Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1021
Cronica Vãii Jiului Luni, 18 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
GROTESC,
Consilierii judeþeni cer dividende din profitul Apa Serv
A
pa Serv a ieºit pe profit, dar, cum preþul a fost mereu mãrul discordiei, unul dintre consilierii judeþeni, Nicolae Ivãnuºi, cere dividende de la ape. La finele sãptãmânii trecute, Costel Avram a anunþat cã societatea pe care o reprezintã are profit ºi cã 2015 a fost cel mai bun an din istoria firmei. „Am încheiat anul 2015 în condiþii foarte bune ºi rezultatele financiare ºi bugetul aratã cã 2015 a fost anul cel mai performant al SC Apa Serv Valea Jiului. (...) Am încheiat 2105 cu zero datorii la stat, cu profit, fãrã datorii în bãnci, fãrã datorii faþã de terþi, iar când spun cã avem profit, asta înseamnã cã a fost un an benefic. Din datele pe care le am, reiese cã a fost anul cel mai bun din istoria operatorului de apã”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Numai cã aceastã declaraþie ºi faptul cã a participat la ultima ºedinþã a Asociaþiei de Dezvoltare Intracomunitarã pe Ape, l-a fãcut pe consilierul judeþean
Nicolae Ivãnuºi, cândva director al SC Apa Serv, sã reacþioneze. „Noi, consilierii judeþeni, cã e bine sã ne deºteptãm chiar mai târziu, vom da o atenþie deosebitã bugetelor firmelor din subordinea C.J.H, înclusiv la Apa Serv. De asta am fost ºi la ºedinþa lor. Trebuie sã urmãrim componenta de venituri ºi mai ales de cheltuieli ºi sã vedem componenta de profit ºi care trebuie sã existe ºi sã fie redistribuitã corespunzãtor acþionarilor. Apa Serv are 7 acþionari, CJH ºi cele 6 unitãþi administrative ale Vãii Jiului. ªi mi se pare firesc ca atunci când este profit, o anumitã sumã sã se întoarcã la autoritãþile componente, ca dividende, ca acestea sã fie folosite pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile. Noi avem o prioritate în a identifica ºi a rezolva astfel de probleme”, a spus Nicolae Ivãnuºi, consilier judeþean din partea UNPR. În replicã, Costel Avram spune cã din profit s-a acoperit o parte din pierderile contabile din anii trecuþi, inclusiv de pe vremea când societatea a fost condusã ºi de Ivãnuºi. Diana MITRACHE
fãrã imaginaþie, de Ziua Naþionalã a Culturii
N
u ºtiu alþii cum sunt, dar la noi cultura s-a demonetizat. Exact ca leul nostru bãtrân, care a scãzut în timp ºi nu mai face „douã parale”. >>> PAGINA A 5-A
Achiziþiile publice trebuie sã se desfãºoare integral prin mijloace electronice
T
oate tipurile de proceduri de achiziþii publice trebuie sã se desfãºoare integral prin mijloace electronice (on-line), potrivit primei versiuni a proiectului Normelor metodologice de aplicare a Legii privind Achiziþiile publice publicat vineri spre consultare publicã. Principalele noutãþi pe care le aduc acest norme se referã la modalitatea de consultare a pieþei, reguli pentru evaluarea în avans (ex-ante) a documentaþiei de atribuire, explicitarea
criteriilor de atribuire “calitate-preþ” ºi “costul cel mai scãzut”, aplicarea procedurii simplificate, se aratã într-un comunicat al Ministerului Finanþelor. Astfel, aplicarea criteriului de
atribuire “calitatepreþ” este obligatorie în cazul contractelor având ca obiect prestaþii intelectuale (de natura celor de consultanþã/asistenþã tehnicã, elaborare studii, proiectare,
supervizare sau altele asemenea, aferente unor proiecte de complexitate ridicatã), iar stabilirea ofertei câºtigãtoare se realizeazã prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare, unde ponderea alocatã factorului preþ nu poate fi mai mare de 40%. Un alt exemplu se referã la detalierea modului în care autoritatea contractantã va
realiza consultarea pieþei. Anunþul prin care se iniþiazã consultarea pieþei, ce va fi publicat în SEAP, trebuie sã conþinã o serie de elemente obligatorii, iar autoritatea contractantã are la dispoziþie mai multe variante pentru a desfãºura efectiv procesul de consultare ºi a utiliza propunerile/comentariile primite. Aspectele supuse consultãrii vizeazã, fãrã a se limita la acestea, potenþiale soluþii tehnice, finan-
ciare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autoritãþii contractante, precum ºi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitãrii de oferte alternative ºi altele asemenea. Proiectul publicat spre consultare publicã vineri, 15 ianuarie, este o primã versiune, pentru care ANAP doreºte sã obþinã contribuþii de substanþã de la toate pãrþile interesate.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
VOCHIÞOIU:
Strategia energeticã, termen de finalizare luna septembrie
„CEH nu se va închide!”
S
trategia energeticã a României, într-o nouã etapã. Ministerul Energiei a fixat o nouã datã la care trebuie finalizatã strategia energeticã. Este vorba de 15 septembrie 2016, însã pânã la data de 15 februarie trebuie publicate documentele revizuite.
C
omplexul Energetic Hunedoara nu trebuie sã se închidã ºi nici sã concedieze oameni! Asta spune acum senatorul Haralambie Vochiþoiu, care a susþinut la Petroºani cã Bruxelles-ul nu vrea distrugerea acestui colos industrial din Hunedoara. Mai mult, Vochiþoiu spune cã a discutat la Ministerul Energiei situaþia CEH ºi de acolo vine cu veºti bune. „Guvernul României ºi Ministerul Energiei este preocupat de ceea ce se întâmplã la CEH. Sunt într-o relaþie directã cu firma care a fost desemnatã ca administrator judiciar. Sigur cã, vor face contestaþie ºi vor încerca sã propunã altã firmã a statului român ºi sper cã se va reuºi acest lucru, dar cee ce este important e cã falimentul nu este o opþiune a celor de la minister. Minerii trebuie sã ºtie cã vor avea locuri de muncã pânã la pensie”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator de Valea Jiului. Mai mult, Vochiþoiu a revenit asupra ideii ca minele sã fie
preluate de investitori, care, cu siguranþã, vor avea tot interesul sã le exploateze, atât timp cât va fi zãcãmânt în pãmânt. „Nu existã riscul închiderii sau intrãrii în faliment nici mãcar a minelor. Se continuã discuþiile cu investitorii privaþi interesaþi de achiziþionarea CEH, ceea ce este foarte important ºi eu am spus asta de acum o jumãtate de an ºi cred cã este cea mai bunã soluþie, pentru cã ar garanta exploatarea ultimei tone de cãrbune din Valea Jiului”, a mai adãugat Vochiþoiu. Senatorul Haralambie Vochiþoiu spune cã deja o delegaþie a ministerului a fost la Bruxelles sãptãmâna aceasta ºi cã veºtile sunt bune, deºi în Valea Jiului planeazã suspiciunea cã totul se va ruina. Diana MITRACHE
La secþiunea “Strategia Energeticã a României: 2016-2035, cu perspectiva anului 2050”, reprezentanþii ministerului menþioneazã faptul cã “în prezent, are loc actualizarea ºi restructurarea documentelor publicate în 2014, Analiza stadiului actual, respectiv Obligaþii naþionale ºi internaþionale. Sunt incluse date oficiale actualizate ºi sunt luate în consideraþie recentele evoluþii de ordin legislativ, politic ºi tehnologic la nivel internaþional, european ºi naþional. Termenul de publicare al documentelor revizuite este 15 februarie 2016”. Termenul-limitã estimativ de finalizare a întregului document privind Strategia Energeticã a României este 15 septembrie 2016. Echipa
care se ocupã de elaborarea strategiei este împãrþitã în trei organisme. Consiliul Director, format din 10 membri, printre care ministrul Economiei, Costin Borc, ministrul Energiei, Victor Grigorescu ºi cei trei secretari de stat din Ministerul Energiei, Rãzvan Nicolescu, consultant în cadrul Deloitte ºi fost ministru, cel care a iniþiat revizuirea strategiei; Mihnea Constantinescu, ambasador cu însãrcinãri speciale de securitate energeticã.Premierul Dacian Cioloº ºi ministrul Energiei, Victor Grigorescu, au discutat sãptãmâna trecutã despre aplicarea planurilor de mãsuri sectoriale. "Am discutat în primul rând despre pregãtirea ºi, sper eu, finalizarea în
