Petroºani s-a înregistrat o temperaturã de -24 de grade Celsius, în noaptea de 19/20 ianuarie 2016, doar la Braºov fiind o temperaturã mai scãzutã. Maximilian GÂNJU
Primarii nu vor beneficia de pensii speciale u vreau pensie “N specialã”. Este declaraþia primarului
oraºului Petrila, Ilie Pãducel, care este de pãrere cã primarii, viceprimarii sau preºedinþii de consilii judeþene nu trebuie sã fac excepþie de la regula de calcul a pensiei. Primarii nu vor beneficia de pensii speciale. Curtea Constituþionalã a decis miercuri cã legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene este neconstituþionalã. “Am fost ºi sunt de acord
cu calculul pensiei dupã contribuþia fiecãruia la sistemul de pensii. Nu conteazã cã suntem primari, parlamentari sau preºedinþi de consilii judeþene. Calculul pensiei trebuie sã se facã dupã contribuþiile la sistemul de pensii publice”, a
declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. De cealaltã parte, primarul oraºului Uricani este de pãrere cã edilii au anumite responsabilitãþi ºi stres, iar pentru asta ar trebui sã beneficieze de aceleaºi încadrãri
precum comandaþii de Poliþie. “Unde-i lege, nu-i tocmealã. Pentru noi, primarii, e mai corect ca în cazul calculului pensiei sã fie aceleaºi condiþii ca la comandanþii de Poliþiei. Primarul are responsabilitãþi, stresul e mare, avem în mâini soarta comunitãþii, într-o societate dezvoltatã cu o economie bine pusã la punct se poate gândi ceva în plus. Totuºi pensiile speciale trebuie sã fie pentru veteranii de rãzboi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În ceea ce priveºte municipiul Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a subliniat cã “nu am nicio pãrere” în ceea ce priveºte declararea ca neconstituþionalã a pesiilor
speciale pentru primari. Primarii Cornel Resmeriþã (Lupeni), Gheorghe Ile (Vulcan) ºi Nicolae Dunca (Aninoasa) nu au putut fi contactaþi pentru a-ºi exprima pãrerea cu privire la neconstituþionalitatea acestei legi. Legea pensiilor pentru aleºii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraþilor de la CC cu actul normativ. Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituþionalã a României în legãturã cu obiecþiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preºedinþilor ºi vicepreºedinþilor de consilii judeþene. Monika BACIU
Pãducel, dispus sã reintroducã microbuzele ZMK F irma ZMK a plecat din vina taxiurilor care circulã în regim de maxi-taxi la Petrila ºi care sunt prea multe, însã, tocmai acestea au rãmas sã lucreze acum. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului situaþia este ca în junglã ºi primarul Pãducel este dispus sã reintroducã microbuzele ZMK, dar sub altã firmã ºi nu vede niciun conflict de interese în acest moment în transportul local. Pentru cã de 3 zile se tot cautã alternative la transportul în comun din oraºul Petrila, primarul Ilie Pãducel s-a apucat de recensãmânt. Numãrã acum navetiºtii
ºi maºinile care au lucrat pânã sâmbãtã pentru ZMK, pentru a le reintroduce pe acest traseu. „Trimitem documentaþia foarte repede la Consiliul Judeþean, ca ºi situaþia microbuzelor care sunt în Petrila, pentru cã o parte dintre maºinile care au lucrat la ZMK în programul de transport în comun, au proprietari care sunt din Petrila. Oamenii sunt de acord sã lucreze”, a declarat Ilie Pãducel, primarul
oraºului Petrila. ZMK ar fi reclamat concurenþa neloialã a taxiurlor în acest oraº, dar Pãducel se jurã cã nu are nicio reclamaþie de la conducerea firmei ºi nici ºoferii nu au obiecþii. „Sã ºtiþi cã majoritatea dintre ei nu au pus vina pe transportul cu taxi. Nici mãcar o reclamaþie scrisã nu am avut în ultimii 3 ani din partea firmei în legãturã cu modul de funcþionare a taxiurilor”, a menþionat Pãducel.
