Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1022
Cronica Vãii Jiului Marti, 19 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
60 de minute întârziere, pe calea feratã
U
n singur tren a ajuns cu întârziere la Petroºani. Din cauza condiþiilor meteo nefavorabile care se înregistreazã în sud-estul þãrii, traficul feroviar este blocat. La Petroºani însã doar un singur tren a ajuns cu o întârziere de o orã. Este vorba de trenul care se formeazã în Constanþa.
“Trenurile care vin de la Craiova nu au avut întârziere. Au fost probleme cu trenul 1821 Constanþa – Bucureºti care a avut întârziere de o orã”, a declarat Ioan Aonofriesei, ºeful Statiei CFR din Petroºani. Nu existã alte trenuri care sã ajungã la Petroºani cu întârzieri din cauza condiþiilor meteo nefavorabile din sud-estul þãrii. Meteorologii avertizeazã cã vremea se va menþine deosebit de rece în urmã-
toarea perioadã. În prima parte a zilei de marþi în Moldova, Dobrogea ºi estul Munteniei, temporar, vântul va mai avea intensificãri, cu viteze de 45...50 km/h, izolat peste 60 km/h în zona litoralã, spulberând zãpada depusã în zilele precedente. “Vremea se va menþine deosebit de rece, local geroasã noaptea ºi dimineaþa pânã în jurul datei de 26 ianuarie”, informeazã cei de la ANM. Monika BACIU
Copii degeraþi în frig, din vina operatorului de transport
L
uni dimineaþã, zeci de copii din Petrila au trãit un coºmar în staþiile de autobuz, unde abia au reuºit sã prindã un taxi, pe un ger de - 10oC. Asta pentru cã niciun maxi-taxi nu a mai circulat, din cauzã cã operatorul de transport local s-a sãturat, dupã cum spune, de modul în care este tratat. >>> PAGINA A 5-A
Legãtura dintre spital ºi staþiune montanã
S
pital, bazin ºcolar, teatru, sãli de sport ºi staþiunea montanã Parâng. Aparent nu existã nicio legãturã între acestea, dar în realitate turiºtii pe lângã pârtiile de schi ºi distracþia din munte mai cautã ºi alte moduri de petrecere a timpului liber. Astfel, municipiul Petroºani oferã mai multe posibilitãþi de petrecere a timpului liber. “Vom reabilita cinematograful Victoria, dar ºi sala de sport a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani. Pe lângã acestea avem funcþional bazinul didactic, teatrul, avem patru sãli de sport unde turiºtii îºi pot petrece timpul liber. La toate acestea mai putem adãuga ºi restaurantele care oferã o paletã variatã de activitãþi”, a
declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi spitalul este important în condiþiile în care aici existã o
staþiune montanã de interes naþional, iar accidentãrile sunt inevitabile. “Conteazã foarte mult cã avem ºi spitalul aproape. În caz
de vreo accidentare se poate interveni rapid”, a mai subliniat sursa citatã. Totodatã, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi, este de pãrere cã staþiunile montane ar trebui sã se completeze reciproc ºi nu sã fie în concurenþã. În tot acest timp, pe pârtiile din Parâng se poate schia în voie ºi mai mult decât atât, la sfârºitul acestei sãptãmâni se va deschide o nouã pârtie. “Sperãm ca ºi în aceastã sãptãmânã sã avem parte de acelaºi lucru pentru a putea inaugura Pârtia B. În aceste momente Pârtia A este pregãtitã pentru deschidere, dar totul þine de vreme, sã sperãm cã va þine cu noi”, spun cei din
Parâng. Gradul de implementare a proiectelor de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului, respectiv Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan - Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului „Schi în România, staþiunea Straja” – circa 60%. Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” – circa 16%. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan”- 100% prima etapã Monika BACIU
2 Actualitate
Statul, cel mai prost administrator
Jumãtate din companiile de stat sunt în faliment sau insolvenþã 23
de companii cu capital de stat, 10 în insolvenþã sau faliment. Ministerul Energiei oferã informaþii legate de companiile de stat în cadrul cãrora deþine pachetul majoritar de acþiuni. Dintre cele 23 de companii, 10 se aflã în insolvenþã sau în faliment.
CEH, top 10 Complexul Energetic Hunedoara se aflã în topul celor 10 companii care se confruntã cu probleme financiare. Înfiinþarea a fost dictatã de faptul cã în România nu existã o companie producãtoare de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe la proiecte regionale ºi internaþionale, în beneficiul pieþei din România. Prin Încheierea nr. 1/F/CC/2016 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în data de 07.01.2016 în dosarul nr. 5194/97/2015 a fost deschisã procedura insolvenþei CEH. Potrivit informaþiilor Ministerului Energiei, CEH a încheiat anul 2014 cu o pierdere financiarã de 352.308.913 lei.
ICSITPML SA ºi RAAN Drobeta Turnu Severin, în insolvenþã Institutul de Cercetãri ªtiinþifice ºi Proiectãri Mine pe Lignit SA
Greva din CEH, la mâna ITM reva generalã, la mâna celor de G la ITM. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara vor fi cei care vor decide dacã în Valea Jiului, mai exact la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, se va declanºa greva generalã.
furnizeazã pe piaþa româneascã servicii de cercetare ºi dezvoltare experimentalã în alte ºtiinþe naturale ºi inginerie. Prin Încheierea FN din data de 28.05.2014 a Tribunalului Dolj în dosarul nr. 7721/63/2014 a fost deschisã procedura generalã de insolvenþã. Administratorul special a depus Planul de reorganizare, aprobat de creditori ºi admis de instanþa de judecatã. În anul 2014, societatea a înregistrat o piedere de 227.793 de lei. Regia Autonomã pentru Activitãþi
Reprezentanþii Sindicatului Muntele au strâns semnãturi pentru declanºarea miºcãrii de protest, iar acum au înaintat documentele la ITM. “Am fãcut demersurile pe care legea ne
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Nucleare, regie naþionalã de interes strategic, cu specific deosebit, s-a înfiinþat la 3 iulie 1998. Prin încheierea FN din data de 18.09.2013 în dosarul 9089/ 101/2013, Tribunalul Mehedinþi a dispus, la cererea debitorului RAAN, deschiderea procedurii generale a insolvenþei. Nu mai puþin de 86.070.524 de lei a avut pierderi la finalul anului 2014 societatea.
Hidroelectrica este o excepþie de la regulã. Societatea se aflã în
insolvenþã, dar la finalul anului 2014 a înregistrat un profit uriaº. Pentru Societatea Hidroelectricã S.A. a fost deschisã procedura de reorganizare judiciarã în data de 20.06.2012, Euro Insol SPRL fiind desemnatã administrator judiciar al societãþii, în conformitate cu Sentinþa civilã nr. 7222/20.06.2012, pronunþatã de Tribunalul Bucureºti- Secþia a VII a Civilã, dosar nr. 22456/3/2012. Prin sentinþa civilã nr. 6482/20.06.2013 instanþa a dispus aprobarea Raportului final de activitate întocmit de administratorul judiciar
obligã sã le facem. Am trimis o adresã la ITM, care va trebui sã ne rãspundã cum se aplicã Legea Dialogului Social. Noi în contractul colectiv de muncã avem specificate articole pe care ne-am angajat sã
le respectãm, cã vom avea negocieri trimestriale, dar acets lucru nu s-a fãcut. Legea mai spune cã dacã existã un CCM valabil nu poate fi declanºatã greva generalã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. ITM va trebui sã decidã dacã declanºarea grevei generale este legalã. Conflictul de muncã a fost declanºat de cei de la Sindicatul Muntele. Monika BACIU
Hidroelectrica în insolvenþã, dar pe profit
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016 Euro Insol SPRL ºi Compania închiderea procedurii Naþionalã a Huilei, reorganizãrii judiciare în faliment deschisã împotriva debitoarei Hidroelectrica SA, pronunþatã de cãtre judecãtorul sindic în dosarul 22456/3/2012. Prin decizia civilã nr. 456/25.02.2014 pronunþatã de Curtea de Apel Bucureºti în dosarul nr. 22456/3/2012/a1 (dosar conexat), instanþa a dispus casarea sentinþei civile nr. 6482/20.06.2013 menþionatã mai sus ºi trimiterea spre rejudecare a cauzei la aceeaºi instanþã de fond. În acest context, societatea a reintrat în procedura insolvenþei. “Hidroelectrica a încheiat exerciþiul financiar 2014 cu cea mai mare cifrã de afaceri din istoria companiei, de 3,4 miliarde lei, cu cel mai mare profit înregistrat vreodatã, de aproape 1,2 miliarde lei, ºi cu cel mai mic preþ de producþie din ultimii 5 ani”, se aratã pe site-ul Ministerului Energiei.