Ministrul Energiei cere responsabilitate
S
cad temperaturile, iar ministrul Energiei solicitã tuturor factorilor implicaþi responsabilitate în gestionarea serviciilor care susþin sistemul energetic naþional. În tot acest timp, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã, din nou, cu lipsa cãrbunelui. „Urmeazã cel puþin o sãptãmânã cu temepraturi scãzute. Avem organizate comandamentele care gestioneaza situaþia. Sistemul Energetic
Naþional este în prima linie a siguranþei aprovizionãrii cu energie. Colegii noºtri din conducerea companiilor de profil ºi din dispeceratele energetice sunt conºtienþi de responsabilitãþile ce le revin. Este extrem de important ca toþi factorii decizionali din administraþia localã ºi companiile subordo-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
nate acestora sã îºi asume coordonarea permanentã a acþiunilor necesare, mai ales când starea precarã a unor instalaþii sau intemperiile vor genera defecþiuni sau întreruperi în alimentarea cu energie”, spune ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Petre Nica, preºedintele
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Sindicatului Muntele, sublinia în urmã cu o sãptãmânã cã stocurile termocentralelor sunt aproape goale. „Noi lucrãm în fiecare week-end, am lucrat ºi în zilele de sãrbãtoare, nu în toate, problema ºi aici este una extrem de gravã. Se accelereazã pe zona productivã pentru cã este nevoie de cãrbune, dar avem întârzieri extrem de periculoase ºi de grave în ceea ce priveºte pregãtirea ºi deschiderea unor noi capacitãþi de producþie”, a precizat Petre Nica, preºedin-
cursul acestui an a strategiei energetice a României, o strategie la care a început deja sã lucreze guvernul precedent. S-a ajuns la un anumit stadiu ºi obiectivul ar fi sã finalizãm aceastã strategie, pentru ca România sã poatã sã ºtie cum stã, care sunt perspectivele pe care ºi le pregãteºte ºi sã poatã sã participe activ la discuþiile pe care ºi le pregãteºte, inclusiv la constituirea uniunii energetice la nivel european", a afirmat Cioloº la finalul întâlnirii. Monika BACIU
tele Sindicatului Muntele. Pentru a putea asigura consumul celor douã termocentrale, Complexul Energetic Hunedoara va importa cãrbune, pentru cã minele viabile din Valea Jiului, împreunã cu cele în curs de închidere, nu reuºesc
sã furnizeze o producþie suficientã. Minerii spun cã s-a ajuns în aceastã situaþie din cauza administraþiei, care, în ultimii doi ani, nu a mai putut cumpãra nici mãcar materialele de strictã necesitate în subteran. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
Doi bãtrâni, sufocaþi în casã la Petroºani oi bãtrâni, cu vârste de peste 70 de ani, au fost la D un pas de moarte, dupã ce apartamentul în care locuiau le-a luat foc, duminicã dimineaþã. Incidentul a creat o adevãratã panicã în zona din apropierea pieþei centrale, acolo unde nu mai puþin de douã autospeciale de pompieri, o salvare ºi un echipaj SMURD au ajuns în jurul orei 7,00. Cei doi au fost gãsiþi de vecinii, care, imediat ce au simþit fum în bloc, au spart uºa locuinþei. Duminicã dimineaþã a fost panicã pe strada Avram Iancu, aflatã în centrul
municipiului Petroºani, dupã ce maºinile de intervenþie au sosit la faþa locului.
Fumul gros i-a trezit pe vecinii din blocul turn, care au sunat imediat la 112. Un vecin a spart uºa din care ieºea fum ºi a reuºit sã-i gãseascã pe cei doi bãtrâni cãzuþi pe jos. Se pare cã acesta a fost ºi norocul lor, pentru cã în interior nu se putea respira, camerele fiind sufocate de fum. „Am simþit fum ºi imediat am
ieºit pe scarã. Locuiesc la etajul II pe acelaºi palier cu ci doi. Am spart uºa ºi i-am gãsit cãzuþi jos. Încãperea era plinã de fum, dar jos era puþin aer. Sunt intoxicaþi cu fum ºi i-a luat salvarea ”a spus cel care a intrat primul în casa celor doi. Pompierii au sosit imediat la faþa locului ºi au evacuat victimele. „Erau doi
Lacrimi îngheþate pe sufletele arse S
ãrãcia distruge familii. Din cauza traiului ºi a neajunsurilor care, din pãcate, în ultimii ani i-au împovãrat pe locuitorii din Valea Jiului tot mai multe familii sunt despãrþite de mii de kilometri. Tot mai multe persoane pleacã în strãinãtate pentru a câºtiga un ban pe care sã-l trimitã acasã la copii. Sunt tot mai multe familii din Valea Jiului care aleg sã stea despãrþite din cauza acestor probleme financiare, iar din pãcate cei care suferã cel mai mult din aceastã cauzã sunt cei mici. Copiii, în majoritatea cazurilor cresc fãrã tatã sau fãrã mamã, pentru cã aceºtia se sacrificã. ªi cu toate cã au sufletul sfâºiat de durere, pãrinþii aleg sã plece peste hotare pentru a le putea oferi celor mici un trai mai bun pe viitor sau în cel mai rãu caz o pâine pe masã în fiecare zi. Chiar dacã situaþia nu este una foarte bunã ºi peste hotare, iar marea majoritate a celor care pleacã de aici la muncã sunt de cele mai multe ori batjocoriþi, înºelaþi la bani, locuiesc în condiþii impropri, lucreazã fãrã
forme legale ºi nu beneficiazã de niciun sprijin, aleg sã riºte ºi sã plece pentru cã aici nu au niciun venit care sã le ofere strictul necesar de zi cu zi. Mai rãu decât atât este faptul cã multe dintre femeile care au plecat la muncã în strãinãtate, mai ales în agriculturã, au fost ºi agresate sexual de cãtre patronii de acolo, care ºtiau cã nu pot fi acuzaþi de nimic pentru cã nu ofereau nici con-
tracte de muncã, nici ajutoare sociale, iar nimeni nu putea sã meargã la poliþie sã facã plângere pentru cã toþi erau mânã în mânã. Astfel de drame vedem în aceastã perioadã a anului când multã lume se întoarce la munca în strãinãtate dupã sãrbãtori, iar familiile sunt din nou rupte, iar vieþile celor mici bulversate din cauza despãrþirii. “Astãzi am trãit un moment emoþionant, vãzând doi copilaºi cum plângeau ºi strigau "tati nu pleca" .. povestea
începe cam aºa: circulam cu maxi taxi pe ruta Lupeni - Petroºani, iar într-o staþie din Lupeni era un bãrbat cu soþia ºi cei doi copilaºi, o fatã de cca. 10 ani ºi un bãieþel cca 7 ani. Tatãl copiilor pleca undeva la munca deoarece avea bagaje multe. Tatãl a pupat copiii, ºi-a luat rãmas bun ºi a venit spre microbuz în timp ce copiii au izbucnit în plâns ºi strigau "tati nu pleca" ºi întindeau mâna spre el ca ºi cum ar fi vrut sã îl tragã înapoi. Trist, tatãl s-a urcat în microbuz, copiii rãmânând cu mama care încerca sã îºi stãpâneascã lacrimile sã nu sufere copiii mai mult. Urcând în microbuz, domnul acela a venit lângã mine ºi eu i-am spus: "aveþi niºte copii minunaþi, am rãmas impresionat. Sã vã trãiascã! " iar el a rãspuns "Mulþumesc frumos" ºi era în lacrimi. Tot drumul mi-a tot curs
Actualitate 3
oameni în interior. I-am scos din casã ºi echipajele de la faþa locului i-au stabilizat, apoi i-au transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Erau intoxicaþi cu fum, dar respirau în momentul în care au fost gãsiþi”, a precizat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani, aflat la locul intervenþiei. Pompierii s-au cãznit minute bune sã stingã focul, care a cuprins întreaga locuinþã a celor doi bãtrâni. Au adus furtune ºi au spart toate geamurile pentru a evacua fumul gros. Casa celor doi a fost fãcutã scrum ºi din acest motiv, pompierii au solicitat echipelor de intervenþii sã opreascã în zonã alimentarea cu gaz metan.
