Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1023
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
BOSCHETARU-I TOT BOSCHETAR ªI LA -20oC
Alin Simota revine dupã gratii, din nou
Degerã pe þevi, dar la adãpost nu vrea
A
fost eliberat în luna decembrie, dar acum se va întoarce dupã gratii. Alin Simota trebuie sã intre din nou în puºcãrie ºi se pare cã pânã acum a avut o vacanþã prelungitã de sãrbãtori. Omul de afaceri Alin Simota a fost eliberat în luna decembrie, dar acum va reveni la puºcãrie. Decizia le aparþine magitraþilor de la Tribunalul Hunedoara, care au admis contestaþia Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva. Instanþa hunedoareanã „respinge ca nefondatã contestaþia la executare formulatã de condamnatul SIMOTA ALIN împotriva mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecãtoria Deva. Totodatã, dispune arestarea ºi deþinerea condamnatului Simota Alin în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea
continuãrii executãrii pedepsei de 2 ani închisoare aplicatã prin sentinþa penalã a Judecãtoriei Deva, conform mandatului de executare a pedepsei închisorii, emis de aceiaºi instanþã”, se aratã în sentinþa publicatã marþi, 19 ianuarie. În 14 decembrie 2015, Judecãtoria Deva a dispus punerea de îndatã în libertate a lui Alin Simota, dupã ce a constatat cã inculpatul a executat pedeapsa de doi ani de închisoare la care a fost condamnat pentru conflict de interese. Asta dupã ce Alin Simota a fost consilier judeþean PNL în mandatul 2008-2012 ºi a obþinut mai multe lucrãri la firmele pe care le controla. De aceastã datã, sentinþa este definitivã ºi omul de afaceri va reveni la Bârcea Mare în celulã. Diana MITRACHE
U
n bãrbat, care cândva a avut ºi casã, zace câte e ziua de lungã pe þevile de termoficare dintr-o zonã centralã a Petroºaniului. Bolnav ºi flãmând, murdar ºi cu ochii învineþiþi de vreo bãtaie primitã recent, ªoni ne-a povestit cã nu vrea în ruptul capului la adãpost ºi a recunoscut cã va rãmâne pe strãzi, atât timp cât va rezista. >>> PAGINA A 5-A
14.755 de amenzi neplãtite la Petroºani ii de amenzi sunt neplãtite la Petroºani. M Bugetul municipiului Petroºani este prejudiciat ºi de amenzile neplãtite de ani de zile. La o populaþie de puþin peste 31 de mii de locuitori, numãrul amenzilor neplãtite este de jumãtate, adicã fix 14.755. “Avem 14.755 de amenzi neplãtite sau plãtite parþial. Acestea sunt din anul 2015 sau mai vechi. Sunt incluse toate amenzile, inclusiv cele de circulaþie sau pentru nedeclararea în termen a actelor dobândite”, a declarat
Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale. Din aceste 14.755 de amenzi existã posibilitatea ca douã sau mai multe sã fie pe numele aceleiaºi persoane. De precizat este faptul cã începând din acest an,
taxele ºi impozitele nu se mai pot plãti fãrã a fi încasatã contravaloarea amenzilor. Prevederea a mai existat în legislaþie înainte de 2012, an în care ordinea de platã a obligaþiilor fiscale a fost modificatã. Contribuabilii au putut
alege pânã anul trecut ce datorii achitã cu prioritate. Ordinea de stingere a obligaþiilor bugetare în anul 2016 a fost modificatã în
ceea ce priveºte taxele locale, potrivit noului Cod de Procedurã Fiscalã. Aceste prevederi sunt stipulate la art. 165,
alineatul 2, din noul Cod de Procedurã Fiscalã. „În cazul creanþelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plãtitã se sting cu prioritate amenzile contravenþionale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacã debitorul indicã un alt tip de obligaþie fiscalã”. Pânã acum oamenii puteau sã aleagã ce tipuri de datorii plãtesc mai întâi la bugetele locale. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
Amenzi de 10.000 de lei pe zi pentru ZMK Z eci de copii, care învaþã la liceul Constantin Brâncuºi sau la Mihai Eminescu în Petroºani, au trãit din nou ºi marþi coºmarul numit transport spre ºcoalã, din cauzã cã firma de transport licenþiatã pe acest traseu nu a trimis ºoferii pentru a doua zi consecutiv. Consiliul Judeþean a amendat usturãtor societatea rãspunzãtoare, iar primarul din Petrila spune cã a cãutat alternativa la ºoferii de taxi, însã, cel mai grav este cã acestea nu fac faþã solicitãrilor ºi totul se învârte într-un cerc vicios.
Nici marþi copiii din Petrila ºi navetiºtii nu au avut cu ce sã meargã dimineaþã, dupã ce maxi-taxiurile nu au ajuns nici acum pe trasee. Situaþia este una fãrã precedent ºi singurii care au avut de suferit au fost copiii, pentru cã afarã la ora o 8,00 erau minus 15 C. Primarul Ilie Pãducel spune cã a cãutat soluþii de moment, dar nu are ieºire. „Ca mãsurã suplimentarã, faþã de ziua de luni, am luat absolut toate maºinile ce circulã în regim de taxi pe acest traseul de maxi-taxi, atât pentru transportul elevilor, cât ºi al celorlaþi cetãþeni ºi, începând de mâine dimineaþã, am luat mãsura sã dãm un ºofer de la primãrie, un funcþionar public, ca sã facã cursele pentru elevi ºi suplimentãm pentru Cimpa cu al doilea microbuz pentru elevi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Primãria va trimite de mâine în traseu
microbuzele ºcolare pe care le are, iar asta pentru cã cei de la ZMK nu mai au de gând sã iasã pe drum. Într-un comunicat remis presei, conducerea ZMK spune: „S-a ajuns în aceastã situaþie deoarece autovehiculele societãþii nu mai pot circula pe traseele licitate, plãtite ºi contractate cu Consiliul Judeþean Hunedoara din cauza a sute de taxiuri, care îºi desfãºoarã nestingherite activitatea în Valea Jiului de mai bine de l0 - 12 ani. În permanenþã, am fost umilitã de rãspunsul autoritãþilor pe motiv cã cele reclamate de mine nu se confirmã, dar cum se explicd atunci faptul cã majoritatea taximetriºtilor ºi-au schimbat maºinile cu altele noi, iar autoritãþile elibereazã în continuare autorizaþii. Cum se explicã eliberarea de autorizaþii sezoniere eliberate pe timp de varã, sau creºterea numãrului de autorizatii taxi sub diverse motive, cu toate
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
cã în Valea Jiului nivelul populaþiei a scãzut de la 146.500 locuitori în 2002, la 120.700 locuitori la recensãmântul din 2011 ?”, se aratã în comunicatul remis presei de Margareta Tripon, proprietara firmei ZMK. Margareta Tripon, de la ZMK, a mai spus cã nu va mai trimite maºinile la Petrila ºi este dispusã, aºa cum a afirmat ºi primarul Ilie Pãducel, sã plãteascã ºi amendã pentru asta. În replicã, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara îi acuzã pe transportatori de ºantaj. „Numãrul de taxiuri nu este o problemã de ieri de azi. Este una mai veche, dar atunci când ne prezentãm la o licitaþie în 2013 ºtim cu ce probleme ne confruntãm pe acest transport ºi, prezentându-ne la o asemenea competiþie pe o duratã de 7 ani, înelegem sã înfruntãm toate provocãrile pieþei, inclusiv numãrul taxiurilor. Nu este o scuzã,
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
decât pentru a renunþa la un contract, dar nu le scuzã comportamentul, care seamãnã foarte bine cu un ºantaj”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În cel mai scurt timp, spun autoritãþile judeþene, transportul va fi concesionat unei alte firme intermediare, iar licitaþia va fi organizatã de ARR cam prin martie. Amenzile sunt, însã, de 10.000 de lei pe zi ºi firma va fi sancþionatã dur de Consiliul Judeþean pentru acest gen de ºantaj. „Sã ºtiþi cã repercusiunile asupra acestei firme vor fi foarte aspre din partea CJ, în semn de respect pentru cei care stau în frig. Eu, ca navetist ºtiu prin ce trec ei acum ºi, dacã înseamnã ceva pentru cei care stau acum în staþii, spun cã o sã îi penalizãm cât de tare putem noi”, a mai spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.