CNH se aflã în lichidare voluntarã. Dupã divizare a rezultat Societatea Naþionalã a Huilei care mai apoi a fost absorbitã de Complexul Energetic Hunedoara, ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. “În martie 2013, prin Hotãrârea AGA a fost aprobatã dizolvarea ºi lichidarea voluntarã. În iunie 2013, a fost semnat contractul cu lichidatorul Expert Insolvenþã SPRL. În aprilie 2015, Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 6385/97/2014 a dispus începerea procedurii simplificate a insolvenþei cu acelaºi lichidator, iar Compania a fost înregistratã la ORC sub administrator special în procedura simplificatã a insolventei a fost numit dl. Mihai Liviu Mihalache (iunie 2015)”, aratã oficialii Ministerului Energiei. Monika BACIU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþie în furnizarea apei potabile pentru MARÞI, 19.01.2016 VULCAN - între orele 09:00 - 15:00. Zona afectatã: Str.N. Titulescu, blocurile G1,G2,G3,D55,105,24,F63, str. Romanilor, blocurile A61, B61, Al. Trandafirilor, blocurile, D61,O61, str. V. Alecsandri, blocurile, P62, R62, C, str. Jiului, blocurile A, B si ªcoala nr.4. Motivul restricþiei: Remediere pierdere la branºamentul scãrii 6 din blocul D55, str. N. Titulescu. Mulþumim pentru înþelegere Biroul de presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016
“Caºcavalul” sãrãciei aduce Valea Jiului în prim-plan
V
alea Jiului, ghimpele de pe harta României. Valea Jiului este cunoscutã la nivel naþional pentru mineriadele care au pornit de aici. Zona se confruntã cu probleme sociale ºi economice, iar consilierii judeþeni susþin cã problemele nerezolvate dateazã de peste 25 de ani. Un consilier judeþean care a trecut pe la DNA a ridicat problema repartizãrii fondurilor cãtre Valea Jiului. Ioan Hirghiduº susþine cã banii alocaþi primãriilor din Valea Jiului sunt insuficienþi pentru a rezolva problemele pe care zonã le are de 25 de ani. “Domnule preºedinte, stimaþi colegi, am câteva nelãmuriri legate de aceastã repartizare a banilor ºi în primul rând vreau sã spun cã douã probleme stau la baza acestor nelãmuriri - ºi anume faptul cã am fost întrebaþi la DNA – toþi am trecut prin furcile caudine ale D.N.A.-ului – ce amestec avem noi în repartizarea banilor ºi aceasta mã determinã bineînþeles sã pun niºte întrebãri ºi a doua problemã este cea ridicatã de primarii din Valea Jiului, care sunt nemulþumiþi de sumele alocate deoarece acestea sunt insuficiente pentru rezolvarea problemelor din aceastã zonã. Din pãcate, aºa cum ºtiþi foarte bine Valea Jiului reprezintã o zonã aparte a judeþului, cu mari probleme ºi din pãcate, aceste probleme nu au fost rezolvate de peste un sfert de veac încoace din pãcate spun, pentru cã toþi cei care au guvernat România, atât la nivel central cât ºi la nivel local judeþean nu au fost preocupaþi sã rezolve problemele sociale în primul rând ale Vãii Jiului. Întrebarea mea este urmãtoarea: care este principiul care a stat la baza repartizãrii banilor pe unitãþi administrative, dacã acest principiu are la baza lui elemente pur raþionale care þin seama de problemele concrete
ale localitãþilor sau au fost ºi alte cauze, cum ar fi legate de aranjamente, de ce pentru cã eu nu bãnuiesc, eu sunt convins cã eu ºtiu conducerea judeþului a avut toatã bunãvoinþa dar apar diferenþe între sumele alocate localitãþilor ºi ca urmare se pot pune astfel de întrebãri”, a spus consilierul judeþean Ioan Hirghiduº. De cealaltã parte, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, invocã sumele mici care au fost repartizate judeþului de la Bucureºti.
“Daþi-mi voie sã-mi manifest ºi eu nemulþumirea faþã de suma foarte micã care a fost repartizatã consiliului
judeþean pentru a fi distribuitã mai apoi UAT-urilor, consider cã este insuficientã pentru a asigura dezvoltarea judeþului Hunedoara, dar aceasta este suma care a fost aprobatã prin Legea bugetului de stat, la asta ne raportãm cel puþin în prima jumãtate a anului, sunt convins cã guvernul va veni cu rectificãri atunci când situaþia din þarã o va impune, ba chiar sunt dispus sã mã raliez unui demers al dumneavoastrã, a celor din administraþia publicã localã, a domnilor primari, a consilierilor, cei care doresc sã ridice un semnal de alarmã foarte serios cã bugetul administraþiei locale din România în anul 2016 este unul mult mai mic decât am avea noi nevoie. Dupã cum vedeþi, cel puþin de când sunt eu consilier judeþean, nu de multã vreme e adevãrat, este pentru prima datã când toate cele 69 de unitãþi administrativ-teritoriale din judeþul Hunedoara primesc bani de la consiliul judeþean, e vorba despre alocãri între 150 mii ºi 500 mii lei ºi am pornit de jos în sus, primãriile de municipii au primit mai puþini bani pentru cã au diverse modalitãþi de a-ºi compensa alocarea bugetarã micã prin venituri colaterale mari, oraºele din judeþul
Primãria Petrila continuã anvelopãrile
A
utoritãþile locale de la Petrila au în vedere continuarea lucrãrilor de anvelopare a imobilelor din localitate. Oraºul Petrila are cele mai multe blocuri izolate termic, iar edilii nu se opresc pânã ce toate imobilele nu vor fi anvelopate. În acest sens, ei fac apel la cetãþeni sã se constituie în asociaþii de proprietari pentru a putea accesa fonduri europene. “Pentru a putea beneficia de cofinanþare în privinþa reabilitãrii termice a blocurilor totul depinde de cât de bine se mobilizeazã. Ei trebuie sã fie constituiþi în asociaþii de proprietari, trebuie sã strângã banii de cofinanþare,
pentru cã fiind vorba de fonduri europene va fi selecþie de proiecte ºi cu cât avem proiectele mai bine pregãtite cu
atât vom avea un numãr mai mare de blocuri pe care sã le introducem în programul de reabilitare”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Primãria Petrila este singura administraþie localã din Valea Jiului care a primit bani de la
Hunedoara pentru cã ºtim cã sunt cvasi-urbanizate au primit alocãri mai mari ºi comunele mari au fost ºi ele sigur ajutate sau vã propun sã fie ajutate de cãtre noi pentru cã acolo într-adevãr în zona ruralã avem probleme deosebite, iar primãriilor mici am încercat sã le asigurãm salariile ºi plata utilitãþilor”, a replicat Adrian David, preºedintele CJH. Valea Jiului va avea, în continuare, susþinerea consilierilor judeþeni, prin votul cãrora aici vor ajunge diferite sume de bani pentru continuarea unor proiecte. “Aþi adus în discuþie problemele deosebite din Valea Jiului ºi lipsa de viziune a autoritãþilor pe parcursul ultimilor ani post-decembriºti, aici e problema mai mare, în zona asta. Sper cã aþi remarcat cã ne-am îndreptat atenþia în privinþa unor investiþii masive în Valea Jiului atât în ultimii ani cât mai ales în anul 2015, ºi alocãrile bugetare cãtre Valea Jiului au fost sporite prin votul dumneavoastrã. Vã asigur cã în continuare o sã vã propun sã continuãm aceste investiþii
Ministerul Dezvoltãrii în luna noiembrie. În data de 18 noimebrie, administraþia localã de la Petrila a primit din partea Ministerului Dezvoltãrii suma de 72.657,17 conform unei ordonanþe de urgenþã. Mai exact este vorba de ordonanþa prin care se acordã bani unitãþilor administrativ-teritoriale pentru derularea de proiecte privind creºterea eficienþei energetice. Fondurile pentru anveloparea termicã a clãdirilor vin atât de la Bucureºti cât ºi de la autoritãþile locale. Finanþarea executãrii
sã le finalizãm ºi aici mã refer la drumul spre Parâng, mã refer la alocarea pe care am dat-o, am avut-o cãtre municipiul Petroºani pentru modernizarea drumului naþional 66 acea ºosea de centurã care are nevoie de atenþie ºi cred cã vom reuºi sã echilibrãm din punctul acesta de vedere al investiþiilor viitoare care le vom face în Valea Jiului de la Uricani pânã la Petroºani sau pânã la Petrila, pânã la Cimpa acolo unde vom avea posibilitatea”, a mai subliniat David. Un alt consilier judeþean este de pãrere cã sumele alocate de Guvern reprezintã, de fapt, împãrþirea sãrãciei. “Am participat la aceastã împãrþire ºi am o nemulþumire totalã pentru suma micã ºi am participat pot sã spun la împãrþirea sãrãciei. Aceasta este. Din punctul de vedere al respectãrii salariilor ºi utilitãþilor, precum ºi al cofinanþãrilor într-adevãr s-a cãutat sã se plãteascã acestea ºi s-a ºi reuºit, cã sunt sumele insuficiente îmi exprim încã o datã nemulþumirea dar nu pe exemple concrete ci pe total. Asta este ºi sper într-o rectificare de buget, domnul preºedinte a spus cã va fi sigurã, sã dea Dumnezeu, eu sper în ea pentru cã aceste sume nu ajung. S-a þinut cont de aceste cofinanþãri ºi sunt bucuros pentru ele ºi programele de dezvoltare care din pãcate, cam puþine, deci nemulþumirea este pentru suma totalã, participând la tot procesul ar fi multe de spus dar sã sperãm pe viitor cã reparãm aceastã nedreptate fãcutã la ora actualã de cãtre Ministerul de finanþe”, a spus consilierul Doru Gaiþã.