câte o lacrimã gândindu-mã la acei copii. Domnule Preºedinte, domnule Prim-ministru, domnilor guvernanþi, domnilor parlamentari, domnule primar Cornel Resmeriþã, câþi copii trebuie sã mai plângã cã sã fie mai bine în þara asta? Câþi taþi trebuie sã mai plece în lume pentru a munci sã le asigure un trai decent copiilor? Câte soþii mai trebuie sã rãmânã singure acasã ºi plângând ºi rugându-se pentru soþul care e plecat departe? Câþi români trebuie sã mai plece din România (Love
Diana MITRACHE România) asta sã schimbaþi ceva?? RUªINE!!! Và GÂNDIÞI DOAR LA VOI ªI LA FAM. VOASTRE!”, se aratã într-o postare pe o reþea socialã. La aceste drame ar trebui sã îºi întoarcã faþa toate organele abilitate ale þãrii care deºi promit o viaþã mai bunã doar în campaniile electorale nimic nu se concretizeazã. Mai mult decât atât ºi singura sursã de venit pentru cei mai mulþi locuitori de Valea Jiului, ºi anume mineritul, vor sã o închidã ºi sã punã lacatul pe aceastã zonã cu un potenþial imens. Întrebarea pe care cei din zonã ºi-o pun este „Ce conteazã soarta ºi viaþa a câteva sute de mii de oameni care locuiesc în Valea Jiului faþã de interesele guvernanþilor?” Monika BACIU
4 Actualitate
Radu Sorin ºi Victor Arad, în comisia naþionalã de atestare a diplomelor universitare
D
oi profesori universitari de la Universitatea din Petroºani fac parte din Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Cerificatelor Universitare. Profesorii Radu Sorin ºi Victor Arad fac parte din comisia de Inginerie geologicã, inginerie geodezicã, mine, petrol ºi gaze. Profesorul universitar Victor Arad ocupã funcþia de vicepreºedinte în cadrul Comisie al cãrei preºedinte este profesorul universitar Pascu Mihai Coloja de la Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti. Radu Sorin este membru al acestei comisii. Activitatea CNATDCU este organizatã în
cadrul a 5 domenii fundamentale, 35 comisii de specialitate ºi 77 domenii fundamentale. Cele 5 domenii fundamentale sunt matematica ºi ºtiinþe ale naturii, ªtiinþe inginereºti, ªtiinþe biologice ºi biomedicale, ªtiinþe sociale ºi ªtiinþe umaniste ºi arte. Profesorul univesitar dr. ing. Victor Arad este prorectorul
Universitãþii Petroºani ºi profesor în cadrul departamentului de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii, facultatea de Mine. Profesorul universitar dr. ing. Radu Sorin face parte din Consiliul Facultãþii de
Proiect pentru 2016.
Apã ºi canalizare în staþiunile de munte
S
taþiunile de munte Straja ºi Parâng vor avea canalizare ºi aducþiunile de apã vor fi o prioritate în 2016. Planul a fost întocmit de conducerea SC Apa Serv, care vrea sã acceseze fonduri pentru a realiza cele douã investiþii absolut necesare. „Am avut o discuþie cu primarul municipiului Lupeni ºi cu domnul Milu Pãrãu ºi am spus sã gãsim o soluþie pentru problema canalizãrii în Straja. Colegii mei au lucrat, dar cert este cã o dezvoltare a turismului, duce la condiþii decente. Nu putem spune cã în 2016 se poate dezvolta Straja sau Parângul fãrã reþele de apã ºi canalizare. Luni vom merge la Lupeni ºi chiar la Straja ca sã vedem ce trebuie fãcut”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Spre Parâng a fost dusã reþeaua de apã pânã în zona locuitã de populaþia din cãtunele de la poalele muntelui, iar de acolo, spre staþiune este necesar sã se gãseascã o soluþie de finanþare, pentru ambele staþiuni. „Sursele de finanþare ar ajunge undeva la 1,3 milioane de euro, plus sau minus. Nu este mult pentru a rezolva problema la Straja ºi ne gândim ºi la canalizarea spre Parâng”, a mai spus
directorul SC Apa Serv din Valea Jiului. Nici o cabanã nu are racord la canalizare, nici în Straja, nici în Parâng, iar în condiþiile în care ne dorim sã salvãm zona cu ajutorul turismului, aceasta ar fi o prioritate. Intenþii sunt, dar rãmâne de vãzut cum pot accesa autoritãþile locale fonduri europene pentru implementarea lor.În cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului, alimentarea cu apã se face din puþuri iar apele menajere sunt deversate în fose septice. Nu o datã, în plin sezon, acestea au refulat ºi pe lângã problema poluãrii au creat un disconfort imens turiºtilor aflaþi în staþiune. Diana MITRACHE Maximilian GANJU
Inginerie Mecanicã ºi Electricã a Universitãþii din Petroºani. Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare numeºte comisiile de specialitate care evalueazã tezele de abilitare ºi propune
ministerului educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea atestatului de abilitare, evalueazã dosarele de acordare a titlului de doctor ºi propune ministerului educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor, evalueazã dosarele de concurs pentru acordarea gradelor profesionale de cercetãtor ºtiinþific gradele I ºi II ºi de inginer de dezvoltare tehnologicã gradele I ºi II, confirmã sau infirmã motivat rezultatele concursurilor ºi propune ministrului, educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea acestor grade profesionale,
evalueazã calitatea resurselor umane din ºcolile doctorale supuse procesului de evaluare în vederea acreditarii ºi propune ministrului, educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului, împreunã cu alte instituþii abilitate, sistemul de criterii ºi metodologia de evaluare a ºcolilor doctorale. Totodatã, Comisia participã la evaluarea universitãþilor în scopul ierarhizãrii programelor de studii ºi a clasificãrilor universitãþilor, verifica, la solicitarea MECTS sau din proprie iniþiativã, modul de desfãºurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare din universitãþi. Monika BACIU
Rubricã specialã pentru calitatea apei
C
alitãþile fizicochimice ale apei potabile vor fi trecute pe facturile de la apã potabilã. ApaServ Valea Jiului ar putea sã treacã pe facturile viitoare ºi date despre calitatea apei potabile. Potrivit unei reglementãri europene, societãþile de apã din România ar putea fi obligate ca pe facturile emise consumatorilor sã treacã ºi informaþii referitoare la calitatea serviciilor oferite. “Ceream furnizorilor de apã sã indice pe facturile emise ºi caracteristicile fizicochimice ale apei potabile, pentru cã de foarte multe ori oamenii plãtesc preþuri mari ºi nu ºtiu pe ce. Ministrul Dâncu îºi exprimã bucuria ºi consensul faþã de ce am cerut ºi Guvernul va susþine o iniþiativã parlamentarã de modificare a serviciului public de alimentare cu apã care sã vizeze
Peste 25 de mii de autoturisme în „capitala” Vãii Jiului
n acest moment în Îde circa Petroºani, la o populaþie 40.000 de locuitori sunt înregistrate peste 20.000 de autovehicule de toate tipurile.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
aspectele referitoare cu privire la calitatea ºi gestionarea apei într-o formã accesibilã ºi inteligibilã a acestora. Este încã o victorie în favoarea consumatorilor de apã, adicã oamenii vor ºtii toate caracteristicile fizico-chimice din perioada facturatã, pentru cã uneori vine la robinet ºi apã nepotabilã ºi suntem taxaþi la fel. Astfel vor fi ºi noi mai atenþi la ce se întâmplã”, a declarat senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Clarificarea ministerului de Numãrul foarte mare de autoturisme aratã o nevoie stringentã de noi locuri de parcare ºi garaje, chiar dacã municipalitatea a construit în ultimii opt ani sute de noi locuri în care locuitorii sã-ºi lase automobilele. Pe de altã parte, în condiþiile în care nu prea existã locuri pentru construirea de garaje, majoritatea trotuarelor ºi strãzilor din Petroºani sunt ocupate cu tot soiul de autovehicule. Multe din-
resort vine la solicitarea senatorului Haralambie Vochiþoiu care considerã cã abonaþii trebuie sã primeascã informaþii legate de calitatea apei potabile. “Prin rezoluþia din data de 8 septembrie 2015 referitoare la acþiunile realizate ca urmare a iniþiativei cetãþeneºti europene Dreptul la apã (Right2Water), Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene sã prezinte propuneri legislative pentru revizuirea integralã a directivei cadru privind apa, într-un nou concept care sã nu trateze apa ca pe o marfã, iar accesul la apã sã fie considerat ca drept fundamental al omului, ºi ivitã statele membre sã adopte mãsuri în acest sens, respectiv sã introducã pentru furnizorii de apã obligaþia de a indica caracteristicile fizicochimice ale apei în factura pentru consumul de apã”, susþine Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltãrii Regionale. Monika BACIU
tre acestea zac de ani buni, fiind scoase din uz, în timp ce altele sunt pur ºi simplu scoase la vânzare ºi expuse în plinã stradã. Maximilian GÂNJU
Grotesc, fãrã imaginaþie, de Ziua Naþionalã a Culturii u ºtiu alþii cum N sunt, dar la noi cultura s-a demonetizat. Exact ca leul nostru bãtrân, care a scãzut în timp ºi nu mai face „douã parale”. Aºa cum era previzibil, edilii din Valea Jiului, fie nu au organizat nimic, fie s-au limitat la ce au fãcut bibliotecarii, acolo unde profesorii i-au cãrat pe copii sã recite ºi sã cânte, exact ca pe vremea lui Ceauºescu, fie i-au adus pe toþi pe toþi la liceu, cum a fost cazul la Vulcan, ca sã facã exact acelaºi lucru. Manifestãri plictisitoare au fost toate ºi, acolo unde au putut, tinerii au dispãrut acasã, cã tot era vineri ºi au fost aduºi de la
ºcoalã sã vadã cum recitã alþii. La Vulcan, Gheorghe Ile i-a chemat pe toþi într-o salã, pe care au împânzit-o cu chipul lui Mihai Eminescu ºi copiii, dupã vreaun ceas, au dat bir cu fugiþii. A fost ilar momentul în care, dupã ce a ieºit unul, paoi doi, trei, s-a format aºa un val de copii sãtui de cultura din care nu au înþeles nimic, cã au mai rãmas numai cei din rândurile din faþã. A fost momentul în care cineva chiar m-a întrebat: oare cât mai dureazã? Asta în timp ce primarul recita cu foc ceva legat de mama (O mamã, dulce mamã...) ºi le-a þinut o prelegere copiilor pe tema evoluþiei ºtiinþei, de la tãbliþã la tabletã.