Primãria Petroºani, asociere pentru proiecte sociale unicipalitatea de la M Petroºani se asociazã cu Subfiliala de Cruce Roºie
pentru a realiza mai multe proiecte de interes comunitar. Pentru aceastã asociere consiliul local de la Petroºani are în vedere alocarea sumei de 15 mii de lei pentru realizarea acþiunilor comune. “Subfiliala de Cruce Roºie Petroºani îºi propune sã desfãºoare în comun activitãþi prilejuie de Ziua Internaþionalã a Femeii, Ziua Mondialã a Inimii,
Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii, Ziua Internaþionalã a Copilului, organizarea unui cabinet pentru acordarea îngrijirilor premedicale persoanelor cu venituri reduse ºi
În acest moment, la Petrila sunt emise, cu aprobarea Consiliului Local, 94 de maºini în regim de taxi ºi pe traseu sunt 74. Cifrele sunt date oficiale, dar pe surse se vehiculeazã ideea cã acestea i-ar aparþine unui angajat al primãriei, iar de aici revolta celor de la
fãrã venituri de pe raza municipiului Petroºani, organizarea ºi desfãºurarea concursului pentru sãnãtate ºi acordarea primului ajutor “sanitarii pricepuþi” – faza judeþeanã ºi alte acþiuni în comun cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, Asociaþia PetroAqua, Asociaþia Pro Parâng, prevãzute în planul de acþiuni comune pentru anul 2016”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãtâre. În cazul în care consilierii locali vor aproba acest proiect, municipalitatea de la Petroºani va aloca suma de 15.000 de lei pentru realizarea acestor proiecte de interes social. Monika BACIU
maxi-taxi. „Nu ºtiu ale cui sunt maºinile. ªtiu, ºi nu are rost sã nu recunoaºtem, un angajat al primãriei a avut cândva firmã de taxi. Acum nu mai are”, a precizat primarul oraºului. Situaþia cu haosul din Petrila þine de la începutul sãptãmânii ºi, treptat, taxiurile au luat locul maºinilor de la transportul în comun. Asta, însã, nu rezolvã problema oamenilor
navetiºti ºi nici a elevilor, decât pe moment, motiv pentru care Ilie Pãducel este dispus sã obþinuã o nouã licenþã pentru microbuzele care au circulat prin ZMK pânã la finele sãptãmânii trecute. Ilie Pãducel se întâlneºte, astãzi, cu Adrian David preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a rezolva problema transportului în comun. “Dimineaþã mã întâlesc cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David pentru a rezolva problema. Pentru moment am reuºit sã suplinim parþial lipsa acestor microbuze. Am pus la dispoziþia copiilor autobuzele ºcolare pe care le avem pânã rezolvãm problema”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Diana MITRACHE Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
ITM nu aprobã intrarea minerilor în grevã generalã
I
nspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara nu este de acord cu greva generalã a minerilor. În aceste condiþii, toate semnãturile ºi demersurile fãcute pânã acum pentru izbucnirea conflictului de muncã, se anuleazã. Complexul Energetic Hunedoara are la nivelul societãþii un Contract Colectiv de Muncã, motiv pentru care intrarea în grevã generalã solicitatã de Sindicatul Reprezentativ Muntele este nefondatã. Aceastã afirmaþie aparþine reprezentanþiilor Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, care nu au dat acceptul izbucnirii conflictului de muncã.