lucrãrilor de intervenþie se asigura 50% din alocaþii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei; 30% din fonduri aprobate anual cu aceastã destinaþie în
Monika BACIU bugetele locale ºi/sau din alte surse legal constituite ºi 20% din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari ºi/sau din alte surse legal constitute. Oraºul Petrila are cele mai multe clãdiri izolate termic. Monika BACIU
4 Actualitate
Gerul ajutã cãrbunele sã ardã în termocentrale C
ondiþiile meteo vitrege au adus în prim-plan cãrbunele. Ultimele zile în care jumãtate de þarã a fost paralizatã de viscol a dus la creºterea producþiei de energie electricã bazatã pe cãrbune. Potrivit informaþiilor, în timp real, publicate de Transelectrica producþia de energie electricã a fost de 9906 MW, iar 27,06% este produsã din cãrbune. Pe locul al doilea se situeazã energia produsã pe bazã de apã, într-un procent de 21,20%, iar apoi urmeazã eolienele cu 19,49%. ªi reprezentanþii Ministerului Energiei subliniazã importanþa cãrbunelui în zilele secetoase. Ministerul Energiei recunoaºte cã iernile nu pot fi trecute decât cu energie electricã produsã pe bazã de cãrbune. Turbinele eolinere, gazul, dar ºi alte metode regenerabile de a produce energie nu sunt suficiente pentru perioada de iarnã. Mai mult
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016
decât atât, în zilele geroase, eolinele sunt absolut inutile. CEH contribuie la rezerva terþiarã lentã a sistemului energetic naþional cu aproape 500 de MWh. Abia când scad temperaturile se conºtientizeazã importanþa cãrbunelui pentru producerea energiei electrice. Complexul Energetic Hunedoara contribuie la RTL cu 460 MWh din totalul de 700. “Având în vedere faptul cã, în perioada de iarnã, pot avea loc disfuncþionalitãþi în reþeaua de transport gaze naturale, fie din cauza creºterii consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scãzute, fie din lipsa gazului din import, aceastã situaþie conduce inevitabil la reducerea producþiei termocentralelor cu funcþionare pe bazã de gaze naturale ºi, implicit, imposibilitatea furnizãrii serviciului contractat de RTL. Aceastã situaþie se poate suprapune, de asemenea, peste lipsa aportului, în structura de producþie, a centralelor electrice eoliene, ºtiut fiind faptul
cã aproape toate tipurile de turbine eoliene nu funcþioneazã la temperaturi sub -20 grade Celsius. Totodatã, având în vedere faptul ca vârful de sarcinã pe timpul iernii se înregistreazã seara, când centralele fotovoltaice nu funcþioneazã, se impune necesitatea asigurarii cu energie electricã dintr-o sursa alternativã, respectiv pacurã sau cãrbune. În acest sens, CNTEE Transelectrica SA, prin Unitatea Operaþionalã Dispecerul Energetic Naþional – UNO-DEN, a luat în calcul suplimentarea RTL ºi asigurarea acesteia din grupuri funcþionând cu combustibil alternativ – pãcurã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Acelaºi minister mai subliniazã cã “în situaþiile defavorabile din punct de vedere meteorologic, în care potenþialul hidroenergetic, energia nuclearã ºi sursele neconvenþionale nu pot asigura, alãturi de producþia internã de combustibili, echilibrarea balanþei energetice”. Monika BACIU
Pompierii hunedoreni, gata sã intervinã în judeþele afectate de ninsori
M
ai multe detaºamente de pompieri din judeþele Hunedoara, Alba, Carã-Severin, Harghita, Iaºi, Mureº, Neamþ ºi Sibiu, au fost constituite pentru a interveni, la nevoie, în judeþele afectate de ninsori. În total sunt alertaþi circa 3.200 de salvatori, pentru asigurarea intervenþiei imediate în zonele afectate de urgia naturii. De asemenea, autovehicule cu ºenile, autofreze ºi autospeciale pentru transport personal ºi victime multiple au fost trimise
din judeþele care nu se aflã sub incidenþa atenþionãrilor de vreme rea, în zonele afectate. În condiþiile ninsorilor viscolite de sâmbãtã ºi duminicã, peste 1.700 de pompieri au intervenit cu 700 de utilaje ºi mijloace tehnice, la 500 de cazuri din judeþele afectate de vremea rea, sute de persoane fiind salvate, se aratã într-un comunicat de presã al Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã. Maximilian GÂNJU
Copii degeraþi în frig, din vina operatorului de transport L
uni dimineaþã, zeci de copii din Petrila au trãit un coºmar în staþiile de autobuz, unde abia au reuºit sã prindã un taxi, pe un ger de - 10 C. Asta pentru cã niciun maxi-taxi nu a mai circulat, din cauzã cã operatorul de transport local s-a sãturat, dupã cum spune, de modul în care este tratat. Hãrmãlaia, însã, se va repeta ºi în zilele urmãtoare, dacã nu se ajunge la o înþelegere. Pânã atunci, însã, operatorul va fi drastic amendat.
Judeþul Hunedoara considerat a fi marginalizat
H
unedoara, judeþ marginalizat. Potrivit documentelor Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest, judeþul Hunedoara este considerat a fi unul marginalizat. Mai mult decât atât, în zonele urbane din judeþ populaþia este predominant de etnie romã. “Conform datelor statistice puse la dispoziþie de cãtre INS, în anul 2011 3,2% din populaþia urbanã totalã se aflã în zone marginalizate. De asemenea, rezultatele cercetãrilor din cadrul unui proiect derulat de MDRAP, cu sprijinul Bãncii Mondiale, aratã cã zone marginalizate sunt prezente în toate cele 41 de judeþe, cel mai mare procent se aflându-se în judeþele Tulcea, Hunedoara, Mureº, Botoºani, Vaslui, Vrancea, Cãlãraºi ºi Covasna (între 8,58 ºi 5,79%). În regiunea BucureºtiIlfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsã între Buftea ºi Chitila ºi 12% în zona Mãgurele. Tot conform aceluiaºi studiu, 40% din populaþia urbanã
marginalizatã o reprezintã persoane de etnie romã”, se aratã în documentele ADRVEST. La recensãmântul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne ºi a religiei s-a fãcut pe baza liberei declaraþii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sã declare aceste trei caracteristici, precum ºi pentru persoanele pentru care informaþiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaþia nu este disponibilã pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcþie de numãrul total de persoane care ºi-au
declarat etnia, limba maternã ºi respectiv religia ºi nu în funcþie de numãrul total al populaþiei stabile. Informaþia privind etnia a fost disponibilã pentru 393.3 mii persoane (din totalul celor 418.6 mii persoane). S-au declarat români 368.1 mii persoane (93.6%). Populaþia de etnie maghiarã înregistratã la recensãmânt a fost de 15.9 mii persoane (4.0%), iar numãrul celor care s-au declarat romi a fost de 7.5 mii persoane (1.9%). Numãrul persoanelor care s-au declarat de etnie germanã a fost de 1.0 mii persoane (0.2%). Persoanele de etnie italianã ºi ucraineanã sunt în numãr de 0.1 mii persoane, în timp ce restul etniilor au valori sub 0.1 mii persoane. Faþã de recensãmântul din anul 2002 s-a înregistrat o creºtere a ponderii populaþiei de etnie românã (de la 92.7% la 93.6%) ºi a celei de etnie romã (de la 1.4% la 1.9%), ºi o descreºtere a ponderii populaþiei de etnie maghiarã (de la 5.2% la 4.0%) ºi de etnie germanã (de la 0.4% la 0.2%). Monika BACIU
Cu o jumãtate de orã înainte de ora 8,00, luni dimineaþã, a fost o adevãratã luptã în staþiile de autobuz din Petrila, dupã ce copiii care mergeau la ºcoalã au constatat cã trebuie sã rãmânã în ger. Fiecare dintre elevii de liceu, a stat peste 10 minute la o temperaturã extrem de scãzutã, pe viscol ºi fãrã posibilitatea de a ajunge la ºcoalã, decât cu taxiul. Numãrul de locuri a fost, însã, limitat în fiecare maºinã, iar copiii au întârziat la ºcoalã. „De 10 minute am venit ºi au venit câteva taxiuri, dar nu avem loc toþi. Sigur cã am degerat, nu vedeþi ce frig este?”, a spus unul dintre copiii îngheþaþi în staþie, pe viscol. Ei s-au adãpostit pe unde au putut, însã, doar cei care stãteau mai la stradã aveau ºansa sã prindã un taxi.