C
J Hunedoara discutã cu un operator efectuarea transportului de persoane la Petrila
Consiliul Judeþean Hunedoara analizeazã soluþiile pe care le-ar putea lua în privinþa asigurãrii transportului de persoane de pe traseul PetroºaniPetrila. Acest rãzboi surd loveºte în populaþia Petrilei, iar edilii nu pot interveni direct pentru cã traseul este licenþiat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Viceprimarul localitãþii Petrila, Vasile Jurca, susþine cã este inadmisibilã situaþia creatã ºi a cerut factorilor de decizie de la judeþ sã
gãseascã o soluþie cât mai urgent. „Nu este corect faþã de oameni, ei nu au nici o vinã ºi din acest motiv am cerut sã se urgenteze lucrurile, sã se gãseascã o soluþie. (…) Din pãcate noi nu putem interveni direct ca administraþie localã, nu putem lua nici un fel de mãsurã pentru cã traseul este licitat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Am purtat discuþii ºi astãzi-marþi cu cei de la ZMK, dar ei au spus cã nu mai vor ºi sunt dispuºi sã plãteascã amenzile. Am vorbit ºi cu preºedintele Adrian David ºi am promisiunea cã va avea o discuþie cu un transportator care are contract cu CJ Hunedoara în altã parte a judeþului, ºi sã se facã o încredinþare directã pe perioada de 60 de zile, pânã la organizarea unei noi licitaþii”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul localitãþii Petrila.
port local, care sã facã acest serviciu pânã când vom desemna prin licitaþie unul definitiv. Amendãm zilnic operatorul care nu-ºi respectã contractul pe care-l are în vigoare cu Consiliul Judeþean Hunedoara, cu zece mii de lei pe zi. Apelãm la calmul celor care au fost jigniþi de atitudinea acestui operator. Încercãm sã gãsim o soluþie care sã satisfacã nevoile în acest moment ºi este o chestiune de zile pânã când rezolvãm aceastã problemã. Eu sper cã de mâine sã rezolvãm aceastã problemã, este prioritatea noastrã numãrul unu în acest moment, sã decongestionãm situaþia de transport local din Petrila”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
Hunedoara a C Jgãsit o soluþie
Potrivit preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, ieri, au fost purtate discuþii firma care ar urma sã intre, provizoriu, pe traseul din estul Vãii Jiului. „Suntem în procedurã acceleratã de a gãsi un operator pentru trans-
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
Angajaþii CEH, cu sabia deasupra capului S
e taie în carne vie. Pensionãri, eliminarea posturilor de conducere ºi alte asmenea mãsuri sunt luate în calcul la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Dupã ce în trei ani de zile Complexul Energetic Hunedoara a acumulat datorii de 1,2 miliarde de lei acum se încearcã reducerea cheltuielilor de oriunde. Fie cã e vorba de personal sau consumabile. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara, împreunã cu administratorul special ºi cel judiciar, cautã cele mai bune soluþii pentru reducerea cheltuielilor. “Se lucreazã la un plan de reorganizare a societãþii care sã fie aprobat ºi de creditori, cel mai mare creditor fiind statul român probabil va avea cele mai multe voturi. Se vor propune mãsuri de reorganizare, probabil vor dispãrea ºi din funcþiile de conducere pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara susþine cã, cel mai probail, se vor
pierde ºi anumite locuri de muncã, indirect productive. “Sunt posturi neproductive unde existã posibilitatea sã fie desfiinþate sau sã se comaseze anumite sectoare de activitate. În ceea ce priveºte personalul care îndeplineºte condiþiile de pensionare acesta poate pleca doar la cerere. Pensionarea este un drept nu o obligaþie. Avem situaþii unde sunt persoane care vor sã plece prin pensionare ºi ne rugãm de ele sã rãmânã pentru cã nu avem cu cine îi suplini. Nu putem pensiona acele persoane unde nu existã alt personal calificat în domeniu”, a mai spus sursa citatã. Foile de boalã sunt un alt posibil criteriu pentru
decãpuºarea sistemului. “La disponibilizãrile din anii trecuþi un criteriu a fost cel care fãcea referire la persoanele care îºi aduc un aport scãzut în activitatea de producþie. Se vor stabili criteriile în planul de restructurare”, a mai declarat Stancu.
ai puþine M cheltuieli materiale
Dupã ce ani la rândul s-au achiziþionat materiale care acum zac pe stocurile CEH, a venit rândul sã se facã economii chiar ºi la hârtia de la imprimantã. “Planul de restructurare are mai multe elemente printre care se are în vedere reducerea cheltuielilor ºi creºterea veni-
turilor. Va trebui fãcut astfel încât sã nu oprim activitatea ºi sã dovedim cã în cei trei ani de insolvenþã putem restitui banii creditorilor. Am discutat cu colegii de la sucursale ºi le-am explicat cã în momentul de faþã trebuie sã amânãm unele cheltuieli, adicã dacã într-un birou s-a stricat o imprimantã nu cumpãrãm alta, ci mergem în alt birou. Trebuie sã demonstrãm cã putem reduce cheltuielile”, a mai spus sursa citatã. Veºnic s-a spus cã mineritul este cel care produce cele mai mari pierderi ºi cã nicio societate care are înglobatã aceastã activitate nu poate fi profitabilã. Utilaje vechi, forþa de muncã îmbãtrânitã, cos-
turile de producþie mari sunt doar câteva din elementele care duc la pierderi. “Reducerea cheltuielilor se poate face. Când vom cunoaºte exact orizontul la care discutãm atunci vom vedea exact ce lucrãri facem. Dacã ºtim cã peste cinci ani nu vom mai fi, nu începem acele lucrãri ci mutãm oamenii ºi resursele pentru lucrãrile imediate”,a conchis directorul CEH. În timp ce angajaþii Complexului Energetic Hunedoara se plângeau cã nu au cu ce sã lucreze, stocurile cu miºcare lentã erau „îngreunate” ºi de piesele de schimb a cãror valoare a fost calculatã la 37.018.889,85. Mare
Actualitate 3
parte dintre acestea, în suma de 33.431.508,59 de lei se afla pe stocurile termocentralelor, iar diferenþa de 3.587.381,26 se regãseºte pe partea minierã. Totodatã CEH mai înregistreazã stocuri cu miºcare lentã formate din obiecte de inventar la o valoare de 484.549,21, ambalaje de 6.941,75 de lei ºi produse reziduale. Acestea au o valoare de 130.954,00 de lei. Potrivit CEH, mai exista stocuri cu miºcare lentã ºi la terþi iar valoarea acestora este de 3.115,00 lei. Totalul stocurilor cu miºcare lentã la CEH este de 49.856.166,09 de lei, din care 44.149.164,04 pe partea energeticã ºi 5.707.002,05 pe partea minierã. În trei ani de funcþionare Complexul Energetic Hunedoara a acumulat datorii de 1,2 miliarde de lei. Procedura generalã a insolvenþei a fost deschisã ºi numit administrator judiciar.