„Nu am dat aviz. Nici nu pot sã dau un aviz atâta timp cât la nivelul Complexului Energetic Hunedoara existã semnat un Contract Colectiv de Muncã chiar dacã Sindicatul Muntele m-a informat despre declanºare unui conflict de muncã. Paºii pentru declanºarea grevei generale sunt urmãtorii: trebuie fãcutã o conciliere la sediul ITM, apoi greva de avertis-
ment, urmatã de greva generalã, conform legii dialogului social, având în vedere cã Complexul Energetic Hunedoara are un CCM, interzice cu desãvârºire greva. În aceste condiþii, respectând cadrul legal, cererea de conciliere a
conflictului declaºat cãtre CEH, s-a considerat a fi nefondatã”, a declarat Adrian Bozdog, ªef ITM Hunedoara. Minerii au strâns semnãturi, au informat administraþia CEH, însã fãrã acordul ITM, totul este în zadar.
„Acum, dacã ITM-ul a ales sã dea aceastã interpretare solicitãrii noastre, ºi nu cea pe care ne-am dorit-o noi ºi anume, refuzul angajatorului de a negocia un contract sau un acord colectiv de muncã, nu ne rãmâne ca ºi parte
legalã decât organizarea unei miºcãri de protest sub forma unui miting. Vom face apel din nou tuturor cetãþenilor Vãii Jiului sã participe la acest miting, pentru cã închiderea mineritului nu îi va afecta doar pe mineri sau energeticieni, va afecta tot judeþul Huneodara”, a spus Petre Nica, Preºedintele Sindicatului Muntele. În aceste condiþii, o grevã generalã în Valea Jiului, nu mai poate avea loc, însã iniþiatorii acestei miºcãri vor organiza un mitig, asemãnãtor celui din vara anului trecut, intitulat, ”HUNEDOARA SUNTEM NOI!” Adina PÃDURARU
Simularea examenelor naþionale, tragedie replicatã an de an
D
acã examenele naþionale ar fi fost susþinute în decembrie nici mãcar jumãtate dintre elevi nu ar fi reuºit sã le promoveze, indiferent cã e vorba de examenul de bacalaureat sau de evaluarea naþionalã.
În fiecare an se repetã acelaºi scenariu. Elevi slab pregãtiþi, dezinteresaþi. Cu câteva luni înainte de examenul de bacalaureat rezultatele simulãrii sunt tragice. Dacã examenul maturitãþii ar fi fost susþinut în luna decembrie, doar 26% dintre candidaþi ar fi fost declaraþi admiºi. La limba ºi literatura românã, profilul Real s-au înscris cei mai mulþi candidaþi pentru a susþine simularea. Din cei 2520 de candidaþi înscriºi s-au prezentat 2033 ºi doar 54,5% au reuºit sã obþinã o notã de peste 5. Au fost ºi tineri studioºi. Opt elevi care au susþinut examenul la limba ºi literatura românã profilul real au reºut sã obþinã nota 10, în timp ce la aceeaºi disciplinã la profilul uman doar doi au luat nota maximã. Din totalul de 3193 de candidaþi care
s-au înscris pentru a simula examenul de bacalaureat doar 1987 au fost prezenþi ºi dintre aceºtia doar 26,12% au reuºit sã obþinã media 6 care sã le permitã promovarea examenului maturitãþii. Examenul de bacalaureat se va desfãºura în perioada 13 iunie – 8 iulie. Astfel, în zilele de 13 - 15 iunie 2016 va avea loc evaluarea competentelor lingvistice de comunicare oralã în limba romana - proba A, în perioada 15 - 17 iunie 2016 este evaluarea competentelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã - proba B, între 21 - 24 iunie 2016 va fi evaluarea competentelor digitale - proba D. între 27 iunie - 1 iulie 2016 evaluarea competentelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã - proba C, în data de4 iulie 2016 absolvenþii de liceu vor susþine prova scrisã la Limba ºi literatura românã , în data de 5 iulie 2016 va avea loc proba scrisã la Limba ºi literatura maternã. În data de 6 iulie 2016 elevii de clasa a XIIa vor trece prin proba scrisã obligatorie a profilului, iar în data de 8 iulie 2016 va avea loc probã la alegere a
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ -INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, Jud. Hunedoara,
organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de lãcãtuº mecanic,
profilului ºi specializãrii. Din data de 12 iulie 2016 se vor afiºa rezultatele, iar contestaþiile se pot depune pânã la ora 16. în data de 16 iulie se vor afiºa rezultatele finale.