„Nu avem loc, nu vedeþi? Am îngheþat, cã nimeni nu ne-a anunþat cã nu vin maxi-taxiurile. Deja a trecut de ora 8,00 ºi vom întârzia”, a spus un alt elev, care se gândea sã sune dupã un taxi la ora 8,10. Alþii s-au înghesuit în
mare de elevi navetiºti, care nu aveau cum sã strãbatã câþiva kilometri pe ger ºi viscol pânã la liceul din Petrila. La fel li s-a întâmplat ºi celor care veneau la liceul din Petroºani. „Nu ajung la prima orã. Nu am nicio ºansã!
taxiuri ºi abia au ajuns puþin dupã ora 8,00 la ºcoalã, dar degeraþi din cauza viscolului. Nici navetiºtii nu au avut mai mult noroc ºi ei s-au „bãtut” pe taxiuri cu copiii, însã, maºinile au fost prea puþine pentru numãrul
Taxiurile întorc ºi îi iau pe cei care merg la liceul din Petrila. Suntem mulþi navetiºti ºi eu am aºteptat aici în staþie mai bine de 10 minute. Mã gândesc sã nu mai merg la ºcoalã azi”, spunea de dimineaþã un elev care
A pierdut banii la pãcãnele ºi a dat vina pe interlopi
U
n adolescent de 17 ani, din Petroºani, a furat de acasã 4000 de lei ºi i-a pierdut pe toþi la „pãcãnele”. Luat la întrebãri de pãrinþi, tânãrul le-a îndrugat o poveste cum cã a fost ºantajat ºi ameninþat cu bãtaia de mai mulþi indivizi. Îngrijorat de cele povestite de adolescent, tatãl acestuia a mers imediat la Poliþia Petroºani pentru a depune plângere împotriva celor cãrora i-au pus gând rãu copilului. Tânãrul a susþinut aceiaºi poveste ºi în faþa procurorilor, iar aceºtia au deschis imediat un dosar penal, dupã cum explicau, la momentul plângerii, procurorii
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Pe parcursul cercetãrii adevãrul a ieºit la ivealã,
iar minorul a furat din casã banii pentru cã avea patima jocurilor de noroc. „Ofiþerul de ser-
trebuia sã ajungã la liceul din Petroºani.
A
utoritãþile, depãºite de situaþie
Primarul Ilie Pãducel a ºtiut cã lucrurile vor sta aºa ºi a încercat sã ia mãsuri. A vorbit cu mai mulþi ºoferi ºi aproape cã i-a covins duminicã sã facã transport pentru navetiºti, însã, oamenii s-au rãzgândit de teama celor de firma de transport. „Eu i-am adunat pe toþi proprietarii de maºini care asigurau maxi-taxi în Petrila ºi avem vreo 20 de maºini care au fãcut transport pe ZMK pânã acum. Am cãzut de acord cu ei, în prezenþa poliþiei, care a informat pe inspectorul ºef de la judeþ, ca luni dimineaþã sã iasã ei sã facã transport. Duminicã searã, târziu, doamna de la ZMK a adunat din nou transportatorii ºi i-a viciu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani a fost sesizat prin plângere de cãtre un bãrbat din localitate cu privire la faptul cã fiul acestuia, un minor în vârstã de 17 ani, în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, în mod repetat a sustras din casã diverse sume de bani (în total 4.000 de lei) pe care le-a dat unor persoane de sex masculin, întrucât aceºtia l-ar fi ameninþat cu acte de violenþã. (…) În urma activitãþilor investigative întreprinse, poliþiºtii petroºãneni au stabilit faptul cã aspectele sesizate nu sunt reale, minorul nefiind ºantajat de nicio persoanã. În urma pro-
ameninþat cã dacã ies cu maºinile în teren o sã le facã plângere penalã ºi o sã-i dea pe mâna ANAF. Nu a mai îndrãznit niciunul”, a mãrturisit resemnat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care a anunþat taximetriºtii sã se grupeze ºi sã facã faþã situaþiei, însã, nu au reuºit. Drept dovadã, copiii ºi navetiºtii au stat în ger, iar situaþia s-ar putea repeta. Transportul în comun este gestionat de Consiliul Judeþean Hunedoara, care a dat licenteþe de transport pentru rutele interne ºi traseele spre Deva. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David a venit cu propria-i explicaþie, bazatã pe notificarea trimisã de ZMK, prin care aceºtia se plâng cã taxiurile le furã clienþii din staþii ºi spune cã va sancþiona dur transbelor administrate, poliþiºtii au stabilit cã minorul a luat fãrã ºtirea pãrinþilor 4.000 de lei din locuinþã, sumã pe care ulterior a pierdut-o la jocurile de noroc”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al
portatorul. „Au obligaþia legalã de a asigura încã 60 de zile transportul ºi am constatat cã luni nu ºi-au trimis maºinile pe traseu, motiv pentru care vom activa clauzele contractuale ce se impun. Vom amenda transportatorul pentru fiecare maºinã care a lipsit la fiecare orã”, a declarat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Reprezentanþii firmei ZMK nu au dorit sã dea explicaþii presei ºi în cursul dupã-amiezii de luni au plecat spre sediul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a discuta detaliile referitoare la situaþia creatã în Valea Jiului, Nu este, însã, exclus ca maºinile lor sã fie scoase de marþi de pe toate traseele, însã, cei de la Consiliul Judeþean spun cã vor gãsi urgent o soluþie. Diana MITRACHE IPJ Hunedoara. Dosarul penal întocmit în cauzã urmeazã a fi clasat de procurori, iar pãrinþii minorului vor avea de plãtit o amendã contravenþionalã pentru falsã alarmare. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Gerul ajutã cãrbunele sã ardã în termocentrale C
ondiþiile meteo vitrege au adus în prim-plan cãrbunele. Ultimele zile în care jumãtate de þarã a fost paralizatã de viscol a dus la creºterea producþiei de energie electricã bazatã pe cãrbune. Potrivit informaþiilor, în timp real, publicate de Transelectrica producþia de energie electricã a fost de 9906 MW, iar 27,06% este produsã din cãrbune. Pe locul al doilea se situeazã energia produsã pe bazã de apã, într-un procent de 21,20%, iar apoi urmeazã eolienele cu 19,49%. ªi reprezentanþii Ministerului Energiei subliniazã importanþa cãrbunelui în zilele secetoase. Ministerul Energiei recunoaºte cã iernile nu pot fi trecute decât cu energie electricã produsã pe bazã de cãrbune. Turbinele eolinere, gazul, dar ºi alte metode regenerabile de a produce energie nu sunt suficiente pentru perioada de iarnã. Mai mult
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016
decât atât, în zilele geroase, eolinele sunt absolut inutile. CEH contribuie la rezerva terþiarã lentã a sistemului energetic naþional cu aproape 500 de MWh. Abia când scad temperaturile se conºtientizeazã importanþa cãrbunelui pentru producerea energiei electrice. Complexul Energetic Hunedoara contribuie la RTL cu 460 MWh din totalul de 700. “Având în vedere faptul cã, în perioada de iarnã, pot avea loc disfuncþionalitãþi în reþeaua de transport gaze naturale, fie din cauza creºterii consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scãzute, fie din lipsa gazului din import, aceastã situaþie conduce inevitabil la reducerea producþiei termocentralelor cu funcþionare pe bazã de gaze naturale ºi, implicit, imposibilitatea furnizãrii serviciului contractat de RTL. Aceastã situaþie se poate suprapune, de asemenea, peste lipsa aportului, în structura de producþie, a centralelor electrice eoliene, ºtiut fiind faptul