Monika BACIU
10.000 de tone de cãrbune la un ger de crapã pietrele N
ici 10 mii de tone de cãrbune pe stocurile termocentralelor. Temperaturile exterioare sunt geroase, iar stocurile termocentralelor goale. Acestea funcþioneazã de pe o zi pe alta, la limita avariei. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara subliniazã cã singurul cãrbune care este ars de cele douã termocentrale este cel din Valea Jiului. “Cãrbunele ne ajunge undeva la douã-trei zile. Stocurile la termocentrale sunt în funcþie de realizãri, doar din producþia internã a Diviziei Miniere ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Vom trece peste aceste zile geroase”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. La termocentrala Paroºeni sunt cele mai mari probleme. Aici stocurile de cãrbune sunt de puþin peste 3000 de tone. “Stocul e foarte mic. Ne ajunge pentru douã zile. La ora 24 în aveam pe stoc 4700 de tone, iar astãzi (ieri) la ora 11 erau aproximativ 3500 de tone. La Mintia stocul era dimineaþã (ieri) undeva la 6000 de tone. Este foarte greu sã trecem peste aceastã perioadã”, a declarat
Mihai Lorincz, liderul Sindicatului Liber SE Paroºeni. CEH are nevoie de un stoc minim de 50 de mii de tone LUNAR pentru a putea funcþiona, iar situaþia de la acest moment este sub pragul critic. Ministerul Energiei a reevaluat situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. În ceea ce priveºte funcþionarea Complexulului Energetic Hunedoara pe timpul iernii 2015-2016 se precizeazã cã se reevalueazã posibilitatea funcþionãrii celor douã termocentrale. “Datã fiind situaþia economico – financiarã a Complexului Energetic Hunedoara, fapt ce a condus la nerealizarea stocurilor prognozate, s-a reevaluat
posibilitatea funcþionãrii celor douã centrale, astfel: CET Paroºeni – funcþionarea cu grupul nr.4 de 150 MW, CTE Mintia Deva – o productie de 200 MW si o rezervã de putere de 500 MW, cu asigurarea funcþionãrii simultane a trei grupuri pentru cel puþin 10 zile de funcþionare continuã. Acest lucru conduce la un stoc minim permanent de cel puþin 50.000 tone huilã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Unitãþile miniere din Valea Jiului nu pot asigura cantitatea necesarã de cãrbune pentru funcþionarea celor douã termocentrale. Din documentele Ministerului Energiei reiese faptul cã s-ar fi încercat achiziþionarea unor cantitãþi de cãrbune din diferite locuri astfel încât sã
nu existe probleme în perioada de iarnã 2015-2016. “CEH nu poate asigura întreaga cantitate de cãrbune necesarã pentru perioada de iarnã 2015-2016 din producþie proprie, motiv pentru care au fost întreprinse mãsuri ptrecum încheierea de relaþii comerciale pentru furnizarea de cãrbune energetic de la Anina-75.000 tone ºi de la Societatea LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa – 25.000 tone. De asemenea, este în evaluarea ºi posibilitatea încheierii unui contract de procesare, urmare a unei propuneri de livrare a 210 MW în bandã – export Polonia, în contrapartidã cu cãrbune, la nivelul unei can-
titãþi de 600.000 tone/an”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Deocamdatã niciuna dintre aceste soluþii nu stã în picioare, astfel stocurile de cãrbune ale societãþii sunt asigurate doar de unitãþile miniere din Valea Jiului. Pentru Complexul Energetic Hunedoara producþia de energie termicã, produsã pentru a fi livratã, în principalele centre este estimatã pentru perioada octombrie 2015-martie 2016 la 274,500 mii Gcal, dintre care SE Paroºeni ar trebui sã producã 170,500 mii Gcal, iar SE Mintia 104.000 Gcal. Monika BACIU
4 Actualitate
O semnãturã, diferenþa între viaþã ºi moarte Z eci de locuitori ai Vãii Jiului sperã sã primeascã o nouã ºansã la viaþã. Fie cã e vorba de rinichi, plãmân, cord sau alte organe toate reprezintã o speranþã pentru cei care aºteaptã de ani de zile sã beneficieze de un transplant. ªansele lor de supravieþuire scad cu fiecare zi care trece, iar telefonul salvator nu sunã sã îi anunþe cã s-a gãsit donatorul compatibil. Procedura unui transplant este migãloasã, costisitoare, dar ºi încã în stadiu incipient. Medicii Spitalului de Urgenþã din Petroºani susþin cã în decursul anilor, puþine persoane au fost calificate spre a dona organe, dar procesul nu s-a finalizat.
“În 14 ani de când sunt la spital doar douã persoane ar fi îndeplinit condiþiile pentru a fi donatori de organe, dar procesul nu s-a concretizat”, a declarat medicul Alin Vasilescu, manager SUP. La nivelul judeþului Hunedoara singurul centru de transplant este cel de la Spitalul Judeþean Deva. În anul 2013 aici a avut loc primul transplant de organe. Spitalul Judeþean din Deva face
Scutiri la impozite
S
cutiri la plata taxelor. Consilierii locali de la Petroºani se vor întruni, sãptãmâna viitoare, în cadrul unei ºedinþe în cadrul cãreia vor supune la vot un proiect de hotãrâre prin care se acordã anumite scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor locale. “Scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2016, dacã beneficiarii facilitãþilor în cauzã deþin documente justificative emise pânã la data de 31 decembrie 2015 ºi care se pot depune la Serviciul Constatare ºi Impunere persoane fizice ºi juridice pânã la data de 31 ianuarie 2016, inclusiv”, se aratã în proiectul de hotãrâre. Este vorba de o serie de facilitãþi acordate de Consiliul Local pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
pensionari. Astfel, prin hotãrârea Consiliului Local din 2015 pentru taxele din anul 2016 s-au aprobat o serie de facilitãþi pentru pensionari la plata impozitului
parte dintr-un program pilot de prelevare de organe ºi þesuturi.
ii de români aºteaptã un M transplant
Potrivit Autoritãþii Naþionale pentru Transplant, statistica anului 2014 aratã cã pe listele de aºteptare erau înscriºi 4875 de pe clãdiri ºi terenuri precum ºi pentru organizaþiile nonprofit. În cazul scutirilor de la plata impozitului/ taxei pentru categoriile de terenuri: utilizate de cãtre organizaþii neguvernamentale pentru furnizarea serviciilor sociale, utilizate de organizaþii nonprofit, exclusiv pentru activitþi fãrã scop lucrativ ºi celor aparþinând asociaþiilor ºi fundaþiilor folosite exclusiv pentru activitãþi fãrã scop lucrativ, s-a omis sã se prevadã data de la care se poate aplica facilitatea. Monika BACIU
pacienþi. Cei mai mulþi aºteptau un transplant de rinichi, în numãr de 4015. Pe lângã cei care au nevoie de transplant de rinichi încã aproape 10000 merg periodic la dializã. Tot în anul 2014, 58 de persoane de pe listele de aºteptare au pierdut lupta cu viaþa. Românii sunt reti-
cenþi în privinþa donãrii de organe. În anul 2014 din totalul de 284 de familii chestionate cu privire la acest proces, 63 de familii au renunþat la a dona organele pacientului. Cardul de sãnãtate, informaþii despre donatori. De anul trecut, cardul de sãnãtate conþine ºi informaþii
legate de persoanele care sunt dispuse sã devinã donatori de organe în cazul unui accident. Puþini dintre hunedoreni ºi-au bifat aceastã opþine pe cardurile de sãnãtate. Comisia va evalua atât donatorul, cât ºi primitorul care vor fi supuºi unui examen psihologic ºi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacitãþii de exerciþiu, precum ºi stabilirea motivaþiei donãrii. Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectueazã transplantul, cat ºi de familiile donatorului ºi primitorului. Monika BACIU
Persoanele cu handicap din Valea Jiului vor fi evaluate în luna februarie, la Petroºani
P
entru persoanele cu handicap, adulþi ºi copii, care au nevoie de evaluarea respectiv reevaluarea din punct de vedere medical specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã Hunedoara se vor deplasa în luna februarie în Valea Jiului.
Potrivit reprezentanþilor D.G.A.S.P.C. Hunedoara decizia de a veni în Valea Jiului a fost luatã având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului. Astfel, în data de 2 februarie începând cu ora 10.00 la Policlinica din Petroºani va avea loc evaluarea persoanelor adulte cu handicap în timp ce pentru copiii evaluarea se va face în incinta Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent si delincvent. De asemenea, în data de 9 februarie specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara vor reveni în Valea Jiului în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap, locaþiile fiind aceleaºi.