E
valuarea naþionalã, promovabilitate de 38%
De cealaltã parte se aflã elevii de clasa a VIII-a care ºi în vara acestui an vor susþine examenul naþional. Nici aici rata de promovabilitate nu este cu mult mai mare faþã de cea de la bacalaureat. Din totalul elevilor înscriºi pentru a simula examenul de evaluare naþionalã doar 38,31% dintre candidaþi au reuºit sã obþinã cel puþin nota cinci. De precizat este faptul cã la simulãrile de la clasa a VIII-a niciun elev nu a reuºit sã obþinã nota 10 la nicio disciplinã, însã în rândul elevilor din mediul urban au existat 10 note cuprinse între 9 ºi 9,99. Evaluarea naþionalã va fi susþinutã de elevii claselor a VIII-a în perioada 27 – 29 iunie, cu probele la limba ºi literatura românã, limba ºi literatura maternã ºi matematicã. Pe data de 5 iulie vor fi afiºate rezultatele finale. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei cu contract individual de muncã pe duratã - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei determinatã (12 luni), cu normã întreagã, în - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei cadrul compartimentului Logisticã - Costiþã porc cu os - 9.00 lei Prototipuri, Întreþinere ( C.L.P.I). - Ciolan porc - 5,00 lei Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
la secretariatul institutului este 05.02.2016, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 08.02.2016, ora 10.30 la sediul institutului. Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, criteriile, probele de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutuluiComp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621-541622 int. 192.”
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
O fetiþã cu handicap a fost trimisã de un medic sã munceascã
C
opilei i-a fost schimbatã încadrarea gradului de handicap din „grav” în „mediu”, pentru cã, între evaluãri, „fetiþa n-a rãmas fãrã o mânã sau un picior”, susþine mãtuºa fetei. Femeia este disperatã ºi cere ca fetiþa sã fie evaluatã corect de o comisie de la minister ºi nu de cea din judeþul Hunedoara, în care nu mai are încredere. Silvia a fost luatã în urmã cu patru ani dintr-un centru de plasament unde a ajuns dupã ce tatãl ei a murit. Încã de la naºtere a avut mari probleme de sãnãtate, iar sora bãrbatului a decis sã o îngrijeascã pentru cã aflase de la centrul de plasament, cã riscã sã-ºi piardã viaþa acolo. De atunci a umblat prin spitale cu copila ºi chiar dacã este sãracã, s-a împrumutat ºi a reuºit sã o salveze pe micuþã. Silvia are acum cinci ani ºi jumãtate ºi chiar dacã nu este sãnãtoasã, boala ei este þinutã sub control ºi primeºte îngrijirea necesarã.
„Este fetiþa fratelui meu care a murit, mama ei a abandonat-o. Mie mi-au murit doi bãieþi mari în acelaºi an ºi am decis sã îmi iau nepoata ºi sã o îngrijesc. M-a sunat cineva de la plasament ºi mi-a spus cã în centru nu trãieºte mai mult de patru luni, iar acest lucru m-a fãcut sã mã lupt pentru ea. Am fost prin Timiºoara, prin Cluj, Arad, prin foarte multe spitale. Are nouã boli, una dintre ele este foarte rarã ºi pentru a o þine sub control trebuie un medicament, o cremã care vine din Austria. De restul bolilor nu mai vorbesc iar tot venitul pe
care-l primeºte fata din pensia de urmaº de la tatã ºi alocaþie, cam de 1400 de lei lunar, se duce pe medicamente ”, spune mãtuºa fetiþei, Olguþa Ileana Mureºan (47 de ani).