ªi parcã acesta a fost singurul moment ce i-a ºi capturat pe tineri, care apoi nu au mai avut nimic de ascultat, pentru cã poeziile recitate sau cântate s-au tot repetat, fiindcã nu s-au consultat între ei cine, ce sã recite. La Lupeni nu a fost nimic, Petrila nu a auzit
Senatorul Vochiþoiu vrea sã cinsteascã memoria generalului Dragalina
A
nsamblu arhitectural în memoria generalului Dragalina. Senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu vrea cã Valea Jiului sã fie cunoscutã ºi peste hotare, din perspectiva evenimentelor culturale care au avut loc aici. Generalul Ioan Dragalina, a murit eroic în luptele care au avut loc în Defileul Jiului în Primul Rãzboi Mondial. Pentru a-l cinsti aºa cum se cuvine, senatorul Vochiþoiu a solicitat Institutului Cultural Român aprobarea pentru a realiza o serie de manifestãri. „Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la luptele grele din Defileul Vãii Jiului ºi de la rãnirea ºi moartea generalului Dragalina. Am fost la Institutul Cultural Român ºi vom face un proiect prin care acest moment, octombrie 2016, sã fie marcat aºa cum se cuvine. Voi discuta ºi cu domnul primar Ridzi ºi Consiliul Judeþean sã vedem cum facem un proiect amplu pentru a realiza un ansamblu arhitectural, o serie de
simpozioane. Vreau ca Valea Jiului sã fie cunoscutã la nivel naþional ºi internaþional ºi prin lucrurile culturale, istorice care s-au întâmplat aici”, a declarat senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu. În dimineaþa zilei de 12 octombrie 1916, generalul Dragalina ia o
maºinã, un ºofer ºi doi ofiþeri (colonelul Toma Dumitrescu ºi maiorul Constantin Miltiade) ºi pleacã personal în Valea Jiului, în recunoaºtere, pentru a vorbi cu comandanþii aflaþi în primele linii, deoarece legãturile cu unitãþile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii ºi trece podul din apropierea Mãnãstirii Lainici, unde s-a spovedit ºi sa împãrtãºit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maºina trece în vitezã pe pod prin ploaia de gloanþe, dar câteva gloanþe îºi ating þinta. Generalul este rãnit de douã gloanþe în braþul stâng ºi în omoplat. Maºina reuºeºte sã ajungã în tabãra românã, iar Dragalina este transportat de urgenþã la postul sanitar
de aºa ceva, Uricaniul a stat pe burtã, iar la Petroºani, Zilele Culturii Româneºti au fost lãsate uitãrii ºi numai la Biblioteca municipalã au fost aduºi câþiva copii, la acelaºi tip de manifestãri plicticoase ºi tare mã tem cã nimeni nu a învãþat nimic. din Gura Sadului, unde este bandajat, iar rana îi este curãþatã. Este dus apoi la Târgu Jiu ºi în aceeaºi zi la Craiova, unde doctorii constatã cã este necesarã amputarea braþului. Marele Cartier General ordonã printr-o telegramã ca generalul Dragalina sã fie transportat de urgenþã la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureºti. Este urcat în tren, dar din cauza aglomeraþiei de pe calea feratã rana i se infecteazã. Trenul ajunge la Bucureºti abia în seara zilei de 13 octombrie; i se dezinfecteazã rana, i se scot gloanþele din omoplat, iar braþul îi este pus în ghips. Pe patul de spital, regele Ferdinand I al României îi conferã Ordinul Mihai Viteazul. La 16 octombrie 1916, îi este amputat braþul stâng. Deºi starea sa începuse sã se îmbunãtãþeascã, spre searã se declanºeazã septicemia. Moare în seara zilei de 24 octombrie 1916. Monika BACIU
De altfel, Ion Barbu, artistul care cautã sã dea o nouã faþã culturii româneºti, chiar a prevestit oarecum acest gen de manifestãri, la finele sãptãmânii trecute, când ne mãrturisea cã în aceastã zonã uitãm esenþialul. „Acesta este exact modul de gândire: sã aduci copiii sã cânte ºi sã recite. Tare mi-e fricã de faptul cã, dacã se abordeazã acest mod de gândire ºi cu privire la mina Petrila, pe care caut eu sã o salvez prin culturã, va ieºi un mare fâs ºi nimic altceva. Ar trebui lucrat în termenii unei alte paradigme, cu oameni pricepuþi, care ar putea sã o dea, dar care nu sunt întrebaþi”, ne-a mãrturist Ion Barbu, artist plastic, care ne-a demonstrat
cã, la acþiunile sale culturale, a adunat oameni pânã ºi la Petrila. Nimeni nu face nimic sã atragã tinerii ºi, aºa cum ne-a învãþat Ceauºescu, continuãm, în stilul pur al celor din Coreea de Nord, sã îndobitocim copiii, fãrã sã le spunem esenþialul. Doar cã ei ne-o iau înainte ºi, cu tehnologia despre care vorbea Gheorghe Ile la Vulcan, ne aratã cum poate fi scris Luceafãrul, acolo în mediul virtual, un loc pe care prea puþini dascãli îl foloseasc ca sã îi atragã la lecþii. Vã las, deci, sã îl descifraþi voi, adulþi crescuþi în anii Comunismului, pe Eminescu, aºa cum îl vede generaþia de Facebook! Diana MITRACHE
Foto sursa Facebook
Au rãmas fãrã medic de familie u mai puþin de 1700 de pacienþi N au rãmas fãrã doctor
dupã ce medicul lor de familie s-a pensionat fãrã sã anunþe acest lucru. DSP Hunedoara cautã soluþii pentru aceºti oameni. S-a întâmplat la Hunedoara dupã ce doctoriþa pe listele cãreia se aflau cei peste 1700 de pacienþi s-a pensionat ºi oamenii au fost nevoiti sã-ºi caute singuri fiºele medicale ºi alte acte care erau în cabinet. Mulþi dintre ei aveau nevoie de
reþete pentru boli cronice de care suferã sau trimiteri la medicii specialiºti. Despre situaþia ineditã ºi gravã în acelaºi timp au fost informaþi ºi reprezentanþii Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, iar aceºtia au promis cã astãzi vor avea toate informaþiile despre situaþie ºi vor gãsi o rezolvare cât mai repede a problemei asiguraþilor. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Radu Sorin ºi Victor Arad, în comisia naþionalã de atestare a diplomelor universitare
D
oi profesori universitari de la Universitatea din Petroºani fac parte din Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Cerificatelor Universitare. Profesorii Radu Sorin ºi Victor Arad fac parte din comisia de Inginerie geologicã, inginerie geodezicã, mine, petrol ºi gaze. Profesorul universitar Victor Arad ocupã funcþia de vicepreºedinte în cadrul Comisie al cãrei preºedinte este profesorul universitar Pascu Mihai Coloja de la Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti. Radu Sorin este membru al acestei comisii. Activitatea CNATDCU este organizatã în
cadrul a 5 domenii fundamentale, 35 comisii de specialitate ºi 77 domenii fundamentale. Cele 5 domenii fundamentale sunt matematica ºi ºtiinþe ale naturii, ªtiinþe inginereºti, ªtiinþe biologice ºi biomedicale, ªtiinþe sociale ºi ªtiinþe umaniste ºi arte. Profesorul univesitar dr. ing. Victor Arad este prorectorul
Universitãþii Petroºani ºi profesor în cadrul departamentului de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii, facultatea de Mine. Profesorul universitar dr. ing. Radu Sorin face parte din Consiliul Facultãþii de
Proiect pentru 2016.