Linie la taxele locale
G
tribuabili au trecut pragul Serviciilor de Taxe ºi Impozite. “Gradul de încasare este de 95% atat de la particulari cât ºi de la persoane juridice astfel încât am putut calcula coeficientul de distribuþie a fondurilor de
Degerã pe þevi, dar la adãpost nu vrea U
n bãrbat, care cândva a avut ºi casã, zace câte e ziua de lungã pe þevile de termoficare dintr-o zonã centralã a Petroºaniului. Bolnav ºi flãmând, murdar ºi cu ochii învineþiþi de vreo bãtaie primitã recent, ªoni ne-a povestit cã nu vrea în ruptul capului la adãpost ºi a recunoscut cã va rãmâne pe strãzi, atât timp cât va rezista. Nici poliþia localã, nici asistenþii sociali nu l-au convins pe ªoni sã meargã, mãcar noaptea la adãpostul primãriei din Petroºani. S-au dus dupã el în coteþul improvizat în care stã, dar nu au reuºit, iar omul susþine sus ºi tare cã, de când mama i-a
murit, el zace pe unde apucã. Bea ºi se bate cu cei care sunt ca ºi el pe strãzi, pentru locul în care preferã sã zacã, iar dimineaþa, la prima orã, pleacã pe niºte þevi. Aici ºi-a adus ºi niºte cartoane ºi tot aici îºi aºteaptã ºi tovarãºii de pahar, dar la adãpost nu pleacã, deºi afarã sunt temperaturi extreme. „Nu mã duc acolo! Nici dacã mã obligã nu plec. De 4 ani stau pe drumuri. Mama a murit ºi casa i-a lãsat-o la un alt om, care a fraierit-o. Cât
mai mã þine Dumnezeu, stau pe stradã. Nu am murit pânã acum, nu mor nici acum. Ce dacã sunt temperaturi mici? Nu mi-e frig! Acolo nu mã duc eu obligat”, a mãrturisit ªoni. Omul refuzã cazarea ºi asta în condiþiile în care acolo primeºte ºi o masã caldã, încropitã de un ONG, care zilnic le-a adus câte ceva sã mãnânce acestor oameni sãrmani.
P
oliþiºtii locali cautã persoanele fãrã adãpost Boschetarii ºi-au schimbat locurile în care stãteau pe timp de ger, pentru ca poliþiºtii locali sã nu-i mai ducã la adãpost. Cei mai mulþi nu vor sã plece din canale pentru cã se tem cã le vor fi furate puþinele lucruri pe care le au. Poliþiºtii le-au gãsit noile ascunzãtori. Poliþia Localã
Aproximativ 30 de lei în plus la taxe ºi impozite
hiºeele de taxe ºi impozite locale din Valea Jiului ºi-au deschis deja porþile pentru contribuabili. Cei care vor sã beneficieze de bonificaþia de 10% pot sã îºi plãteascã dãrile locale pânã în data de 31 martie. Chiar ºi aºa, pensionarii sunt primii care vor sã se achite de datorii. Tot acum se trage linie ºi în ceea ce priveºte gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor. Astfel, la Vulcan ºi Petroºani peste 90% dintre con-
BOSCHETARU-I TOT BOSCHETAR ªI LA -20oC
axa pentru T terenul de sub bloc înseamnã un
la stat mult mai bine la localitãþile cu un coeficient mare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. “La Petroºani gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale este de peste 93 de
procente”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Banii contribuabililor se întorc tot la ei prin proiectele derulate de administraþiile locale. Monika BACIU
efort de cel mult nouã lei pentru proprietarii de locuinþe din zona A. Începând din acest an, potrivit prevederilor noului Cod Fiscal, proprietarii de apartamente vor plãti o taxã pentru terenurile de sub blocul de locuinþe.
“De anul acesta se plãteºte taxa pentru terenul de sub bloc. Aceasta se calculeazã în funcþie de numãrul de etaje, numãrul de locuinþe ºi suprafaþa totalã a blocului. Anul acesta, faþã de anul trecut, în zona A se va percepe o taxã de aproximativ 9 lei pe apartament pentru terenul de sub bloc. Proprietarii de aparta-
mente din aceastã zonã vor plãti cu aproximativ 30 de lei mai mult la impozit faþã de anul
Petroºani ºi-a intensificat raziile în aceste zile în care au fost înregistrate temperaturi extreme, pentru a-i descoperi pe cei care-ºi duc zilele pe strãzile din municipiu. Poliþiºtii spun cã mulþi dintre nevoiaºi riscã sã moarã înghetaþi dacã nu ajung la adãpost. În miezul nopþii, la Petroºani, au fost înregistrate -17 grade Celsius, ºi pentru cã
riscau sã moarã, mai multe persoane fãrã adãpost au fost culese de pe strãzi ºi duse la spital sau la adãpostul de noapte din cadrul municipalitãþii. „Noi am descoperit locurile pe unde se refugiazã ei, prin canale, pe sub un viaduct, sunt mai multe locaþii în care stau pe timp de ger. Mergem la ei ºi încercãm sã-i convingem sã stea în adãpost mãcar pe timp de noapte când gerul este nãprasnic”, a explicat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. În foarte multe situaþii poliþiºtii locali se luptã cu morile de vânt ºi sunt nevoiþi sã ducã o adevãratã muncã de lãmurire cu boschetarii. Sunt ºi cazuri în care cei fãrã adãpost merg de bunã voie la centrul de primire unde se feresc de ger. „Nu toate persoanele doresc sã vinã la adãpostul amenjat de cei de
la Asistenþa Socialã. Cei care vor, (n.r. 3 la numãr) îi transportãm, dar cei care refuzã, i-am încredinþat Direcþiei de Asistenþã Socialã, unde doamna director i-a pus sã semneze o declaraþie pe propria rãspundere cã nu doresc sã se cazeze la adãpost, însã, dacã vor fi temperaturi scãzute, noi o sã îi aducem la adãpost”, a menþionat Nicu Stãncioi, ºef serviciu la Poliþia Localã Petroºani. Ca ºi ªoni, mai sunt alþi 7 oameni, boschetari fãrã niciun venit, acte sau mod de trai, însã, aproape toþi refuzã sã fie ajutaþi. Asta chiar dacã au aflat cã acolo primesc hranã ºi cã este cald peste noapte. ªoni a refuzat chiar sã i se facã acte ºi ajutorul social de la primãrie ºi zace pe o þeavã de termoficare cât e ziua de lungã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
300 de mii de lei pentru susþinerea paramedicilor SMURD
P
este 300 de mii de lei pentru plata paramedicilor SMURD. La începutului fiecãrui an, municipalitatea de la Petroºani se achitã de contribuþiile paramedicilor SMURD. Astfel, în cadrul ºedinþei de sãptãmâna viitoare, consilierii locali vor vota aprobarea unei sume de bani pentru susþinerea salarialã a paramedicilor SMURD. “Asociaþia Salvital Hunedoara solicitã sprijinul financiar în vederea asigurãrii finanþãrii cheltuielilor de personal pentru un numãr de 9 paramedici trecut”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Sumele sunt stabilite în funcþie de cota indivizã de teren care revine proprietarului, dar ºi de zonã. Noul impozit, pe terenul de sub casã, se adaugã astfel impozitului deja cunoscut pe locuinþã. Monika BACIU
în anul 2016 ºi contribuþia pentru achiziþionarea echipamentului de protecþie necesar personalului paramedical”, se aratã în nota de fundamentare. Astfel, în baza calculelor întocmite de asociaþia Salvital, cheltuielile cu salariile celor 9 paramedici, care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul SMURD, inclusiv
obligaþiile de platã la bugetul general consolidat al statului sunt în sumã de 311.040 lei. Monika BACIU
4 Actualitate
O semnãturã, diferenþa între viaþã ºi moarte Z eci de locuitori ai Vãii Jiului sperã sã primeascã o nouã ºansã la viaþã. Fie cã e vorba de rinichi, plãmân, cord sau alte organe toate reprezintã o speranþã pentru cei care aºteaptã de ani de zile sã beneficieze de un transplant. ªansele lor de supravieþuire scad cu fiecare zi care trece, iar telefonul salvator nu sunã sã îi anunþe cã s-a gãsit donatorul compatibil. Procedura unui transplant este migãloasã, costisitoare, dar ºi încã în stadiu incipient. Medicii Spitalului de Urgenþã din Petroºani susþin cã în decursul anilor, puþine persoane au fost calificate spre a dona organe, dar procesul nu s-a finalizat.