M
edic: „Are lipsã o mânã, un picior?” Mãtuºa copilei nu mai are dreptul de însoþitor pentru cã în urmã cu ºase luni de zile i-a fost schimbatã evaluarea. Acum, Silvia, la cei cinci ani ºi jumãtate, cu multiple afecþiuni, retard motor uºor, tulburare de coordonare motorie de cauzã centralã sau dermatitã atopicã nu mai poate fi consideratã un caz grav. „Eu nu am avut plic sã-l dau la comisie, în faþa mea a intrat cineva, o persoanã pe care o cunosc, om cu bani, ºi care avea fata bolnavã
de astm. A dat plicul ºi a ieºit cu gradul grav de handicap. Degeaba se supãrã pe mine cei de la comisie ºi degeaba m-au ameninþat cei de la Direcþia de Protecþia Copilului, eu vreau doar sã se facã dreptate. Dacã eºti sãrac nu te bagã nimeni în seamã. Fetiþa a avut gradul grav ºi peste noapte s-a însãnãtoºit. Am intrat la comisie ºi un doctor de acolo, fãrã sã se uite, ne-a tratat aºa ca pe niºte nimicuri ºi ne-a spus cã „dacã nu ºi-a pierdut o mânã sau un picior, nu primeºte decât grad mediu”. Ne-a dat gradul mediu, iar la ieºire mi-a spus senin: „când o mai creºte poate merge la muncã!”, mai susþine mãtuºa copilei.
P
urtatã pe drumuri
Aceiaºi comisie de evaluare care activeazã în
Încasãri la termoficare de peste 70% etroºãnenii au început sã conºtientizeze situaþia P dramaticã în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara ºi, cei care sunt abonaþii sistemului de termoficare, au trecut pe la casierii pentru a-ºi achita facturile la încãlzire.
În luna decembrie, oficialii Complexului Energetic Hunedoara le-au dat un ultimatum abonaþilor sistemului de termoficare, ameninþând cu oprirea furnizãrii agentului termic dacã nu se achitã facturile.
“Aproximativ 70% dintre abonaþii sistemului de termoficare ºi-au plãtit facturile aferente lunii noiembrie. Numãrul acestora este mai ridicat faþã de cum încasam pânã acum”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Zilele acestea a fost emisã ºi factura aferentã lunii decembrie. Astfel, petroºãnenii racordaþi la sistemul de termoficare sunt aºteptaþi la ghiºeul de încasare a facturilor. Din aceastã lunã, cetãþenii din Petroºani care sunt branºaþi la serviciul centralizat de termoficare vor plãti, tarife mai mici pentru cãldurã ºi apã caldã
cu 11 lei/Gigacalorie. Scãderea preþului la termoficare este generatã, pe de o parte, scãderii TVA-ului de la 24 la 20%, iar pe de altã parte ca urmare a unei decizii a ANRE care reduce preþul reglementat al gigacaloriei de la 154 de lei la 152 de lei. Primarul Petroºaniului aratã cã municipalitatea a decis sã pãstreze valoarea subvenþiei alocate la plata agentului termic cãtre populaþie, astfel încât reducerea de tarife sã fie resimþite în mod direct ºi de cãtãþenii care benenficiazã de aceste servicii.
Monika BACIU
cadrul Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, decidea la evaluãrile anterioare cã micuþa Silvia are nevoie de protecþie specialã ºi se încadreazã la handicap grav. Mãtuºa ei era încadratã ca însoþitor, pentru a sta cu ea în permanenþã, iar acum nu mai are acest drept. Chiar dacã medicii au avut dreptul sã-i schimbe încadrarea, aveau ºi obligaþia de a-i spune mãtuºii fetiþei ºi motivele pentru care au fãcut acest lucru, dar nici nu s-au sinchisit sã stea de vorbã cu ea. „Nu s-a însãnãtoºit între timp dar spun cã nu mai este aºa grav bolnavã. Actele medicale pe care le am, scrisorile medicale aratã cã starea ei nu s-a schimbat deloc. Adicã nu scãpat peste noapte de boala rarã, organele mãrite nu s-au vindecat, adicã nu am gãsit eu leac la boli la care nici medici strãini nu au deocamdatã. Eu trebuie sã stau cu ea, nu am cu cine sã o las. La grãdiniþã nu se poate duce, cu boala ei ºi tratamentele pe care trebuie sã le facã nu se poate. Din cauza bolii îi apar eczeme pe piele, care dacã nu sunt îngrijite duc la cãderea pãrului, urechilor, se fac la fel ca o ranã vie”, explicã Olguþa Ileana Mureºan.