cã aproape toate tipurile de turbine eoliene nu funcþioneazã la temperaturi sub -20 grade Celsius. Totodatã, având în vedere faptul ca vârful de sarcinã pe timpul iernii se înregistreazã seara, când centralele fotovoltaice nu funcþioneazã, se impune necesitatea asigurarii cu energie electricã dintr-o sursa alternativã, respectiv pacurã sau cãrbune. În acest sens, CNTEE Transelectrica SA, prin Unitatea Operaþionalã Dispecerul Energetic Naþional – UNO-DEN, a luat în calcul suplimentarea RTL ºi asigurarea acesteia din grupuri funcþionând cu combustibil alternativ – pãcurã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Acelaºi minister mai subliniazã cã “în situaþiile defavorabile din punct de vedere meteorologic, în care potenþialul hidroenergetic, energia nuclearã ºi sursele neconvenþionale nu pot asigura, alãturi de producþia internã de combustibili, echilibrarea balanþei energetice”. Monika BACIU
Pompierii hunedoreni, gata sã intervinã în judeþele afectate de ninsori
M
ai multe detaºamente de pompieri din judeþele Hunedoara, Alba, Carã-Severin, Harghita, Iaºi, Mureº, Neamþ ºi Sibiu, au fost constituite pentru a interveni, la nevoie, în judeþele afectate de ninsori. În total sunt alertaþi circa 3.200 de salvatori, pentru asigurarea intervenþiei imediate în zonele afectate de urgia naturii. De asemenea, autovehicule cu ºenile, autofreze ºi autospeciale pentru transport personal ºi victime multiple au fost trimise
din judeþele care nu se aflã sub incidenþa atenþionãrilor de vreme rea, în zonele afectate. În condiþiile ninsorilor viscolite de sâmbãtã ºi duminicã, peste 1.700 de pompieri au intervenit cu 700 de utilaje ºi mijloace tehnice, la 500 de cazuri din judeþele afectate de vremea rea, sute de persoane fiind salvate, se aratã într-un comunicat de presã al Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã. Maximilian GÂNJU
Copii degeraþi în frig, din vina operatorului de transport L
uni dimineaþã, zeci de copii din Petrila au trãit un coºmar în staþiile de autobuz, unde abia au reuºit sã prindã un taxi, pe un ger de - 10 C. Asta pentru cã niciun maxi-taxi nu a mai circulat, din cauzã cã operatorul de transport local s-a sãturat, dupã cum spune, de modul în care este tratat. Hãrmãlaia, însã, se va repeta ºi în zilele urmãtoare, dacã nu se ajunge la o înþelegere. Pânã atunci, însã, operatorul va fi drastic amendat.
Judeþul Hunedoara considerat a fi marginalizat
H
unedoara, judeþ marginalizat. Potrivit documentelor Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest, judeþul Hunedoara este considerat a fi unul marginalizat. Mai mult decât atât, în zonele urbane din judeþ populaþia este predominant de etnie romã. “Conform datelor statistice puse la dispoziþie de cãtre INS, în anul 2011 3,2% din populaþia urbanã totalã se aflã în zone marginalizate. De asemenea, rezultatele cercetãrilor din cadrul unui proiect derulat de MDRAP, cu sprijinul Bãncii Mondiale, aratã cã zone marginalizate sunt prezente în toate cele 41 de judeþe, cel mai mare procent se aflându-se în judeþele Tulcea, Hunedoara, Mureº, Botoºani, Vaslui, Vrancea, Cãlãraºi ºi Covasna (între 8,58 ºi 5,79%). În regiunea BucureºtiIlfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsã între Buftea ºi Chitila ºi 12% în zona Mãgurele. Tot conform aceluiaºi studiu, 40% din populaþia urbanã
marginalizatã o reprezintã persoane de etnie romã”, se aratã în documentele ADRVEST. La recensãmântul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne ºi a religiei s-a fãcut pe baza liberei declaraþii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sã declare aceste trei caracteristici, precum ºi pentru persoanele pentru care informaþiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaþia nu este disponibilã pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcþie de numãrul total de persoane care ºi-au
declarat etnia, limba maternã ºi respectiv religia ºi nu în funcþie de numãrul total al populaþiei stabile. Informaþia privind etnia a fost disponibilã pentru 393.3 mii persoane (din totalul celor 418.6 mii persoane). S-au declarat români 368.1 mii persoane (93.6%). Populaþia de etnie maghiarã înregistratã la recensãmânt a fost de 15.9 mii persoane (4.0%), iar numãrul celor care s-au declarat romi a fost de 7.5 mii persoane (1.9%). Numãrul persoanelor care s-au declarat de etnie germanã a fost de 1.0 mii persoane (0.2%). Persoanele de etnie italianã ºi ucraineanã sunt în numãr de 0.1 mii persoane, în timp ce restul etniilor au valori sub 0.1 mii persoane. Faþã de recensãmântul din anul 2002 s-a înregistrat o creºtere a ponderii populaþiei de etnie românã (de la 92.7% la 93.6%) ºi a celei de etnie romã (de la 1.4% la 1.9%), ºi o descreºtere a ponderii populaþiei de etnie maghiarã (de la 5.2% la 4.0%) ºi de etnie germanã (de la 0.4% la 0.2%). Monika BACIU
Cu o jumãtate de orã înainte de ora 8,00, luni dimineaþã, a fost o adevãratã luptã în staþiile de autobuz din Petrila, dupã ce copiii care mergeau la ºcoalã au constatat cã trebuie sã rãmânã în ger. Fiecare dintre elevii de liceu, a stat peste 10 minute la o temperaturã extrem de scãzutã, pe viscol ºi fãrã posibilitatea de a ajunge la ºcoalã, decât cu taxiul. Numãrul de locuri a fost, însã, limitat în fiecare maºinã, iar copiii au întârziat la ºcoalã. „De 10 minute am venit ºi au venit câteva taxiuri, dar nu avem loc toþi. Sigur cã am degerat, nu vedeþi ce frig este?”, a spus unul dintre copiii îngheþaþi în staþie, pe viscol. Ei s-au adãpostit pe unde au putut, însã, doar cei care stãteau mai la stradã aveau ºansa sã prindã un taxi.
„Nu avem loc, nu vedeþi? Am îngheþat, cã nimeni nu ne-a anunþat cã nu vin maxi-taxiurile. Deja a trecut de ora 8,00 ºi vom întârzia”, a spus un alt elev, care se gândea sã sune dupã un taxi la ora 8,10. Alþii s-au înghesuit în
mare de elevi navetiºti, care nu aveau cum sã strãbatã câþiva kilometri pe ger ºi viscol pânã la liceul din Petrila. La fel li s-a întâmplat ºi celor care veneau la liceul din Petroºani. „Nu ajung la prima orã. Nu am nicio ºansã!
taxiuri ºi abia au ajuns puþin dupã ora 8,00 la ºcoalã, dar degeraþi din cauza viscolului. Nici navetiºtii nu au avut mai mult noroc ºi ei s-au „bãtut” pe taxiuri cu copiii, însã, maºinile au fost prea puþine pentru numãrul
Taxiurile întorc ºi îi iau pe cei care merg la liceul din Petrila. Suntem mulþi navetiºti ºi eu am aºteptat aici în staþie mai bine de 10 minute. Mã gândesc sã nu mai merg la ºcoalã azi”, spunea de dimineaþã un elev care
A pierdut banii la pãcãnele ºi a dat vina pe interlopi
U
n adolescent de 17 ani, din Petroºani, a furat de acasã 4000 de lei ºi i-a pierdut pe toþi la „pãcãnele”. Luat la întrebãri de pãrinþi, tânãrul le-a îndrugat o poveste cum cã a fost ºantajat ºi ameninþat cu bãtaia de mai mulþi indivizi. Îngrijorat de cele povestite de adolescent, tatãl acestuia a mers imediat la Poliþia Petroºani pentru a depune plângere împotriva celor cãrora i-au pus gând rãu copilului. Tânãrul a susþinut aceiaºi poveste ºi în faþa procurorilor, iar aceºtia au deschis imediat un dosar penal, dupã cum explicau, la momentul plângerii, procurorii
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Pe parcursul cercetãrii adevãrul a ieºit la ivealã,
iar minorul a furat din casã banii pentru cã avea patima jocurilor de noroc. „Ofiþerul de ser-
trebuia sã ajungã la liceul din Petroºani.