“În 14 ani de când sunt la spital doar douã persoane ar fi îndeplinit condiþiile pentru a fi donatori de organe, dar procesul nu s-a concretizat”, a declarat medicul Alin Vasilescu, manager SUP. La nivelul judeþului Hunedoara singurul centru de transplant este cel de la Spitalul Judeþean Deva. În anul 2013 aici a avut loc primul transplant de organe. Spitalul Judeþean din Deva face
Scutiri la impozite
S
cutiri la plata taxelor. Consilierii locali de la Petroºani se vor întruni, sãptãmâna viitoare, în cadrul unei ºedinþe în cadrul cãreia vor supune la vot un proiect de hotãrâre prin care se acordã anumite scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor locale. “Scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2016, dacã beneficiarii facilitãþilor în cauzã deþin documente justificative emise pânã la data de 31 decembrie 2015 ºi care se pot depune la Serviciul Constatare ºi Impunere persoane fizice ºi juridice pânã la data de 31 ianuarie 2016, inclusiv”, se aratã în proiectul de hotãrâre. Este vorba de o serie de facilitãþi acordate de Consiliul Local pentru
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
pensionari. Astfel, prin hotãrârea Consiliului Local din 2015 pentru taxele din anul 2016 s-au aprobat o serie de facilitãþi pentru pensionari la plata impozitului
parte dintr-un program pilot de prelevare de organe ºi þesuturi.
ii de români aºteaptã un M transplant
Potrivit Autoritãþii Naþionale pentru Transplant, statistica anului 2014 aratã cã pe listele de aºteptare erau înscriºi 4875 de pe clãdiri ºi terenuri precum ºi pentru organizaþiile nonprofit. În cazul scutirilor de la plata impozitului/ taxei pentru categoriile de terenuri: utilizate de cãtre organizaþii neguvernamentale pentru furnizarea serviciilor sociale, utilizate de organizaþii nonprofit, exclusiv pentru activitþi fãrã scop lucrativ ºi celor aparþinând asociaþiilor ºi fundaþiilor folosite exclusiv pentru activitãþi fãrã scop lucrativ, s-a omis sã se prevadã data de la care se poate aplica facilitatea. Monika BACIU
pacienþi. Cei mai mulþi aºteptau un transplant de rinichi, în numãr de 4015. Pe lângã cei care au nevoie de transplant de rinichi încã aproape 10000 merg periodic la dializã. Tot în anul 2014, 58 de persoane de pe listele de aºteptare au pierdut lupta cu viaþa. Românii sunt reti-
cenþi în privinþa donãrii de organe. În anul 2014 din totalul de 284 de familii chestionate cu privire la acest proces, 63 de familii au renunþat la a dona organele pacientului. Cardul de sãnãtate, informaþii despre donatori. De anul trecut, cardul de sãnãtate conþine ºi informaþii
legate de persoanele care sunt dispuse sã devinã donatori de organe în cazul unui accident. Puþini dintre hunedoreni ºi-au bifat aceastã opþine pe cardurile de sãnãtate. Comisia va evalua atât donatorul, cât ºi primitorul care vor fi supuºi unui examen psihologic ºi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacitãþii de exerciþiu, precum ºi stabilirea motivaþiei donãrii. Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectueazã transplantul, cat ºi de familiile donatorului ºi primitorului. Monika BACIU
Persoanele cu handicap din Valea Jiului vor fi evaluate în luna februarie, la Petroºani
P
entru persoanele cu handicap, adulþi ºi copii, care au nevoie de evaluarea respectiv reevaluarea din punct de vedere medical specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã Hunedoara se vor deplasa în luna februarie în Valea Jiului.
Potrivit reprezentanþilor D.G.A.S.P.C. Hunedoara decizia de a veni în Valea Jiului a fost luatã având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului. Astfel, în data de 2 februarie începând cu ora 10.00 la Policlinica din Petroºani va avea loc evaluarea persoanelor adulte cu handicap în timp ce pentru copiii evaluarea se va face în incinta Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent si delincvent. De asemenea, în data de 9 februarie specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara vor reveni în Valea Jiului în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap, locaþiile fiind aceleaºi.
Linie la taxele locale
G
tribuabili au trecut pragul Serviciilor de Taxe ºi Impozite. “Gradul de încasare este de 95% atat de la particulari cât ºi de la persoane juridice astfel încât am putut calcula coeficientul de distribuþie a fondurilor de
Degerã pe þevi, dar la adãpost nu vrea U
n bãrbat, care cândva a avut ºi casã, zace câte e ziua de lungã pe þevile de termoficare dintr-o zonã centralã a Petroºaniului. Bolnav ºi flãmând, murdar ºi cu ochii învineþiþi de vreo bãtaie primitã recent, ªoni ne-a povestit cã nu vrea în ruptul capului la adãpost ºi a recunoscut cã va rãmâne pe strãzi, atât timp cât va rezista. Nici poliþia localã, nici asistenþii sociali nu l-au convins pe ªoni sã meargã, mãcar noaptea la adãpostul primãriei din Petroºani. S-au dus dupã el în coteþul improvizat în care stã, dar nu au reuºit, iar omul susþine sus ºi tare cã, de când mama i-a
murit, el zace pe unde apucã. Bea ºi se bate cu cei care sunt ca ºi el pe strãzi, pentru locul în care preferã sã zacã, iar dimineaþa, la prima orã, pleacã pe niºte þevi. Aici ºi-a adus ºi niºte cartoane ºi tot aici îºi aºteaptã ºi tovarãºii de pahar, dar la adãpost nu pleacã, deºi afarã sunt temperaturi extreme. „Nu mã duc acolo! Nici dacã mã obligã nu plec. De 4 ani stau pe drumuri. Mama a murit ºi casa i-a lãsat-o la un alt om, care a fraierit-o. Cât
mai mã þine Dumnezeu, stau pe stradã. Nu am murit pânã acum, nu mor nici acum. Ce dacã sunt temperaturi mici? Nu mi-e frig! Acolo nu mã duc eu obligat”, a mãrturisit ªoni. Omul refuzã cazarea ºi asta în condiþiile în care acolo primeºte ºi o masã caldã, încropitã de un ONG, care zilnic le-a adus câte ceva sã mãnânce acestor oameni sãrmani.
P
oliþiºtii locali cautã persoanele fãrã adãpost Boschetarii ºi-au schimbat locurile în care stãteau pe timp de ger, pentru ca poliþiºtii locali sã nu-i mai ducã la adãpost. Cei mai mulþi nu vor sã plece din canale pentru cã se tem cã le vor fi furate puþinele lucruri pe care le au. Poliþiºtii le-au gãsit noile ascunzãtori. Poliþia Localã
Aproximativ 30 de lei în plus la taxe ºi impozite
hiºeele de taxe ºi impozite locale din Valea Jiului ºi-au deschis deja porþile pentru contribuabili. Cei care vor sã beneficieze de bonificaþia de 10% pot sã îºi plãteascã dãrile locale pânã în data de 31 martie. Chiar ºi aºa, pensionarii sunt primii care vor sã se achite de datorii. Tot acum se trage linie ºi în ceea ce priveºte gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor. Astfel, la Vulcan ºi Petroºani peste 90% dintre con-
BOSCHETARU-I TOT BOSCHETAR ªI LA -20oC
axa pentru T terenul de sub bloc înseamnã un
la stat mult mai bine la localitãþile cu un coeficient mare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. “La Petroºani gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale este de peste 93 de
procente”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Banii contribuabililor se întorc tot la ei prin proiectele derulate de administraþiile locale. Monika BACIU
efort de cel mult nouã lei pentru proprietarii de locuinþe din zona A. Începând din acest an, potrivit prevederilor noului Cod Fiscal, proprietarii de apartamente vor plãti o taxã pentru terenurile de sub blocul de locuinþe.