rãmas fãrã A usperanþã
Femeia trebuie sã meargã cu fetiþa la un spital din Cluj, unde a primit trimitere de la medicii din Petroºani. Nu are cu ce pentru cã toþi banii se duc pe medicamente ºi mân-
care mai ales cã fetiþa are nevoie de un regim alimentar strict. Mãtuºa a cerut un ajutor de urgenþã de la municipalitatea Petroºani, pentru a-ºi putea duce fata la spital ºi l-a primit în prima instanþã. „La spital în Timiºoara, medicii ºi asistentele au fãcut chetã sã ne ajute. Au vãzut cã nu avem posibilitãþi ºi fetiþa are mare nevoie de ajutor. Medicul a consultat-o pe Silvia, i-a fãcut poze la zonele bolnave ºi apoi le-a trimis la un spital din Austria, sã vadã ºi cei de acolo ce se poate face. Din Austria am primit un medicament, o cremã cu care fata se simte mai bine, þinem în frâu eczemele. Tot din spital, o femeie cãreia i s-a fãcut milã de noi ne-a trimis câte 10 euro, 20 de euro, cum avea. La Petroºani, când am cerut ajutor de urgenþã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a aprobat imediat sã fim ajutate. De la Asistenþa Socialã din Primãria Petroºani ni s-au cerut acte la dosar, reþetele ºi bonurile de la farmacii, mai multe documente. Eu am depus tot, inclusiv tichetele cu care am ridicat banii din donaþii, cei 30 de euro de la femeia din Timiºoara. Nu m-am gândit sã mint. Când le-au vãzut cei de la asistenþã au refuzat sã ne mai dea ajutorul de urgenþã de circa 200 de lei”, mai susþine mãtuºa copilei. Femeia ar vrea ca o altã comisie sã-i facã o nouã evaluare Silviei ºi sã-i acorde gradul corect de handicap, astfel încât sã poatã beneficia de însoþitor. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
DACÃ NICI ARENA NAÞIONALÃ... Auzim, privim ºi ne minunãm despre ce ºi cum legat de Arena Naþionalã, templul fot-
balului din România, devenitã de nefolosit, conform organelor!? Pãi atunci ce sã mai
zicem de gioarsele noastre, care stau sã se distrugã din clipã în clipã? Mergeþi sã vedeþi „minunãþie” de stadion Jiul din Petroºani, pe care numai Sfântul Duh îl mai þine în picioare! Un stadion care fãcea fala Diviziei „A” a ajuns acum sã
colcãie de ruginã ºi stare deplorabilã. Trebuie luat taurul de coarne, dar aici nu mai e forþã precum la Tg. Jiu sau Craiova, unde totul s-a dãrâmat, începându-se o nouã construcþie de la zero. În orice caz, e o realitate, stadionul
construit în 1982 nu mai corespunde cerinþelor lui 2016 ºi ce mai urmeazã dupã aia. Aºadar, Arena Naþionalã e consideratã o locaþie cu grad ridicat de pericol. Mutaþi Naþionala la Petroºani.