A
utoritãþile, depãºite de situaþie
Primarul Ilie Pãducel a ºtiut cã lucrurile vor sta aºa ºi a încercat sã ia mãsuri. A vorbit cu mai mulþi ºoferi ºi aproape cã i-a covins duminicã sã facã transport pentru navetiºti, însã, oamenii s-au rãzgândit de teama celor de firma de transport. „Eu i-am adunat pe toþi proprietarii de maºini care asigurau maxi-taxi în Petrila ºi avem vreo 20 de maºini care au fãcut transport pe ZMK pânã acum. Am cãzut de acord cu ei, în prezenþa poliþiei, care a informat pe inspectorul ºef de la judeþ, ca luni dimineaþã sã iasã ei sã facã transport. Duminicã searã, târziu, doamna de la ZMK a adunat din nou transportatorii ºi i-a viciu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani a fost sesizat prin plângere de cãtre un bãrbat din localitate cu privire la faptul cã fiul acestuia, un minor în vârstã de 17 ani, în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, în mod repetat a sustras din casã diverse sume de bani (în total 4.000 de lei) pe care le-a dat unor persoane de sex masculin, întrucât aceºtia l-ar fi ameninþat cu acte de violenþã. (…) În urma activitãþilor investigative întreprinse, poliþiºtii petroºãneni au stabilit faptul cã aspectele sesizate nu sunt reale, minorul nefiind ºantajat de nicio persoanã. În urma pro-
ameninþat cã dacã ies cu maºinile în teren o sã le facã plângere penalã ºi o sã-i dea pe mâna ANAF. Nu a mai îndrãznit niciunul”, a mãrturisit resemnat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care a anunþat taximetriºtii sã se grupeze ºi sã facã faþã situaþiei, însã, nu au reuºit. Drept dovadã, copiii ºi navetiºtii au stat în ger, iar situaþia s-ar putea repeta. Transportul în comun este gestionat de Consiliul Judeþean Hunedoara, care a dat licenteþe de transport pentru rutele interne ºi traseele spre Deva. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David a venit cu propria-i explicaþie, bazatã pe notificarea trimisã de ZMK, prin care aceºtia se plâng cã taxiurile le furã clienþii din staþii ºi spune cã va sancþiona dur transbelor administrate, poliþiºtii au stabilit cã minorul a luat fãrã ºtirea pãrinþilor 4.000 de lei din locuinþã, sumã pe care ulterior a pierdut-o la jocurile de noroc”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al
portatorul. „Au obligaþia legalã de a asigura încã 60 de zile transportul ºi am constatat cã luni nu ºi-au trimis maºinile pe traseu, motiv pentru care vom activa clauzele contractuale ce se impun. Vom amenda transportatorul pentru fiecare maºinã care a lipsit la fiecare orã”, a declarat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Reprezentanþii firmei ZMK nu au dorit sã dea explicaþii presei ºi în cursul dupã-amiezii de luni au plecat spre sediul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a discuta detaliile referitoare la situaþia creatã în Valea Jiului, Nu este, însã, exclus ca maºinile lor sã fie scoase de marþi de pe toate traseele, însã, cei de la Consiliul Judeþean spun cã vor gãsi urgent o soluþie. Diana MITRACHE IPJ Hunedoara. Dosarul penal întocmit în cauzã urmeazã a fi clasat de procurori, iar pãrinþii minorului vor avea de plãtit o amendã contravenþionalã pentru falsã alarmare. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016
Scrisoare cãtre popor, de la Consiliul Judeþean
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David a trimis o scrisoare, la jumãtate de an de mandat, cãtre cetãþenii din Valea Jiului, pentru cã, spune el, acesta este locul de unde a plecat sã reprezinte judeþul. Într-o singurã foaie A4, preºedintele instituþiei judeþene ne dã asigurãri cã a fãcut tot ce putea pentru oamenii din Vale, dar ºi cã va face ºi mai mult, cã tot se apropie alegerile. Adrian David ne scrie în calitate de locuitor al Vãii Jiului, menþionând cã apariþiile domniei sale în presa din zonã au fost menite spre a ne informa cât mai corect. ªi dacã oamenii nu se uitã la
TV sau nu cumpãrã ziarele locale, atunci sã afle acum, direct din cutia poºtalã, de pe un format A4, cam ce a fãcut preºedintele Consiliului Judeþean, Adrian David, pentru Valea Jiului. În scrisoare se aratã
cã pentru prima datã în istoria judeþului, funcþia de preºedinte i-a revenit unui locuitor al Vãii, la jumãtatea anului 2015, când a fost ales prin vot
Adrian David, originar din oraºul Aninoasa. „Chiar din primele zile ale mandatului de preºedinte am determinat organizarea unor întâlniri de lucru
O mie de euro recompensã pentru descoperirea persoanei care a vandalizat zidul cetãþii dacice Costeºti
U
n anonim pasionat de istorie va oferi un premiu de o mie de euro acelei persoane care va furniza informaþiile necesare ce vor duce la prinderea unui aºa-zis turist care a scrijelit numele unei sfânt inexistent pe o piatrã din zidul cetãþii dacice Costeºti, din Munþii Orãºtiei. Este pentru a doua oarã, în numai câteva luni, când aceeaºi piatrã din zid este vandalizatã de persoane necunoscute, a declarat luni, pentru AGERPRES, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky. Primul incident a fost semnalat în toamna anului trecut, dupã ce în zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei,
altele decât Sarmizegetusa Regia, persoane necunoscute au sãpat 400 de gropi de mici dimensiuni. Atunci, pe unul dintre zidurile turnului locuinþã 2 de la cetatea Costeºti a apãrut inscripþia "SFÂNTUL GYURCAN", scrisã, cel mai probabil, cu un obiect ascuþit. La sfârºitul sãptãmânii trecute, administratorul cetãþii Sarmizegetusa Regia a observat cã acea inscripþie a fost scrijelitã din
nou, cu intenþia de a fi distrusã. Dupã ce a semnalat incidentul pe pagina sa de socializare, un prieten i-a transmis administratorului cã va acorda un premiu de o mie de euro persoanei care va contribui la prinderea celor care au distrus bucata de zid. "Cineva tot va spune, pentru o mie de euro. Persoana care oferã premiul este un prieten de-al meu, la care m-am plâns. El va oferi aceastã recompensã. Nu pot sã-i dau numele pentru cã a þinut sã rãmânã anonim", a afirmat Vladimir Brilinsky. Potrivit acestuia, faptul cã cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei nu sunt pãzite la fel ca Sarmizegetusa Regia — sit aflat în administrarea
Comorile Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, expuse în China iesele cu o valoare P inestimabilã aflate în patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, au fost incluse în expoziþia “Comorile României”, care este organizatã la Muzeul Naþional al Chinei din Beijing.