Apã ºi canalizare în staþiunile de munte
S
taþiunile de munte Straja ºi Parâng vor avea canalizare ºi aducþiunile de apã vor fi o prioritate în 2016. Planul a fost întocmit de conducerea SC Apa Serv, care vrea sã acceseze fonduri pentru a realiza cele douã investiþii absolut necesare. „Am avut o discuþie cu primarul municipiului Lupeni ºi cu domnul Milu Pãrãu ºi am spus sã gãsim o soluþie pentru problema canalizãrii în Straja. Colegii mei au lucrat, dar cert este cã o dezvoltare a turismului, duce la condiþii decente. Nu putem spune cã în 2016 se poate dezvolta Straja sau Parângul fãrã reþele de apã ºi canalizare. Luni vom merge la Lupeni ºi chiar la Straja ca sã vedem ce trebuie fãcut”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Spre Parâng a fost dusã reþeaua de apã pânã în zona locuitã de populaþia din cãtunele de la poalele muntelui, iar de acolo, spre staþiune este necesar sã se gãseascã o soluþie de finanþare, pentru ambele staþiuni. „Sursele de finanþare ar ajunge undeva la 1,3 milioane de euro, plus sau minus. Nu este mult pentru a rezolva problema la Straja ºi ne gândim ºi la canalizarea spre Parâng”, a mai spus
directorul SC Apa Serv din Valea Jiului. Nici o cabanã nu are racord la canalizare, nici în Straja, nici în Parâng, iar în condiþiile în care ne dorim sã salvãm zona cu ajutorul turismului, aceasta ar fi o prioritate. Intenþii sunt, dar rãmâne de vãzut cum pot accesa autoritãþile locale fonduri europene pentru implementarea lor.În cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului, alimentarea cu apã se face din puþuri iar apele menajere sunt deversate în fose septice. Nu o datã, în plin sezon, acestea au refulat ºi pe lângã problema poluãrii au creat un disconfort imens turiºtilor aflaþi în staþiune. Diana MITRACHE Maximilian GANJU
Inginerie Mecanicã ºi Electricã a Universitãþii din Petroºani. Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare numeºte comisiile de specialitate care evalueazã tezele de abilitare ºi propune
ministerului educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea atestatului de abilitare, evalueazã dosarele de acordare a titlului de doctor ºi propune ministerului educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor, evalueazã dosarele de concurs pentru acordarea gradelor profesionale de cercetãtor ºtiinþific gradele I ºi II ºi de inginer de dezvoltare tehnologicã gradele I ºi II, confirmã sau infirmã motivat rezultatele concursurilor ºi propune ministrului, educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului acordarea sau neacordarea acestor grade profesionale,
evalueazã calitatea resurselor umane din ºcolile doctorale supuse procesului de evaluare în vederea acreditarii ºi propune ministrului, educaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului, împreunã cu alte instituþii abilitate, sistemul de criterii ºi metodologia de evaluare a ºcolilor doctorale. Totodatã, Comisia participã la evaluarea universitãþilor în scopul ierarhizãrii programelor de studii ºi a clasificãrilor universitãþilor, verifica, la solicitarea MECTS sau din proprie iniþiativã, modul de desfãºurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare din universitãþi. Monika BACIU
Rubricã specialã pentru calitatea apei
C
alitãþile fizicochimice ale apei potabile vor fi trecute pe facturile de la apã potabilã. ApaServ Valea Jiului ar putea sã treacã pe facturile viitoare ºi date despre calitatea apei potabile. Potrivit unei reglementãri europene, societãþile de apã din România ar putea fi obligate ca pe facturile emise consumatorilor sã treacã ºi informaþii referitoare la calitatea serviciilor oferite. “Ceream furnizorilor de apã sã indice pe facturile emise ºi caracteristicile fizicochimice ale apei potabile, pentru cã de foarte multe ori oamenii plãtesc preþuri mari ºi nu ºtiu pe ce. Ministrul Dâncu îºi exprimã bucuria ºi consensul faþã de ce am cerut ºi Guvernul va susþine o iniþiativã parlamentarã de modificare a serviciului public de alimentare cu apã care sã vizeze
Peste 25 de mii de autoturisme în „capitala” Vãii Jiului
n acest moment în Îde circa Petroºani, la o populaþie 40.000 de locuitori sunt înregistrate peste 20.000 de autovehicule de toate tipurile.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
aspectele referitoare cu privire la calitatea ºi gestionarea apei într-o formã accesibilã ºi inteligibilã a acestora. Este încã o victorie în favoarea consumatorilor de apã, adicã oamenii vor ºtii toate caracteristicile fizico-chimice din perioada facturatã, pentru cã uneori vine la robinet ºi apã nepotabilã ºi suntem taxaþi la fel. Astfel vor fi ºi noi mai atenþi la ce se întâmplã”, a declarat senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Clarificarea ministerului de Numãrul foarte mare de autoturisme aratã o nevoie stringentã de noi locuri de parcare ºi garaje, chiar dacã municipalitatea a construit în ultimii opt ani sute de noi locuri în care locuitorii sã-ºi lase automobilele. Pe de altã parte, în condiþiile în care nu prea existã locuri pentru construirea de garaje, majoritatea trotuarelor ºi strãzilor din Petroºani sunt ocupate cu tot soiul de autovehicule. Multe din-
resort vine la solicitarea senatorului Haralambie Vochiþoiu care considerã cã abonaþii trebuie sã primeascã informaþii legate de calitatea apei potabile. “Prin rezoluþia din data de 8 septembrie 2015 referitoare la acþiunile realizate ca urmare a iniþiativei cetãþeneºti europene Dreptul la apã (Right2Water), Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene sã prezinte propuneri legislative pentru revizuirea integralã a directivei cadru privind apa, într-un nou concept care sã nu trateze apa ca pe o marfã, iar accesul la apã sã fie considerat ca drept fundamental al omului, ºi ivitã statele membre sã adopte mãsuri în acest sens, respectiv sã introducã pentru furnizorii de apã obligaþia de a indica caracteristicile fizicochimice ale apei în factura pentru consumul de apã”, susþine Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltãrii Regionale. Monika BACIU
tre acestea zac de ani buni, fiind scoase din uz, în timp ce altele sunt pur ºi simplu scoase la vânzare ºi expuse în plinã stradã. Maximilian GÂNJU
Grotesc, fãrã imaginaþie, de Ziua Naþionalã a Culturii u ºtiu alþii cum N sunt, dar la noi cultura s-a demonetizat. Exact ca leul nostru bãtrân, care a scãzut în timp ºi nu mai face „douã parale”. Aºa cum era previzibil, edilii din Valea Jiului, fie nu au organizat nimic, fie s-au limitat la ce au fãcut bibliotecarii, acolo unde profesorii i-au cãrat pe copii sã recite ºi sã cânte, exact ca pe vremea lui Ceauºescu, fie i-au adus pe toþi pe toþi la liceu, cum a fost cazul la Vulcan, ca sã facã exact acelaºi lucru. Manifestãri plictisitoare au fost toate ºi, acolo unde au putut, tinerii au dispãrut acasã, cã tot era vineri ºi au fost aduºi de la
ºcoalã sã vadã cum recitã alþii. La Vulcan, Gheorghe Ile i-a chemat pe toþi într-o salã, pe care au împânzit-o cu chipul lui Mihai Eminescu ºi copiii, dupã vreaun ceas, au dat bir cu fugiþii. A fost ilar momentul în care, dupã ce a ieºit unul, paoi doi, trei, s-a format aºa un val de copii sãtui de cultura din care nu au înþeles nimic, cã au mai rãmas numai cei din rândurile din faþã. A fost momentul în care cineva chiar m-a întrebat: oare cât mai dureazã? Asta în timp ce primarul recita cu foc ceva legat de mama (O mamã, dulce mamã...) ºi le-a þinut o prelegere copiilor pe tema evoluþiei ºtiinþei, de la tãbliþã la tabletã.