“De anul acesta se plãteºte taxa pentru terenul de sub bloc. Aceasta se calculeazã în funcþie de numãrul de etaje, numãrul de locuinþe ºi suprafaþa totalã a blocului. Anul acesta, faþã de anul trecut, în zona A se va percepe o taxã de aproximativ 9 lei pe apartament pentru terenul de sub bloc. Proprietarii de aparta-
mente din aceastã zonã vor plãti cu aproximativ 30 de lei mai mult la impozit faþã de anul
Petroºani ºi-a intensificat raziile în aceste zile în care au fost înregistrate temperaturi extreme, pentru a-i descoperi pe cei care-ºi duc zilele pe strãzile din municipiu. Poliþiºtii spun cã mulþi dintre nevoiaºi riscã sã moarã înghetaþi dacã nu ajung la adãpost. În miezul nopþii, la Petroºani, au fost înregistrate -17 grade Celsius, ºi pentru cã
riscau sã moarã, mai multe persoane fãrã adãpost au fost culese de pe strãzi ºi duse la spital sau la adãpostul de noapte din cadrul municipalitãþii. „Noi am descoperit locurile pe unde se refugiazã ei, prin canale, pe sub un viaduct, sunt mai multe locaþii în care stau pe timp de ger. Mergem la ei ºi încercãm sã-i convingem sã stea în adãpost mãcar pe timp de noapte când gerul este nãprasnic”, a explicat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. În foarte multe situaþii poliþiºtii locali se luptã cu morile de vânt ºi sunt nevoiþi sã ducã o adevãratã muncã de lãmurire cu boschetarii. Sunt ºi cazuri în care cei fãrã adãpost merg de bunã voie la centrul de primire unde se feresc de ger. „Nu toate persoanele doresc sã vinã la adãpostul amenjat de cei de
la Asistenþa Socialã. Cei care vor, (n.r. 3 la numãr) îi transportãm, dar cei care refuzã, i-am încredinþat Direcþiei de Asistenþã Socialã, unde doamna director i-a pus sã semneze o declaraþie pe propria rãspundere cã nu doresc sã se cazeze la adãpost, însã, dacã vor fi temperaturi scãzute, noi o sã îi aducem la adãpost”, a menþionat Nicu Stãncioi, ºef serviciu la Poliþia Localã Petroºani. Ca ºi ªoni, mai sunt alþi 7 oameni, boschetari fãrã niciun venit, acte sau mod de trai, însã, aproape toþi refuzã sã fie ajutaþi. Asta chiar dacã au aflat cã acolo primesc hranã ºi cã este cald peste noapte. ªoni a refuzat chiar sã i se facã acte ºi ajutorul social de la primãrie ºi zace pe o þeavã de termoficare cât e ziua de lungã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
300 de mii de lei pentru susþinerea paramedicilor SMURD
P
este 300 de mii de lei pentru plata paramedicilor SMURD. La începutului fiecãrui an, municipalitatea de la Petroºani se achitã de contribuþiile paramedicilor SMURD. Astfel, în cadrul ºedinþei de sãptãmâna viitoare, consilierii locali vor vota aprobarea unei sume de bani pentru susþinerea salarialã a paramedicilor SMURD. “Asociaþia Salvital Hunedoara solicitã sprijinul financiar în vederea asigurãrii finanþãrii cheltuielilor de personal pentru un numãr de 9 paramedici trecut”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Sumele sunt stabilite în funcþie de cota indivizã de teren care revine proprietarului, dar ºi de zonã. Noul impozit, pe terenul de sub casã, se adaugã astfel impozitului deja cunoscut pe locuinþã. Monika BACIU
în anul 2016 ºi contribuþia pentru achiziþionarea echipamentului de protecþie necesar personalului paramedical”, se aratã în nota de fundamentare. Astfel, în baza calculelor întocmite de asociaþia Salvital, cheltuielile cu salariile celor 9 paramedici, care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul SMURD, inclusiv
obligaþiile de platã la bugetul general consolidat al statului sunt în sumã de 311.040 lei. Monika BACIU
6 Actualitate
Pentru a evita eºecul din anii anteriori... Trebuie sã se punã cu burta pe carte.
E
ste vorba despre elevii din clasele a VIII-a ºi a XII-a care în curînd vor susþine simulãrile la evaluarea naþionalã sau la probele de bacalaureat. Perioada de evaluare a fost stabilitã de cãtre Ministerul Educaþiei. Astfel simularea evaluãrii
naþionale pentru elevii clasei a VIII-a din anul ºcolar 2015 - 2016 are loc în perioada 22 - 24 februarie, testele constînd în douã probe scrise, iar pentru ºcolile cu predare în limba maternã - trei
probe scrise. Rezultatele vor fi afiºate în 4 martie 2016.Mai mult decît atît simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naþional pentru elevii claselor a XI-a ºi a XII-a din anul
ºcolar 2015-2016 are loc în perioada 7 - 10 martie. Elevii clasei a XI-a vor susþine douã probe scrise, iar cei de clasa a XII-a - trei probe scrise, la care se adaugã cea de limba maternã pentru ºcolile
Jurnalistul Nicolae Stanciu premiantul sãptãmânii din campania “premianþii fãrã premii”
N
e întâlnim de aceastã datã cu jurnalistul Nicolae Stanciu. Am zis "jurnalistul", deºi ºtiu cã preferã termenul consacrat: "ziaristul". Deºi în anii ‘80 era membru al OIJ - Organizaþia Internaþionalã a Jurnaliºtilor - ºi avea legitimaþia cu numãrul 11 în România, a AIPS Asociaþia Internaþionalã a Presei Sportive, ambele cu sediul la Paris. Aºadar, ziaristul Niciloae Stanciu, al 90-lea premiant al nostru, va împlini, mai în toamnã, 50 de ani de activitate neîntreruptã în presa scrisã, hunedoreanã ºi naþionalã. Îl sãrbãtorim astãzi, la mai mult de o lunã dupã împlinirea vârstei de 75 de ani, pentru cã la toamnã s-ar putea ca Premianþii fãrã premii sã fie în... pauzã. Nãscut la Sebeº-Alba, unde a absolvit ºi liceul, ªcoala medie mixtã în terminologia vremii, în 1959, prima promoþie cu 11 clase, nimic nu prevestea un viitor jurnalist, mã rog, ziarist. Ba, mai mult ºi-a început tinereþea ca elev al ªcolii tehnice de muncitori cu înaltã calificare din cadrul Grupului ºcolar de chimie din Fãgãraº, dupã absolvirea cãreia a ajuns muncitor
înalt calificat, conform atestatelor ºcolare, la Fabrica chimicã Orãºtie, mecanic de întreþinere la secþia Tanin, ºi apoi, la mase plastice. Întâlnirea cu iubirea ce se va dovedi pe viaþã, l-a determinat sã-ºi continue studiile, de data aceasta universitare, la Cluj, la Istorie-filozofie, apoi la Drept, doi ani, ºi, din nou, la Istorie-filozofie, pe care le va ºi absolvi într-un final... Din 1966, iubirea înfiripatã la Orãºtie îl aduce la Deva, unde, absolut din întâmplare ajunge corector la ziarul local, „Drumul socialismului”, când ºi debuteazã, în 10 octombrie, cu pamfletul „Ploaia ºi taxiul”. Apoi reporter, redactor, redactor principal - categoria de calificare cea mai râvnitã, care se dobândea regulamentar dupã 9 ani de vechime, ºi, în mod excepþional, cu derogãri înainte de termen... Consacrat ca ziarist de sport, a fost beneficiarul ºansei de a scrie dintr-un domeniu în plinã expansiune în judeþ, marile cluburi ºi numeroasele asociaþii sportive oferind cu generozitate... materie primã cronicarului pe care-l salutãm în mod deosebit. Implicat direct, inclusiv în aducerea Nadiei Comãneci la Deva, în 27 martie 1977, la inaugurarea Sãlii
sporturilor, ºi apoi în mutarea lotului naþional de gimnasticã ºi înfiinþarea Centrului olimpic Deva, cronicarul a fost ºi suporter al Jiului Petroºani, dar marea sa pasiune avea sã fie Corvinul Hunedoara. În 22 decembrie 1989 s-a numãrat printre cei câþiva fondatori ºi a fost secretarul de redacþie al primului numãr al ziarului „Cuvântul Liber”. De atunci, pânã recent i-aþi vãzut semnãtura sub articole ºi cronici în publicaþii locale ºi în ziare centrale, în calitate de corespondent. În ultimii trei ani a fost editorialist la Ziarul hunedoreanului, iar în prezent este titular pe Blogul Bãtrânului Cronicar. „Din fan declarat ºi entuziast al întâmplãrilor socio-culturale PREMIANÞII FÃRÃ PREMII, încã unice în România, iatã-mã... premiant! Nu
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016 cu predare în limba maternã. Astfel, în 7 martie 2016 are loc proba de Limba ºi literatura românã, în 8 martie - Limba ºi literatura maternã, în 9 martie - proba obligatorie a profilului (matematicã sau istorie), iar în 10 martie - probã la alegere a profilului ºi specializãrii (numai pentru elevii clasei a XII-a, care pot opta între fizicã, chimie, biologie, informaticã, geografie, logicã, argumentare ºi comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie). În 18 martie 2016 vor fi
ºtiu dacã mi se cuvine aceastã onoare. Când mentorul acestei mãnifestãri citadine, domnul Dan Terteci, mi-a propus sã fiu al 90-lea premiant, am trãit un moment de cumpãnã. Între onoarea ce mi se propune ºi îndoiala dacã merit sau nu. Mi-am zis cã dacã meritul constã în vârsta biologicã înaintatã ºi vechimea de aproape o jumãtate de secol în presa scrisã, hunedoreanã ºi nu numai, atunci va trebui sã vin în faþa Dumneavoastrã cu aceste poveri. De care nu mã voi plânge. Dimpotrivã! A fi contemporan ºi cronicar, timp de 50 de ani, al evoluþiei vieþii în acest þinut magic este o onoare! Cu ea mã prezint ºi vã mulþumesc pentru împlinirea ei”, ne-a mãrturisit premiantul când l-am rugat sã ne ofere o declaraþie pentru comunicatul de faþã. Pentru toate acestea, pentru cele arãtate mai sus, pentru dragostea manifestatã faþã de publicul cititor, pentru exemplul de dãruire, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã, un exemplu de om. Sâmbãtã, 23 ianuarie 2016, ora 11.00, domnul Nicolae Stanciu vine sã-l cunoaºtem. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.