Nu mai puþin de 445 de exponate vor ajunge pe continentul asiatic ºi vor fi
expuse timp de ºase luni, începând din 28 ianuarie ºi pânã în iunie 2016, de organizarea expoziþiei ocupându-se Muzeul Naþional de Istorie a României. Manifestarea este un turneu al moºtenirilor culturale ale Românei, iar în portofoliu au fost cuprinse piese arheologice ºi de artã de mare valoare istoricã ºi artisticã, reprezentative pentru creaþia umanã din spaþiul
românesc din paleolitic pânã în secolul al XVIII –lea, multe dintre ele unicate nu numai în România, dar ºi în lume. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva a trimis pentru aceastã expoziþie mai multe piese de o imensã valoare, care fac parte din patrimoniul instituþiei. Comorile muzeului din Deva au fost pregãtite pentru expoziþia din China încã din 2014, când s-a
pe tema salvãrii Complexului Energetic Hunedoara SA, entitate de care depinde în mod direct viaþa economicã ºi socialã a Vãii Jiului”, se aratã în rândurile adresate cãtre populaþia Vãii Jiului, mai ales cã situaþia CEH s-a reflectat periodic în asigurarea termoficãrii în zonã. Scrisoarea vine dupã primele 6 luni de mandat, timp în care au fost direcþionaþi bani pentru oraºele Vãii Jiului ºi asta chiar a creat rumori între cei din restul zonelor din
judeþ, la împãrþirea banilor. În plus, Adrian David a scris ºi despre faptul cã va crea 50 de muncã la staþia de sortare a deºeurilor ºi cã pe viitor, în colaborare cu judeþul Harghita, va deschide un centru de preluare a fructelor de pãdure. La finalul scrisorii, pe verso, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara le dã celor interesaþi ºi un numãr de telefon, o adresã de e-mail sau chiar îi îndrumã, pe cei interesaþi sã ia legãtura cu domnia sa, la sediul din Petroºani al Consiliului Judeþean. Diana MITRACHE
Consiliului Judeþean angajat ºi de un regulament Hunedoara — este de naturã strict de vizitare. Celelalte cetãþi se aflã în administrarea sã afecteze starea acestora. "Nefiind pãzite, sunt foarte Ministerului Culturii ºi sunt supravegheate de jandarmii dese cazurile în care se urcã montani. cu ATV-urile pânã în cetatea Consiliul Judeþean Costeºti. Se distruge drumul, Hunedoara a solicitat, mai multe...", susþine în mai multe rânduri, aceste Brilinsky. Existã bãnuiala cã monumente istorice aflate pe astfel de turiºti, care au urcat Lista UNESCO sã fie cu ATV-urile sãptãmâna transmise în administrare trecutã la cetatea Costeºti ar autoritãþilor judeþene, dupã fi putut distruge ºi blocul de modelul cetãþii Sarmizegetusa piatrã din zidul monumentuRegia. lui istoric. "O incursiune AGERPRES de-asta a coincis cu momentul respectiv, dar nu am nicio certitudine cã ei ar fi fãcut acel lucru", a menþionat administratorul vã oferã zilnic, prin magazinul cetãþii Sarmizegetusa Regia. Dintre cetãþile alimentar Nr 16, Piaþa Centralã dacice aflate în Munþii Orãºtiei, doar fosta CELE MAI IEFTINE capitalã a Daciei, SORTIMENTE Sarmizegetusa Regia, se aflã în administrarea DE CARNE DE PORC Consiliului Judeþean Hunedoara, benefici- Pulpã porc cu os - 8.90 lei ind astfel de pazã - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei asiguratã cu personal
anunþat expoziþia dar care a fost amânatã pânã în acest an, dupã cum a precizat, ieri, directorul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, Liliana Þolaº. În cadrul expoziþiei „Comorile României” sunt reunite piese care acoperã circa treizeci de milenii de evoluþie umanã ºi civilizaþie în spaþiul românesc. La organizare au luat parte 31 de muzee, sub coordonarea Muzeului Naþional de Istorie a României ºi Muzeului Naþional de Artã al României. Maximilian GÂNJU
- Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016 u se mai poate „N continua aºa!” Apel de la S.U.P. cãtre pacienþi! Acesta este mesajul celor din Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care le atrag atenþia pacienþilor ºi aparþinãtorilor, bolnavilor ºi celor care au drum prin spital, sã þinã cont cã acolo sunt microbi ºi cã ºi ei, la rândul lor, pot aduce microbi în saloane. Situaþia a devenit de nesuportat ºi pe holurile unitãþii medicale, care ar trebui sã fie sterile, miºunã toatã lumea. Muncitori care dau gãuri, sau carã materiale de construcþii, pacienþi pe targã sau pe cãrucioarele rulante, vizitatori, medici, asistente ºi infirmiere ºi, printre toþi, chiar hoþi. Aceºtia din urmã ºi-au fãcut bine simþitã prezenþa în ulti-
ma vreme, când au lãsat fãrã acte inclusiv un muribund. Din pãcate, însã, programul de vizite este cel valabil la nivel naþional, însã, nici aºa nu este de ajuns, iar pe holuri este mare hãrmãlaie, de dimineaþã pânã seara. „Programul de vizitã, conform normativelor existente la ora actualã, este între ora 15,00 ºi ora 20,00, în fiecare zi, iar în week-end, între 10,00 ºi 20,00”, a spus dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Prtroºani. Din pãcate, însã, nici orele acestea nu le sunt suficiente aparþinãtorilor, care, e drept, uneori vin ca sã aducã medicamente ºi mâncare pacienþilor, dar pãrerea unanimã este cã se
exagereazã enorm. ªi asta în condiþiile în care programul de vizitã al aparþinãtorilor se suprapune seara cu cel de vizitã al medicilor ºi cel de tratamente, iar bolnavii fac injecþii printre oameni îmbrãcaþi în paltoane ºi, nu o datã, spun medicii, bolnavii operaþi se înghesuie pe o bucãþicã de pat, în timp ce rudele stau îmbrãcate pe restul cearcea-
fului, care ar trebui sã fie steril. Iar acum, cã ninge, e ºi mai grav. „Ar trebui sã se accentueze mai mult sentimentul de grijã al celor care intrã în spital, vis-a-vis de faptul cã ei reprezintã niºte vectori pentru potenþiale infecþii, pentru mizeria care, vrând-nevrând, mai ales acum iarna, când sunt ºi ceva precipitaþii, înseamnã,
Stau degeaba pe banii proºtilor P
arlamentarii, pãpuºi de paie. Au fost aleºi în urmã cu trei ani, iar o parte dintre parlamentarii hunedoreni se comportã precum niºte pãpuºi. Dacã cineva le miºcã din loc e bine, dacã nu e perfect. Deºi au fost trimiºi în Parlament sã se ocupe de problemele alegãtorilor ºi sã caute soluþii pentru îmbunãtãþirea nivelului de trai, o parte dintre senatorii ºi deputaþii hunedoreni nu sau remarcat prin nimic. ABSOLUT NIMIC sau mai bine zis au fãcut. Pe lângã faptul cã au dor-
mit trei ani de zile pe bani mulþi ºi-au vãzut de interesul propriu ºi niciunul nu a obiectat atunci când s-a discutat de pensiile speciale pe care ºi le-au votat cu douã mâini ºi nu cu una. Va veni însã ºi ziua scadenþei când aceºtia vor plãti facturile. Dar totul depinde de cât de uºor îi pot manipula pe
alegãtorii cãrora le cer voturile.
P
arlamentari cu activitate ZERO
Mariana Câmpeanu ºi Dorin Pãran sunt doi dintre cei trei senatori care au activitate zero. Niciunul nu este interesat de problemele alegãtorilor care i-au propulsat în scaunele calde ºi
Straja atrage mii de turiºti M ii de turiºti în staþiunea montanã Straja. Ziua Zãpezii a adus la munte toþi iubitori sportului alb. Vârsta nu a fost un impediment pentru nimeni, iar toþi cei care au ales staþiunea montanã Straja ca destinaþie de weekend nu au regretat. Aproape 3000 de persoane au ales sã îºi petreacã weekendul în Straja, iar la telegondolã s-au format cozi
interminabile. “Au fost peste 2000 de persoane, chiar pânã la 3000. Au fost ºi foaret mulþi copii de la Casa de Copii, iar toate acþiunile pentru aceºtia au fost gratuite.