ªi parcã acesta a fost singurul moment ce i-a ºi capturat pe tineri, care apoi nu au mai avut nimic de ascultat, pentru cã poeziile recitate sau cântate s-au tot repetat, fiindcã nu s-au consultat între ei cine, ce sã recite. La Lupeni nu a fost nimic, Petrila nu a auzit
Senatorul Vochiþoiu vrea sã cinsteascã memoria generalului Dragalina
A
nsamblu arhitectural în memoria generalului Dragalina. Senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu vrea cã Valea Jiului sã fie cunoscutã ºi peste hotare, din perspectiva evenimentelor culturale care au avut loc aici. Generalul Ioan Dragalina, a murit eroic în luptele care au avut loc în Defileul Jiului în Primul Rãzboi Mondial. Pentru a-l cinsti aºa cum se cuvine, senatorul Vochiþoiu a solicitat Institutului Cultural Român aprobarea pentru a realiza o serie de manifestãri. „Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la luptele grele din Defileul Vãii Jiului ºi de la rãnirea ºi moartea generalului Dragalina. Am fost la Institutul Cultural Român ºi vom face un proiect prin care acest moment, octombrie 2016, sã fie marcat aºa cum se cuvine. Voi discuta ºi cu domnul primar Ridzi ºi Consiliul Judeþean sã vedem cum facem un proiect amplu pentru a realiza un ansamblu arhitectural, o serie de
simpozioane. Vreau ca Valea Jiului sã fie cunoscutã la nivel naþional ºi internaþional ºi prin lucrurile culturale, istorice care s-au întâmplat aici”, a declarat senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu. În dimineaþa zilei de 12 octombrie 1916, generalul Dragalina ia o
maºinã, un ºofer ºi doi ofiþeri (colonelul Toma Dumitrescu ºi maiorul Constantin Miltiade) ºi pleacã personal în Valea Jiului, în recunoaºtere, pentru a vorbi cu comandanþii aflaþi în primele linii, deoarece legãturile cu unitãþile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii ºi trece podul din apropierea Mãnãstirii Lainici, unde s-a spovedit ºi sa împãrtãºit. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Maºina trece în vitezã pe pod prin ploaia de gloanþe, dar câteva gloanþe îºi ating þinta. Generalul este rãnit de douã gloanþe în braþul stâng ºi în omoplat. Maºina reuºeºte sã ajungã în tabãra românã, iar Dragalina este transportat de urgenþã la postul sanitar
de aºa ceva, Uricaniul a stat pe burtã, iar la Petroºani, Zilele Culturii Româneºti au fost lãsate uitãrii ºi numai la Biblioteca municipalã au fost aduºi câþiva copii, la acelaºi tip de manifestãri plicticoase ºi tare mã tem cã nimeni nu a învãþat nimic. din Gura Sadului, unde este bandajat, iar rana îi este curãþatã. Este dus apoi la Târgu Jiu ºi în aceeaºi zi la Craiova, unde doctorii constatã cã este necesarã amputarea braþului. Marele Cartier General ordonã printr-o telegramã ca generalul Dragalina sã fie transportat de urgenþã la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureºti. Este urcat în tren, dar din cauza aglomeraþiei de pe calea feratã rana i se infecteazã. Trenul ajunge la Bucureºti abia în seara zilei de 13 octombrie; i se dezinfecteazã rana, i se scot gloanþele din omoplat, iar braþul îi este pus în ghips. Pe patul de spital, regele Ferdinand I al României îi conferã Ordinul Mihai Viteazul. La 16 octombrie 1916, îi este amputat braþul stâng. Deºi starea sa începuse sã se îmbunãtãþeascã, spre searã se declanºeazã septicemia. Moare în seara zilei de 24 octombrie 1916. Monika BACIU
De altfel, Ion Barbu, artistul care cautã sã dea o nouã faþã culturii româneºti, chiar a prevestit oarecum acest gen de manifestãri, la finele sãptãmânii trecute, când ne mãrturisea cã în aceastã zonã uitãm esenþialul. „Acesta este exact modul de gândire: sã aduci copiii sã cânte ºi sã recite. Tare mi-e fricã de faptul cã, dacã se abordeazã acest mod de gândire ºi cu privire la mina Petrila, pe care caut eu sã o salvez prin culturã, va ieºi un mare fâs ºi nimic altceva. Ar trebui lucrat în termenii unei alte paradigme, cu oameni pricepuþi, care ar putea sã o dea, dar care nu sunt întrebaþi”, ne-a mãrturist Ion Barbu, artist plastic, care ne-a demonstrat
cã, la acþiunile sale culturale, a adunat oameni pânã ºi la Petrila. Nimeni nu face nimic sã atragã tinerii ºi, aºa cum ne-a învãþat Ceauºescu, continuãm, în stilul pur al celor din Coreea de Nord, sã îndobitocim copiii, fãrã sã le spunem esenþialul. Doar cã ei ne-o iau înainte ºi, cu tehnologia despre care vorbea Gheorghe Ile la Vulcan, ne aratã cum poate fi scris Luceafãrul, acolo în mediul virtual, un loc pe care prea puþini dascãli îl foloseasc ca sã îi atragã la lecþii. Vã las, deci, sã îl descifraþi voi, adulþi crescuþi în anii Comunismului, pe Eminescu, aºa cum îl vede generaþia de Facebook! Diana MITRACHE
Foto sursa Facebook
Au rãmas fãrã medic de familie u mai puþin de 1700 de pacienþi N au rãmas fãrã doctor
dupã ce medicul lor de familie s-a pensionat fãrã sã anunþe acest lucru. DSP Hunedoara cautã soluþii pentru aceºti oameni. S-a întâmplat la Hunedoara dupã ce doctoriþa pe listele cãreia se aflau cei peste 1700 de pacienþi s-a pensionat ºi oamenii au fost nevoiti sã-ºi caute singuri fiºele medicale ºi alte acte care erau în cabinet. Mulþi dintre ei aveau nevoie de
reþete pentru boli cronice de care suferã sau trimiteri la medicii specialiºti. Despre situaþia ineditã ºi gravã în acelaºi timp au fost informaþi ºi reprezentanþii Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, iar aceºtia au promis cã astãzi vor avea toate informaþiile despre situaþie ºi vor gãsi o rezolvare cât mai repede a problemei asiguraþilor. Maximilian GÂNJU
6 Administratie
Pensiile celor care au lucrat în grupa I ºi a II-a de muncã s-au majorat de la 1 Ianuarie
M
odul de calcul a pensiei, deºi nu suntem toþi aproape de vârsta de pensionare, ne intereseazã în mod clar. Fiecare an în care cotizezi la pensie, este considerat un an câºtigat pentru mai târziu. ªi nu sunt puþini ani de muncã pe care ne bazãm pentru a ieºi la pensie. Dacã în fiecare an am avea un salariu mai mare chiar ºi cu 200-300 de lei, diferenþa s-ar vedea la pensionare. Vârsta standard de pensionare în 2016 este de 65 de ani pentru bãrbaþi ºi de 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi. Românii pot beneficia de urmãtoarele tipuri de pensie z pensia publicã (pilonul I de pensii) reglementata de Legea nr. 263/2010, publicatã în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; z pensia privatã obligatorie (pilonul ÎI de pensii) reglementata de
Legea nr. 411/2004, republicata în Monitorul Oficial nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; z pensia privatã facultativã (pilonul III de pensii) reglementata de Legea nr. 204/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 470 din 31 mai 2006. z produsele de asigurare de viaþã cu economisire ºi/sau acumulare de capital vândute de cãtre companiile de asigurãri cã venit suplimentar la vârsta pensionarii ºi în mentalul colectiv asimilate sub denumirea de asigurare de pensie privatã reglementatã de Legea nr. 32/2000, publicatã în Monitorul Oficial nr. 148 din 10