afiºate rezultatele. Rezultatele obþinute de elevi la simularea evaluãrii naþionale ºi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat sînt analizate la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmîntul în care s-au desfãºurat aceste simulãri, prin discuþii individuate cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cu pãrinþii, precum ºi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptãrii unor mãsuri pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare. Monika BACIU
PIERDERI Pierdut certificat constatator numãrul 7452 din data de 01.03.2013 pe numele Bolo Impex SRL, cu sediul în Uricani, str. Muncii, Bloc 1A, Ap. 9, judeþ Hunedoara, cod unic de înregistrare 4468234 din data de 10.08.1993, numãr de înregistrare J20/1410/1993, eliberat de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului. Îl declar nul.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
Strategie minierã pânã în martie
S
trategia minierã, aprobatã pânã în martie. Ministerul Economiei ºi-a propus ca pânã în luna martie a acestui an sã fie aprobatã strategia minelor pentru perioada 2015-2030. Ministerul are în vedere alocarea a circa 80 de milioane de lei pentru creºterea gradului de transparenþã ºi eficienþã a modului de alocare a resurselor financiare dedicate activitãþilor de conservare, închidere subteranã ºi ecologizare a exploatãrilor miniere. Totodatã planul de acþiuni prevede reorganizarea ºi eficientizarea industriei miniere. Dintr-un document al ministerului de resort reiese faptul cã huila este necesarã în contextul social. “În anul 2010 în Uniunea Europeanã au fost extrase aproape 140 de milioane de tone
de huila ºi aproape 400 milioane de tone de lignit. Extragerea acestei cantitãþi de cãrbune ºi producerea de energie cu ajutorul ei, a angajat mai mult de 255.000 de oameni. Avantajele cãrbunelui sunt printre altele securitatea aprovizionãrii ºi preþurile favorabile, în raport cu sursele de energie
concurente. Când resursele indigene pot fi exploatate, utilizarea cãrbunelui adaugã valoare de-a lungul întregului lanþ de aprovizionare cu energie electricã. Acest lucru conduce la rezultate pozitive în termeni de performanþã economicã ºi ocupare a forþei de munca”, se aratã în draftul ministerului.
Potrivit ministerului existã mai multe puncte slabe în ceea ce priveºte exploatarea cãrbunelui între care condiþii geologo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonicã, stratigrafie, variabilitate), grad ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza
omplexul Energetic Oltenia a repus în funcþiune un grup energetic din cadrul termocentralei Turceni, deºi acesta nu îndeplineºte condiþiile de funcþionare conform legislaþiei privind emisiile industriale (1), aratã într-un comunicat de presã activiºtii ecologiºti. Echipele Greenpeace România ºi Bankwatch, aflate în zona termocentralei, au sesizat ieri Garda de Mediu Gorj pentru a efectua un control, în urma cãruia sã constate funcþionarea ilegalã a grupui 7 ºi sã îi suspende activitatea. Termocentrala Turceni aparþinând Complexului Energetic Oltenia (CEO), la care în anii 1978-1987 au fost construite 7 grupuri energetice, funcþioneazã în baza reglementãrilor unei autorizaþii integrate de mediu emise în martie 2014 de Agenþia de Protecþie a Mediului Gorj. Dar, activiºtii ecologiºti pretind cã aceastã autorizaþie nu include grupul 7, deoarece acesta din urmã îºi epuizase perioada de funcþionare la începutul anului 2014. “Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligaþiilor legale de reducere a poluãrii, sub forma unui angajament de a mai funcþiona doar 20 de mii de ore începând cu 2008, pânã cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogãri, timp de 5-6 ani grupul 7 a poluat pânã la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau faþã de alte grupuri energetice de la Turceni (2). Cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014. Conform legislaþiei aplicabile, grupul 7 nu mai poate fi pus în
funcþiune decât dacã au loc investiþii pentru conformarea cu standardele de mediu aplicabile unei termocentrale noi ºi numai dupã revizuirea autorizaþiei integrate de mediu pentru termocentrala Turceni în ansamblu. Complexul Energetic Oltenia (CEO) a solicitat deja revizuirea autorizaþiei pentru Turceni, în decembrie 2015, pentru a încerca sã evite din nou conformarea cu normele de poluare, practic prin redenumirea instalaþiei de ardere. În orice caz, punerea în funcþiune înainte de emiterea unei autorizaþii integrate de mediu revizuite încalcã prevederile legale”, se aratã în comunicatul celor douã organizaþii ecologiste. Greenpeace România ºi Bankwatch România au constatat funcþionarea unitãþii 7 ºi au solicitat lãmuriri companiei în aceastã dimineaþã, la sediul acesteia. “Încercãm sã aflãm de la conducerea termocentralei de ce au ales sã punã în funcþiune acest grup fãrã a respecta legislaþia din domeniu. Am solicitat astãzi Gãrzii Naþionale de Mediu sã efectueze o inspecþie a termocentralei. În urmã acestui control, ne aºteptãm ca Garda de Mediu sã constate funcþionarea ilegalã a grupului 7 ºi sã dispunã suspendarea imediatã a activitãþii acestuia. Echipa noastrã se aflã acum la Turceni pentru a ne asigura cã termocentrala respectã condiþiile legale”, spune Ionuþ Cepraga, Coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. „Asociaþia Bankwatch Rom nia a cerut în instanþã anularea autorizaþiei integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în decembrie 2014, neregulile acesteia fiind legate în principal de baza legislativã veche, standardele de emisii
Monika BACIU
Tentativã de furt eºuatã la Vulcan rei tineri sunt cercetaþi penal pentru cã T au vrut sã spargã o alimentarã, însã s-au speriat ºi au abandonat planul.
Unitatea 7 de la termocentrala Turceni, în atenþia activiºtilor ecologiºti
C
conþinutului ridicat de gaze explozive al zãcãmântului, cu predispoziþie la autoaprindere ºi explozii; putere calorificã scãzutã comparativ cu oferta internaþionalã; posibilitãþi reduse de îmbunãtãþire semnificativã a calitãþii producþiei, la gura minei cu actuala tehnologie de
exploatare; grad de mecanizare a exploatãrii scãzut, utilaje uzate fizic ºi moral; lipsa unor tehnologii performante adaptabile condiþiilor de zãcãmânt; personal cu mentalitate rigidã, îmbãtrânit, erodat profesional; dificultãþi în exploatarea selectivã a cãrbunelui; cost de producþie ridicat. De cealaltã parte, cel mai tare punct îl constituie rezervele interminabile de huilã care sunt estiomate a fi undeva la 300 milioane de tone, concentratã într-un zãcãmânt unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani.
folosite ºi lipsa unei evaluãri a impactului asupra mediului. În primã instanþã acþiunea a fost respinsã, dar recursul este în judecare. În ceea ce priveºte redenumirea Unitãþii 7, un artificiu prin care aceasta sã beneficieze în continuare de derogãri, Bankwatch Rom nia a transmis în decembrie 2015 o sesizare cãtre Comisia Europeanã, fiind încãlcate, din perspectiva noastrã, patru directive ºi am cerut cercetarea acestui potenþial caz de infringement,” declarã Alexandru Mustaþã, Coordonator de campanii în cadrul Bankwatch România Legea 278/2013 privind emisiile industriale, Secþiunea a 2-a, Art. 4, Al. 1 spune “interzice operarea fãrã autorizaþie integratã de mediu/autorizaþie de mediu a oricãrei instalaþii sau instalaþii de ardere, instalaþii de incinerare a deºeurilor sau instalaþii de coincinerare”. Directiva 2010/75/UE privind Emisiile Industriale, transpusã prin Legea 278/2013, a oferit douã opþiuni grupurilor energetice beneficiare ale derogãrii ce permitea funcþionarea în limita a 20 000 de ore: a) sã fie scoase din funcþiune înainte de 1 ianuarie 2016 sau b) sã fie retehnologizate astfel încât sã corespundã valorilor limitã de emisii aplicabile grupurilor energetice nou construite.