Sportul în Valea Jiului acum un sfert de veac - ianuarie 1991
„Jiul Petroºani, o echipã fãrã bani”... Jiul Petroºani - 1991
...atunci, în `91, ca ºi acum în 2016! Aºa titra un articol în ianuarie 1991 ziarul local „Zori Noi”, deplângând soarta echipei, în care printr-un complot, jucãtori ai Jiului îl maziliserã pe antrenorul Petre Libardi ºi plecaserã în cantonamentul de la Bãile Felix cu antrenorii Dumitru Marcu ºi Puiu Benea, cu jucãtorii Benone Popescu, Bâcu, Lasconi, Popoviciu ºi alþii, echipa fiind în Liga I! În acelaºi timp, tot de la nivelul primului eºalon valoric, se pregãtea ºi echipa de rugby ªtiinþa Petroºani, cu antrenorul Vasile Bercu, printre jucãtori remarcându-i pe
Drumea, Suºinschi, Medragoniu, Iliev, Soare, Locziko, ªuiogan sau Virgil Bolea. Echipa de volei feminin de Divizia „B”, Viitorul I.G.C.L. Petroºani (cu Daniela Chitic, Hanelore Karpinecz, Monica Hodinã, Simona Filiche, Sorin Popa, Daniela Corjescu) lua un start excelent în retur, 3-0 cu Topliþana Topliþa. Echipa de Divizie „C” A.S. Paroºeni Vulcan începea pregãtirile cu
Echipa de volei Viitorul IGCL Petroºani
antrenorii Dumitru Vizitiu ºi Marcu Buzduga, cu Opriþa,
Dodenciu, Cioarã, Cristi Florescu, Matula, Baltaru, V. Pãuna sau
Nelu Gavriluþi. Echipa se pregãtea la cabana Cãpriºoara de lângã Vulcan. În fine, vom încheia tot cu Jiul, care susþine un prim joc amical cu V.S.C. Debrecen (Ungaria) la Bãile Felix, pierzând cu 1-3 (autor Fl. Stoica), un meci în care au jucat Ghiþan, Ov. Dodu, Bâcu, Craiu, D. Militaru, Buruntia, Cãlugãriþa, Cãmãrãºan, Stãncic,
Popoviciu sau Moromete. De altfel, cât de bunã a fost pregãtirea de la Bãile Felix, s-a reflectat în retur, început bine pe 3 martie 1991, 3-0 cu „U” Cluj ºi apoi 0-0 la Farul Constanþa, dar echipa nu mai poate recupera, în ciuda unei victorii cu 3-1 la F.C. Bihor Oradea, echipa Jiul fiind acuzatã vehement de presã pentru un posibil blat, fapt ce i-a atras cãderea din ultima etapã, 0-5 la Gloria Bistriþa ºi implicit retrogradarea în Divizia „B”.
nat pânã în 1994, revenind în sezonul 1997-1998, tot în Divizia „A”, doar pentru ºapte etape... În campionatul 2002-2003, din retur, Miticã Marcu revine a 3-a oarã la Jiul, rezistând pânã în sezonul 2003-2004, în etapa a 16-a. A fost ultimul sãu mandat la Jiul. Începuse în 1991 cu generaþia lui Rico Cristea, Cioabã, Fl. Stoica, Popoviciu, Ov. Dodu, Henzel, V. Stancu, M. Cristescu sau Ghiþan, încheind în 2004 cu cea a lui Hotoboc, Irina, Buhuº, Ciocoi, Gabi Apetrei, Nae Iorga, M. Voicu, Elisei, Bãdoiu, Fl. Cãlin sau D. Militaru. Jumãtate dintr-un sfert de veac parcurs de Jiul între anii 1991-2016.
D
umitru Marcu, tot acum un sfert de veac... Miticã Marcu a apãrut în curtea Jiului acum 25 de ani, în 1991. Fostul mare internaþional de la Universitatea Craiova, „Miticã-glonþ”, a preluat Jiul în Divizia „A”, dar nu a putut sã o salveze de la retrogradare. A antre-
Dumitru MARCU Paginã realizatã de Genu TUÞU