aprilie 2000. Conform OUG nr. 6/2009, începând cu luna aprilie 2009, a fost instituita pensia socialã minimã garantatã. În 2016 nivelul pensiei sociale minim garantate este de 400 lei. Toate aceste aspecte legate de modul de asistemul de pensii din România, dar ºi detalii cu privire la aplicarea Legii 192/2015, ºi cine sunt cei care beneficiazã de prevederile acestei legi, o lege care aduce majorarea pensiilor celor care au lucrat în grupele I ºi a II-a de muncã începând cu data de 01 ianuarie 2016, au fost prezentate zilele trecute, la Lupeni, unde deputatul
Cristian Resmeriþã l-a invitat pe directorul de la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara, Ilie Toma la un dialog cu pensionarii din localitate. Legea 192/2015, care a fost aprobatã în Camera Deputaþilor în luna iulie a anului trecut ºi pentru care deputatul Cristian Resmeriþã a fãcut numeroase demersuri având în vedere cã în Valea Jiului majoritatea pensionarilor provin din minerit au lucrat în grupele I ºi ÎI de muncã ºi au fost nedreptãþiþi
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016 de modificãrile aduse la Legea Pensiilor în 2011, aduce pentru pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaþiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfãºurât activitãþi în locuri de muncã încadrate în grupa I ºi/sau grupa a II-a de muncã potrivit legislaþiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activitãþi în locuri de muncã încadrate în condiþii deosebite ºi/sau condiþii speciale, potrivit legii, beneficiazã de o creºtere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, dupã cum urmeazã: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfãºurât activitãþi în locuri de muncã încadrate în grupa I de muncã ; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfãºurât activitãþi în locuri de muncã încadrate în grupa a II-a de muncã. “Mã bucur cã în sfârºit dupã numeroase demersuri fãcute în
Parlament, prin punerea în aplicare a Legii 192/2015 începând cu data de 01 ianuarie 2016, lege aprobatã în Camera Deputaþilor în luna iulie a anului trecut, se va majora pensia celor care au lucrat în grupa I ºi a II-a de muncã, respectiv în condiþii speciale sau condiþii deosebite de muncã ºi se va corecta astfel o nedreptate adusã celor care au prestat o muncã grea în grupele I ºi a II-a de muncã, pensionaþi înainte de anul 2011, datã de la care s-a modificat Legea Pensiilor. Mulþumesc domnului director Ilie Toma pentru cã a acceptat invitaþia de a veni la Lupeni sã explice pensionailor de aici cum va fi aplicatã legea ºi care sunt beneficiarii acesteia, întrucât în decursul timpului au fost emise mai multe acte normative care au dus la modificarea Legii Pensiilor din punct de vedere al grupelor de muncã”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã.
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR.127/2015 privind aprobarea unui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren) hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.129 din 16.12.2015, Expunerea de motive nr.12.226/ 16.12.2015 a domnului Viceprimar prof. Cornel Damon Lungan, raportul nr. 12.236/ 16.12.2015 al Biroului Urbanism ºi Mediu ºi Biroul Cadastru, agriculturã, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Analizând cererea nr. 589/ 16.01.2015 a domnului Zoltan Daniel domicili-
at în Municipiul Lupeni strada Al. Narciselor bl. 7, ap. 27 prin care solicitã cumpãrarea suprafeþei de 67 m2 teren aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni situat în Municipiul Lupeni, strada Avram Iancu nr. 11 ap. 1 înscris în CF 61930 nr. cadastral 61930 teren aferent imobilului (construcþie) proprietatea privatã a solicitantului; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Vãzând raportul de evaluare a terenului în suprafaþã de 67 m2 întocmit de domnul Papuc
Marian, evaluator autorizat, membru titular al Asociaþiei Naþionale a Evaluatorilor Autorizaþi din România; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c”, alin. (5) lit. “b”, ale art. 45 precum ºi ale art. 123 alin. (3) din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ulterioare
HOTÃRêTE
Art. 1 Se aprobã Raportul de evaluare al activului imobil cu categoria de folosinþã „teren liber curte” prezentat în anexa nr. 1 la proiectul de hotãrâre. Art. 2 (1) Se aprobã vânzarea imobilului cu categoria de folosinþã „teren liber - curte” în suprafaþã de 67 m2 aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni situat în Municipiul Lupeni, strada Avram Iancu nr. 11 ap. 1 înscris în CF 61930 nr. cadastral 61930 teren
aferent imobilului (construcþie) proprietatea privatã a solicitantului. (2) Vânzarea terenului se va face prin negociere directã cu solicitantul Zoltan Daniel domiciliat în Municipiul Lupeni strada Al. Narciselor bl. 7 ap. 27 organizatã potrivit prevederilor legale. (3) Preþul de pornire al negocierii este de 15,68 lei/ m2, respectiv 1.050 lei (fãrã T.V.A.) conform raportului de expertizã întocmit pentru evaluarea terenului ºi aprobat potrivit prevederilor articolului 1. Art. 3 (1) În vederea negocierii preþului vânzãrii se numeºte urmãtoarea comisie: Basarab Mihai – Preºedinte; Mesaroº Iacob-Viorel – Membru; Misaroºi Adrian-Ovidiu – Membru; Perþa Tãnase – Membru; Roºu Ioan-Cristian – Membru; (2) Primarul Municipiului
Lupeni, este împuternicit sã semneze contractul de vânzare-cumpãrare la preþul negociat de Comisia desemnatã prin prezenta hotãrâre. Art. 4 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 5 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate ºi domnului Zoltan Daniel fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Comisia desemnatã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Iacob Viorel MESAROª Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
Aflã când are loc prima bursã a locurilor de muncã
P
rimele luni ale anului sunt de fiecare datã paralizate când vine vorba de oferta ºi cererea locurilor de muncã. Tocmai din aceastã cauzã prima bursã va avea loc în primãvarã, aºa cã pânã atunci vã puteþi recalifica, graþie programelor gratuite de formare. Angajatorii care vor sã recruteze personal, dar ºi ºomerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, trebuie sã ºtie cã prima bursã a locurilor de muncã la care pot participa va avea loc doar în primãvarã. Cauza principalã a acestei
întârzieri este generatã de faptul cã, în aceste prime luni ale anului locurile de muncã disponibile sunt foarte puþine. „Prima bursã a locurilor de muncã, deocamdatã nu este stabilitã, dar în general prin luna martie este
organizatã, în cazul în care locurile de muncã vor fi în evidenþã ºi putem avea cu ce ne prezenta la o bursã. Acum, la început de an, numãrul locurilor de muncã este destul de redus, dar asta este
Ajutor pentru un prunc de 9 luni O
copilã din Petroºani a trãit în doar 9 luni, cât alþii într-o viaþã. Mama fetiþei a aflat cã aceasta are o bunã parte din creier inundatã ºi medicii presupun cã ar fi vorba despre un accident vascular cerebral.