Cei trei au fost vãzuþi de un localnic care a alertat autoritãþile, iar cei trei au luat-o la sãnãtoasa când au vãzut patrula poliþiei. „În data de 19.01.2016, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã cu privire la faptul cã, în jurul orei 02:30, persoane neidentificate au forþat uºa de acces de la un magazin alimentar situat pe strada Nicolae Titulescu, din municipiul Vulcan. O echipã operativã s-a deplasat de urgenþã la faþa locului, iar din cercetãrile efectuate, poliþiºtii au constatat cã uºa de acces prezenta urme de forþare, însã suspecþii nu au pãtruns în incinta unitãþii ºi nu au sustras bunuri sau valori”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei hoþi sunt din municipiul Vulcan ºi au 17, 21 ºi, respectiv 38 de ani. Poliþiºtii le-au întocmit dosar penal ºi-i cerceteazã pentru infracþiunea de tentativã de furt calificat. (M. GÂNJU) GÂNJU)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
Aninoasa revival? M-am bucurat zilele trecute când m-a cãutat Viorel Habian, dupã atâta vreme, sã mai vorbim despre tirul cu arcul. Ce sport, ce vremuri la Aninoasa în
anii `90, ba chiar ºi mai încoace! Un sport care s-a perpetuat mereu printr-o emulaþie continuã, sprijinit de oameni entuziaºti, amintindu-l aici ºi pe
edilul acelor vremuri, Ilie Botgros. O vreme, cel puþin mediatic, tirul cu arcul a intrat într-un con de umbrã, dar iatã cã anul olimpic îi deschide noi perspective. Un an 2016 cu un Campionat European în Anglia, unul Mondial în Turcia ºi cireaºa de
pe tort, Jocurile Olimpice din Brazilia. Iatã cã Aninoasa respirã din nou ºi prin tirul cu arcul, cãci de-aici porneºte drumul spre Rio. Umblã vorba prin târg cã de la toamnã s-ar readuce pe tapet ºi fotbalul, mãcal la nivelul Ligii a V-a.
Ar fi ceva, în cel de-al 80-lea an al înfiinþãrii echipei de fotbal Minerul Aninoasa (se întâmpla în 1936), o echipã cu o frumoasã istorie, îngropatã în ultimii ani în praful uitãrii. Ce ziceþi, domnul Dunca, mai reactivãm un segment?
TIR CU ARCUL. INTERVIU.
„Eram ºi noi în prag de desfiinþare, dar acum ne gândim la Olimpiadã” spune Viorel Habian, antrenor la Minerul Aninoasa ºi Lotul Olimpic al României
S
ecþia de tir cu arcul de la Minerul Aninoasa pare cã retrãieºte o nouã etapã a existenþei sale de aproape ºase decenii. În anul 1968, când tirul cu arcul împlinea la Aninoasa zece ani, se nãºtea copilul Viorel Habian. Dupã alþi zece ani, în 1978, el este legitimat la echipa de tir cu arcul, acolo unde la ora aceea evoluau mai consacraþii Aurel Uriþescu, Petricã Feher, Gheorghe Pop, împreunã cu antrenorul Vasile Tãmaº. Au urmat ani plini de sute de medalii ºi succese. Acum, la început de 2016, l-am abordat pe Viorel Habian, într-o discuþie legatã de starea actualã ºi perspectivele acestui sport. Reporter: Viorel Habian, tirul cu arcul rezistã la Aninoasa, la 58 de ani de la înfiinþare. Cum reuºeºte? Viorel Habian: Ca ºi alte sporturi din Valea Jiului, eram ºi noi în prag de desfiinþare, dar a venit salvarea prin
alipirea la S.C.M. Deva ºi acum ne gândim la Olimpiadã. Rep.: Apropo, vor fi prezenþi arcaºii români la Rio de Janeiro? Dar înainte de a-mi rãspunde, pe scurt, cum era tirul cu arcul la începuturile lui Viorel Habian? V.H.: Se juca din mult mai multã plãcere, sportivii buni erau apreciaþi. Am început cu antrenorul Vasile Tãmaº, am
Simona Bãncilã ºi Luminiþa Boroº „þinta” femininã a sportului aninosean
Viorel Hãbian, Simona Bancilã ºi Rãzvan Marcu, trei pentru Olimpiadã devenit în câþova ani performant, cu trei titluri naþionale în 1982, la cadeþi. Mai ieºeam din þarã, la concursuri, prin U.R.S.S., Bulgaria, R.D. Germanã, Ungaria, echipa din Aninoasa a devenit o forþã, mai ales dupã deschiderea graniþelor în 1990. Am fost tot timpul ajutaþi de exploatarea minierã ºi apoi de administraþia localã. Rep.: Hai sã discutãm la zi. Pe ce coordonate se aflã acum tirul cu arcul în România? V.H.: Avem sportivi buni, serioºi, atât la Aninoasa cât ºi în þarã. Iatã avem continuitate ºi constanþã prin sextetul Rãzvan Marcu – Simona Bãncilã – Andreea Uriþescu – Cãlin Daniel – Gigi Puºcã – Luminiþa Boroº. ªi nu doar ei! Iatã, Simona Bãncilã va împlini în curând
46 de ani ºi nu se lasã! Cresc ºi juniorii, Sebastian Trestian, talentat ºi muncitor, Eduard Micloº, Stãnculescu, Þâmpu. Avem în total 25 de sportivi legitimaþi, stãm
Rãdãuþi, am fost într-o competiþie de verificare în Polonia, unde vom merge ºi la începutul lunii martie. Apoi pregãtire în þarã, la Deva, dupã care urmeazã Campionatul
Antalya în Turcia (13-19 iunie), unde vor trebui acumulate punctele pentru calificarea la Olimpiada de la Rio de Janeiro. Rep.: Va fi greu? V.H.: Evident! Avem însã destule turnee de pregãtire, în condiþii optime, atât în România cât ºi în strãinãtate. La Olimpiadã vor fi 12 þãri la tir cu arcul cu un total de 128 sportivi, bãieþi ºi fete. Eu zic cã avem ºanse, ne vom duce cu trei bãieþi ºi douã fete, plus staff-ul aferent. Locurile-cotã se vor da dupã concursurile din Anglia ºi Antalya. Ne dorim foarte mult sã reuºim, ar fi prima calificare pe echipe la acest sport, în România. Acolo vor fi echipe puternice, Coreea de Sud, Italia (campioana olimpicã en titre), S.U.A., Germania, Olanda sunt favorite. Eu zic cã dacã ne calificãm, ne
Viorel Hãbian ºi Gigi Puºcã „veteranii” masculini de la Minerul Aninoasa bine. Mai ales cã din lotul de cinci al echipei Naþionale olimpice, trei sunt din Aninoasa: Marcu, Bãncilã, Boroº, plus câte un sportiv de la Iaºi ºi Suceava. Rep.: Se apropie Olimpiada din Brazilia. Cum e? V.H.: Am început pregãtirile la Iaºi ºi
Mondial de Salã de la Ankara (Turcia). Vor urma diferite competiþii oficiale în þarã, apoi un Grand Prix la Sofia în Bulgaria (1016 aprilie). Urmeazã douã concursuri puternice, Campionatul European din Anglia (23-29 mai) ºi Cupa Mondialã de la
vom clasa în primii opt. Dar important este sã ajungem acolo... Rep.: Sperãm sã ajungeþi ºi sã aduceþi rezultate bune pentru sportul românesc.
Paginã realizatã de Genu TUÞU