ªi urcarea cu telegondola a fost gratuitã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja. Au existat ºi evenimente mai neplãcute. Inevitabil au fost ºi persoane care au avut
confortabile ale Parlamentului României. În trei ani de mandat, cei doi nu s-au remarcat cu absolut nimic în favoarea cetãþenilor. De cealaltã parte se poziþioneazã senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu care în primul sãu mandat s-a remarcat prin activitatea sa parlamentarã. Nu mai nevoie de îngrijiri medicale. “În perioada 11-17 ianuarie am avut 17 intervenþii, opt care au necesitat evacuare cu SMURD, ºase persoane au fost în afara pârtiei ºi alte patru persoane au venit singure la punctul de prim-ajutor”, a mai spus sursa citatã. Au fost ºi accidentãri grave care s-au lãsat cu fracturi de coloanã. Telegondola din Straja funcþioneazã în fiecare zi, mai puþin marti cand e revizie. Programul acesteia este de la 9:00 - 16:30. Monika BACIU
automat o încãrcare a gradului de murdãrire a holurilor de spital ºi al holurilor de acces, plus faptul cã avem lucrãrile de reabilitare în desfãºurare, creºte riscul de infecþie. Ar fi bine ca lumea sã conºtientizeze acest fapt ºi, mãsura în care poate, sã evite sã vinã la spital”, a declarat managerul SUP, dr Alin Vasilescu. Zeci de oameni intrã ºi ies fãrã sã fie legitimaþi, iar printre ei sunt ºi bolnavii, care ar trebui sã stea într-un mediu steril. Din pãcate, însã, ne mirãm cã avem infecþii intraspitaliceºti, când pacienþii, îmbrãcaþi în pijamale ºi cu halatul pe ei ºi încãlþaþi cu papucii din salon, ies din spital ºi coboarã la clubul din apropiere sã îºi ia de mâncare, sau sã îºi conducã rudele afarã. Diana MITRACHE
puþin de 75 de întrebãri, 34 de interpelãri ºi 13 adrese cãtre primulministru a iniþiat acesta. La toate acestea se adaugã ºi luãrile de cuvânt în plen sau iniþiativele legislative ale cãror semnatar este. În ceea ce-i priveºte pe deputaþi, cea mai subþire activitate parlamentarã se regãseºte în dreptul lui Mircia Muntean. Acesta nu a iniþiat decât 7 întrebãri. Urmãtorul pe listã este deputatul Marica Petru Sorin cu 8 intrebãri ºi Laurenþiu Nistor cu 16 intrebãri. Deputaþii Cristian Resmeriþã, Natalia Intotero, Bogdan Þâmpãu ºi Carmen Eleonora Hãrãu se aflã în topul parlamentarilor care au avut activitate. În tot acest timp, românii îi plãtesc cu vârf ºi îndesat pe politicienii
pe care i-au trimis în parlament. În limita plafonului stabilit de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru suma forfetarã pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în Bucureºti a deputaþilor ºi senatorilor, respectiv maximum 48.000 de lei anual, la fel ca în anul 2015, persoanele care ocupã funcþii de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum ºi funcþii asimilate celei de ministru, beneficiazã de decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosinþa imobilelor cu destinaþia de locuinþã de serviciu ºi a imobilelor cu destinaþia de locuinþã propuse în vederea vânzãrii din fondul locativ aflat în administrarea RA-APPS. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
COME BACK-UL LUI TONI Când m-a sunat acum vreo douã zile Ghiþã Pantilimon, preºedintele secþiei de
fotbal C.S. Vulcan, sã-mi spunã cã în locul lui Szoradi va antrena Toni Sedecaru, m-am
bucurat sincer. Îl ºtiam mereu retras, dispãruse din fotbal de vreun an, doi. ªi iatã, la mijloc de ianuarie 2016, Toni Sedecaru revine. La o echipã micã – dar care mai e mare? –, dar care ar putea avea o
altã dimensiune prin revenirea unui nume precum Toni Sedecaru. Este un lucru benefic ºi de apreciat la cei de la C.S. Vulcan, apelând la un om de talia lui Toni Sedecaru. Fotbalul poate respira la o altã
dimensiune prin acest implant în urbea de pe Jiul de Vest. Toni Sedecaru poate fi o motivaþie în plus. Pentru jucãtori, pentru activitatea fotbalisticã, pentru imagine. Cã tot se poartã loviturile de imagine în fotbal.
„ÎMI ERA DOR SÃ ANTRENEZ” declarã Toni Sedecaru, noul antrenor al echipei de fotbal C.S. Vulcan
T
oni Sedecaru este un personaj cunoscut în peisajul fotbalului din Valea Jiului. El a fost un apreciat fundaº la Jiul Petroºani, unde a venit în urmã cu 30 de ani (a jucat 63 de meciuri în Divizia „A” în perioada 1986-1990 ºi 1995-1998), apoi a evoluat ºi la alte echipe (Steaua, Inter Sibiu, Minerul Lupeni), rãmânând unul dintre jucãtorii emblematici ai Jiului. Acum, la aproape 49 de ani (îi va împlini pe 28 noiembrie a.c.), Toni Sedecaru are o nouã provocare ca antrenor.
exact. Echipa nu a avut un parcurs prea grozav, ne mai trebuie niºte jucãtori, de asta se va ocupa conducerea. Întâlnirea cu echipa va
Toni Sedecaru (C.S. Vulcan) se va întâlni în acest retur cu Dan Voicu (Hercules Lupeni) Reporter: Toni Sedecaru, dupã aproape doi ani, revii pe „banca suferinþei”! Toni Sedecaru: Da, aºa este. Îmi era dor sã antrenez, la seniori, unde ultima oarã am fost la Jiul în 2014. Nu uit nici începuturile, în 2000-2001 la Minerul Lupeni, când am dus echipa de pe locul 14, pe locul 4, în Divizia „C”. Rep.: Acum care este provocarea? T.S.: Mi-au propus cei de la C.S. Vulcan, Viluþ Oltean ºi Ghiþã Pantilimon, mi s-a pãrut interesant. E, într-adevãr, o provocare, îi voi avea ca secunzi pe Doru Mârºava ºi Mugurel Radu. Fostul antrenor Marius Szoradi a renunþat din motive personale. Rep.: La ce te aºtepþi pentru retur? T.S.: Ei, nu pot sã spun
vedeþi ce greu este din punct de vedere economic, fotbaliºtii trebuie ºi ei stimulaþi într-un fel. Totul depinde de implicarea celor care au banii. Rep.: Despre Jiul? T.S.: Cea mai frumoasã amintire a carierei mele de sportiv! Am venit la Petroºani când aveam doar 19 ani, aici am cunoscut consacrarea ºi succesul. Am jucat la Jiul alãturi de jucãtori excepþionali – Bojtor, Gigi Mulþescu, Daniel Timofte, Bãluþã, Lasconi, Rico Cristea, Bâcu, Henzel, Varga, Mugurel Radu, Marin Tudorache, Cioabã etc. –, atunci ne
Toni Sedecaru, antrenor C.S. Vulcan simþeam fotbaliºti. Despre actuala situaþie, ce pot sã spun? Atâta cât interes este, aºa se prezintã ºi echipa. De admirat eforturile care le fac Tudorache, Ghiþan, Militaru, Ticã Ititesc, dar nu este suficient.
Ar trebui ca oamenii potenþi financiar sã se implice. ªi sunt destui... Ar fi pãcat ca Jiul, care se apropie de suta de ani, sã disparã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
E N E P O R U E LE E P U C N Î T U DEB CU SUCCES
fi pe 20 ianuarie la stadionul de la Vulcan. Preconizãm un cantonament centralizat de vreo ºapte zile, la Câmpu lui Ajungând la Steaua în 1990, Neag sau la cabana Toni Sedecaru a debutat în cupele Cãpriºoara undeva dupã 6 europene în dubla cu Glentoran Belfast februarie. Cred cã va (Irlanda de Nord), 1-1 în deplasare ºi 5-0 la fi extrem de util, având Bucureºti. Sedecaru a fost folosit de în vedere istoricul ºi antrenorul Costicã ªtefãnescu în utilitatea acestui gen de ambele manºe pe toatã cantonamente de iarnã. durata partidei, avându-i Important este cã ca ºi coechipieri, printre alþii, administraþia localã, pe Dan Petrescu, Bumbescu, primarul Gheorghe Ile, Ungureanu, Ilie Stan, Ilie se implicã în demersul Dumitrescu sau Fane Iovan. celor de la C.S. Dar cel mai puternic adversar Vulcan. Rep.: Crezi cã se al sãu în acea campanie va mai revitaliza 1990-1991 a fost columbianul fotbalul în Valea Carlos Valderrama de la F.C. Jiului? Montpellier (Franþa), jocuri T.S.: Grea întrebare... pierdute cu 0-5 ºi 0-3! Noi, cei care ne ocupãm „Aveam sarcina sã-l de jucãtori, antrenori ºi marchez la fazele fixe conducãtori, ne dorim pe celebrul columbian ºi facem tot posibilul ca Valderrama. fotbalul sã nu moarã. Dar
Jucãtor puternic, impetuos, care se folosea de orice mijloace. La o astfel de fazã în careul nostru, la Montpellier, a sãrit ºi m-a zgâriat pe faþã cu unghiile lui mari” îºi aminteºte Toni Sedecaru de meciul din octombrie 1990 din Franþa.