Micuþa ar putea sã rãmânã la pat, dacã nu se intervine chirurgical ºi la Petroºani o astfel de operaþie este aproape imposibilã. Maria Zamora, însã, mai are alþi 5 copii acasã ºi doar soþul ei lucreazã ca paznic la o societate comercialã, motiv pentru care nu îºi permit nici tratamentul nici drumurile pe la medici. „A fãcut un accident la cap ºi mi s-a spus cã are hemoragie la cap. Am ecografele fãcute. M-a trimis de la Timiºoara la Petroºani, de la Petroºani m-au trimis la Deva, cã ei nu au aparate ºi nici tratamente, cã mi-au zis sã mã pregãtesc pe zi ce trece...”, ne-a povestit cu lacrimi în ochi mama copilei, Maria Zamora. Medicii mai mult au trimis-o de la un spital la altul ºi în aceastã sãptãmânã
femeia va pleca din nou la investigaþii cu fetiþa ei de 9 luni. Toate acestea, însã, costã bani, sume pe care femeia nu ºi le poate permite. „Nu ºtiu deocamdatã cât mã costã tratamentul, dar vor fi bani, cã este de umblat mult cu ea ºi eu nu îmi permit. Am 6 copii, soþul lucreazã la pazã, cu un salariu de 800 de lei, plus alocaþiile copiilor. Eu sunt casnicã”, a mai spus Maria Zamora. Femeia nu vrea decât sã îºi vadã ºi cel de a 6-lea copil bine, iar cei care doriþi sã o ajutaþi puteþi lua legãtura cu ea telefonic. Nu au conturi deschise la bancã, dar rãspund la un numãrul de telefon 0731.971.771 la care le puteþi da o mânã de ajutor. Diana MITRACHE
normal pentru cã, în ianuarie ºi februarie, per ansamblu, piaþa muncii este blocatã, doar din martie începe sã se deblocheze”, a spus Iudith Babþan ºef ALOFM Petroºani. Dacã bursa locurilor
de muncã nu va avea loc, asta nu înseamnã cã în aceastã perioadã sunt paralizate ºi cursurile de reconversie profesionalã. Mai mult reprezentatii Autoritãþii de Ocupare a Forþelor de Muncã spun cã în
2016 nu vor exista modificãri în privinþa acestora ”În acest an, ca ºi în ceilalþi, noi suntem pregãtiþi pentru a prelua persoanele care doresc sã îºi caute un loc de muncã. Venim cu oferta de cursuri de reformare profesionalã ºi vom avea probabil ºi noutãþi pentru tineri”, a mai adãugat Iudith Babþan ªef ALOFM Petroºani. Deci, dacã doriþi sã participaþi la bursa locurilor de muncã, veþi putea face acest lucru din martie încolo, însã pânã atunci vã puteþi recalifica. Adina PÃDURARU
Din acest an, ºomerii vor primi un card care va conþine istoricul profesional
U
n sistem implementat de ani buni in strãinãtate va fi introdus ºi în þara noastrã.
Astfel, graþie lui, toþi ºomerii indemnizaþi sau nu vor avea câte un card, asemãnãtor cu cel de sãnãtate, ce va conþine toatã evoluþia profesionalã a unei persoane aflate în evidenþele AJOFM. Istoricul profesional, toate locurile de muncã la care aþi lucrat, dar ºi multe alte informaþii care vã pot ajuta pentru gãsirea unui loc de muncã, sau doar pentru a beneficia de diferite facilitãþii, se vor regãsii pe un card, pe
dovada cã cã se aflã în care fiecare persoanã aflatã în evidenþele AJOFM, îl va evidenþele AJPFM”, a spus avea. Pe modelul cardului de Iudith Babþan, ªefa ALOFM sãnãtate, cardul profesional Petroºani. are drept scop uºurarea Acest sistem cu card muncii angajatorilor când profesional funcþioneazã vine vorba despre istoricul foarte bine în þãri precum profesional al unei perItalia, Franþa, Spania ºi soane, necesar la angajare. multe altele, iar tocmai de ”Noi lucrãm începând din accea s-a introdus ºi la noi acest an, cu un nou proîn þarã, chiar dacã cu câþiva gram, prin care vom elibera ani intârziere. Adina PÃDURARU niºte carduri pentru toþi beneficiarii de indemnizaþie de ºomaj ºi persoanele înscrise în evidenþele noastre. Pe baza acestor carvã oferã zilnic, prin magazinul duri, persoanele vor alimentar Nr 16, Piaþa Centralã beneficia de diferite facilitãþi. Vorbim de CELE MAI IEFTINE carduri profesionale, care vor conþine SORTIMENTE un istoric profesioDE CARNE DE PORC nal ºi cu care persoanele se vor - Pulpã porc cu os - 8.90 lei prezenta la diferiþi - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei angajatori, cu - Fleicã porc - 11.00 lei ajutorul lui fãcând
- Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.90 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
Home, sweet home... Se cam întorc bãieþii fotbalului pe-acasã. Fostul jiulist Mihai Pintilii, dupã un periplu prin Arabia Sauditã ºi Israel, a revenit pe plaiurile mioritice,
Pintilii se „reinventeazã” la Steaua. La fel, Ciprian Marica revine la locurile
semnând pentru Steaua, echipa care l-a propulsat spre Naþionalã. Acum, cu o þintã serioasã, turneul final al Campionatului European din Franþa,
de baºtinã, chiar dacã nu în ªtefan cel Mare, la echipa de suflet Dinamo Bucureºti, ci la „duºmanii” de la Steaua. Oricum, se pare cã pentru binele fotbalului românesc este soluþia cea mai bunã. Pintilii ºi Marica reprezintã douã soluþii de maxim potenþial pentru
echipa Naþionalã, cu atât mai mult cu cât ambii joacã la aceeaºi echipã de club. E de dorit ca cei doi jucãtori, ajunºi la maturitatea sportivã, sã ajungã la forma de vârf, acolo în Franþa, unde este de aºteptat ca echipa Naþionalã sã facã treabã bunã.
Arte marþiale.
Kempo se înfrãþeºte cu Taekwondo desfãºurându-ºi activitatea, alãturi de sportivii de kempo de la C.S. Fujin ºi cei de la taekwon do ai C.S. Pantera Neagrã Petroºani (antrenor Ionuþ Lascãu), cele douã cluburi încheind un parteneriat de colaborare. De menþionat faptul cã sportivii de aici beneficiazã
S
criam la începutul anului 2015 despre prezenþa în paleta cluburilor sportive din Valea Jiului a unei noi grupãri, Clubul Sportiv Fujin Vulcan, iniþiat de antrenorii Daniel Brânzãu ºi Florin Mârza. Era vorba despre un club de kempo, una dintre cele mai vechi sporturi de arte marþiale din lume, „Shaolin Kempo”, ea fiind interpretatã ca „arta luptei totale”. Un sport care a suferit pânã în prezent o continuã dezvoltare, fiind mereu într-un proces de permanentã completare ºi modificare. Un sport care a fost introdus în România de profesorul Amatto Zaharia, preºedintele F.R. Kempo. Un sport complex ce cuprinde o varietate de probe de concurs – Kata, Full Contact, Gladiator, Knock down, K1, Grappling etc. –, aceste
de condiþii optime de pregãtire, ei învãþând atât tehnici de luptã în picioare, cât ºi la sol, fiecare probã de concurs având un regulament specific, iar pentru copii ºi juniori, echipament adecvat de protecþie.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Daniel Brânzãu, Ionuþ Lascãu ºi Florin Mârza probe rezultând din complexitatea tehnicilor pe care un practicant de kempo le învaþã în sãlile de antrenament. Judeþul Hunedoara este reprezentat la nivelul F.R. Kempo prin sportivii de la C.S. Fujin Vulcan, conduºi de antrenorii Daniel Brânzãu ºi Florin Mârza. În cursul anului 2015, pe lângã centrele de pregãtire de la Vulcan ºi Lupeni, s-a realizat o salã modernã ºi la Petroºani, la demisolul clãdirii de birouri vis-a-vis de Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”. Ea dispune de o serie de facilitãþi diverse de pregãtire, în acest spaþiu
Sala de kempo de la Petroºani
„Ne dorim untroºani”, e P a l c i n r e t u centru p
uþ Lascãu wondo, Ion k e a T N A D enorul 2 declarã antr
Reporter: Aºadar, „Pantera Neagrã” îºi dã mâna cu „Fujin”... Ionuþ Lascãu: Se poate spune ºi aºa! Ne dorim cu toþii un centru puternic la Petroºani, pentru cele douã sporturi, kempo ºi taekwon do. Am gãsit condiþii excelente de antrenament la sala de kempo pe care Daniel Brânzãu a pus-o la punct ºi de-acum, aºteptãm rezultatele. Rep.: Ce aºteptaþi de la sportivii voºtri? I.L.: În primul rând sã aibe înredere în cei ce îi coordoneazã, toþi suntem bine pregãtiþi pentru munca de antrenorat ºi, important de reþinut, aceste sporturi nu promoveazã deloc violenþa. Sunt pur ºi simplu sporturi cu reguli precise, ca orice alt sport. Rep.: Ce îþi doreºti de la 2016? I.L.: Sã antrenez cât mai mulþi copii ºi Antrenorul Daniel Brânzãu juniori ºi sã reuºim sã obþinem rezultate într-un exerciþiu la sala de cât mai bune în competiþiile ce urmeazã a se derula în cursul anului. kempo Petroºani